Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea: “Finanţe şi Bănci”

OPERAŢIUNILE

INSTITUŢIILOR

DE CREDIT

Teste grilă

- Propuneri pentru examenul de licenţă 2010 –

Autoare: Lect. dr. ANGELA MICU

Lect. drd. RAMONA DUMITRIU

1. În categoria operaţiunilor pasive ale instituţiilor de credit sunt cuprinse: a. emisiunea de acţiuni şi titluri de participare; b. constituirea de rezerve din profitul obţinut; c. acceptarea depozitelor; d. a + b; e. a + b + c. 2. Printre aspectele luate în considerare pentru autorizarea unei instituţii de credit se numără: a. nivelul minim al capitalului social; b. calificarea şi experienţa profesională a persoanelor numite în calitate de conducător sau administrator; c. experienţa profesională a acţionarilor; d. a + b; e. a + b + c. 3. În categoria operaţiunilor active ale instituţiilor de credit sunt cuprinse: a. finanţări primite de la alte instituţii de credit sau de la instituţii ale statului; b. credite acordate persoanelor fizice sau juridice; c. operaţiuni de plasament; d. b + c; e. închirierea unor casete de siguranţă. 4. Într-un sens larg, pe lângă bănci şi instituţii emitente de monedă electronică, pot fi incluse în categoria instituţiilor de credit: a. cooperativele de credit; b. comercianţii – persoane fizice; c. societăţile de asigurări; d. cămătarii; e. a + d. 5. Un credit de trezorerie constituie: a. un împrumut acordat unei firme fără o destinaţie prestabilită, fiind folosit de aceasta pentru a face faţă unor diverse plăţi care apar în activitatea curentă; b. un împrumut care are la bază un angajament al unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumită perioadă de timp şi în condiţii prestabilite; c. un credit acordat pentru construcţia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra căruia se instituie ipotecă pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finanţarea unor anumite operaţiuni din activitatea debitorului; e. un împrumut acordat unei firme de către o societate de servicii de investiţii financiare. 6. Printre motivele pentru care activitatea instituţiilor de credit este supusă unor reglementări destul de stricte se numără: a. faptul că instituţiile de credit administrează resurse financiare atrase, face ca, în cazul incapacităţii de plată, să fie afectaţi deponenţii şi investitorii; b. faptul că prin operaţiuni speculative o instituţie de credit care dispune de resurse financiare semnificative poate destabiliza pieţele de capital; c. a + b;

d. faptul că, prin supravegherea activităţii de creditare, autorităţile îşi pot atinge unele din obiectivele de atragere a clienţilor; e. a + b + d.

7. Consiliul de Administraţie al unei instituţii de credit: a. conduce activitatea curentă şi este implicat în organizare; b. are rolul de a stabili direcţiile generale ale politicii aferente; c. supervizează activitatea conducătorilor; d. a + c; e. b + c.

8. Din perspectiva politicii monetare, rezervele minime obligatorii: a. presupun riscuri prea mari; b. stabilesc nivelul maxim al resurselor atrase pe care instituţiile de credit le pot oferi ca împrumuturi; c. a + b; d. constituie un instrument de influenţare a creaţiei monetare; e. b + d. 9. Operaţiunile din afara intermedierii financiare: a. sunt activităţi care nu depind de activitatea de intermediere financiară; b. nu au, de regulă, o pondere mare în activităţile unei instituţii de credit şi pot să cuprindă închirieri de casete de siguranţă, operaţiuni comerciale autorizate de lege; c. a + b; d. reprezintă activităţile pentru care trebuie plătite sume substanţiale; e. pot fi delimitate în operaţiuni desfăşurate în ţară şi pe plan internaţional. 10. Comisioanele aferente unui depozit sunt: a. plăţi ale unor servicii pe care depozitarul le face deponentului; b. percepute pentru administrarea depozitului; c. implicate de transferul banilor către alte conturi; d. a + b + c; e. sunt aplicate în scopul atragerii resurselor financiare. 11. Operaţiunile de plasament constau în: a. servicii oferite clienţilor din cadrul activităţilor de intermediere financiară; b. achiziţia de active financiare în scopul vânzării cu un preţ mai mare decât cel cu care au fost cumpărate; c. activităţi care nu depind de activitatea de intermediere financiară; d. a + b; e. b + c. 12. Un cec trebuie să cuprindă, conform reglementărilor în vigoare, următoarele menţiuni obligatorii: a. denumirea de cec şi numele trasului; b. data, locul emiterii şi locul efectuării plăţii; c. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani; d. a + b + c; e. raportul dintre trăgător şi beneficiar.

13. Reglementările cu privire la secretul profesional: a. sunt importante din perspectiva stabilirii responsabilităţii asupra administrării resurselor financiare atrase; b. vizează confidenţialitatea pe care administratorii şi angajaţii trebuie să o păstreze asupra operaţiunilor clienţilor; c. urmăresc siguranţa clienţilor şi astfel buna desfăşurare a afacerilor; d. b + c; e. a + c. 14. Riscurile asociate investiţiilor în valori mobiliare şi posibilităţile de utilizare a acestora ca mijloace de plată, intră în categoria: a. solvabilităţii; b. lichidităţii; c. riscului valutar; d. calităţii plasamentelor financiare; e. calităţii creditelor acordate.

15. Operaţiunea de leasing constă în: a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioară de achiziţie; b. încasarea unei creanţe înainte de scadenţă; c. vânzarea unei creanţe; d. a + b; e. a + c. 16. Moneda electronică este reprezentată de: a. valuta tranzacţionată la casele de schimb; b. rezervele minime obligatorii ale instituţiilor de credit; c. mijloacele de plată stocate pe suport electronic; d. a + b; e. b + c. 17. În România, o bancă poate funcţiona sub forma juridică de: a. societate cu răspundere limitată; b. societate pe acţiuni; c. societate în comandită specială; d. societate în nume colectiv; e. a + b. 18. În cadrul operaţiunilor instituţiilor de credit dobânda pasivă este reprezentată de: a. dobânda cu care instituţia de credit oferă împrumuturi unor persoane fizice sau juridice; b. dobânda cu care instituţia de credit se împrumută pentru a obţine fonduri; c. diferenţa negativă dintre dobânda cu care instituţia de credit oferă împrumuturi şi dobânda cu care se împrumută; d. diferenţa pozitivă dintre dobânda cu care instituţia de credit oferă împrumuturi şi dobânda cu care se împrumută; e. costul derulării operaţiunilor de plăţi de către instituţia de credit.

19. În categoria operaţiunilor conexe intermedierii financiare pe care instituţiile de credit le practică sunt incluse: a. oferirea de informaţii clienţilor cu privire la situaţia depozitelor acestora; b. oferirea de informaţii clienţilor cu privire la situaţia creditelor acestora; c. închirierea unor casete de siguranţă; d. a + b; e. a + c. 20. În general, pentru încadrarea unei entităţi în categoria instituţiilor de credit, în legislaţia unei ţări sunt folosite criterii care se referă la: a. forma juridică; b. un nivel minim obligatoriu pentru capitalul social; c. activităţile permise; d. a + b + c; e. indicatorii de performanţă. 21. Operaţiunea de factoring constă în: a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioară de achiziţie; b. încasarea unei creanţe înainte de scadenţă; c. vânzarea unei creanţe; d. a + b; e. a + c. 22. În cadrul operaţiunilor instituţiilor de credit dobânda activă este reprezentată de: a. dobânda cu care instituţia de credit oferă împrumuturi unor persoane fizice sau juridice; b. dobânda cu care instituţia de credit se împrumută pentru a obţine fonduri; c. diferenţa pozitivă dintre dobânda cu care instituţia de credit oferă împrumuturi şi dobânda care se împrumută; d. diferenţa negativă dintre dobânda cu care instituţia de credit oferă împrumuturi şi dobânda cu care se împrumută; e. costul intervenţiei pe piaţa interbancară. 23. Operaţiunea de scontare constă în: a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioară de achiziţie; b. încasarea unei creanţe înainte de scadenţă; c. vânzarea unei creanţe; d. încasarea unui cupon în perioada prevăzută în contract; e. cumpărarea unui efect de comerţ. 24. Pentru ca o intermediere financiară să fie profitabilă este necesar ca: a. dobânda activă să o depăşească pe cea pasivă; b. dobânda pasivă să o depăşească pe cea activă; c. volumul creditelor să fie mai mare decât volumul depozitelor; d. volumul depozitelor să fie mai mare decât volumul creditelor; e. nivelul comisioanelor să fie ridicat. 25. În domeniul instituţiilor de credit riscul de sistem constă în: a. posibilitatea ca una din instituţiile de credit să nu poată face faţă plăţilor; b. probabilitatea ca una din instituţiile de credit să dea faliment;

