operele lui spiru c. haret -...

Operele lui Spiru C. Haret

Opere_vol_X_partea_I.qxd 1/27/2011 2:44 PM

Spiru C. Haret

Operele lui Spiru C. HaretEdiþie îngrijitã ºi note de Constantin Schifirneþ

Volumul XOperele ºtiinþifice

1878–1912


Redactor: Lucian PricopCoperta: Cristian LupeanuTehnoredactor: Olga Machin

Toate drepturile asupra acestei ediþii aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010

SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, BucureºtiTel./fax: 021 313 58 95E-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiHARET C., SPIRU

Operele lui Spiru C. Haret / Haret C. Spiru; pref.: Remus Pricopie, Constantin Schifirneþ. Ed. a 2-a, rev. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010

11 vol.ISBN 978-973-711-206-4Vol. X: Operele ºtiinþifice: 1878–1912. – Bibliogr.ISBN 978-973-711-217-0

I. Pricopie, Remus (pref.)II. Schifirneþ, Constantin (pref.)

821.135.1-821821.135.1

Editat cu sprijinul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã.Tiraj: 1000 de exemplare.Preþ de vânzare al unui exemplar (mai puþin adaosul comercial): 107 lei (vol. VII–XII).


NOTÃ REDACÞIONALÃ

Volumul de faþã reprezintã retipãrirea anastaticã a textelor din volumul X,Operele ºtiinþifice. 1878–1912, al seriei Operele lui Spiru C. Haret, Publicate de Comi-tetul pentru ridicarea monumentului sãu, cu o Introducere de G. Þiþeica, SecretarulGeneral al Academiei Române, la Editura „Cartea Româneascã“, Bucureºti, [s.a.].

Am completat volumul cu o nouã traducere în limba românã a studiului tipãritiniþial în francezã Mécanique sociale, cea mai importantã contribuþie a lui SpiruHaret la ºtiinþele socioumane, pe care am plasat-o în secþiunea „Anexã – Mecanicasocialã“, la paginile 539–680.

Am ales soluþia reproducerii textului din ediþia Adamescu, având în vederedificultãþile de prelucrare tipograficã a textelor de matematicã, fizicã, inginerie,astronomie, economie ale lui Spiru Haret, dar ºi din condescendenþã editorialã faþãde cei care au îngrijit din punct de vedere ºtiinþific lucrãrile academice ale sa-vantului român. La stabilirea textelor, anexelor ºi notelor volumului, tipãrit probabilîn 1938, au colaborat: acad. G. Þiþeica, prof. Miron Nicolescu, prof. Nic. Cocu-lescu, prof. Dionisie Germani, prof. Andrei Ioachimescu, prof. C. Stãtescu. Fãrãîndoialã, întreprinderea noastrã de recuperare se legitimeazã ºi graþie informaþiiloroferite cu acribie de cei pe care i-am enumerat, cãrora li s-a adãugat profesorul ºieditorul Constantin Schifirneþ, care, cu exigenþã savantã, a redactat note pentru 187de personalitãþi, noþiuni, expresii a cãror relevanþã peste timp poate scãpa cititoruluide azi. Notele iniþiale ale cãrþii sunt numerotate independent la subsolul fiecãreipagini, în text cifra fiind însoþitã de o parantezã. În cazul notelor profesoruluiSchifirneþ – încercând sã fim consecvenþi în raport cu celelalte zece volume aleseriei – am pus notele între douã paranteze ºi se regãsesc la finalul cãrþii, la paginile681-693.

Revenind asupra cuprinsului cãrþii, sunt de precizat câteva borne inconturna-bile în lectura acestui volum:

Sur l’invariabilité des grandes axes des orbites planétaires. 1878,

Despre mãsura capacitãþii buþilor. 1878,

Cercetãri asupra pãrþii financiare a proiectului de rãscumpãrare a cãilorferate. 1880,


6 / Operele lui Spiru C. Haret, vol. X

Despre acceleraþiunea secularã a miºcãrii medii a Lunii. 1880,

Moriºcã cu indicaþiuni electrice, indicator electric ºi sistemul de suspensiuneal moriºcei – pentru a mãsura iuþeala unui curent lichid într-un punct oarecare.1882,

Consideraþiuni relative la studiul experimental al miºcãrii apei în canaledescoperite ºi la constituþiunea intimã a fluidelor. 1883,

Adaos la relaþiunea dlui N. Coculescu despre observarea eclipsei totale deSoare de la 4 aprilie. 1893,

Teorema ariilor în miºcarea sistemelor materiale. 1894,

Notã asupra poporaþiunii României. 1903,

Raport despre cartea „Contribuþii la munca pentru ridicarea poporului“ deSp. Popescu, prezentatã la Academie pentru premiu. 1905,

Mécanique sociale. 1910,

Despre mecanica socialã. 1911,

Meteorul de la 29 noiembrie 1911,

Raport despre aeroplanul Vlaicu, prezentat Academiei pentru premiu. 1912,

Pata cea mare roºie de pe planeta Jupiter. 1912,

Henri Poincaré. 1912.

