1 ORDIN*) Nr. 1591 din 3 august 1998 privind aprobarea Planului de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 480 bis din 14 decembrie 1998 *) Ordinul nr. 1.591/1998, reluat in acest numar bis, a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 480 din 14 decembrie 1998. Ministrul finantelor, in baza Hotararii Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 4 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 si ale art. 11 din Regulamentul privind aplicarea acesteia, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993, emite urmatorul ordin: Art. 1 Se aproba si se dispune aplicarea, incepand cu data de 1 ianuarie 1999, a Planului de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia, care constituie anexa la prezentul ordin. Planul de conturi si normele metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin prezentul ordin, sunt obligatorii pentru asociatii, fundatii, organizatii sindicale si celelalte organizatii cu caracter obstesc, culte religioase, partide politice, precum si pentru altele asemenea, infiintate in scopul desfasurarii de activitati nelucrative. Art. 2 Administratorii, directorii financiar-contabili, contabilii-sefi si orice alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului persoanelor juridice fara scop lucrativ raspund, potrivit legii, de pregatirea, insusirea si aplicarea corecta a acestor reglementari, precum si de transpunerea corecta a soldurilor conturilor din balantele de verificare la data de 31 decembrie 1998 in conturile prevazute in noul plan de conturi. De asemenea, aceste persoane raspund de adaptarea corespunzatoare a programelor informatice utilizate pentru prelucrarea datelor financiar-contabile, precum si de exactitatea si realitatea datelor care sunt prelucrate, respectiv inregistrate in contabilitate. Art. 3 Cenzorii numiti potrivit legii au obligatia sa verifice si sa certifice transpunerea corecta a soldurilor conturilor din balantele contabile la data de 31 decembrie 1998 in conturile prevazute in noul plan de conturi. Art. 4 Ministerul Finantelor actualizeaza periodic Planul de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si normele metodologice de utilizare a acestuia, in functie de reglementarile care vor fi adoptate. Art. 5 Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin isi inceteaza aplicabilitatea Ordinul ministrului finantelor nr. 315/1985 privind aprobarea Planului de conturi pentru organizatiile obstesti si instructiunile de aplicare a acestuia, precum si orice alte dispozitii contrare. Art. 6 Directia generala legislatie contabila va lua masuri pentru aducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin. Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. p. Ministrul finantelor, Dan Radu Rusanu, secretar de stat ANEXA 1 PLANUL DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV SI NORMELE METODOLOGICE DE UTILIZARE A ACESTUIA CUPRINS pagina

CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL II ORGANIZAREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI CAPITOLUL III REGISTRELE DE CONTABILITATE CAPITOLUL IV INVENTARIEREA PATRIMONIULUI CAPITOLUL V BILANTUL CONTABIL CAPITOLUL VI DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE CAPITOLUL VII PLANUL DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV CAPITOLUL VIII NORME METODOLOGICE DE UTILIZARE A CONTURILOR CONTABILE DE CATRE PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV CAPITOLUL IX MONOGRAFIE PRIVIND INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERATIUNI CAPITOLUL X TRANSPUNEREA SOLDURILOR CONTURILOR DIN BALANTA DE VERIFICARE LA 31 DECEMBRIE 1998 IN NOUL PLAN DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV PLANUL DE CONTURI PENTRU PERSOANELE JURIDICE FARA SCOP LUCRATIV SI NORMELE METODOLOGICE DE UTILIZARE A ACESTUIA Prezentul plan de conturi si normele metodologice de utilizare a acestuia au fost elaborate de Ministerul Finantelor in baza prevederilor art. 4 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, promulgata prin Decretul nr. 123 din 24 decembrie 1991 si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 265 din 27 decembrie 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in baza art. 11 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704 din 14 decembrie 1993.