c. posibilitatea ca dificultăţile unei instituţii de credit să pună în pericol şi alte instituţii de credit legate de aceasta; d. a + b; e. b + c. 26. În categoria operaţiunilor din afara intermedierii financiare pe care instituţiile de credit le practică este inclusă: a. oferirea de informaţii clienţilor cu privire la situaţia depozitelor acestora; b. oferirea de informaţii clienţilor cu privire la situaţia creditelor acestora; c. închirierea unor casete de siguranţă; d. acordarea de credite; e. atragerea depozitelor. 27. Ca element tehnic al unui credit, suma datorată: a. este compusă din ratele pe care debitorul urmează să le plătească instituţiei de credit; b. reprezintă creanţa pe care creditorul o are la un moment dat asupra debitorului; c. constituie totalitatea comisioanelor pe care debitorul urmează să le plătească instituţiei de credit; d. este importantă pentru îndeplinirea obiectivelor băncii centrale cu privire la stabilitatea monetară, aceasta fiind nevoită să intervină, prin diferite mijloace, asupra operaţiunilor de creditare; e. are adeseori un rol major în cadrul sistemelor de plăţi organizate între instituţiile de credit. 28. O linie de credit constituie: a. un împrumut acordat unei firme fără o destinaţie prestabilită, fiind folosit de aceasta pentru a face faţă unor diverse plăţi care apar în activitatea curentă; b. un împrumut care are la bază un angajament al unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumită perioadă de timp şi în condiţii prestabilite; c. un credit acordat pentru construcţia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra căruia se instituie ipotecă pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finanţarea unor anumite operaţiuni din activitatea debitorului; e. un raport între nivelul resurselor colectate de o instituţie de credit şi nivelul unor sume (rezerve) pe care aceasta trebuie să le menţină în conturi deschise la banca centrală. 29. Ca element tehnic al unui depozit, suma depusă reprezintă: a. creanţa pe care deponentul o are la un moment dat asupra depozitarului; b. dobânzile pe care depozitarul le datorează deponentului; c. dobânzile şi comisioanele pe care depozitarul le datorează deponentului; d. b + c; e. a + b. 30. Ca element tehnic al unui credit, perioada de graţie constituie: a. perioada de timp în cadrul căreia întreaga sumă împrumutată este pusă la dispoziţia debitorului în una sau mai multe tranşe; b. perioada de timp în cursul căreia trebuie plătită suma împrumutată; c. perioada de timp în cadrul căreia debitorul nu rambursează suma împrumutată, plătind în schimb dobânzile, comisioanele şi celelalte costuri ale creditului; d. un element relevant în atragerea resurselor instituţiilor de credit; e. un aspect favorabil în alegerea variantei optime de economisire.

31. Un credit ipotecar constituie: a. un împrumut acordat unei firme fără o destinaţie prestabilită, fiind folosit de aceasta pentru a face faţă unor diverse plăţi care apar în activitatea curentă; b. un împrumut care are la bază un angajament al unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumită perioadă de timp şi în condiţii prestabilite; c. un credit acordat pentru construcţia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra căruia se instituie ipotecă pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finanţarea unor anumite operaţiuni din activitatea debitorului; e. un împrumut condiţionat de tranzacţii cu acţiuni ale instituţiei de credit sau de acceptarea de către clienţi a unor servicii care nu au legătură cu activitatea de creditare. 32. Autorizarea unei instituţii de credit poate fi retrasă atunci când: a. s-a pronunţat o hotărâre cu privire la falimentul instituţiei de credit; b. acţionarii instituţiei de credit au decis dizolvarea şi lichidarea acesteia; c. există o cerere în acest sens din partea instituţiilor de credit concurente; d. a + b + c; e. a + b. 33. Un cont curent este: a. un depozit la vedere prin intermediul căruia o persoană fizică sau juridică poate încasa diferite sume de bani sau poate face plăţi limitate de suma depusă; b. un depozit la termen care îmbracă forma unui înscris emis de instituţia de credit; c. un împrumut bazat pe un angajament al unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumită perioadă de timp şi în condiţii prestabilite; d. a + b; e. b + c. 34. Garanţia personală asociată unui credit presupune: a. garantarea creditului, fără deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau fără deposedarea debitorului, printr-un bun mobil; c. plata obligaţiilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil să le onoreze, de către una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens; d. a + b + c; e. a + b. 35. Ca element tehnic al unui credit, perioada de tragere constituie: a. perioada de timp în cadrul căreia întreaga sumă împrumutată este pusă la dispoziţia debitorului în una sau mai multe tranşe; b. perioada de timp în cursul căreia trebuie plătită suma împrumutată; c. perioada de timp în cadrul căreia debitorul nu rambursează suma împrumutată, plătind în schimb dobânzile, comisioanele şi celelalte costuri ale creditului; d. a + b; e. b + c. 36. Scadenţele intermediare ale unui credit reprezintă: a. momentele de timp la care devin exigibile ratele creditului, cu excepţia ultimei dintre acestea;

b. momentele de timp la care devin exigibile dobânzile creditului; c. scadenţe ale comisioanelor aferente creditului; d. momentele de timp la care deponentul poate încasa dobânzile aferente depozitului; e. scadenţe ale dobânzilor încasate odată cu lichidarea depozitului. 37. Conform reglementărilor, conducătorii şi administratorii unei instituţii de credit se găsesc în situaţia / situaţiile unor conflicte de interese atunci când: a. sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzacţii cu instituţia de credit; b. au un interes material sau o relaţie materială cu o persoană care este parte dintr-o tranzacţie cu instituţia de credit; c. pot prelua răspunderea materială şi acceptă cardurile ca mijloc de plată, în cadrul unui sistem de prevenire şi divizare a riscului, în termenele şi condiţiile obligaţiilor reciproce; d. a + b; e. a + c. 38. Printre serviciile aferente unui credit pentru care debitorul poate fi obligat să plătească diferite comisioane se numără: a. deschiderea şi administrarea unui cont; b. plăţi prin viramente; c. verificarea de către bancă a cererii de emitere a cardului şi a celei pentru deschiderea unui cont; d. a + b; e. b + c. 39. Ca element tehnic al unui credit, perioada de rambursare constituie: a. perioada de timp în cadrul căreia întreaga sumă împrumutată este pusă la dispoziţia debitorului în una sau mai multe tranşe; b. perioada de timp în cursul căreia trebuie plătită suma împrumutată; c. perioada de timp în cadrul căreia debitorul nu rambursează suma împrumutată, plătind în schimb dobânzile, comisioanele şi celelalte costuri ale creditului; d. un factor important în atragerea resurselor instituţiilor de credit; e. un aspect pozitiv care influenţează alegerea variantei optime de economisire. 40. Ipoteca asociată unui credit presupune: a. garantarea creditului, fără deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau fără deposedarea debitorului, printr-un bun mobil; c. plata obligaţiilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil să le onoreze, de către una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens; d. constituirea unor rezerve pentru a împiedica instituţiile de credit să îşi asume riscuri prea mari; e. crearea unor garanţii pentru a oferi unei instituţii de credit instrumente de influenţare a masei monetare. 41. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentată de: a. riscul ca debitorii să nu îşi onoreze obligaţiile financiare; b. capacitatea firmei de a face faţă, cu ajutorul resurselor de care dispune, obligaţiilor financiare scadente într-o anumită perioadă de timp; c. diferenţa dintre datoriile şi resursele proprii; d. raportul dintre creanţe şi datorii pe termen scurt; e. diferenţa dintre activele şi pasivele totale.

