AVIZAT, Inspector de specialitate,

-FIȘĂ DE AVIZARE- A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL

A. Avizul școlii: Denumirea opționalului: Literatura- teatrul- filmul Tipul: la nivelul disciplinei Clasa: a VIII-a Durata: 1 an Anul școlar 2015- 2016 Număr ore pe săptămâna: 1 Autorul: prof. Moraru Paula Abilitatea pentru a susține cursul: profesor de Limba și literatura română Instituția de învățământ: Şcoala Gimnazială Nr.1 Turluianu, Com. Berești- Tazlău B. Avizul Consiliului de Curriculum al Școlii (CCȘ)

CRITERII ȘI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA, cu

recomandare I. Respectarea structurii standard a programei Argument Competențe specifice Conținuturi ( asociate competențelor) Valori și atitudini Modalități de evaluare II. Existența unei bibliografii III. Elemente de calitate Respectarea particularităților de vârsta ale elevilor Concordanța cu etosul școlii, cu interesele elevilor și cu nevoile comunității Conținutul argumentului -oportunitatea opționalului -realismul în raport cu resursele disponibile Corelarea competențelor cu activitățile de învățare Corelarea competențelor cu unitățile de conținut Adecvarea modalităților de evaluare la demersul didactic propus

AVIZUL CCŞ Avizul conducerii şcolii, Prof. Ing. Teșulă Lenuța NOTĂ: Pentru a fi acceptat, proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II şi cel puţin 5 "DA" / "DA cu recomandări" la punctul III.

DA DA, cu recomandări NU

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TURLUIANU

CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

Programa școlară Literatura- teatrul- filmul 1 oră/ săptămână – clasa a VIII-a

Anul școlar 2015-2016

Director, Profesor, Prof. Ing. Teșulă Lenuța Moraru Paula

Argument

Literatura, teatrul și filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-și atinge scopul, fiecare prezintă particularități care transcend limbajul specific.

Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de imagine artistica, se defineste în functie de relatia cu dimensiunea temporala a receptarii. Lessing facea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale succesiunii si arte ale simultaneitatii. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral, sau vizual, atunci cand este transmis scriptural, cum se întampla în cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este destinat exclusiv unei receptari vizuale; dar corelat cu un mesaj melodic, ca în situatia cantecului, este destinat receptarii auditive.

Trecand la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capata o structura complexa, complicand totodata problema receptarii: daca mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptarii vizuale. Vorbim asadar de o receptare audio-vizuala care, ca si în situatia filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.

Cinematograful, arta sincretica, a facut saltul de la imaginea vizuala statica la imaginea vizuala dinamica. Desfasurarea vizuala a miscarii a facut posibila o perspectiva epica, cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua forma de comunicare a schimbat atat structura mesajului, cat si disponibilitatile enuntului, printr-o reorganizare a situatiei de comunicare. Enuntul artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect si instrumental.

Cursul de fata își propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistica, intelegerea punctelor de interferenta intre acestea si a modului de transmitere a mesajului sensibil.

In egala masura, urmarim cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiectii audio-vizuale a operelor literare pe care acestia vor trebui sa le lectureze in prealabil.

Considerăm, de asemenea, că acest curs opțional, prin felul cum este conceput, poate dezvolta dorința elevilor pentru lectură.

COMPETENȚE SPECIFICE 1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI

AUDIO-VIZUAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI

SCRIS 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

OBIECTIVE DE REFERINŢǍ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil: 1.1.să identifice informaţiile

esenţiale dintr-un mesaj audio-vizual

1.2.să înţeleagă semnificaţia globală

a mesajului audio-vizual 1.3.să-şi concentreze atenţia pentru a

recepta mesajele audio-vizuale 1.4.să depisteze diferenţele dintre

opera literară şi ecranizarea ei 1.5.să manifeste curiozitate pentru

mesajul audio-vizual

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi: - exerciţii de ascultare a unor mesaje audio-vizuale diverse, cu scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la schimbarea rolului de receptor cu cel de emiţător - participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor şi capacitatea de continuare a dialogului - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări mesajul audio-vizual - exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare, în scopul formarii unui comportament de ascultător activ - exerciţii de selectare a unor informaţii, idei, opinii în funcţie de substanţa mesajelor receptate

2.DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil: 1.6.să povestească justificând şi

explicând întâmplări personale, evenimente etc.