2 CAP. 1 DISPOZITII GENERALE 1. Persoanele juridice fara scop lucrativ au, potrivit art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, obligatia organizarii si tinerii contabilitatii la sediile declarate de pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, ale prezentului plan de conturi si ale normelor metodologice de utilizare a acestuia. In baza art. 46 din lege, prevederile acesteia, precum si ale planului de conturi si normelor metodologice de utilizare a acestuia, se aplica in mod corespunzator si subunitatilor cu sediul in Romania, ce apartin unor persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in strainatate. Subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin unor persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in Romania, conduc contabilitatea in tara in care au sediul declarat, in conformitate cu reglementarile legale, in domeniu, din Romania. Persoanele juridice fara scop lucrativ sunt obligate sa pastreze, la sediile declarate, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum si registrele contabile legale si sa le puna la dispozitia organelor in drept in cadrul exercitarii atributiilor lor legale. 2. In aplicarea prevederilor art. 2 si art. 6 din lege, persoanele juridice fara scop lucrativ in calitate de unitati patrimoniale, au obligatia sa asigure, in conditiile legii: a) intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul; b) inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale; c) inventarierea patrimoniului; d) intocmirea bilantului contabil; e) controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate; f) furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatelor obtinute. 3. Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate, dupa caz. Inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului-jurnal si al cartii mari, potrivit prezentului plan de conturi si normelor de utilizare a acestuia. 4. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si pasiv din patrimoniul persoanei juridice fara scop lucrativ care se inscriu in registrul-inventar. De asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau juridice. Bunurile si valorile, proprietate publica, date in administrarea persoanelor juridice fara scop lucrativ se inventariaza si se evidentiaza in mod distinct in patrimoniul acestora. 5. Registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare, impreuna cu documentele justificative, precum si bilantul contabil, intocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba in justitie. 6. Controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre persoanele care conduc contabilitatea, care exercita controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane imputernicite de unitate, dupa caz. De asemenea, controlul asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre organele de control financiar si fiscal ale statului si alte organe cu atributii de control, potrivit legii. 7. Informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului de stat, precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale, precum si pentru Sistemul Conturilor Nationale sunt furnizate de catre persoanele juridice fara scop lucrativ, prin bilantul contabil si darile de seama statistice, in conditiile legii. 8. Documentele contabile oficiale, respectiv bilantul contabil, cartea mare, registrul-jurnal si registrul-inventar, potrivit legii, se tin in limba romana si in moneda nationala. 9. Operatiunile privind investitiile de capital strain, titlurile de valoare, comertul exterior, prestarile de servicii si executarile de lucrari externe, schimbul valutar, disponibilitatile in devize, precum si alte operatiuni in devize, se inregistreaza in contabilitate, atat in devize, cat si in lei, la cursul valutar de schimb in vigoare la data efectuarii lor. Operatiunile efectuate de subunitatile proprii in strainatate pot fi inregistrate in cursul perioadei de gestiune numai in devize, urmand ca la sfarsitul exercitiului financiar sau la alte perioade sa se faca convertirea in lei a soldurilor si rulajelor conturilor. Convertirea in lei a preturilor externe pentru bunurile din import se face potrivit cursului valutar de schimb la care se inregistreaza declaratia vamala, conform reglementarilor privind tariful vamal de import. 10. Planul de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si normele de utilizare ale acestuia contin conturile necesare inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, continutul si functia fiecarui cont, precum si monografia contabila a principalelor operatiuni. La elaborarea planului de conturi pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si normelor metodologice de utilizare a acestuia s-au avut in vedere reglementarile in vigoare. Planul de conturi si normele metodologice de utilizare a acestuia nu constituie temei legal pentru efectuarea operatiunilor economico-financiare, ci servesc numai la inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate. Operatiunile economico-financiare supuse inregistrarii in contabilitate trebuie efectuate in stricta concordanta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza. Monografia privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni nu are caracter exhaustiv, ci numai exemplificativ.

3 Planul de conturi contine noua clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre si, dupa caz, conturi analitice. Conturile din clasele 1 - 7 sunt obligatorii, iar cele din clasele 8 si 9, precum si dezvoltarea in analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate si completate de fiecare persoana juridica fara scop lucrativ in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii. 11. Registrele de contabilitate se utilizeaza de catre toate persoanele juridice fara scop lucrativ conform precizarilor de la cap. III din prezentele norme. 12. Modelele bilanturilor contabile se stabilesc de Ministerul Finantelor. Normele metodologice privind utilizarea modelelor bilanturilor contabile cuprind reguli privind intocmirea bilanturilor contabile, corelatiile ce trebuie asigurate intre indicatorii prevazuti in continutul acestora, periodicitatea, verificarea si depunerea acestora la organele in drept, precum si modul de centralizare. 13. Modelele registrelor de contabilitate si ale celorlalte formulare comune ce se utilizeaza de catre persoanele juridice fara scop lucrativ sunt prevazute in "Nomenclatorul privind modelele registrelor si formularelor contabile tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, pentru activitatea financiara si contabila", elaborat de Ministerul Finantelor. In cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru intocmirea documentelor justificative si pentru prelucrarea si inregistrarea datelor in contabilitate, registrele contabile si celelalte formulare comune pe economie privind activitatea financiara si contabila pot fi adaptate in functie de necesitatile proprii de utilizare in conditiile respectarii continutului de informatii al modelelor prevazute. In afara de formularele prevazute in acest nomenclator, persoanele juridice fara scop lucrativ pot folosi in activitatea financiar-contabila si formulare specifice, in functie de necesitati, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice, vor utiliza, dupa caz, si formularele comune privind activitatea financiara si contabila prevazute in "Catalogul formularelor tipizate, comune pe economie, cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila", elaborat potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Utilizarea formularelor tipizate se face cu respectarea normelor metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila, elaborate distinct pentru formularele care nu au regim special si pentru formularele cu regim special, potrivit dispozitiilor legale. 14. Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure: a) inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente; b) stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; c) intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor; d) prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor prin bilantul contabil, precum si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor, prin contul rezultatului exercitiului. 15. Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in partida simpla, potrivit legii. Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia celor de utilitate publica, potrivit legii, pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau al administratiilor financiare din municipiul Bucuresti, dupa caz, daca in cursul unui exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 100 milioane lei. Plafonul de venituri poate fi actualizat de Ministerul Finantelor in functie de evolutia inflatiei. In situatia in care persoanele juridice fara scop lucrativ prevazute la aliniatul precedent realizeaza venituri din orice sursa de peste 100 milioane lei sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar urmator sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata perioada de functionare a acestora. Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida simpla au obligatia sa asigure: a) inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara utilizarea unui cont corespondent; b) stabilirea totalului debitului si al creditului, precum si a soldului fiecarui cont; Contabilitatea in partida simpla se conduce cu ajutorul registrelor de contabilitate, potrivit reglementarilor in vigoare. Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida simpla nu au obligatia sa intocmeasca bilant contabil, cu exceptia unitatilor stabilite prin normele metodologice ale Ministerului Finantelor. 16. In conformitate cu prevederile art. 7 si art. 9 din lege, pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc urmatoarele reguli: a) la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel: - bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; - bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii, utilitatea, starea si amplasarea acestora; - bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul de productie. Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte

4 cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere, si cele financiare, de regula, nu se includ in costurile de productie. In costurile de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei. Creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala. b) cu ocazia inventarierii: - pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila; - pentru activitatile economice din structura persoanei juridice fara scop lucrativ, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei. Valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor se stabileste in functie de valoarea lor probabila de incasat, respectiv de plata. c) la incheierea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau, dupa caz, se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se de asemenea, la valoarea lor de intrare. - pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. 17. Metodele de evaluare adoptate de persoana juridica fara scop lucrativ trebuie sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului financiar, precum si de la un exercitiu financiar la altul. Pentru activitatile economice din structura persoanei juridice fara scop lucrativ, in cazuri justificate si in conditiile prevazute de lege, persoana juridica fara scop lucrativ poate schimba metodele de evaluare, facand in acest sens mentiuni in anexa la bilant si prezentand influentele asupra situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra rezultatului exercitiului financiar. 18. Reevaluarea activelor si pasivelor persoanei juridice fara scop lucrativ se efectueaza potrivit reglementarilor in vigoare. In aceste cazuri, valoarea de intrare a elementelor patrimoniale se modifica, aceasta fiind inlocuita cu valoarea lor actuala. 19. Potrivit prevederilor art. 10 din lege, documentul oficial de gestiune al persoanei juridice fara scop lucrativ il constituie bilantul contabil care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute trebuie respectate, cu buna-credinta, regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt: a) principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile; b) principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii; c) principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Rezultatul exercitiului trebuie sa cuprinda, in virtutea acestui principiu, toate veniturile si cheltuielile care se raporteaza la acest exercitiu, pe masura ce sunt angajate si nu pe baza de incasari si plati; d) principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent; e) principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate; f) principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica numai pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara scop lucrativ. 20. Ministerul Finantelor actualizeaza periodic planul de conturi, modelele bilanturilor si registrele contabile, formularele comune privind activitatea financiara si contabila precum si normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora in functie de reglementarile ce se adopta pe parcurs, in vederea perfectionarii metodologiei contabile

5 si aplicarii acesteia de catre persoanele juridice fara scop lucrativ. CAP. 2 ORGANIZAREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI A. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI DE CONTABILITATE 21. In conformitate cu prevederile art. 11 din lege, contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ se organizeaza in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. 22. Contabilitatea generala, denumita si financiara, are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in prezentele norme, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele fara scop lucrativ, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din lege. Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara, potrivit legii, activitati economice, fara personalitate juridica, au obligatia organizarii si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii, avand ca obiective principale urmatoarele: stabilirea cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarile executate si serviciilor prestate; intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea si altele. 23. Directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie trebuie sa aiba studii economice superioare, potrivit art. 11 alin. 1 din lege. 24. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii in conformitate cu prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului. In acest scop persoanele prevazute la alineatul precedent care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru: intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil si a termenelor de depunere la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul unitatii. 25. Atributiile directorului financiar-contabil, ale contabilului-sef sau altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, precum si a personalului din subordinea acestora, in domeniul contabilitatii se stabilesc de catre administrator sau persoana care are obligatia gestionarii patrimoniului, potrivit legii. 26. In cazul in care contabilitatea se organizeaza si se tine de catre persoane juridice autorizate sau persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil, raspunderea pentru tinerea contabilitatii in conformitate cu normele contabile revine si acestor persoane, potrivit legii. Relatiile dintre aceste persoane si persoana juridica fara scop lucrativ privind organizarea si tinerea contabilitatii se stabilesc pe baza de contract scris de prestari de servicii. Lucrarile de contabilitate intocmite in aceste conditii poarta semnatura persoanelor autorizate prevazute la alineatul precedent. 27. In cazul in care contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ nu se tine de persoane autorizate, raspunderea asupra respectarii normelor contabile revine administratorului, respectiv persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului unitatii. 28. In conformitate cu prevederile art. 12 din lege, obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile persoanelor juridice fara scop lucrativ, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestea. B. SECTIUNILE CONTABILITATII 1. CONTABILITATEA APORTURILOR, REZERVELOR SI FONDURILOR 29. Conturile prevazute in aceasta sectiune cuprind totalitatea surselor de finantare stabile, aflate la dispozitia persoanelor juridice fara scop lucrativ formate din: aporturi, diferente din reevaluare, rezerve si alte fonduri proprii, excedente nerepartizate, reportate din anii precedenti, subventiile pentru investitii, provizioanele reglementate si cele pentru riscuri si cheltuieli, imprumuturile pe termen lung si mediu si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an. 30. Aporturile reprezinta contributiile in natura si/sau in numerar ale membrilor pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ si se inregistreaza in cont distinct pe baza actelor de constituire ale acesteia, potrivit legii. Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea sau micsorarea aporturilor la patrimoniul social sunt cele prevazute de lege sau actele de constituire a unitatii. 31. Diferentele din reevaluare, reprezinta soldul diferentelor intre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii, in conditiile legii si se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve, ca aporturi la patrimoniul social sau sunt folosite pentru alte destinatii stabilite potrivit reglementarilor in vigoare.