42. Reglementările cu privire la secretul profesional din activitatea unei instituţii de credit vizează: a. confidenţialitatea pe care administratorii şi angajaţii instituţiei de credit trebuie să o păstreze asupra operaţiunilor şi conturilor unui client; b. confidenţialitatea pe care un client este obligat să o păstreze faţă de operaţiunile instituţiei de credit; c. obligaţiile acţionarilor instituţiei de credit de a păstra confidenţialitatea asupra operaţiunilor şi conturilor unui client; d. a + b; e. b + c. 43. Un credit cu destinaţie specială constituie: a. un împrumut acordat unei firme fără o destinaţie prestabilită, fiind folosit de aceasta pentru a face faţă unor diverse plăţi care apar în activitatea curentă; b. un împrumut care are la bază un angajament al unei instituţii de credit de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumită perioadă de timp şi în condiţii prestabilite; c. un credit acordat pentru construcţia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra căruia se instituie ipotecă pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finanţarea unor anumite operaţiuni din activitatea debitorului; e. un împrumut care are la bază obligaţia unei bănci de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, pentru o perioadă lungă de timp şi în condiţii speciale. 44. Printre scopurile pentru care sunt instituite reglementările cu privire la rezervele minime obligatorii şi plafoanele de credit se află: a. împiedicarea instituţiilor de credit de a-şi asuma riscuri prea mari; b. stimularea creaţiei monetare; c. remunerarea cu o dobândă stabilită prin lege de către banca centrală; d. situarea sub nivelul prevăzut conduce la perceperea unor dobânzi penalizatoare de banca centrală; e. permisiunea băncii centrale de a folosi rezervele instituţiilor de credit pentru a face faţă obligaţiilor financiare în cazul unor dificultăţi. 45. Gajul asociat unui credit presupune: a. garantarea creditului, fără deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau fără deposedarea debitorului, printr-un bun mobil; c. plata obligaţiilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil să le onoreze, de către una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens; d. a + c; e. b + c. 46. Certificatele de depozit sunt: a. depozite la vedere prin intermediul căruia o persoană fizică sau juridică poate încasa diferite sume de bani sau poate face plăţi limitate de suma depusă; b. depozite la termen care îmbracă forma unor înscrisuri emise de instituţia de credit; c. împrumuturi bazate pe angajamente ale unor instituţii de credit de a pune la dispoziţia debitorului fonduri băneşti, în limita unui nivel convenit, pentru anumite perioade de timp şi în condiţii prestabilite; d. a + b; e. b + c.

47. Acreditivul documentar neconfirmat constă în: a. acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, fără nicio notificare a beneficiarului; b. acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al băncii emitente, se adaugă angajamentul unei bănci confirmatoare; c. acreditivul documentar transmis beneficiarului fără niciun angajament sau responsabilitate din partea băncii avizatoare, în afară de autentificarea semnăturilor băncii emitente; d. prelucrarea în vederea realizării transferului – credit, datele fiind menţionate pe instrumentul de plată şi fiind preluate în sistemul informatic de către persoana care gestionează contul plătitorului; e. modalitatea de plată care include informaţii validate de către persoanele desemnate din cadrul compartimentului decontări intra şi interbancare. 48. Biletul la ordin nu cuprinde în mod explicit menţiunea: a. promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată; b. numele beneficiarului; c. denumirea de bilet la ordin; d. raportul dintre beneficiar şi subscriitor; e. data emiterii. 49. Pentru ca “Dispoziţia de transfer” să îndeplinească toate condiţiile de formă şi de fond, trebuie să conţină următoarele: a. denumirea unităţii bancare iniţiatoare; b. contractul / factura, precum şi celelalte documente la care se referă plata, în cazul persoanelor juridice; c. adresa, numărul de cont al beneficiarului; d. a + b + c; e. ordinul condiţionat de a plăti o anumită sumă de bani exprimată în monedă naţională. 50. Recepţia unui ordin de plată este procedura prin care: a. o instituţie bancară recunoaşte că a primit spre autentificare, acceptare şi executare ordinul de plată; b. o instituţie bancară recunoaşte persoanele pe care emitentul ordinului de plată le-a autorizat să semneze; c. o instituţie bancară recunoaşte obligaţia de plată; d. clientul prezintă băncii ordinul de plată pe suport hârtie primite de la bancă, cu excepţia cazului în care sunt utilizatori ai mecanismelor electronice, completate cu toate menţiunile necesare efectuării transferului; e. sunt emise instrucţiuni de plată doar dacă există disponibil suficient în cont. 51. Trăgătorul unui cec este: a. persoana care emite cecul; b. persoana care plăteşte suma corespunzătoare; c. persoana care acceptă cecul; d. a + b; e. b + c. 52. Cecul certificat reprezintă:

a. un cec pentru care trăgătorul poate condiţiona plata de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec la prezentare;

b. un titlu de credit la ordin, emis de către o societate bancară asupra unităţilor sale teritoriale sau asupra altei societăţi bancare; c. cecul pe care o societate bancară, aflată în poziţia de tras, confirmă, înaintea remiterii cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată; d. un efect de comerţ transmis pentru încasare pe circuit intrabancar dacă trăgătorul are cont deschis la o altă unitate bancară teritorială a aceleiaşi societăţi bancare; e. un titlu de credit la ordin remis după barare către beneficiar, pe circuit interbancar, dacă trăgătorul are cont deschis la o societate bancară diferită de cea a emitentului. 53. Executarea ordinelor de plată recepţionate, autentificate şi acceptate este procedura prin care: a. unitatea bancară iniţiatoare debitează contul plătitorului şi remite ordinele de plată pe suport hârtie, în scopul transferului fondurilor băneşti la beneficiar; b. unitatea bancară iniţiatoare debitează contul beneficiarului şi remite ordinele de plată pe suport hârtie, în scopul transferului fondurilor băneşti; c. debitorul execută ordinul de plată în termenul prevăzut de reglementările în vigoare; d. transmiterea plăţii de la cumpărător la vânzător se realizează doar după ce cumpărătorul este anunţat de către banca sa în legătură cu sosirea documentelor care atestă expedierea mărfurilor către vânzător; e. sunt prevenite plăţile neautorizate, constând în procedura de recunoaştere de către bancă a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le-a autorizat să semneze, prin confruntarea, în cazul ordinului de plată pe suport hârtie, a semnăturilor (inclusiv a amprentei ştampilei, în cazul persoanelor juridice) aplicate pe ordinul de plată. 54. Acreditivul documentar confirmat este: a. acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, fără nicio notificare a beneficiarului; b. acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al băncii emitente, se adaugă angajamentul unei bănci confirmatoare; c. acreditivul documentar transmis beneficiarului fără niciun angajament sau responsabilitate din partea băncii avizatoare, în afară de autentificarea semnăturilor băncii emitente; d. modalitatea de plată care include informaţii validate de către persoanele desemnate din cadrul compartimentului decontări intra şi interbancare; e. prelucrarea în vederea realizării transferului – credit, datele fiind menţionate pe instrumentul de plată şi fiind preluate în sistemul informatic de către persoana care gestionează contul plătitorului. 55. Clauza "nu la ordin" înscrisă pe un cec semnifică faptul că: a. poate fi transmis prin gir; b. urmează sa fie plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului; c. nu poate fi transmis prin gir; d. în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea "la purtător", urmând a fi plătit persoanei desemnate ca beneficiar sau purtătorului instrumentului; e. poate fi transmis prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul. 56. Debit cardurile permit posesorilor: a. plata bunurilor şi serviciilor achiziţionate;

b. retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghişeele băncii dintr-un credit nelimitat acordat pe numele său; c. împrumuturi prin linie de credit; d. luarea de măsuri pentru ocrotirea interesului public şi asigurarea unei concurenţe loiale; e. apărarea bunei reputaţii a mărcilor, pentru menţinerea unui climat de afaceri favorabil comerţului efectuat de bănci cu servicii de plăţi cu carduri. 57. Subscriitorul unui bilet la ordin este persoana care: a. are calitatea de creditor; b. are calitatea de debitor; c. se obligă în mod necondiţionat să plătească la scadenţă suma înscrisă pe titlu; d. b + c; e. a + c. 58. Creditul ipotecar: a. este acordat persoanelor fizice care doresc să achiziţioneze o locuinţă pe care o oferă drept garanţie a împrumutului; b. are ca destinaţie cumpărarea de către debitor a unor diverse bunuri (aparatură electronică, mobilier, autoturisme); c. este un împrumut pus la dispoziţia persoanelor fizice fără o destinaţie precisă; d. este un credit acordat persoanelor pentru nevoi speciale; e. este acordat fără garanţii persoanelor care doresc să construiască o locuinţă. 59. Printre aspectele care compun obiectul reglementărilor se numără: a. autorizarea instituţiilor de credit; b. nivelul maxim al capitalului propriu; c. secretul profesional; d. a + c; e. b + c. 60. Reglementările cu privire la rezervele minime obligatorii şi plafoanele de credit: a. sunt importante din perspectiva stabilirii responsabilităţilor asupra administrării resurselor financiare atrase; b. se referă la riscurile asociate investiţiilor în valori mobiliare precum şi la posibilităţile de utilizare a acestora ca mijloace de plată; c. sunt instituite atât pentru a împiedica instituţiile de credit să îşi asume riscuri prea mari cât şi pentru a oferi Băncii Centrale un instrument de influenţare a masei monetare; d. sunt emise de Banca Centrală careia i se acordă prin lege dreptul de a reglementa, autoriza şi supraveghea activitatea instituţiilor de credit; e. au un rol major în cadrul sistemelor de plăţi organizate între instituţiile de credit. 61. La alegerea monedei de economisire în valută trebuie luate în calcul: a. strategia instituţiei de credit din perioada implicată; b. cursul de schimb din momentul constituirii; c. rata dobânzii în lei şi a valutelor respective; d. b + c; e. a + b. 62. Garanţiile reprezintă:

a. surse de rambursare alternative la care se poate apela atunci când anumiţi debitori nu îşi pot onora obligaţiile; b. creanţa pe care o instituţie de credit o are la un moment dat asupra unui debitor; c. sumele de bani pe care debitorul trebuie să le achite pentru a obţine suma împrumutată; d. valori corelate cu anumite servicii conexe împrumuturilor primite; e. sume pe care debitorul trebuie să le plătească pentru servicii aferente creditului primit (deschiderea şi administrarea unui cont, plăţi prin viramente, eliberarea de numerar, furnizarea de informaţii despre cont). 63. Anuitatea reprezintă: a. totalul plăţilor pe care debitorul trebuie să le realizeze în cazul creditului într-o anumită perioadă de timp; b. un termen de rambursare; c. o amânare la plata ratelor unui credit; d. rambursarea realizată prin valorificarea unor bunuri ale debitorului în cazul în care acesta nu îşi poate onora obligaţiile financiare; e. obligaţia beneficiarului de a recurge la serviciul unei societăţi bancare, printr-o unitate bancară aparţinând acesteia, care să primească plata în locul său.

