Oraul medieval spaiu al libertatii

Saltul demografic de la nceputul celui de-al doilea mileniu a impulsionat producia si schimburile comerciale, transformnd vechile orae ale Antichitatii si o mulime de noi asezari urbane, acum constituie in centre economice.

Noua lume, care atrage forte productive cu deosebire din mediul rural, se arata a fi foarte diversa si, spre deosebire de spaiul de proveniena, predispusa unei schimbri permanente. Mai presus de toate, oraul se arata a fi insa un loc de afirmare a libertatii, de producie, de schimb, de acumulare de valori si, nu in ultimul rnd, de instrucie. Pentru a se ajunge aici, comunitatile urbane au desfasurat o lupta tenace pentru a sfrma vechile dependente si a se afirma ca asezari libere de orice opresiune.

O noua societate

Puine mari orae ale Antichitatii au rezistat atacurilor populaiilor barbare si prabusirii Imperiului Roman. Vreme de inca cinci secole, ele si-au datorat supravieuirea prezentei intamplatoare intre zidurile lor a unui suveran in trecere spre domeniile vasalilor si sau unor funcionari regali interesai sa colecteze impozite. Abia instalarea aici a unei resedinte episcopale a oferit o ansa reala de continuitate.

Creterea demografica de la nceputul mileniului al doilea, cu impulsul decisiv pe care l-a dat produciei si schimbului de mrfuri, a transformat radical oraele existente si a determinat apariia altora noi, cu o funcie preponderent economica.

Noua civilizaie urbana se nastea la confluenta unui complex de stimulente economice, dar si de grupuri sociale foarte diverse.

Reactivare comerului nu ar fi fost insa posibila fara progresul agricol al Occidentului. Regiunile intens urbanizate, precum Italia de nord, Germania de nord, si Flandra, Franta nord-estica (unde se desfasoara periodic blciurile din Champagne) sunt zone de unde pornesc sau se ncheie mari drumuri comerciale. In acelai timp, aceste orae sunt plasate in mijlocul unor cmpii mnoase, unde agricultura a folosi unelte si tehnici care au produs ntotdeauna surplusuri importante. Aici oraul gaseste att resursele alimentare de care are atta nevoie, cat si oameni indrazneti, capabili sa lucreze bine sau sa duca la capt o afacere.

Intr-un timp relativ scurt, oraul si-a constituit o societate noua, dinamica si foarte eficace. Alturi de aceti ntreprinztori (unii gata sa se imbogateasca, alii sa-si piard si ultimul ban) ii putem distinge pe nobilii sau aristocraii care isi vor construi resedinte urbane, pe negustori, muli dintre ei din familii bogate, dar si pe muncitorii calificai sau necalificati (avnd de lucru sau cerind), pe micii proprietari de pamant sau pur si simplu pe proletari, oameni sraci atrai de mirajul oraului, dar departe de a-si fi gsit un rost. Aceasta lume care traiste mpreuna este dominata de burghezie (negustori bogai, antreprenori, bancheri) si este difereniata de puterea banului. Pe lng averile constituite din bunuri funciare care aparin nobilimii in general stabile, proprietatile urbane sunt de o mare mobilitate, case, ateliere, pmnturi arabile in vecintatea oraului, toate trec cu rapiditate dintr-o mana intr-alta.

Libertate si oprimare. Bogai si sraci

Persoane att de diferite unele de altele prin proveniena sociala, pregtire culturala sau avere se reunesc la nceputurile ndeprtate ale oraului. Locuitorii acestei noi asezari se leag printr-un jurmnt, opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, in mod implacabil ierarhice, constituind o asociaie de oameni liberi si egali, numita comuna. Afirmarea acestui nou tip de raporturi implica, spre exemplu impozitul proporional cu venitul. mpotriva seniorilor laici si ecleziastici, micarea comunala solicita dreptul, obinut prin lupta sau negociat cu punga de bani alturi de a produce si de a vinde fara nici un fel de ngrdiri. Chartele smulse vechilor stpni instituie in orae un spaiu al libertatii, ale crei proportii nu trebuie totui exagerate.

Libertatea opiunii si a schimbrii este in mod cert asigurata. Noului venit in aceasta lume i se ofer cel puin teoretic ansa de a se ridica prin munca manuala, prin comer sau camata. Preponderenta activitatii comerciale nu trebuie sa ne insele. Oraul este si un imens antier, unde se construiesc mari edificii (catedrale gotice, primarii, construcii civile de tot felul), care toate solicita o mare varietate de calificri profesionale (fierari, dulgheri, zidari, sculptori in piatra croitori si cizmari).

In timp, mestesugarii s-au organizat in corporaii care reglementau prin statute ntreaga activitate privitoare la exercitarea unei anumite profesiuni: orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea hoilor. Obiectivul principal era ca o minoritate de maitri sa pstreze controlul asupra pieei. Corporaiile erau structurate ierarhic, la vrf aflndu-se antreprenorii marilor construcii, proprietarii atelierelor, mesterii. In ce privete oamenii de rnd, meseriaii, muncitorii necalificati, acetia erau platiti deseori sub valoarea muncii prestate, fapt atestat de numeroase surse al timpului.

Personajul central al vieii urbane este insa negustorul. Patriciatul, ptura conductoare din marile oraului ale Occidentului, este alctuit din membri ai acestui grup social. Ei si-au subordonat marea masa de lucrtori salariai, mestesugari si mici comerciani si controleaz toate activitatile. Bogatia lor contrasteaz frecvent cu srcia lucrtorilor oprimai sau cu mizeria celor obligai sa cerseasca.