operonul lac

5
1 Operonul LAC Datorită eficienței metabolice, glucoza reprezintă sursa de carbon preferată pentru majoritatea celulelor, inclusiv cele bacteriene. În afară de glucoză însă, multe specii bacteriene au capacitatea de a folosi o serie de alte zaharuri ca sursă de carbon, atunci când în mediu nu există, sau nu mai există, glucoză. Altfel spus, atunci când o populație de celule bacteriene sunt crescute întrun mediu ce conține mai multe tipuri de zaharuri printre care şi glucoză, bacteriile vor epuiza întâi glucoza şi abia apoi vor trece la metabolizarea altor zaharuri (Santillan, 2008). O astfel de sursă alternativă de carbon este reprezentată de lactoză. Ca şi în alte situații, genele implicate în metabolizarea lactozei sunt grupate în cromozomul bacterian întro structură de tip operonic pe o întindere de aproximativ 6000 pb, denumită operonul LAC (prescurtare de la lactoză). Studiul sistemului LAC a început la sfârşitul deceniului patru al secolului trecut la Institutul Pasteur din Paris, de către Jacques Monod şi colaboratorii săi. Încă de la începutul secolului XX se ştia faptul că anumite enzime microbiene se formau numai în prezența substratului specific. Acest fenomen, denumit atunci ”adaptare enzimatică”, a fost ulterior redefinit şi redenumit „inducție enzimatică”. Trebuie însă subliniat faptul că în perioada respectivă nu era încă cunoscută structura acidului deoxiribonucleic, se ştia puțin despre structura proteinelor şi mai nimic despre biosinteza lor. Structura şi funcționarea genelor din operonul LAC din cromozomul de Escherichia coli Operonul LAC de la E.coli cuprinde gene ce permit celulelor bacteriene utilizarea lactozei ca sursă de carbon, atunci cînd în mediu nu există glucoză. Acest operon este format din următoarele gene: - trei gene structurale (lac Z, lac Y, lac A), transcrise policistronic de la un promotor denumit P lac ; - o gena reglatoare (lac I), transcrisă monocistronic de la promotorul P i - secvențe reglatoare, unele cu rol în represia, altele în activarea transcrierii genetice de la promotorul P lac Cele trei genele structurale codifică pentru trei enzime implicate în metabolismul lactozei: - gena lac Z codifică proteina galactozidază (denumităşi proteina Lac Z), al cărei monomer are o greutate moleculară de 125.000 dal; această enzimă funcționează însă sub formă de tetramer (~ 500.000 dal) şi rupe legăturile galactozidice din interiorul moleculei de lactoză, conducând la scindarea ei în glucozăşi galactoză, având ca reacție secundară izomerizarea lactozei cu formare de allolactoză (din reacție rezultăşi galactobioză)(Fig.1). - gena lac Y codifică proteina galactozidpermeaza (Lac Y, ce are ~30.000 dal); este o proteină ce se localizează în membrana celularăşi este implicată în transportul activ al lactozei din mediu spre celulă;

Upload: inaltcinci

Post on 13-Nov-2015

10 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Centrul de Cercetare, Formare si Consultanta in Microbiologie, Genetica si Biotehnologie

TRANSCRIPT

  • 1

    OperonulLAC

    Datoriteficieneimetabolice,glucozareprezintsursadecarbonpreferatpentrumajoritateacelulelor,inclusivcelebacteriene.nafardeglucozns,multespeciibacterieneaucapacitateadeafolosioseriedealtezaharuricasursdecarbon,atuncicndnmediunuexist,saunumaiexist,glucoz.Altfel spus, atunci cnd o populaie de celule bacteriene sunt crescute ntrunmediu ceconinemaimultetipuridezaharuriprintrecareiglucoz,bacteriilevorepuizantiglucozaiabiaapoivortrecelametabolizareaaltorzaharuri(Santillan,2008).

    Oastfeldesursalternativdecarbonestereprezentatdelactoz.Cainaltesituaii,geneleimplicate nmetabolizarea lactozei sunt grupate n cromozomul bacterian ntro structur de tipoperonicpeontinderedeaproximativ6000pb,denumitoperonulLAC(prescurtaredelalactoz).

    Studiul sistemului LAC a nceput la sfritul deceniului patru al secolului trecut la InstitutulPasteurdinParis,dectreJacquesMonodicolaboratoriisi.ncdelanceputulsecoluluiXXsetiafaptul c anumite enzime microbiene se formau numai n prezena substratului specific. Acestfenomen, denumit atunci adaptare enzimatic, a fost ulterior redefinit i redenumit inducieenzimatic.Trebuie nssubliniat faptulc nperioadarespectivnuera nccunoscutstructuraaciduluideoxiribonucleic,setiapuindesprestructuraproteinelorimainimicdesprebiosintezalor.