64. Obligaţii ale emitentului de carduri bancare sunt: a. eliberarea, preschimbarea şi reînnoirea unui card la iniţiativa persoanei care solicită şi motivează în scris solicitarea; b. punerea, fără returnare, la dispoziţia utilizatorului unei copii după evidenţă, la prima cerere şi fără amânare; c. stabilirea procedurilor de notificare a îndeplinirii, rezilierii sau modificării obligaţiilor asumate; d. a + b; e. a + c. 65. Riscul valutar se referă la: a. posibilitatea ca variaţia cursului valutar să afecteze rezultatul operaţiunilor; b. probabilitatea ca scăderea cursului valutar să ducă la îmbogăţirea subită a uneia din părţile participante la tranzacţioare; c. pericolul existenţei unei stabilităţi a ratelor de schimb; d. a + c; e. b + c. 66. Scadenţa pentru lichidare este: a. perioada de timp în care deponentul îşi menţine suma depusă în conturile depozitarului; b. momentul de timp în care deponentul îşi poate retrage întreaga sumă depusă; c. principala remuneraţie pe care deponentul o primeşte pentru resursele financiare pe care le oferă depozitarului; d. perioada în care deponentul poate încasa dobânzile aferente depozitului; e. momentul în care în funcţie de prevederile contractului, dobânda poate fi capitalizată sau poate fi transferată într-un depozit la vedere. 67. În funcţie de gradul de securitate se întâlnesc următoarele tipuri de carduri: a. carduri cu bandă magnetică; b. carduri emise de bănci şi carduri emise de societăţi nonbancare; c. carduri cu microprocesor încorporat;

d. a + c; e. b + c. 68. Dobânda anuală aferentă creditelor / depozitelor: a. este calculată pe baza fondurilor depuse; b. variază în funcţie de perioada şi tipul de monedă, rata dobânzii fiind anunţată de bancă; c. este determinată prin aplicarea ratei dobânzii la suma rezultată din capitalul iniţial depus şi dobânda obţinută în perioada anterioară; d. este stabilită periodic în raport cu diverse elemente; e. a + c. 69. Prin lege, instituţiilor de credit le sunt impuse restricţii în diferite domenii de activitate, dintre care pot fi precizate următoarele: a. comercializarea bunurilor mobile sau imobile; b. oferirea de împrumuturi condiţionate de tranzacţii cu acţiuni ale instituţiilor de credit; c. operaţiuni speculative în nume propriu cu valori mobiliare; d. menţinerea autorizaţiei care periclitează interesele deponenţilor şi ale altor creditori; e. a + b + c. 70. Rezervele minime obligatorii limitează riscurile instituţiilor de credit prin faptul că: a. nu vor putea oferi drept credite toate sumele colectate prin depozite; b. sunt instituite pentru a asigura sumele necesare; c. sunt controlate conturile instituţiilor de credit; d. a + b; e. b + c. 71. În circuitul ordinului de plată sunt implicate următoarele părţi: a. ordonatorul, care iniţiază operaţiunea, stabileşte condiţia de plată, constituie sursa de fonduri necesare, plăteşte şi are capacitatea de a revoca plata înainte de execuţie; b. banca ordonatoare, cea care dă dispoziţia pentru efectuarea plăţii şi la care se formează sursa de fonduri; c. trăgătorul, care, pe baza disponibilului constituit la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar; d. a + b; e. b + c. 72. În funcţie de momentul efectuării plăţii, în raport cu momentul livrării mărfii sau prestării serviciului există: a. ordin de plată necondiţionat, care se comportă ca şi cecul fără nicio explicaţie privind scopul plăţii; b. ordin de plată în avans, atunci când ordinul de plată este achitat înainte de livrare sau de efectuarea serviciului, reprezentând acordarea de către cumpărător a unui credit furnizorului, care poate presupune existenţa unor dobânzi pentru perioada de acordare a avansului, iar dacă dobânzile nu sunt solicitate, ele sunt incluse în preţul de cumpărare; c. ordin de plată condiţionat, în cazul căruia plata este condiţionată de prezentarea unor documente (care atestă livrarea, efectuarea de servicii) ori a unei garanţii de restituire de avans sau alte documente stabilite în relaţia dintre vânzător si cumpărător;

d. ordin de plată confirmat, în care o societate bancară, aflată în poziţia de tras, confirmă, înaintea remiterii cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată; e. ordin de plată garantat, în care certificarea poate fi solicitată societăţii bancare de către trăgătorul emitent sau de un posesor ulterior în calitate de beneficiar, înainte de a-l da la plată. 73. Distribuitorul automat de numerar reprezintă: a. dispozitivul electromecanic ce permite unui utilizator de card accesul şi dă dreptul unui deţinător să retragă numerar disponibil din contul său; b. dispozitivul electromecanic care permite utilizatorului de card accesul şi dă dreptul unui deţinător să retragă disponibil din contul său sub forma numerarului; c. dispozitivul electromecanic care permite accesul la diferite servicii de informare asupra situaţiei unor conturi; d. dispozitivul electromecanic care permite accesul la diferite servicii de informare asupra transferurilor de fonduri; e. dispozitivul electromecanic care permite accesul la diferite servicii de informare asupra acceptării de depozite. 74. In funcţie de sursa de acoperire există: a. carduri cu bandă magnetică; b. credit carduri; c. debit carduri; d. a + b; e. b + c. 75. Contractele încheiate între participanţii la operaţiunile pe bază de carduri cuprind clauze referitoare la: a. condiţiile / termenii de acceptare; b. drepturile şi obligaţiile părţilor contractante; c. listele cuprinzând cardurile interzise la acceptare; d. a + b; e. a + c. 76. Depozitul cu dobândă crescătoare odată cu prelungirea perioadei iniţiale de constituire: a. indiferent de perioadă, poate fi retrasă o parte din suma depusă înainte de scadenţa depozitului; b. nu obligă la termene lungi şi poate fi primită o dobândă mai mare dacă sunt păstrate economiile depuse pentru mai multe perioade; c. la anumite intervale de timp (de exemplu lunar) poate fi încasată dobânda acumulată; d. a + c; e. dobânda este dată de diferenţa dintre suma iniţială şi valoarea ulterioară, care poate fi încasată la scadenţa de lichidare. 77. Obligaţii ale comerciantului care acceptă cardul ca mijloc de plată sunt: a. eliberarea, preschimbarea şi reînnoirea unui card la iniţiativa oricărei persoane care solicită acest lucru; b. realizarea unei evidenţe şi cel puţin a unei copii sub forma chitanţei, facturii, pe baza căreia utilizatorul, prin semnare imediată, să poată recunoaşte ulterior transferul proprietăţii asupra bunurilor şi/sau serviciilor;

c. punerea, fără returnare, la dispoziţia utilizatorului unei copii după evidenţă, la prima cerere şi fără amânare; d. b + c; e. a + b. 78. Conducătorii instituţiilor de credit sunt persoane care: a. sunt împuternicite să coordoneze activitatea curentă; b. asigură o gestiune onestă a capitalurilor; c. stabilesc direcţiile generale ale politicii aferente; d. pregătesc subiectele discutate la adunările generale; e. oferă posibilitatea unor autorităţi de a obţine de la instituţiile de credit informaţii de natura secretului profesional. 79. Comisionul reprezintă: a. o condiţie de existenţă a băncilor; b. suma pe care un debitor trebuie să o plătească pentru un anumit serviciu conex împrumutului primit; c. modalitatea de asigurare a gestiunii oneste a fondurilor; d. costul utilizarii de către debitor a unei sume pentru o anumită perioadă de timp în care au loc transferuri în mai multe tranşe; e. o condiţie a capitalizării, respective a adăugării valorii la capitalul împrumutat iniţial. 80. După sursa de acoperire se deosebesc următoarele tipuri de carduri: a. cardurile cu microprocesor încorporat; b. debit cardurile; c. cardurile cu bandă magnetică; d. cardurile emise de societăţi nebancare; e. tip smart.