1.7.să relateze amănunţit sau succint,

corent, prin cuvinte proprii, fără ticuri verbale şi pauze nejustificate între cuvinte şi idei

1.8.să se exprime natural pronunţând corect şi conştient articularea cuvintelor şi sunetelor

1.9.să aplice în dialog salutul, formulele de politeţe, toleranţă faţă de părerile partenerilor

1.10. să recite expresiv

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi: - situaţii diverse de dialog, povestire , relatare, explicare a unor situaţii şi întâmplări personale sau pe bază de imagini sau benzi desenate; - exerciţii de dialog pe teme date; - simularea de convorbiri telefonice - povestire în lanţ, intrare în comunicare, continuarea comunicării, previziunea unui final neaşteptat; - exerciţii de intervenţie în convorbire - antrenament pentru exprimarea opiniilor şi atitudinilor proprii; - antrenament de utilizare a formulelor de adresare, de menţinere şi de închidere a unui dialog ( conversaţie în grup ). - exerciţii de exprimare a părerilor şi sentimentelor personale; - compararea şi clasificarea unor obiecte prezentate în imagini pe baza unor criterii stabilite de profesor; - memorarea de poezii şi fragmente de proză.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil: 2.1.să deosebească elementele de

ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

2.2.să identifice modurile de expunere într-un text epic şi procedeele de

2.3.să manifeste curiozitate pentru

lectură

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi: - exerciţii de identificare a problemei principale abordate într-un text literar (identificarea elementelor descrise şi a trăsăturilor obiectelor descrise, într-o descriere, identificarea acţiunilor, a participanţilor la acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea intenţiei comunicative din spatele acestora); - exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; - exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în realizarea portretului şi a tabloului; - observarea rolului dialogului în caracterizarea personajelor; - identificarea şi comentarea rolului figurilor de stil învăţate în diferite texte;

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă

Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi capabil: 3.1.să redacteze texte cu destinaţii

diverse 3.2.să utilizeze un lexic diversificat,

recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului

3.3.să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

3.4.să alcătuiască rezumatul unui text literar sau nonliterar

Pe parcursul anului şcolar, se recomandă următoarele activităţi: - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; - exerciţii de selectare a informaţiei solicitate; - exerciţii de structurare a detaliilor în jurul ideii principale; - exerciţii de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; - Exerciţii de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare; - exerciţii de relatare a unor fapte/ întâmplări; - exerciţii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate - exerciţii de povestire a unor texte narative/filme văzute etc.; exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou şi de tip portret - exerciţii de valorificare a posibilităţilor de exprimare nuanţată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date; - utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima, punctul)

- exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în frază; - exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia; - exerciţii de transformare a textului dialogat în text narativ - exerciţii de rezumare a textelor narative - exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru

VALORI ȘI ATITUDINI Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de

film. Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice, prin lectura textului sau vizionarea spectacolului. Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice. Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului, filmului.

COMPETENȚE GENERALE Formarea competențelor în domeniul receptării particularităților si

limbajului specific în literatură, teatru, film. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de comunicare artistica. Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENȚE SPECIFICE înțelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a

literaturii, teatrului si cinematografiei; cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului , filmului universal si romanesc; formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original);

compararea valorilor estetice in evolutia acestora; formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv, stilistica si capacitatea de stabili analogii; integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf); largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin nuantare filosofica; realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte arte; cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare; desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea; sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii; integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale; dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume; stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite, individual si in grupuri de lucru, activitati de invatare asa cum sunt:

• analiza de text/ film/ spectacol de teatru • comentariul de informatii (stiri, articole, cronici) • simulare • jocul de rol • studiul de caz • portofoliul • brainstorming • redactarea de articole pentru revista scolii etc.