6 32. Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve. Rezervele legale se constituie anual din excedentul obtinut de persoana juridica fara scop lucrativ, in cotele si limitele prevazute de lege si din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite, in caz de micsorare, se completeaza in conditiile prevazute de lege. Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercitiului, conform prevederilor din statut. Alte rezerve, neprevazute de lege sau de statut, pot fi constituite facultativ pe seama rezultatului net al exercitiului pentru: acoperirea deficitelor sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale cu respectarea prevederilor legale. Nu se constituie rezerve din excedentele activitatilor cu destinatie speciala, excedente care se reporteaza in anul urmator. 33. Contabilitatea fondurilor proprii se tine pe categorii de fonduri: fondul imobilizarilor corporale privind activitatile fara scop lucrativ, fondul imobilizarilor necorporale privind activitatile fara scop lucrativ, fondul de participare la rezultatul activitatilor economice, fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR), alte fonduri care trebuie sa asigure evidenta constituirii si utilizarii acestora, potrivit dispozitiilor legale. Fondurile imobilizarilor corporale si necorporale privind activitatile fara scop lucrativ se constituie pe masura achizitionarii imobilizarilor corporale respectiv necorporale, a imobilizarilor in curs, precum si realizarii de imobilizari in curs pe cont propriu. Fondul de participare la rezultatul activitatii economice se constituie pe seama excedentului net realizat din activitatile economice, potrivit hotararii adunarii generale. Fondul social al membrilor Casei de Ajutor Reciproc (CAR) se constituie potrivit legii, statutelor si regulamentelor de aplicare privind aceste unitati. In cadrul altor fonduri se cuprind: fondul constituit din excedentele realizate pentru cresterea surselor proprii de finantare si alte fonduri. 34. Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii. Contabilitatea subventiilor pentru investitii se tine cu ajutorul unui cont distinct, care se inchide prin contul de venituri corespunzator, pe masura amortizarii bunurilor procurate sau produse pe seama acestora. 35. Provizioanele reglementate se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct, pe feluri de provizioane reglementate, potrivit dispozitiilor legale. 36. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie numai pentru activitatile economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare, cum sunt: a) litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte; b) cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; c) cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt: cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate, potrivit programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile sezoniere si partial sezoniere; d) pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, in devize; e) alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si regularizeaza astfel: a) prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii provizionului; b) prin creditul contului de venituri cand provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv cand acesta devine total sau partial fara obiect; c) cand are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila, conturile de provizioane constituite anterior se inchid prin creditul conturilor de venituri si, concomitent cheltuielile si pierderile respective, in raport de natura lor se inregistreaza in conturile corespunzatoare. 37. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, credite bancare pe termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora. 38. Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului, si a repartizarii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz. 2. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR 39. Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea persoanei juridice fara scop lucrativ, care nu se consuma la prima utilizare. Contabilizarea imobilizarilor se tine pe urmatoarele categorii: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

7 40. In cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare si dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi si valori similare, fondul comercial si alte imobilizari necorporale. 41. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii persoanei juridice fara scop lucrativ. Cheltuielile de constituire privind activitatile economice se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani. 42. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora la persoanele juridice fara scop lucrativ. Contabilitatea analitica a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare se tine pe categorii de lucrari sau obiective. Cheltuielile de aceasta natura, privind activitatile economice, se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani. 43. In cadrul activelor imobilizate in concesiuni si alte drepturi similare se cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea primitoare potrivit contractelor incheiate. Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la valoarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Activele imobilizate de natura celor mentionate la alineatul precedent privind activitatile economice se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le detine. 44. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputatia si alte elemente necorporale si se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct de imobilizari necorporale. Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii. Daca se constata o depreciere inevitabila, aceasta poate fi amortizata. 45. La alte imobilizari necorporale se inregistreaza programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale. Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani. 46. In cadrul imobilizarilor corporale se cuprind terenurile si mijloacele fixe. Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri. Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz. Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii. Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit legii. 47. Se considera mijloc fix obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: - are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege; - are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei si miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul amortizarii si a provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora, potrivit legii. Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe urmatoarele categorii: cladiri; constructii speciale; masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de masurare, control si reglare; mijloace de transport; animale si plantatii; unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica; active corporale mobile neregasite in capitolele anterioare. 48. Mijloacele fixe, la intrarea in patrimoniu, se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, prin care se intelege: a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de persoana juridica fara scop lucrativ; c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit; d) valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc. conform statutelor si contractelor; e) valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe reevaluate in baza unei dispozitii legale exprese. 49. Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitatea lui, o functie distincta. 50. Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe utilizate