81. Deţinătorul (posesorul) cardului este: a. o persoană fizică sau juridică pe numele căreia este emis cardul în termenii şi în condiţiile obligaţiilor reciproce cu emitentul; b. o persoană juridică sau un automat programabil care poate prelua răspunderea materială şi care acceptă cardurile ca mijloc de plată; c. o persoană juridică care trebuie să afişeze într-un loc vizibil cardurile; d. o persoană care emite carduri; e. o persoană fizică care analizează operaţiunile şi întocmeşte referate în care prezintă aspectele esenţiale. 82. Pentru ca activitatea unei instituţii de credit să fie rentabilă, diferenţa dintre dobânda pasivă şi dobânda activă trebuie să fie: a. pozitivă; b. negativă; c. egală cu zero; d. a + c; e. b + c. 83. Rata dobânzii, determinată în cadrul operaţiunilor de creditare, poate influenţa: a. investiţiile;

b. preţurile activelor financiare; c. volumul cardurilor emise şi acceptate; d. a + b; e. a + c. 84. Între instituţiile de credit există relaţii de: a. colaborare şi concurenţă; b. subordonare şi executare; c. intercondiţionare şi reciprocitate; d. interacţiune şi subordonare; e. dependenţă şi executare. 85. Autorizarea unei instituţii de credit poate fi retrasă atunci când: a. nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza emiterii autorizaţiei; b. există o cerere în acest sens din partea instituţiilor de credit concurente; c. autorităţile apreciază că menţinerea autorizaţiei periclitează interesele deponenţilor şi ale altor creditori; d. a + c; e. a + b + c. 86. În funcţie de natura plăţii se deosebesc următoarele tipuri de ordine de plată: a. ordin de plată necondiţionat; b. ordin de plată condiţionat; c. ordin de plată după livrare; d. a + b; e. b + c. 87. Recepţia este procedura prin care o instituţie bancară: a. previne plăţile neautorizate; b. recunoaşte valabilitatea ordinului de plată; c. se obligă să transfere fondurile băneşti, în urma verificării existenţei disponibilului în contul plătitorului cel puţin la nivelul ordinului de plată acceptat; d. recunoaşte că a primit spre autentificare, acceptare şi executare un ordin de plată; e. sunt recunoscute de către bancă persoanele pe care emitentul ordinului de plată le-a autorizat să semneze. 88. În funcţie de gradul de securitate există: a. carduri cu microprocesor încorporat; b. carduri emise de bănci; c. debit carduri; d. carduri emise de societăţi nebancare; e. credit carduri. 89. Linia de credit revolving se referă la: a. posibilitatea ca după rambursarea unui credit să fie acordate alte credite noi; b. probabilitatea ca suma împrumutată să fie transferată în tranşe egale; c. transferul într-o singură tranşă a întregii sume împrumutate; d. repartizarea pentru o perioadă de timp foarte mare a efortului financiar considerabil implicat de cumpărarea sau construirea unei locuinţe;

e. plata monitorizată a ratelor, dobânzilor şi comisioanelor. 90. În cererea de credit pot fi înscrise: a. date de identificare ale solicitantului de împrumut: denumire, sediu, număr de înmatriculare la Registrul Comerţului, codul fiscal; b. condiţii solicitate pentru credit: suma împrumutată, durata creditului; c. valori din documentele centralizatoare ale contabilităţii financiare: bilanţuri contabile, conturi de profit şi pierdere, balanţe de verificare; d. a + b; e. b + c. 91. Printre documentele solicitate pentru acreditivul documentar se găsesc: a. un document în care este precizat locul predării mărfii beneficiarului; b. documentele de transport; c. factura; d. a + b; e. b + c. 92. Reeşalonarea unui credit: a. este o măsură aplicată atunci când debitorul întâmpină dificultăţi, considerate temporare şi surmontabile, privind îndeplinirea obligaţiilor financiare; b. implică riscuri majore de finanţare a operaţiunilor specifice din activitatea debitorului; c. este indicată atunci când se consideră că debitorul nu va putea depăşi dificultăţile pe care le are în îndeplinirea obligaţiilor financiare; d. a + b; e. b + c. 93. După natura plăţii există: a. ordin de plată în avans; b. ordin de plată necondiţionat; c. ordin de plată condiţionat; d. a + b; e. b + c. 94. Credit cardurile: a. permit posesorilor plata bunurilor şi serviciilor achiziţionate precum şi retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghişeele băncii dintr-un credit acordat pe numele său; b. permit posesorilor plata bunurilor şi serviciilor precum şi retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghişeele băncii în limita sumelor din cont; c. permit obţinerea unor împrumuturi prin linie de credit în limita unui plafon prestabilit; d. a + b; e. a + c. 95. Părţile implicate în mecanismul unui incasso documentar sunt: a. ordonatorul şi banca remitentă; b. instituţia financiară nonbancară şi posesorul; c. trasul şi banca notificatoare; d. a + c; e. b + c.

96. Depozitul reprezintă: a. o creanţă pentru deponent; b. o datorie pentru depozitar; c. o datorie pentru deponent; d. a + b; e. a + c. 97. Biletul la ordin este: a. un instrument de plată şi un titlu de credit prin care o persoană numită subscriitor (emitent), în calitate de debitor, se obligă să plătească unei persoane numite beneficiar, care are calitatea de creditor, o sumă fixă la un anumit termen sau la prezentare; b. un titlu de credit care pune în legătură trei persoane, titlul fiind creat de către trăgător, în calitate de creditor, care dă ordin unui debitor numit tras să plătească o sumă stabilită unei terţe persoane, numită beneficiar; c. un instrument de plată, inclusiv un titlu de credit, care pune în legătură trei persoane, fiind emis de trăgător care, pe baza disponibilului constituit la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, aflată în poziţie de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar; d. un titlu de credit care pune în legătură două persoane, fiind creat de către trăgător, în calitate de creditor, care dă ordin unui debitor numit tras să îi plătească o sumă stabilită; e. un instrument de plată, inclusiv un titlu de credit, care pune în legătură trei persoane, dintre care un emitent, pe baza disponibilului constituit la o societate bancară, dă ordin necondiţionat unui tras să plătească la prezentare o sumă determinată. 98. Principalele etape ale implementării sistemului S.W.I.F.T. sunt: a. luarea deciziei; b. implementarea deciziei; c. testarea şi conectarea; d. a + b; e. a + c. 99. Instituţiile financiare specializate în tranzacţii cu valori mobiliare sunt considerate instituţii de credit în măsura în care: a. instrumentele financiare sunt tranzacţionate pe o piaţă de negocieri; b. instrumentele financiare pe care le tranzacţionează pot fi incluse în categoria creanţelor şi datoriilor; c. instrumentele financiare pot fi tranzacţionate pe o piaţă reglementată; d. instrumentele financiare sunt tranzacţionate pe o piaţă inter-dealeri; e. au ca obiect de activitate achiziţia titlurilor de creanţă. 100. Pe baza criteriului raportului faţă de intermedierea financiară pot fi delimitate următoarele tipuri de operaţiuni ale instituţiilor de credit: a. pasive; b. de leasing; c. de factoring; d. de scontare; e. de administrare a portofoliilor de active financiare.