EVALUARE Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului optional propus. In acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele traditionale de evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:

• ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte); • ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critica la medii). In acest context, evaluarea vizeaza: • elaborarea unor eseuri;

• realizarea unor portofolii pe teme date; • construirea unor alternative explicative la mesajele receptate; • dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi; • observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor; • autoevaluarea; • elaborarea de proiecte pe teme date. • transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Clasa a VIII-a Semestrul I– 18 ore Prezentarea programei si a obiectivelor

I. Nuvela 1.1. Ecranizarea nuvelei Două loturi 1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc 1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc 1.4. Destinul personajelor de nuvelă 1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri 1.6. Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri 1.7. Trăsăturile nuvelei

II. Literatura SF 2.2. Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă 2.3. Literatura SF – literatură de anticipaţie

III. Romanul 3.1. Lectura integrală a romanului Mara 3.2. Vizionarea filmului Mara 3.3. Destinul unei femei

Semestrul II– 17 ore

IV. Romanul 4.1. Lectura integrală a romanului Baltagul 4.2. Vizionarea filmului Baltagul 4.3. Mitul Mioriţei

V. Drama 5.1. Lectura integrală a dramei Năpasta 5.2. Vizionarea dramatizării Năpasta 5.3. Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice

VI. Comedia 6.1. Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută 6.2. Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută 6.3. Personajele de comedie

VII. Personaje istorice în literatura română 7.1. Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor 7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul 7.3. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare 7.4. Vizionarea filmului Vlad Ţepeş

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ȘI COMUNICARE DISCIPLINA: LITERATURA- TEATRU L- FILMUL (OPȚIONAL) ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TURLUIANU PROFESOR: MORARU PAULA CLASA: a VIII-a

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUL ȘCOLAR 2015/2016

Nr. crt.

Unitatea de învățare

C.S. Conținuturi Nr.de ore alocat

Sapt. Obs.

Prezentarea programei si a obiectivelor

1 S1

1. Nuvela 1.2 1.3 1.4 1.5 2.3 2.4 3.1 3.2 3.3

Ecranizarea nuvelei Două loturi Lectura nuvelei Moara cu noroc Vizionarea filmului Moara cu Noroc Destinul personajelor de nuvelă Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri Trăsăturile nuvelei

9 S2-S10

2. Literatura SF 2.3 2.2 2.4 3.1 3.2

Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă Literatura SF – literatură de anticipaţie

2 S11-S12

3. Romanul 1.2 1.3

Lectura integrală a romanului Mara

9 S13-S21

1.4 1.5 2.1 2.2 2.3 3.1 3.4

Vizionarea filmului Mara Destinul unei femei Lectura integrală a romanului Baltagul Vizionarea filmului Baltagul

Mitul Mioriţei

4. Drama 1.2 1.3 1.4 1.5 2.4 2.5

Lectura integrală a dramei Năpasta Vizionarea dramatizării Năpasta Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice

4 S22-S25

5. Comedia 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 2.3 2.2 3.2 3.3

Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută Personajele de comedie

4 S26-S29

6. Personaje istorice în literatura română

1.2 1.3 1.4 1.5 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5

Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor Vizionarea filmului Mihai Viteazul Vizionarea filmului Ştefan cel Mare Vizionarea filmului Vlad Ţepeş Ora la dispozitia profesorului

6 S30-S35

PLANIFICAREA SEMESTRIALĂ PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SEMESTRUL I , ANUL ȘCOLAR 2015/2016

Nr. crt.

Unitatea de învățare

Detalieri de continut C.S. Activitati de invatare Resurse Mijloace de evaluare

1. Prezentarea programei si a obiectivelor

Prezentarea programei si a obiectivelor

-prezentarea programei si a planificarii dupa care vom desfasura orele de optional; -procurarea cartilor necesare din biblioteca scolii;

-biblioteca scolara si personala;

-observatia sistematica;-evaluarea reciproca;

2. Nuvela Ecranizarea nuvelei „Două loturi” de I.L.Caragiale

1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2

-realizarea unei piese filmate; -exercitii de interpretarea a unor roluri;

-camera de filmat; -costume si elemente de décor specifice piesei;

-joc de rol ;-observarea sistematica;-autoevaluare

Lectura nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici

1.2 1.3 1.4 1.5 2.1 2.2 2.3 2.4

-exercitii de lecturarea a nuvelei; -caracterizarea personajelor; -exprimarea parerilor in legatura cu subiectul si cu evenimentele din nuvela;