8 pentru activitatile economice. Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a acestora. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le are in proprietate. Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se inregistreaza in contabilitatea acestuia. Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate pentru activitatile economice, utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare: a) amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii. b) amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de amortizare lineara cu unul din coeficientii prevazuti de lege; c) amortizarea accelerata, care consta in calcularea, in exercitiul in care mijloacele fixe intra in activul persoanei juridice fara scop lucrativ, a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii liniare. Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din valoarea de intrare se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe. 51. Prin reevaluarea mijloacelor fixe se intelege operatiunea de stabilire a valorii actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fara scop lucrativ. Valoarea actuala a mijloacelor fixe se stabileste, de regula, avanduse in vedere: valoarea de intrare din contabilitate, utilitatea si pretul pietii, precum si gradul de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii. 52. Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizari necorporale si imobilizari corporale precum si pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Imobilizarile in curs necorporale reprezinta costul de productie, respectiv costul de achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului. Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei. Imobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz. Investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, luate cu chirie sau in locatie de gestiune se inregistreaza in contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat. La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective, potrivit contractelor incheiate. 53. Conturile de imobilizari financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si creante imobilizate. Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura persoanei juridice fara scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile, respectiv realizarea unui venit. Alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe care persoana juridica fara scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum si alte titluri de plasament detinute pe o perioada indelungata. La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora. Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului. Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: creante legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate. Creantele legate de participatii reprezinta acele creante ale persoanei juridice fara scop lucrativ create cu ocazia acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detine titluri de participare. In conturile de imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care persoana juridica fara scop lucrativ percepe dobanzi, potrivit legii. La alte creante mobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse de persoana juridica fara scop lucrativ la terti. Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane, reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate stabilita cu ocazia inventarierii. 54. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale, a mobilizarilor in curs si a celor financiare nesupuse amortizarii se constituie numai pentru activitatile economice, pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii. In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri, se procedeaza astfel: a) in situatia cand deprecierea este superioara provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar; b) in cazul in care deprecierea constatata este inferioara provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul constituit si se inregistreaza la venituri;

9 c) cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, provizioanele constituite se inregistreaza la venituri. 3. CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 55. Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul persoanei juridice fara scop lucrativ, destinate: - sa fie consumate la prima lor utilizare; - sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie. In cadrul stocurilor propriu-zise se cuprind: a) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata; b) materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de exploatare sau de fabricatie fara a se regasi, de regula, in produsul finit; c) produsele, respectiv: - semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor; - produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor; - produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile; d) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele), crescute si folosite pentru productie (lana, lapte si blana), reproductie, munca, reprezentatie (spectacole), expunere (in parcuri si gradini zoologice), animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, precum si coloniile de albine; e) marfurile, respectiv bunurile pe care persoana juridica fara scop lucrativ le cumpara in vederea revanzarii; f) ambalajele. Contabilitatea analitica a stocurilor de natura materiilor prime, materialelor consumabile, animalelor si pasarilor, precum si a ambalajelor se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Stocurile de natura produselor si marfurilor privesc exclusiv activitatile economice ale persoanei juridice fara scop lucrativ. 56. In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte. In contabilitatea tertilor acestea vor fi evidentiate distinct. Ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in interiorul unitatii, se inregistreaza in contabilitate in categoria obiectelor de inventar. Ambalajele si materialele pentru ambalat produse in unitate pentru a fi vandute ca atare, sunt considerate produse finite. 57. O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii. Obiectele de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). Obiectele de inventar in folosinta se evidentiaza distinct in contabilitatea analitica. Valoarea obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral, la darea lor in folosinta, sau esalonat, intr-o perioada de cel mult trei ani. Valoarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala (SDV-urile) si aparatelor de masura si control (AMC-uri) afectate fabricarii produselor in serie sau in masa se include, de regula, esalonat, in costurile de productie ale acestor produse. In cazul includerii esalonate in cheltuieli sau integral la darea lor in folosinta, se utilizeaza un cont distinct pentru evidenta uzurii obiectelor de inventar. Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunurile achizitionate sau construite de unitate pentru executarea lucrarilor si prestatiile de constructii. Nu se includ in aceasta categorie lucrarile de organizare la care prin demontare sau demolare nu se recupereaza materiale (platforme betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var si altele). Contabilitatea analitica a stocurilor de natura obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii se tine distinct pentru activitatea fara scop lucrativ si activitatile economice. 58. Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau neterminate. 59. Bunurile de natura celor prevazute la punctele 55 - 57 sunt considerate ca fiind in proprietatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le detine, in cadrul acestora incluzandu-se si bunurile aflate in custodie, in prelucrare sau in consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri. 60. Potrivit art. 12, alin. 2 din lege, detinerea de valori materiale si banesti sub orice forma si cu orice titlu, a oricaror