101. În evaluarea potenţialelor pierderi asociate unor riscuri sunt luate în considerare următoarele aspecte: a. acceptarea unor mijloace de plată; b. solvabilitatea; c. calitatea plasamentelor financiare; d. a + b; e. b + c. 102. Relaţiile dintre instituţii de credit diferite implică: a. subordonare; b. colaborare; c. concurenţă; d. a + b; e. b + c. 103. În raport de criteriul naturii operaţiunilor pot fi delimitate următoarele activităţi ale instituţiilor de credit: a. servicii de transfer monetar; b. operaţiuni conexe intermedierii financiare; c. acordarea de credite; d. a + b; e. a + c. 104. Luarea deciziei în cadrul implementării sistemului S.W.I.F.T. se referă la: a. selectarea unei adrese S.W.I.F.T.; b. alegerea echipamentului şi configurarea sa; c. pregătirea personalului; d. a + b; e. b + c. 105. Dosarele de credit sunt prezentate unor angajaţi ai instituţiei de credit numiţi: a. auditori interni; b. ofiţeri de credite; c. angajaţi ai compartimentului de control intern; d. dealeri; e. evaluatori independenţi. 106. Termenul de prezentare la plată a cecurilor emise în România în cazul cecului plătibil în localitatea în care a fost emis, dacă domiciliul băncii trase se află în localitatea respectivă este de: a. 8 zile; b. 12 zile; c. 15 zile; d. 18 zile; e. 25 zile. 107. Documentele anexate cererii de credit stipulate în metodologiile instituţiei de credit pentru fiecare tip de împrumut nu includ: a. documente centralizatoare ale contabilităţii financiare: bilanţuri contabile, conturi de profit şi pierdere, balanţe de verificare;

b. planul de afaceri aferent activităţii care trebuie finanţată prin împrumut; c. graficul de rambursare întocmit de bancă; d. planuri financiare ale solicitantului de credit: bugete de venituri şi cheltuieli, previziuni ale fluxurilor monetare; e. lista garanţiilor propuse instituţiei de credit. 108. Următoarele activităţi ale instituţiilor de credit sunt clasificate pe baza criteriului raportului faţă de intermedierea financiară: a. operaţiuni de hedging; b. operaţiuni de factoring; c. operaţiuni active; d. operaţiuni desfăşurate pe plan naţional; e. operaţiuni derulate în monedă naţională. 109. Condiţiile de rambursare ale unui credit vizează: a. ratele împrumutului; b. garanţiile; c. scadenţele şi anuităţile; d. a + b; e. a + c. 110. Avalul este: a. o garanţie personală; b. un instrument de plată; c. un titlu de credit; d. obligatoriu pentru încasarea sumei aferente; e. o datorie a beneficiarului. 111. În raport de criteriul naturii operaţiunilor, activităţile instituţiilor de credit sunt: a. de factoring şi de scontare; b. acordarea de credite; c. conexe intermedierii financiare; d. a + b; e. b + c. 112. Reprezintă elemente tehnice ale unui credit: a. garanţiile; b. liniile de credit; c. solvabilitatea; d. riscul valutar; e. rezervele minime obligatorii. 113. Printre costurile unui credit se numără: a. plafoanele de credit; b. scadenţele; c. ratele împrumutului; d. comisioanele creditării; e. garanţiile.

114. Centrala Incidentelor de Plăţi funcţionează la: a. Asociaţia Română a Băncilor; b. Banca Naţională a României; c. Banca Centrală Europeană; d. Casa Română de Compensare; e. Sistemul European al Băncilor Centrale. 115. Termenul de prezentare la plată a cecurilor emise în România în cazul cecului plătibil între localităţi diferite (dacă respectivul cec a fost emis în altă localitate decât domiciliul băncii trase) este de: a. 10 zile; b. 15 zile; c. 20 zile; d. 25 zile; e. 30 zile. 116. În cadrul duratei de creditare se pot delimita: a. perioada de analiză a dosarului de credit; b. perioada de tragere şi perioada de rambursare; c. perioada de graţie; d. a + b; e. b + c.

117. Girul poate fi: a. „în alb”; b. „în circular”; c. „în plin”; d. a + b; e. a + c. 118. Formele creditelor acordate persoanelor juridice sunt: a. ratele împrumutului, scadenţele, anuităţile; b. creditele de trezorerie, liniile de credit, creditele ipotecare, creditele cu destinaţie specială; c. creditele ipotecare, creditele de consum, creditul pentru nevoi personale nenominalizate; d. creditele de trezorerie, creditele de consum, liniile de credit, creditele ipotecare; e. liniile de credit, creditele cu destinaţie specială, creditele pentru nevoi personale nenominalizate. 119. În momentul în care este aleasă moneda de economisire se iau în calcul următoarele: a. rata dobânzilor în lei şi în valutele respective; b. tendinţa de apreciere sau depreciere a leului în comparaţie cu valuta respectivă; c. riscul instituţional; d. a + b; e. a + c. 120. Perioada de tragere se referă la: a. perioada în care trebuie plătită suma împrumutată; b. perioada în cadrul căreia întreaga sumă împrumutată este pusă la dispoziţia debitorului în mai multe tranşe; c. perioada în cadrul căreia debitorul nu rambursează nimic din suma împrumutată;

d. situaţia în care debitorul nu îşi poate onora obligaţiile financiare; e. situaţia în care debitorul plăteşte doar dobânzile, comisioanele şi celelalte costuri ale creditului. 121. Reglementările care sunt instituite în general pentru a îngrădi unele operaţiuni ale instituţiilor de credit care ar putea afecta libera concurenţă sau echilibrul macroeconomic sunt: a. reglementările cu privire la secretul profesional; b. reglementările cu privire la cerinţele prudenţiale din activitatea de creditare; c. reglementarea cu privire la rezervele minime obligatorii şi plafoanele de credit; d. restricţiile din activitatea de creditare; e. reglementările cu privire la autorizarea instituţiilor de credit. 122. În cazul creditelor cu dobânzi variabile, în contract se menţionează următoarele: a. condiţiile în care instituţia de credit poate modifica ratele dobânzilor; b. obligaţia acesteia de a aduce aceste schimbări la cunoştinţa împrumutatului; c. solicitările de împrumuturi ale unor firme care au înregistrat pierderi în anul anterior; d. a + b; e. a + c. 123. Forme ale creditelor acordate persoanelor juridice sunt: a. creditele de trezorerie; b. creditele de consum şi creditele pentru nevoi personale; c. liniile de credit; d. a + c; e. a + b. 124. Termenul de prezentare la plată a cecurilor emise în România în cazul cecului circular este de: a. 10 zile; b. 20 zile; c. 30 zile; d. 40 zile; e. 50 zile. 125. Sunt prezentate documentele contabilităţii financiare în cadrul etapei: a. analiza solicitării unui credit; b. aprobarea creditelor pentru persoane juridice; c. încheierea contractului de credit; d. urmărirea derulării creditelor persoanelor juridice; e. rambursarea anticipată. 126. Cecul barat: a. este utilizat pentru plata în cont bancar; b. în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea "la purtător", urmând a fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului; c. poate fi plătit în numerar, devenind cec numerar; d. reprezintă cecul pe care o societate bancară, aflată în poziţia de tras, confirmă, înaintea remiterii cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate prin respectivul instrument de plată;

e. în momentul emiterii trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec la prezentare. 127. Riscurile decurg din anumite operaţiuni ale instituţiilor de credit, care includ: a. acordarea de credite; b. calitatea depozitelor atrase; c. calitatea plasamentelor în valori mobiliare; d. a + b; e. b + c.

128. Printre elementele tehnice ale unui depozit se numără: a. sumele datorate; b. durata de creditare; c. suma depusă; d. condiţiile de rambursare; e. costurile unui credit. 129. În cadrul urmăririi derulării unui credit este monitorizată plata: a. ratelor de rambursare şi a dobânzilor; b. comisioanelor; c. garanţiilor; d. a + b; e. a + c. 130. Printre operaţiunile active ale instituţiilor de credit se numără: a. operaţiuni de constituire a fondurilor proprii; b. operaţiuni de creditare; c. operaţiuni de plasament; d. a + b; e. b + c. 131. Pregătirile în cadrul implementării sistemului S.W.I.F.T. includ: a. completarea documentaţiei necesare; b. definitivarea locaţiei; c. atribuirea responsabilităţilor; d. testarea off-line; e. verificarea conectării şi a codurilor de autentificare. 132. Ca element tehnic al unui credit, dobânda reprezintă: a. sursa de rambursare alternativă atunci când debitorul nu îşi poate onora obligaţiile; b. cel mai important element al costurilor creditării; c. suma de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru a obţine suma împrumutată; d. creanţa pe care creditorul o are la un moment dat asupra debitorului; e. datoria beneficiarului faţă de trăgător. 133. Evoluţia numerarului este influenţată de factori diverşi, cum ar fi: a. creşterea economică generală; b. inflaţia; c. deprecierea monedei naţionale în raport cu valutele forte;

d. a + b + c; e. a + c. 134. Contul curent este asociat: a. unui depozit la termen; b. unui depozit la vedere; c. unui certificat de depozit; d. unui bon de tezaur; e. unei unităţi de fond. 135. În cazul în care împrumutatul nu îşi plăteşte la timp ratele de rambursare, dobânzile sau comisioanele, instituţia de credit este îndreptăţită să îi aplice penalizări prin: a. majorarea impozitelor; b. capitalizarea sumelor restante; c. majorarea ratei dobânzii; d. a + b; e. b + c. 136. În raport de criteriul naturii operaţiunilor, pot fi delimitate următoarele tipuri de activităţi ale instituţiilor de credit: a. operaţiuni pasive, operaţiuni active; b. operaţiuni desfăşurate pe plan naţional şi operaţiuni desfăşurate în străinătate; c. acordarea de credite, operaţiuni de leasing, factoring, scontare, servicii de transfer monetar; d. operaţiuni de creditare, operaţiuni de plasament şi operaţiuni în afara intermedierii financiare; e. operaţiuni derulate în monedă naţională şi operaţiuni derulate în monedă străină; 137. Scadenţa unui depozit reprezintă de obicei ziua în care se poate dispune de fonduri şi pot fi realizate următoarele schimbări în depozit: a. retrageri de numerar; b. schimbarea maturităţii depozitului; c. transformarea într-un alt tip de depozit; d. a + b + c; e. modificarea dobânzii şi a comisioanelor. 138. Operaţiunile de primire a numerarului sunt efectuate pe baza documentelor: a. cambia; b. foaia de vărsământ cu chitanţă; c. ordin de încasare şi borderou însoţitor; d. a + b; e. b + c. 139. Testarea şi conectarea în cadrul implementării sistemului S.W.I.F.T. vizează: a. definitivarea locaţiei; b. instalarea echipamentelor; c. schimbul de coduri de autentificare cu viitorii corespondenţi S.W.I.F.T.; d. a + b; e. b + c.