Cele 17 studii incluse în volum, arondate preocupãrilor academice ale lui SpiruHaret, sunt organizate cronologic, din 1878 pânã în 1912, de la teza de doctorat pânãla Comunicarea la Academia Românã în ºedinþa din 9 noiembrie 1912 asupra opereilui Henri Poincaré. Maniera în care se succed între 1878–1894, cu o distanþã de 1-3ani, ºi respectiv 1903–1912, cu o variaþie de 1-5 ani, probeazã implicarea constantãa lui Spiru Haret în cercetarea ºtiinþificã.

Noua traducere a Mécanique sociale se justificã prin necesitatea actualizãriiterminologice, dar, mai ales, prin senescenþa pe care o suferã unele texte (cu pre-cãdere traduceri) publicate în anii ’60 ai secolului trecut. Prima traducere aparþineAdinei Gabriela Apostol ºi a apãrut în 1969, la Editura ªtiinþificã, cu un studiu in-troductiv ºi note de Leon Þopa. Aceeaºi traducere, cu puþine intervenþii, a fost reti-pãritã în 2001, la Editura 100+1 Gramar, studiul introductiv fiind semnat deConstantin Schifirneþ.

Prezenþa între paginile volumului de faþã a textului original tipãrit la Paris în1910 (Gauthier-Villars ºi Bucharest: Carol Göbl, I. St. Rasidescu; S-sor Imprimeur)


Notã redacþionalã / 7

ºi a traducerii noastre finalizate în 2010 (coincidentia apostolorum!) favorizeazã olecturã multiplã.

De asemenea, erorile de tipar ale ediþiei Adamescu, precum ºi elementele spe-cifice ortografiei limbii române de la începutul secolului XX nu au fost eliminate,intervenþia noastrã pe text riscând sã falsifice statutul anastatic al ediþiei.

Lucian Pricop


PRECUVÂNTARE

Volumul al X-lea cuprinde operele de ºtiinþã ale lui Spiru Haret. Am fãcut o alegere dincele tipãrite de dânsul, lãsând la o parte traducerile ºi cãrþile didactice. Am adãugat, însã, treiscrieri inedite, alegând din numeroasele manuscrise pe care familia ni le-a pus la dispoziþiepe acestea care se înfãþiºau ca lucrãri definitive. Lipsesc numai – cum se va vedea – câtevadesene ºi tablouri grafice care nu s-au gãsit.

Publicarea acestui volum este rodul unei largi colaborãri.În primul rând trebuie sã mulþumim d-nei Ana Haret, pentru bunãvoinþa cu care ne-a

pus la dispoziþie bogatul material din care am putut face alegerea; apoi dlui Mihai Haret,nepotul marelui Ministru, care a strâns cu rãbdare ºi sârguinþã recenziunile ºi scrisorile dincare s-a putut alcãtui notiþa introductivã la Mécanique Sociale.

Afarã de comisiunea special însãrcinatã cu adunarea, orânduirea ºi darea la tipar alucrãrilor lui Spiru Haret, s-a fãcut apel ºi la alte persoane:

Dl G. Þiþeica, profesor la Facultatea de ªtiinþe din Bucureºti, urmaºul lui Haret în loculde membru al Academiei Române, ne-a ajutat sã alegem, din numeroasele manuscrise rã-mase de la Haret, pe acele care formau lucrãri încheiate. Tot d-sa a binevoit a se însãrcina cuscrierea introducerii la acest volum.

Dl Miron Nicolescu, profesor de geometria analiticã la Facultatea de ªtiinþe din Cer-nãuþi, cu un adevãrat devotament, s-a oferit sã facã corectura lucrãrilor de purã specialitate,cu competenþa d-sale de matematician;

Dl Nic. Coculescu, profesor la Facultatea de ªtiinþe din Bucureºti, a dat indicaþiunilebibliografice necesare pentru notiþa istoricã privitoare la Teza de doctorat;

Dl Dionisie Germani, profesor de hidraulicã la ªcoala politehnicã din Bucureºti, astudiat „Moriºca“ ºi ne-a sfãtuit sã publicãm aceastã operã postumã;

Dl Andrei Ioachimescu, profesor de mecanicã generalã la ªcoala politehnicã dinBucureºti, ne-a ajutat la alegerea ºi orânduirea materialului introductiv pentru MécaniqueSociale.

Dl C. Stãtescu, directorul general al Serviciului de Mãsuri ºi Greutãþi, ne-a dat infor-maþiunile cerute de noi, necesare pentru introducerea la chestiunea mãsurãrii capacitãþiibuþilor.

Mulþumim cu recunoºtinþã tuturor pentru bunãvoinþa cu care ne-au ajutat.

Comitetul


INTRODUCERE

Volumul de faþã cuprinde lucrãrile ºtiinþifice ale lui Spiru Haret. Se potriveºte de mi-nune apariþia acestui volum odatã cu încheierea a 25 de ani de la moartea acestui mare ro-mân, în acelaºi timp om de ºtiinþã ºi om de stat. Judecata noastrã e mai sigurã astãzi, cândsentimentele în privinþa lui au cãpãtat forma definitivã.

