7/28/2019 Oratoriile lui Hndel

1/2

Oratoriile lui Hndel

Renasterii i lipsea modulatia, clasicismul se va dispensa n buna parte de polifonie,astfel ncat unele pagini din monumentalele creatii ale lui Georg Friedrich Hndel devin

culminatii si totodata modele greu de imitat n privinta fortei expresive a ceea ce teoreticienii

Barocului numesc Afektenlehre. Compozitor de origine germana, Friedrich Hndel este

renumit pentru operele, concertele si mai ales pentru oratoriile sale. Ajuns la 55 de ani,

neobositul compozitor se va ndreapta cu definitiva pasiune catre genul nrudit cu opera

oratoriul care va reprezenta masura cea mai mare a geniului sau.

Cu oratoriile Saulsi Israel n Egiptale anului 1739, Friedrich Hndel ncepe sa sealature marilor aspiratii ale timpului si sa paraseasca tematica culeasa din miturile antichitatii

clasice n favoarea temelor inspirate din suferintele celor multi, lupta lor pentru eliberare din

sclavie . Textele din Vechiul Testament au stat si n trecut la baza creatiei sale componistice

(n oratoriile Esther, Athalie, Deborah) dar cu aceste doua lucrari ale anului 1739

compozitorul inaugureaza seria marilor oratorii dramatice, lucrari care i vor conferi rolul si

locul suprem pe care el l ocupa n istoria muzicii universale. Subiectul biblic despre istoria

lui Saul i-a fost oferit de libretul poetului englez Charles Jennes, lucrarea muzicala debutand

cu o uvertura in care rasuna un adevarat concert pentru orga si orchestra. Structurarea pe

trei parti (numite de compozitor acte) specifica oratoriilor lui Hndel, permite gradatia

dramaturgiei muzicale care porneste pe luminozitatea coral orchestrala n contrast cu

manifestarile patimilor omenesti si culminand cu o impresionanta atmosfera funebra

(moartea lui Saul) din care s-a desprins Dead March care se canta n zilele noastre la

ceremoniile funerare engleze.

Pentru urmatorul oratoriu, Israel n Egipt, Hndel si-a scris singur libretul, concepand

o monumentala epopee corala care insa nu a avut succes numarandu-se printre cele mai

putin cantate n timpul vietii compozitorului.

La sfarsitul lunii aprilie a anului 1742 a avut loc premiera oratoriului Messiah creatie

care i va aduce faima mondiala si pe care comentatorii o vor considera sinteza creatiei

hndeliene. Fr a fi o lucrare liturgic, oratoriul Messiah face parte din creatiile nvecinate

cultului religios, prin tematica ce reflect evenimentele din viaa eroului crestinttii, Isus

Cristos. Speranta, cel mai prezent sentiment al tuturor timpurilor este ideea centrala a

acestei creatii, numita de compozitor Sacred oratorio. Ca forta emotionala si maiestrie

7/28/2019 Oratoriile lui Hndel

2/2

componistica Messiah poate fi asemanata stilului religios vocal simfonic al marelui Bach,

fiind i unul din marile exemple de spontaneitate creatoare(compus n 24 de zile).

Anul de trimf trait la Dublin a fost decisiv n evolutia tarzie a compozitorului.

Londonezii l primesc cu entuziasm, numindu-l gigantulHndel , iar dupa succesul din

capitala Angliei cu oratoriul Samson, reuseste nca o data sa-si demonstreze forta si talentul

de dramaturg. n perioada urmatoare (1746) el se alatura manifestarilor patriotice ale Londrei

si compune oratoriul Juda Macabeul a carui viziune patriotic-umanista are un rasunet

covarsitor n sufletul intregii natiuni, iar presa si burghezia engleza ovationeaza arta lui

Hndel care se dovedeste inflacarata sustinatoare a idealurilor si aspiratiilor lor.

Alexander Ballus (1748), Susanne (1749), Salomon (1749), Theodora (1750), Jephta

(1751), aproape toate au fost compuse pe librete ale pastorului Thomas Morell. n Theodora

apare pentru a doua oar o tem inspirat de Noul Testament (primul exemplu fiind n

Messiah) dramaturgia muzical subliniind contrastul dintre lumea pgn i cea cretin din

care facea parte martira Theodora. Subiectul ultimului oratoriu compus de Friedrich Hndel

este asemntor legendei romneti Meterul Manole.

Mretia si modernitatea lucrarilor sale se datoreaza continutului vibrant, calitaii de a

transmite ideile umaniste despre viata si lume ale unui geniu. Renuntarea constienta a

tematicii inspirate din mitologie n favoarea celei bazate pe subiectele biblice pe care s-a

sprijinit ntreaga creatie a oratoriilor sale este edificatoare. Compozitorul matur se adreseaza

astfel unei parti mai putin rafinate a publicului burghezia oferindu-i o muzica accesibila

inspirata din cea mai populara carte a timpului Biblia. De la sclavie la libertate, de la

procesiuni funebre la serbari triumfale, de la sacrificiul vietii la seninatatea sufleteasca sunt

subiectele oratoriilor lui Friedrich Hndel, n care oamenii din vremea sa i recunosc virtuile

i slbiciunile deopotriv. Fr a fi preocupat de originalitate, compozitorul a mbinat forta si

fantezia talentului sau cu mijloacele tehnice componistice existente, dnd creatiilor sale un

aer fermecator si proaspat, suflul stilului su fiind de neconfundat.