10 drepturi si obligatii patrimoniale, precum si efectuarea de operatii patrimoniale, fara inregistrarea lor in contabilitate, sunt interzise. In aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure: a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in patrimoniul persoanei juridice fara scop lucrativ si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului; b) in situatia unor decalaje ivite intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea persoanei juridice fara scop lucrativ, se procedeaza astfel: - bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in patrimoniu; - bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare; c) in cazul unor decalaje intre valoarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea persoanei juridice fara scop lucrativ, astfel: - bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate, in conturi in afara bilantului; - bunurile livrate, dar nefacturate se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune, potrivit legii. d) bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerva de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate. 61. La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate, astfel: a) materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la costul de achizitie; b) productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre persoana juridica fara scop lucrativ, la costul de productie; c) animalele si pasarile, la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. 62. La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei "costul mediu-ponderat" (CMP), metodei "primei intrari - primei iesiri (FIFO) sau a metodei "ultimei intrari primei iesiri" (LIFO). Costul unitar mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate. Potrivit metodei "primei intrari - primei iesiri" (FIFO) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului urmator, in ordine cronologica. Potrivit metodei "ultimei intrari - primei iesiri" (LIFO) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior, in ordine cronologica. 63. Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard (prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor. Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura celor prevazute la primul alineat, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori. In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard (prestabilite) conform alineatului precedent, diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel: ----------------------------------------------------------------Soldul initial al diferentelor de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei cumulat de la inceputul anului Coeficient de = ------------------------------------------------repartizare Soldul initial al stocurilor la pret standard (prestabilit) + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret standard (prestabilit) cumulat de la inceputul anului ----------------------------------------------------------------Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret standard (prestabilit), iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret standard (prestabilit), astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa

11 caz. 64. Evidenta adaosului comercial aferent stocurilor de marfuri existente in gestiunea unitatilor cu activitate economica se tine distinct. Adaosul comercial reprezinta diferentele intre pretul de vanzare cu amanuntul si costul de achizitie si, dupa caz, taxa pe valoarea adaugata neexigibila. Pentru determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din unitate se procedeaza astfel: a) fie prin calcularea procentului mediu de adaos comercial aplicand formula: Soldul contului de Diferentele de pret la diferente de pret la marfuri, reprezentand marfuri, reprezentand + adaosul comercial adaos comercial existent aferent marfurilor la inceputul anului intrate in unitate de la inceputul anului pana la finele lunii de referinta Pr = ---------------------------------------------------------- X 100 Valoarea marfurilor in Valoarea marfurilor stoc la inceputul anului + intrate in unitate de (exclusiv taxa pe valoarea la inceputul anului pana adaugata neexigibila) la finele lunii de referinta Procentul mediu de adaos comercial se inmulteste cu valoarea stocurilor de marfuri la sfarsitul lunii de referinta (exclusiv taxa pe valoarea adaugata neexigibila), determinandu-se adaosul comercial aferent stocului. Adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate in cursul lunii se determina prin scaderea adaosului comercial, aferent stocului de marfuri existent la sfarsitul lunii, din soldul contului de diferente de pret la marfuri reprezentand adaos comercial existent la sfarsitul aceleasi perioade. b) fie prin insumarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la finele lunii de referinta. 65. Potrivit prezentelor norme prin preturi de inregistrare se intelege, dupa caz, costurile de achizitie, costurile de productie, preturile standard (prestabilite), preturile cu amanuntul, etc. 66. Rechizitele de birou, imprimatele si alte materiale consumabile pe care unitatea considera ca nu este cazul sa le stocheze pot fi introduse direct in cheltuieli, cu exceptia formularelor cu regim special care se gestioneaza potrivit normelor elaborate in acest scop. 67. Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie. 68. Potrivit art. 13, alin. 2 din lege, contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric, sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si de iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii. In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale unitatii: a) metoda operativ - contabila (pe solduri), care consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor; b) metoda cantitativ - valorica (pe fise de cont analitic), care consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locuri de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ - valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate; c) metoda global - valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul, unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ - valorice. 69. Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie aferente activitatilor economice, de regula, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, se constituie provizioane. In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective, provizioanele constituite se suplimenteaza, diminueaza sau se anuleaza in conditiile prevederilor alin. 2, pct. 54 din prezentele norme.