Citind aceste pagini ºtiinþifice, care par reci, regãsesc în ele pe Haret aºa cum l-amcunoscut, care ºi el pãrea rece.

Simplu în expunere, limpede ºi cristalin, mergând drept la ideea fundamentalã, arãtâ-ndu-i întreaga însemnãtate, fãrã sã ocoleascã greutãþile întâmpinate, pe care le atacã cu toatãvigoarea ºi le învinge.

Parcã-l vãd fãcând cursul de Mecanicã, în anul 1894–1895, în sala micã a Facultãþii deªtiinþe din vechiul local. Nu se poate lecþie mai curgãtoare ºi mai sigurã.

Aºa se înfãþiºeazã ºi lucrãrile din acest volum, dintre care unele au mai fost tipãrite,altele au fost gãsite în manuscris. E acelaºi stil, aceeaºi cugetare, aceeaºi preocupare de aspune neted ºi lãmurit ideea, ca sã fie cât mai bine ºi mai deplin înþeleasã.

Dl Adamescu, cu o grijã care meritã toatã recunoºtinþa, a arãtat la fiecare lucrare infor-maþiile esenþiale care o privesc. În special, a cãutat sã punã cât mai bine în luminã însem-nãtatea ºtiinþificã a tezei de doctorat.

Problema tratatã ºi rezultatul cãpãtat a produs în lumea ºtiinþificã de pretutindeni odeosebitã impresie. Puþine teze de doctorat au fost primite aºa de favorabil ºi au fost înscriseaºa de repede în analele ºtiinþei, ca teza lui Haret.

ªi acum vin la partea tragicã a vieþii ºtiinþifice a lui Spiru Haret, pe care am cãutat s-odesluºesc, acum 23 de ani, în cuvântarea mea de recepþie la Academia Românã. S-o spun ºiaici în câteva cuvinte, care vor lãmuri toate lucrãrile din acest volum.

Pe vremea când ºi-a trecut Haret teza de doctorat, Mecanica cereascã, în care sespecializase el, se gãsea în grea crizã, din care n-a putut ieºi decât introducând în metodeleei de cercetare rezultatele noi, fine ºi pãtrunzãtoare la care ajunsese Analiza matematicã.Metodele clasice pe care le stãpânea Haret nu mai erau potrivite spre a urmãri ºi cãpãtarezultate noi din ce în ce mai înalte. Haret n-a mai putut lucra în specialitatea sa.

Se vede din volumul de faþã încercãrile, aº putea zice sforþãrile, interesante fãcute de elspre a-ºi deschide câmpuri noi în care sã-ºi întrebuinþeze ºi cunoºtinþele ºi pãtrunderea. Toateau fost ºi au rãmas dibuiri rãzleþe, care nu puteau duce departe. Cotitul vaselor, curgerea apeiîn canale, în care Haret a desfãºurat fãrã îndoialã spirit creator, nu puteau duce la o lucrarede însemnãtatea universalã ºi înaltã a tezei de doctorat.

Dintre toate lucrãrile cuprinse în acest volum, singura lucrare, care prin proporþiile ºiînsemnãtatea ei stã cu cinste alãturi de teza de doctorat, e fãrã îndoialã Mecanica socialã.



Scrisã cu avânt ºi cu convingerea adâncã de a fi reuºit sã îmbine în ea cele douã preocupãriale vieþii sale, ºtiinþificã ºi politicã. ,Mecanica socialã a lui Haret, cu toate rezervele ce sepot face în privinþa metodei întrebuinþate, e o lucrare de o deosebitã valoare.

Astfel, volumul de faþã e o dovadã cã, deºi Haret a fost prins în viaþa politicã, plinã ºiistovitoare, el n-a încetat de a se ocupa de ºtiinþã, el n-a încetat de a fi pânã la capãt om de ºtiinþã.

Din acest punct de vedere viaþa lui Haret, aºa de simplã, aºa de plinã ºi aºa de curatã,este, mai ales pentru tineret, o admirabilã învãþãturã.

G. ÞiþeicaSecretarul general al Academiei Române


1.Sur l’invariabilité des grands axes des orbites planétaires

1878


(1) (2) (3)

(4)

(6)

(7) (8)

(9)

(10)

(11)

(5)



(12)

(13)


Sur l’invariabilité des grands axes des orbites planétaires / 17

(14)

(15)

(17)

(16)

(18)



(19)


2. Despre mãsura capacitãþii buþilor

Memoriu

1878

(Inedit)


(20)



(21)

(22)


Despre mãsura capacitãþii buþilor / 71



(23)



(24)



(25)


3.Cercetãri asupra pãrþii financiare

a proiectului de rãscumpãrare a cãilor ferate

1880


Cercetãri asupra pãrþii financiare a proiectului de rãscumpãrare a cãilor ferate / 141

(27)(26)

(28)



(29)

(30)

(31)

(32)



(33)

(34)



(35)



(36)


operele lui spiru c. haret -...

Documents