    StructuraifuncionareagenelordinoperonulLACdincromozomuldeEscherichiacoli

    Operonul LACde laE.coli cuprindegene cepermit celulelorbacterieneutilizarea lactozei casursdecarbon,atuncicnd nmediunuexistglucoz.Acestoperonesteformatdinurmtoarelegene:

    - treigenestructurale(lacZ,lacY,lacA),transcrisepolicistronicdelaunpromotordenumitPlac;- ogenareglatoare(lacI),transcrismonocistronicdelapromotorulPi- secvene reglatoare, unele cu rol n represia, altele n activarea transcrierii genetice de la

    promotorulPlac

    Celetreigenelestructuralecodificpentrutreienzimeimplicatenmetabolismullactozei:- genalacZcodificproteinagalactozidaz(denumitiproteinaLacZ),alcreimonomerareogreutatemolecular de 125.000 dal; aceast enzim funcioneaz ns sub form de tetramer (~500.000 dal) i rupe legturile galactozidice din interiorul moleculei de lactoz, conducnd lascindareaei nglucozigalactoz,avndcareaciesecundar izomerizarea lactozeicuformaredeallolactoz(dinreacierezultigalactobioz)(Fig.1).- genalacYcodificproteinagalactozidpermeaza(LacY,ceare~30.000dal);esteoproteinceselocalizeaz nmembrana celular i este implicat n transportul activ al lactozei dinmediu sprecelul;

  • 2

    +

    lactoza glucoza galactoza a)

    b)

    Fig.1a)Scindareamoleculeidelactoznglucozigalactoz;b)structuraallolactozei.- gena lacAcodificproteinagalactozidtransacetilaza (LacA)(30.000dal);sub formdedimer,aceastenzimesteimplicatintransferulgrupriiacetilde lalaacetilcoenzimaA(acetilCoA)laolegaturgalactozidic.

    Aceste treigene structurale sunt cotranscrise (printrunprocesde transcrierepolicistronic)porninddelaunacelaipromotor,denumitPlac.

    GenareglatoarelacIcodificproteinaLacIcarearerolderepresor,avndcapacitateadeaselega la secvene de tip operator. Camajoritatea genelor reglatoare de la bacterii, gena lac I arepromotorpropriu(Pi)i,deci,estetranscris independentdegenelestructuralealeoperonuluiLAC(printrunprocesdetranscrieremonocistronic)(Fig.2).

    lac I Plac lac Z lac Y lac A1111 pb 3063 pb 800 pb800 pb

    cAMP~CAP

    Lac I

    PI t tO1 2O3O

    Lac Y-galactozid- permeaz

    Lac A-galactozid-transacetilaz

    Lac Z-galactozidazLac I

    Fig.2ReprezentareaschematizataoperonuluiLAC.

    ExpresiagenelorstructuraledelapromotorulPlacesteinfluenatmajordeunsetdesecvene

    reglatoarei,respectiv,deataareaanumitorproteine,laacestesecvene:- treisecvenedetipoperatorO1,O2iO3,centratenpoziiile:

    O1are21pb,centratnpoziia+11O2localizatla401pbnavaldeO1O3localizatla92pbnamontedeO1

    - osecvenlacareseataeazproteinaCAP,secvenlocalizatntre72pbi50pb

  • 3

    ProteinarepresorLacIseataeazcadimer laoricaredinceletreisecveneoperator.Efectulderepresieeste nsdiferit:ataarea laO1scadeexpresiagenelorstructuralede18ori, ntimpceataarealaO2sauO3afecteaznesemnificativexpresia.

    Pe de alt parte ns, dimerii de Lac I au o afinitate chimic crescut ridicat unul pentrucellalt,conducnd la formareaunuitetramerdeLac I. naceastsituaie, formareaunuitetramerLacIntreO1iO2scadeiniiereatranscrieriidelaPlacde700deoriintreO1iO3,de440deori.

    Reglajulexpresieicelortreigenestructurale

    Expresiacelor treigenestructuraledinoperonulLACeste reglatattpozitiv,ct inegativ.Existdoumecanismemetabolicecaresedesfoarsimultanicaresuntimplicateattnreglajulpozitiv, ct i n cel negativ.Astfel, atunci cnd nmediu exist glucoz, expresia celor trei genestructuraleesterepresatprindoumecanismedereglajnegativceacioneazsimultan:

    a) RepresiebazatperepresorCteundimerdeproteinLacIseleaglasecveneleoperatorO1i,respectiv,O3(Fig.);ceidoidimeriseatragprinafinitatechimic,determinndformareaunuitetrameri,implicit,formareaunei bucle nmolecula deADN; formarea acestei bucle determin imposibilitatea legriiARNpolimerazei la secvena promotor Plac; ca urmare, aceast bucl a fost denumit bucl derepresie(Fig.3).

    lacPromotorul P

    Dimerul represorului Lac I atasat la cei doi operatori

    lacPromotorul P

    Dimerul represorului Lac I atasat la cei doi operatori

    Fig.3FormareabucleiderepresieprinataareadimeruluirepresoruluiLacIlaceledousecvenedetip

    operatorO1iO3;seblocheazastfelaccesulARNpolimerazeilapromotorulPlac.b) ProteinaactivatoresteinactivLa majoritatea operonilor implicai n utilizarea unor surse alternative de carbon, fixareasubunitiiCTDaARNpolimerazei la secvenapromotornecesit interveniaproteineiCAP(CataboliteActivatorProtein;maiestecunoscutisubnumeledeCRP=CataboliteRegulationProtein,).nprealabilns,aceastproteintrebuiesfieactivatprinataareauneimoleculedeadenozinmonofosfatciclic(AMPc,cAMP).