-volumul nuvelei”Moara cu noroc”; -fise de lucru;

-obssistematica;-portofoliul;

Vizionarea filmului Moara cu Noroc

2.2 2.3 2.4 2.5 3.1 3.2 3.4

-vizionarea filmului; -exercitii de stabilire a asemanarilor si diferentelor dintre film si carte; -exprimarea parerilor cu privire la modul cum a fost conceput filmul;

-DVD-ul cu filmul; -fise de lucru;

-observarea sistematica;-evaluarea reciproca;

Destinul personajelor de nuvelă

2.2 2.3

-exprimarea opiniei personale cu privire la

-volumul nuvelei;

-portofoliul;-observarea

2.4 2.5 3.1 3.2

destinul tragic al personajelor; -caracterizarea personajelor; -interpretarea artistica a unui fragment sau scene din nuvela;

-fise de lucru;

sistematica;-evaluarea reciproca;

Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri

1.2 1.3 1.4 1.5 2.1 2.2 2.3

-lecturarea nuvelei “Dincolo de nisipuri ” de Fanus Neagu

-volumul nuvelei; -fise de lucru;

-observarea sistematica;

Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri

2.2 2.3

-vizionarea ecranizarii nuvelei; -stabilirea unor asemanari si deosebiri intre film si carte; -prezentarea viziunii personale a transpunerii scenice a nuvelei;

-DVD-ul cu filmul; -jocul de rol;

-observarea sistematica;-portofoliul;

Trăsăturile nuvelei

1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3

-definirea nuvelei pe baza caracteristicilor reiesite din cele doua opera studiate ; -stabilirea trasaturilor specifice acestei piese;

-fise de lucru;

-portofoliul;-evaluarea reciproca;

3. Literatura SF

Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă

1.2 1.3 1.4 1.5

-vizionarea filmului -povestirea celor vizionate; -exprimarea parerilor personale in legatura cu filmul vizionat;

-DVD-ul cu filmul; -fise de lucru;

-observarea sistematica;-portofoliul;

Literatura SF – literatură de anticipaţie

2.3 2.4

-definirea literaturii SF; -stabilirea caracteristicilor generale;

-fise de lucru;

-portofoliul;-evaluarea reciproca;

Romanul

Lectura integrală a romanului „Mara” de Ioan Slavici

1.2 1.3

-lecturarea romanului ; -povestirea acestuia pe momentele subiectului; -caracterizarea

-volumul romanului; -fise de

-portofoliul;-evaluarea reciproca;-observatia

1.4 1.5 2.1 2.2 2.3 3.1 3.4

personajelor; lucru; sistematica;

Vizionarea filmului Mara

2.1 2.2 2.3 3.1

-vizionarea filmului; -compararea filmului cu cartea si stabilirea caraceristicelor acestuia;

-DVD-ul cu filmul; -fise de lucru;

-observarea sistematica;-portofoliul;

Destinul unei femei

2.1 2.2 2.3 3.1

-caracterizarea personajelor principale; -exprimarea parerii in legatura cu destinul Marei; -interpretarea artistica a unui fragment din roman ;

-fise de lucru; -costume si décor ;

-portofoliul;-observarea sistematica;

Ora la dispozitia profesorului

PLANIFICAREA SEMESTRIALĂ PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

SEMESTRUL al II- lea , ANUL ȘCOLAR 2015/2016

Nr. crt.

Unitatea de învățare

Detalieri de conținut C.S. Activități de învățare Resurse Mijloace de evaluare

1. Romanul Lectura integrală a romanului Baltagul

2.1 2.2 2.3 3.1

-lecturarea romanului; -povestirea acestuia pe momentele subiectului; -caracterizarea personajelor;

-volumul romanului; -fise de lucru;

-portofoliul;-observarea sistematica;-evaluarea reciproca;

Vizionarea filmului Baltagul

2.1 2.2 2.3 3.1

-vizionarea filmului; -compararea filmului cu cartea si stabilirea asemanarilor si deosebirilor; -exprimarea parerii personalecu privire la ecranizarea romanului;

-DVD-ul cu filmul; -fise de lucru;

-portofoliul;-jocul de rol;-observarea sistematica;