12 4. CONTABILITATEA TERTILOR 70. Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor persoanei juridice fara scop lucrativ in relatiile cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si bugetele locale, unitatile din cadrul grupului si fondurile speciale, precum si cu diversi debitori si creditori si alte persoane fizice si juridice. In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiile patrimoniale privind livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatii efectuate, de regula in baza contractelor incheiate intre acestia. Avansurile acordate furnizorilor si creantele din ambalaje si alte bunuri de primit de la acestia, precum si avansurile primite de la clienti si datoriile pentru ambalaje si alte bunuri de livrat acestora se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. 71. Operatiile privind vanzarile - cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor de comert se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de plata sau de primit, dupa caz. Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in anexa la bilant. Efectele de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de reglementarile in vigoare, fara de care validitatea poate fi anulata sau contestata. 72. Potrivit art. 7, alin. 2 din lege, creantele si datoriile persoanei juridice fara scop lucrativ se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala. Creantele si datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul valutar de schimb in vigoare la data efectuarii. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii, respectiv platii lor, se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. 73. Potrivit art. 15 din lege, contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare (termen lung - peste cinci ani, mediu de la un an la cinci ani si scurt - sub un an). In cadrul conturilor de furnizori si clienti se grupeaza distinct datoriile si creantele izvorate din tranzactiile cu clauze de rezerva de proprietate. De asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clientii si furnizorii la care persoana juridica fara scop lucrativ detine titluri de participare. 74. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate. 75. Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii, si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de persoana juridica fara scop lucrativ personalului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit reglementarilor in vigoare, din fondul de salarii. In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimentatie antidot, etc.), stimulentele acordate personalului din sfera activitatilor economice precum si avansurile acordate, potrivit legii. Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane. Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii opozabile salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal) respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la finele exercitiului, ca alte datorii si creante in legatura cu personalul. 76. Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile persoanei juridice fara scop lucrativ pentru contributia la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, precum si contributia personalului pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj. Eventualele sume datorate sau care urmeaza a se incasa de catre persoana juridica fara scop lucrativ in perioadele urmatoare, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la finele anului ca alte datorii si creante sociale. 77. In cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe salarii, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice se stabileste de catre persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice, potrivit reglementarilor in vigoare. Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila). In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila, se trece la TVA colectata, respectiv TVA deductibila. De asemenea, in acest cont se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile pana la data inchiderii exercitiului. Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de plata, respectiv TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.

13 Impozitul pe salarii, ce se inregistreaza in contabilitate cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari, precum si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii. La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului statului sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte asimilate. Subventiile primite sau de primit de catre persoana juridica fara scop lucrativ se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct. 78. Contabilitatea decontarilor in cazul unitatilor de grup cuprinde: operatiile ce se inregistreaza reciproc in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ debitoare, cat si a celei creditoare, apartinand aceluiasi grup si de asemenea conturile coparticipatiilor referitoare la operatiunile efectuate in comun, in cazul asocierilor in participatie, conform prevederilor legale. Debitele provenite din avansuri nedecontate din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagubele materiale, amenzile si penalitatile pretinse, stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul unitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul. Creantele datorate de alte persoane fizice sau juridice se inregistreaza in conturile de debitori diversi. Sumele datorate de persoana juridica fara scop lucrativ, unor terte persoane fizice sau juridice, altele decat personalul propriu, clienti si furnizori se inregistreaza in contul de creditori diversi. 79. Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau exercitiile financiare urmatoare, precum si cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii se inregistreaza distinct in contabilitate, prin folosirea conturilor de regularizare. In aceste conturi se inregistreaza, in principal, urmatoarele cheltuieli si venituri: cheltuielile pentru reparatii capitale neprevizibile, chiriile, abonamentele si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare. 80. Operatiile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare pentru care sunt necesare clarificari ulterioare se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre persoana juridica fara scop lucrativ intr-un termen cat mai scurt, dar nu mai tarziu de inchiderea exercitiului financiar. 81. La inchiderea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii in contabilitate a creantelor si datoriilor, se inregistreaza in conturile de diferente de conversie, de activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz si se reiau la deschiderea exercitiului financiar urmator, neadmitandu-se compensari intre acestea. Pentru diferentele de conversie nefavorabile se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor. 82. Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, de regula, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii se constituie provizioane pe seama cheltuielilor care se regularizeaza in conditiile prevazute la pct. 54 si 69 din prezentele norme. 5. CONTABILITATEA TREZORERIEI 83. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie. 84. Titlurile de plasament reprezinta actiunile achizitionate de persoana juridica fara scop lucrativ, obligatiunile emise si rascumparate, potrivit legii, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt. La intrarea in patrimoniu, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau la valoarea determinata potrivit contractelor. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului financiar. 85. Conturile la banci cuprind: valorile de incasat cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si devize, carnetele de cecuri cu limita de suma, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Sumele virate sau depuse la banci sau prin mandat postal de catre terti si unitatile apartinand aceluiasi grup, pe baza de documente prezentate unitatii si neaparute inca in extrasele de cont se inregistreaza intr-un cont distinct. Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte. Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creantelor bancare pe termen scurt. Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. 86. Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar, se tine distinct in lei si devize. 87. In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizorii de bunuri si servicii, persoanele juridice fara scop lucrativ pot solicita deschiderea de acreditive in banci, in lei sau in devize, in favoarea acestora. Avansurile de trezorerie reprezentand sumele depuse la banci, precum si sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane juridice sau fizice, in vederea efectuarii unor plati in favoarea unitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. 88. Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria unitatii se inregistreaza in contabilitate printr-un cont de viramente interne.