  • 4

    Attatimpnsctncelulconcentraiadeglucozestesuficientdemare,concentraiaAMP(i,deci,iaformeiciclice)estemic,nfavoareaadenozintrifosfatului(ATP).Caatare,proteinaCAPnuesteactivat,iartranscriereadelapromotorulPlacnupoatefiiniiat.Mult timp sa discutat despre un aanumit paradox al induciei n cazul operonului LAC,

    datoritfaptuluicnuseputeaexplicaintrareamoleculelordelactozncelulatuncicndoperonulse afla n stare represat (nu era sintetizat nici proteina Lac A ce are funcie de galactozidpermeaziestedecinecesarintrriincelulabacterianamoleculelordelactoz).

    Experimente ulterioare au dovedit c i operonul LAC, ca de altfel foarte muli operonibacterieni,nuesterepresattotal:chiari nstarerepresat,operonulLACesteexprimatlaunnivelbazal, ce reprezint a 70a parte din nivelul normalde expresie. Este ns important de subliniatfaptulcmoleculeledeglucozaflate nmediulextracelularseataeaz lagalactozidpermeaz,blocndaccesullactozeilaacestreceptortransmembranar.

    Atuncicndseterminglucozadinmediulextracelular,darrmnedisponibillactozacasursdecarbon,operonulLACesteactivattotprindoumecanismedereglajsimultane,darreglajpozitiv;lanivelmolecular,acestedoumecanismereprezintreversulcelordoumecanismederepresie.

    a) ActivareprinrepresiarepresoruluiNivelul bazal de expresie a operonului LAC asigur totui cteva molecule din proteinelecodificatedeceletreigenestructuraleLacZ,LacY,LacA.Acestnivelsczutalcelor3proteinepermite ns intrarea n celula auneimici cantitide lactoz.Pede altparte, atunci cndsubstratul, respectiv, lactoza, se gsete ntro concentraie foarte sczut n celul,galactozidaza (LacZ)desfoaroaanumit reaciesecundar,scindndsubstratul nallolactoz igalactobioz.Alolactozaeste inductorulprincipalpentruoperonulLAC,deoareceareafinitateridicatpentrudimerulrepresoruluiLac I, lacareseataeazdeterminnddesfacereatetramerului de Lac I i deschiderea buclei de represie. Acest fapt permite ataarea ARNpolimerazeilapromotorulPlaciiniiereatranscrierii.b) ActivareaproteineiactivatorCeldealdoileamecanismimplicactivareaproteineiCAPprinlegareacAMP.Astfel,atuncicndscadeconcentraiacelulardeglucoz,scadeiconcentraiadeATP,nfavoareaAMP,respectivcAMP. Creterea concentraiei de cAMP determin activarea proteinei CAP (cu formareacomplexelorcAMP~CAP)careseataeaz lamoleculadeADNifixeazisubunitateaCTDaARNpolimerazei lasitusulUPdinpromotorulPlac.Astfelesteactivat iniiereatranscrieriide lapromotorulPlacacelortreigenestructuralelacZ,lacYilacA(Fig.4).Studiimolecularemai recente indicprezenaapatrupromotoricecontroleaz transcrierea

    regiunii lacZYA,dintrecareunulparesaibfunciedepromotorcentralP1, iarceilalitreisuntmaislabiP2,P3iP4(XiongXF,1991.EschenlauerAC,1991).

  • 5

    CAP

    CAP

    -CTD

    -CTD

    miezul ARN pol

    miezul ARN pol(-62)(-45)

    (-63)

    (-42)

    (-40......+20)

    (-40......+20)

    A.

    B.

    Fig.4ActivareatranscrieriiprinataareaproteineiCAP.

    VeziexplicaiapentruA.iB.ntext.

    ComplexedeactivareatranscrieriidecatreCAP~ARNpollapromotorideclasIiII.OperoniiactivaideCAPsempartndougrupe:

    A. laaceioperonilacaresitusuldeataareaproteineiCAPestesituatnamontefadesitusuldeataareaARNpol(clasaI),activareaarelocatuncicndproteinaCAPataeazceledousubunitiCTD;

    B. laadouacategorie(clasaII)situsuldeataareaproteineiCAPestecentratnpoziia42,iarproteinaCAPinteracioneazfiecuNTD,fiecusubunitateasigmaaARNpol(regiunea4asubunitii sigma, regiune care se ataeaz la hexamerul 35); la aceti promotorisubunitateaCTDpoate interaciona singur cu regiunea specificdinADN carededataaceastaestesituatmainamonte(63).