Mitul Mioriţei

2.1 2.2 2.3 3.1

-lectura baladei; -caracterizarea personajelor; -expunerea parerilor in legatura cu moartea vazuta ca o nunta de catre ciobanel;

-volumul cu balada; -fise de lucru;

-portofoliul;-observarea Sistematica;

2. Drama

Lectura integrală a dramei Năpasta

1.2 1.3 1.4 1.5 2.4 2.5

- lecturarea operei; -povestirea acesteia pe momentele subiectului; -caracterizarea personajelor;

-volumul operei; -fise de lucru;

-portofoliul;-observarea sistematica;-evaluarea reciproca

Vizionarea dramatizării Năpasta

1.2 1.3 1.4 1.5 2.4 2.5

-vizionarea filmului; -compararea filmului cu cartea si stabilirea asemanarilor si deosebirilor; -exprimarea parerii personale cu privire la ecranizarea piesei;

-DVD-ul cu filmul; -fise de lucru;

-portofoliul;-jocul de rol;-observarea sistematica;

Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice

1.2 1.3 1.4 1.5 2.4 2.5

-caracterizarea in parallel a celor doua personaje; -exprimarea parerii in legatura cu destinul celor doua personaje feminine;

-fise de lucru;

-portofoliul;-jocul de rol;-observarea sistematica

3. Comedia

Lectura integrală a comediei”O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale

1.2 1.3 1.4 1.5

-lecturarea comediei; -povestirea acesteiape momentele subiectului; -caracterizarea personajelor;

-volumul operei; -fise de lucru;

-portofoliul;-observarea sistematica;-evaluarea reciproca

Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută

2.3 2.2 3.2 3.3

-vizionarea filmului; -compararea filmului cu cartea si stabilirea asemanarilor si deosebirilor; -exprimarea parerii personale cu privire la ecranizarea piesei;

-DVD-ul cu filmul; -fise de lucru;

-portofoliul;-jocul de rol;-observarea sistematica;

Personajele de comedie

1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 2.3 2.2 3.2 3.3

-caracterizarea personajelor principale; -compararea acestora cu alte personaje din comediile lui caragiale;

-fise de lucru;

-portofoliul;-observarea sistematica;

4. Personaje istorice în literatura română

Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor

1.2 1.3 1.4 1.5

-realizarea fiselor biografice ale domnitorilor; -exercitii de stabilire a trasaturilor acestora pe baza fiselor biografice;

-carti de istorie; -internetul -volume de opera literare in care sunt prezentate portretel

--observarea sistematica;-portofoliul;

e domnitorilor;

Vizionarea filmului Mihai Viteazul

1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3

-vizionarea filmului Mihai Viteazul; -exercitii de expunere a parerilor cu privire la personaj; -exercitii de comparare a parerii pe care o au elevii despre personaj din operele literare si din film;

-DVD-ul cu filmul;

--observarea sistematica;

Vizionarea filmului Ştefan cel Mare

1.2 1.4 1.5 2.1 2.2 2.4 2.5

-vizionarea filmului Stefan cel Mare; -compararea portretului voievodului din film cu portretul care reiese din operele literare si biografii; -transpunerea scenica a unor piese de teatru;

-DVD-ul cu filmul Stefan cel Mare; -fise de lucru;

-observarea sistematica;-evaluarea reciproca;

Vizionarea filmului Vlad Ţepeş

2.1 2.2 2.3 2.4 2.5

-vizionarea filmului Vlad Tepes; -compararea portretului voievodului din film cu portretul care reiese din operele literare si biografii; -transpunerea scenica a unor piese de teatru;

-DVD-ul cu filmul Vlad Tepes; -fise de lucru;

-observarea sistematica;-evaluarea reciproca;

Bibliografie *** Film critic. Revista de cultura si informatie

cinematografica Alin Cristea Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj,

2001 C. Corciovescu, V. Rapeanu

Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003 Calin Caliman Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei

Culturale romane, 2001 Calinescu, G. Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956 Calinescu, G. Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala,

Bucuresti, 1967 Drimba, Ovidiu Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973 Gheorghiu, Mihnea Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958 Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1960 Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000 Marian Tutui Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc Pippidi, D.M. Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti,

1956 Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet,

2002 Vianu, Tudor Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti,

1963