140. Dobânda unui depozit: a. este principala remuneraţie pe care deponentul o primeşte pentru resursele financiare pe care le oferă depozitarului; b. este principala remuneraţie pe care deponentul o plăteşte pentru resursele financiare pe care le oferă depozitarului; c. este reprezentată de sumele de bani pe care debitorul trebuie să le plătească sau la care trebuie să renunţe pentru a obţine suma împrumutată; d. a + c; e. b + c. 141. Operaţiunile conexe intermedierii financiare: a. sunt activităţi care nu depind de activitatea de intermediere financiară; b. cuprind în general servicii oferite clienţilor din cadrul activităţilor de intermediere financiară; c. vizează fructificarea resurselor financiare proprii sau împrumutate; d. sunt întreprinse în scopul atragerii resurselor financiare; e. sunt operaţiuni de constituire a fondurilor proprii: emisiune de acţiuni şi de titluri de participare. 142. În cadrul duratei depozitului pot fi stabilite mai multe scadenţe: a. scadenţa pentru cuponare; b. scadenţa pentru lichidare; c. scadenţele pentru încasarea dobânzilor; d. a + b; e. b + c. 143. Elemente tehnice ale unui credit sunt considerate: a. suma depusă şi durata; b. costurile şi garanţiile; c. condiţiile de rambursare; d. a + b; e. b + c. 144. În funcţie de criteriul localizării operaţiunilor, activităţile unei instituţii de credit pot fi împărţite în următoarele categorii: a. operaţiuni derulate la nivel judeţean; b. operaţiuni desfăşurate pe plan naţional; c. operaţiuni desfăşurate în străinătate; d. a + b; e. b + c. 145. În funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor se deosebeşte cecul: a. plătibil unei anumite persoane cu sau fără clauza "la ordin" (girabil); b. circular; c. barat; d. la purtător; e. simplu. 146. În urmărirea creditului acordat unei persoane fizice sunt relevante următoarele aspecte: a. verificarea derulării împrumutului, prin monitorizarea rambursării şi prin alte procedee stabilite prin contract;

b. dacă la creditele acordate persoanelor juridice principala sursă de informaţii este reprezentată de documentele contabilităţii financiare; c. recuperarea creanţei, în situaţia în care împrumutatul nu îşi onorează obligaţiile financiare, prin executarea garanţiilor, prin rezilierea contractului de credit; d. a + b; e. a + c. 147. Creditele pentru nevoi personale nenominalizate: a. sunt împrumuturi puse la dispoziţia persoanelor fizice fără destinaţii precise; b. au ca destinaţii cumpărări de către debitor ale unor diverse bunuri: aparatură electronică, mobilier; c. sunt acordate persoanelor fizice care doresc să achiziţioneze locuinţe pe care le oferă drept garanţii ale împrumuturilor; d. b + c; e. implică sume datorate foarte mari în raport cu nivelul activităţii debitorului, condiţii în care expunerea faţă de riscul de nerambursare este ridicată. 148. Studiul aspectelor non-financiare ale solvabilităţii unei persoane juridice poate viza: a. performanţele angajaţilor, pentru a fi apreciată capacitatea acestora de a depăşi momentele de criză şi de a fructifica oportunităţile din activitatea persoanei juridice; b. situaţia pieţelor de desfacere, pentru a fi evaluat potenţialul vânzărilor solicitantului de împrumut; c. modalităţile de aprovizionare cu materii prime şi utilităţi, pentru a fi apreciată dependenţa faţă de furnizori; d. a + b; e. b + c. 149. După modul de încasare, cecul poate fi: a. simplu şi barat; b. de călătorie şi certificat; c. la purtător şi la ordin; d. a + b; e. a + c. 150. Cardul trebuie să prezinte pe partea din faţă: a. numărul cardului şi data expirării valabilităţii cardului; b. numele, prenumele şi orice alte elemente care să permită evitarea confuziilor privind identitatea deţinătorului; c. denumirea, sigla emitentului şi o hologramă vizibilă la lumina naturală; d. a + b + c; e. un panel de semnături cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură şi având elemente de siguranţă în desen care să limiteze posibilitatea ştergerii sau modificării semnăturii. 151. Reglementările cu privire la rezervele minime obligatorii şi plafoanele creditelor sunt: a. justificate de cerinţele grave pe care le pot avea pentru creditori dar şi pentru economia naţională; b. instituite pentru a îngrădi unele operaţiuni ale instituţiilor de credit care ar putea afecta libera concurenţă;

c. instituite pentru a împiedica instituţiile de credit să îşi asume riscuri prea mari şi pentru a oferi băncii centrale un instrument de influenţare a masei monetare; d. a + b; e. a + c. 152. Lichiditatea unei întreprinderi: a. este un indicator al posibilităţii de a face faţă plăţilor pe termen scurt; b. este reprezentată de capacitatea acesteia de a face faţă, cu ajutorul resurselor de care dispune, obligaţiilor financiare scadente într-o anumită perioadă de timp; c. este reprezentată de riscul ca debitorii să nu îşi onoreze obligaţiile financiare; d. a + b; e. b + c. 153. Cardul trebuie să prezinte pe partea din spate (verso): a. numărul cardului şi data expirării valabilităţii cardului; b. numele, prenumele şi orice alte elemente care să permită evitarea confuziilor privind identitatea deţinătorului; c. un panel de semnături cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură şi având elemente de siguranţă în desen care să limiteze posibilitatea ştergerii sau modificării semnăturii; d. denumirea şi sigla emitentului; e. o hologramă vizibilă la lumina naturală. 154. Atunci când sunt eliberate carnetele de cecuri sau filele de cec, la solicitarea clienţilor, sunt avute în vedere următoarele: a. clientul trebuie să completeze o comandă pentru procurarea carnetelor de cecuri; b. banca trebuie să identifice pe baza actului de identitate (original) persoana care prezintă comanda conform procedurilor interne, respectiv persoana care este desemnată să ridice carnetele de cec / filele de cec de la bancă; c. banca trebuie să consulte în mod obligatoriu baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi din cadrul sucursalei; d. a + b; e. a + c. 155. Un certificat de depozit: a. este asociat unui depozit la termen; b. este un certificat în formă dematerializată; c. îmbracă forma unui înscris emis de o instituţie de credit; d. a + b; e. a + c. 156. Documentele pe baza cărora sunt efectuate operaţiunile de primire a numerarului sunt: a. foaia de vărsământ cu chitanţă; b. ordinul de plată; c. ordinul de încasare şi borderoul însoţitor; d. a + b; e. a + c. 157. Trăsăturile de siguranţă şi personalizare ale cardului au rolul de a nu permite: a. utilizarea frauduloasă a acestuia la plată;

b. falsificarea sau alterarea informaţiei revelatoare pentru plata prin card; c. semnarea unui acord între instituţia emitentă şi deţinător; d. a + b; e. a + c. 158. Principalul obligat la plata unui cec este: a. trasul; b. trăgătorul; c. girantul; d. giratorul; e. evaluatorul. 159. În calitate de utilizatori ai S.W.I.F.T. se află: a. băncile membre; b. băncile nemembre; c. participanţii; d. a + b; e. a + c. 160. În funcţie de modul în care este stipulat beneficiarul se deosebeşte cecul: a. plătibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin"; b. simplu; c. personal; d. certificat; e. de călătorie. 161. Trăgătorul poate vinde cecurile de călătorie unei persoane denumite: a. tras; b. posesor; c. auditor; d. beneficiar; e. girant. 162. Operaţiunile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează pe baza unor documente, dintre care cele mai importante sunt: a. cecul simplu; b. ordinul de plată; c. foaie de vărsământ cu chitanţă; d. a + b; e. b + c. 163. Eliberarea numerarului pe baza ordinului de plată are loc în cazul efectuării unor cheltuieli proprii ale societăţilor bancare pentru: a. eliberarea de sume în numerar din conturile persoanelor fizice la cererea acestora; b. răscumpărarea unor certificate de depozit, plăţi în lei; c. cumpărarea de valută şi alimentarea POS-urilor; d. a + b; e. a + c.