14 89. Contabilitatea disponibilitatilor in devize aflate in conturi la banci, in casierie, precum si a acreditivelor in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. 90. Operatiunile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei sau la un curs fix. La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, ca venituri sau cheltuieli din asemenea operatiuni, dupa caz. 91. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor financiare in lei sau in devize se efectueaza cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei, potrivit legii si a altor reglementari. 92. Provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie (titlurilor de plasament) se constituie si se regularizeaza in conditiile prevazute la pct. 54 si 69 din prezentele norme. 6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELOR 93. Cheltuielile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru: - consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea; - cheltuieli cu personalul; - executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitate; - cheltuieli exceptionale, dupa caz. In cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se cuprind, potrivit reglementarilor in vigoare, de asemenea: - amortizarile si provizioanele constituite; - valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute. 94. Potrivit legii, contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, care se grupeaza astfel: a) cheltuieli de exploatare, care cuprind: - cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul, ambalajele, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si alte materiale consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute; - cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si reparatii); redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare; cheltuielile cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane, inclusiv cele platite agentilor economici cu activitate de comert exterior si onorarii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, transporturi de bunuri si personal, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si alte); - cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate (impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cum sunt taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele); - cheltuieli cu personalul (salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitate); - alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu imobilizarile corporale si necorporale privind activitatile fara scop lucrativ, contributii si cotizatii, cote-parti datorate potrivit statutului, ajutoare si imprumuturi din surse externe transferate altor persoane juridice fara scop lucrativ, pierderi din creante si alte cheltuieli de exploatare); b) cheltuieli financiare care cuprind: pierderile din creante legate de participatii; pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize; dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare (pierderi din creante de natura financiara si altele); c) cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati si lipsuri de inventar, donatii si subventii acordate, inclusiv prelevarile si donatiile facute in scopuri umanitare, precum si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive, pierderi din debitori diversi), fie la operatii de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli exceptionale); - cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, grupate in functie de natura cheltuielilor, prevazute la literele a, b, c, dupa caz, cuprinzand: amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale; e) provizioanele pentru riscuri si cheltuieli; provizioanele privind deprecierea imobilizarilor; provizioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor si provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor; provizioane reglementate; f) cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice, calculat potrivit legii. 95. In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, prevazute la pct. 94, conturile de cheltuieli respective se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop lucrativ, activitati cu destinatie speciala, potrivit legii si activitati economice, iar in continuare se pot dezvolta in analitic in functie de anumite reglementari sau potrivit nevoilor proprii. Cheltuielile privind sumele platite pentru contractele de cercetare care nu se includ in costuri; comisioanele platite agentilor economici cu activitate de comert exterior; taxa pentru folosirea terenurilor; taxa asupra mijloacelor de transport; cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala; prelevarile si donatiile facute in scopuri umanitare si

15 pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive si alte cheltuieli care, potrivit legii, se scad din venituri, se inregistreaza distinct in conturi analitice, in cadrul conturilor respective de cheltuieli pe tipuri de activitati. 96. Principalele elemente care formeaza veniturile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice din: - avantajele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca potrivit statutului si reglementarilor legale in vigoare; - livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii; - executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor; - venituri exceptionale, dupa caz. In cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se cuprind, potrivit reglementarilor in vigoare, de asemenea, veniturile din: - productia stocata; - productia imobilizata; - diminuarea sau anularea provizioanelor; - pretul de vanzare al activelor cedate; 97. Potrivit legii, contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop lucrativ se tine distinct pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop lucrativ, activitati cu destinatie speciala, activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor, care se grupeaza astfel: 1) venituri din activitatile fara scop lucrativ - venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor, donatii, sponsorizari, dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatea fara scop lucrativ, dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop lucrativ, cote-parti primite potrivit statutului, ajutoare si imprumuturi nerambursabile din surse externe, subventii primite de la buget, alte venituri din activitatile fara scop lucrativ. 2) venituri cu destinatie speciala, potrivit legii 3) venituri din activitatile economice a) venituri din exploatare, care cuprind: - venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate. In contabilitate, aceste venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor; - veniturile din productia stocata, reprezentand variatia in plus (crestere) sau minus (reducere) intre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor); - veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale; - venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cercetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea din partea statului, a colectivitatilor publice sau altor unitati patrimoniale; - alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare; - veniturile realizate in avans, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului, acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont distinct, care se reflecta in bilant; b) venituri financiare, cuprinzand: venituri din participatii; venituri din alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare; c) venituri exceptionale, reprezentand acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de exploatare fie la operatii de capital, cum sunt: despagubiri si penalitati incasate; venituri din cedarea activelor; cotele-parti de subventii pentru investitii; alte venituri exceptionale (donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri); d) venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se inregistreaza la venituri din exploatare, venituri financiare sau venituri exceptionale, in cazurile in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. Cheltuielile si veniturile determinate de operatiile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati, conform prevederilor contractului de asociere. La sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi se transmit pe baza de decont fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Cifra de afaceri, conform prezentelor norme, se calculeaza prin insumarea veniturilor realizate din livrarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor. 98. Potrivit prezentelor norme, in contabilitate excedentele sau deficitele se stabilesc lunar pe feluri de activitati. In acest sens, conturile de cheltuieli si conturile de venituri in care se inregistreaza in functie de natura lor,

16 cheltuielile, respectiv veniturile prevazute la pct. 94 si 97 din prezentele norme, se inchid periodic, prin rezultatul exercitiului. Rezultatul exercitiului, respectiv excedentul sau deficitul, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului financiar, indiferent de data incasarii sau platii lor. Pentru activit