164. Riscurile pe care le generează incasso-ul determină utilizarea acestei modalităţi de plată în relaţiile dintre parteneri care: a. se cunosc; b. au o bonitate de necontestat; c. nu se cunosc; d. a + b; e. b + c. 165. Dispoziţia de transfer este întocmită de ordonator în trei exemplare, cu următoarele destinaţii: a. un exemplar este utilizat pentru debitarea contului ordonatorului; b. un exemplar serveşte ca document justificativ pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară; c. un exemplar este restituit ordonatorului, după efectuarea transferului valutar; d. un exemplar este utilizat pentru creditarea contului ordonatorului; e. a + b + c. 166. Banca emitentă poate opera modificări ale acreditivului la cererea: a. ordonatorului; b. băncii notificatoare; c. unei terţe bănci; d. Băncii Naţionale a României; e. Băncii Centrale Europene. 167. Contravaloarea cecurilor de călătorie de la societatea bancară trasă unde îşi are deschis contul trăgătorul este încasată de către: a. posesor; b. tras; c. beneficiar; d. girant; e. auditor. 168. După încheierea acordului cu un deţinător, reprezentantul autorizat al emitentului eliberează un card personalizat care cuprinde următoarele informaţii: a. drepturile privind utilizarea cardului; b. numele şi prenumele deţinătorului; c. data expirării valabilităţii cardului; d. a + b; e. b + c. 169. Girantul se poate exonera de garanţia de plată faţă de primul giratar şi faţă de ceilalţi giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulă corespunzătoare posibilă: a. “fără răspundere”; b. “fără obligo”; c. “fără plată”; d. a + b; e. b + c. 170. Autentificarea de către bancă constituie:

a. un mijloc de prevenire a plăţilor neautorizate, constând în procedura de recunoaştere de către bancă a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le-a autorizat să semneze; b. este procedura prin care o instituţie bancară recunoaşte că a primit spre autentificare, acceptare şi executare ordinul de plată; c. procedura prin care o instituţie bancară recunoaşte obligaţia de plată; d. procedura prin care unitatea bancară recunoaşte valabilitatea ordinului de plată şi se obligă să transfere fondurile băneşti; e. verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului cel puţin la nivelul ordinului de plată acceptat, în termenele şi condiţiile impuse de emitentul ordinului de plată. 171. Autorizarea unui card constă în: a. acceptarea, de către un comerciant, a plăţilor prin card; b. atestarea, de către centrul de autorizare, a validităţii tranzacţiei între un posesor autorizat al cardului şi un comerciant acceptant; c. aprobarea obligatorie şi necondiţionată de către banca centrală a utilizării cardului; d. selectarea opţiunii din meniul principal, introducerea datelor necesare tranzacţiei şi confirmarea sumei solicitate; e. determinarea de către bancă a elementelor de personalizare, necesare emiterii cardului şi codificarea datelor personale. 172. Rezilierea unui contract de credit este: a. indicată atunci când se consideră că debitorul nu va putea depăşi dificultăţile pe care le are în îndeplinirea obligaţiilor financiare; b. aplicată atunci când debitorul întâmpină dificultăţi, considerate temporare şi surmontabile, de îndeplinire a obligaţiilor financiare; c. o măsură în urma căreia instituţia de credit urmează să acţioneze în justiţie pentru a recupera partea din împrumut rămasă nerambursată, dobânzile şi comisioanele neplătite; d. a + c; e. b + c. 173. Ordinul de plată: a. reprezintă dispoziţia dată de o persoană numită ordonator unei bănci de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane denumite beneficiar; b. este un titlu de credit la ordin, emis de către o societate bancară asupra unităţilor sale teritoriale sau asupra unei alte societăţi bancare; c. utilizat pentru stingerea unei obligaţii băneşti care rezultă dintr-o relaţie directă, existentă între ordonator şi beneficiar; d. a + c; e. b + c. 174. Cardul de debit cu facilitate de descoperit de cont este cardul prin intermediul căruia: a. utilizatorul dispune de fondurile băneşti ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit utilizatorului efectuarea operaţiunilor; b. utilizatorul poate dispune, pe lângă disponibilităţile băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent, şi de o anumită sumă, în limita unui plafon predeterminat; c. a + b; d. cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de numerar pentru retragere de numerar. e. a + d.

175. Creditul reprezintă: a. o creanţă pentru instituţia de credit; b. o creanţă pentru client; c. o datorie pentru client; d. a + b; e. a + c. 176. Din punctul de vedere al fermităţii angajamentului băncii emitente se deosebesc următoarele tipuri de acreditive: a. acreditivul revocabil, acreditivul irevocabil; b. acreditivul documentar neconfirmat, acreditivul documentar confirmat; c. acreditivul prelucrat, acreditivul neprelucrat; d. a + b; e. b + c. 177. Funcţionarea sistemului TARGET este corelată cu: a. derularea unui mecanism sigur pentru plăţile din cadrul Uniunii Europene; b. transmiterea reciprocă de informaţii între bănci sau diverşi participanţi la sistem, având o arie de acoperire globală; c. dirijarea politicii monetare unice şi realizarea gestiunii mai eficiente a lichidităţilor; d. a + b; e. a + c. 178. Avantajele materiale ale utilizării sistemului S.W.I.F.T. presupun: a. creşterea eficienţei personalului şi administrarea mai bună a fondurilor; b. ameliorarea serviciilor oferite clienţilor şi accesul internaţional direct; c. reducerea cheltuielilor generate de băncile corespondente; d. a + c; e. b + c.

179. Banca plătitoare a unui ordin de plată este: a. cea care dă dispoziţia pentru efectuarea plăţii şi la care se formează sursa de fonduri; b. banca la ghişeele căreia este achitată suma de bani în contul beneficiarului; c. banca iniţiatoare a operaţiunii, care stabileşte condiţia de plată, constituie sursa de fonduri necesare şi plăteşte; d. cea în favoarea căreia este realizată plata, acţionează conform condiţiilor prevăzute; e. banca însărcinată cu avizarea şi prezentarea documentelor trasului.

180. Caracteristicile ordinului de plată sunt următoarele: a. revocabilitatea - ordonatorul poate retrage sau modifica instrucţiunile de plată date băncii, existând condiţia ca ordinul său iniţial să nu fi fost executat prin achitarea sumei beneficiarului; b. operaţiunea are loc la iniţiativa beneficiarului; c. este absolut obligatoriu ca, odată cu emiterea ordinului de plată, ordonatorul să constituie la bancă şi sursa de fonduri necesare; d. a + b; e. a + c. 181. Cardul emis de o instituţie financiară nebancară:

a. este un instrument de plată electronică respectiv un suport de informaţii standardizat, ce permite deţinătorului persoană fizică efectuarea de retrageri de numerar şi/sau de plăţi din disponibilităţi băneşti puse la dispoziţie sub forma unei linii de credit alimentate din contul deschis la o instituţie de credit; b. acordă deţinătorului accesul la un cont propriu deschis la o instituţie de credit; c. permite achiziţionarea de bunuri şi servicii exclusiv de la comercianţii emitenţi sau de la cei care acceptă cardul pe bază de contract, neacordând clientului accesul la un cont deschis la o instituţie de credit; d. a + b; e. b + c. 182. Nu există un acreditiv denumit: a. revocabil; b. neconfirmat; c. irevocabil; d. condiţionat; e. stand-by. 183. Cardul co-branded este: a. cardul care este emis de un emitent împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii; b. cardul care conţine atât bandă magnetică, cât şi microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de card; c. rezultatul asocierii a doi parteneri, emitent şi, de regulă, comerciant, care pot împărţi veniturile rezultate din asociere, putând furniza deţinătorului / utilizatorului reduceri speciale la vânzarea de produse ori prestarea de servicii de către comerciantul ori prestatorul de servicii partener al emitentului; d. a + b; e. a + c. 184. Reglementările justificate de consecinţele grave pe care le poate avea, pentru creditori dar şi pentru ansamblul economiei naţionale, incapacitatea de plată a instituţiilor de credit sunt: a. reglementările cu privire la secretul profesional; b. reglementările cu privire la cerinţele prudenţiale din activitatea de creditare; c. reglementarea cu privire la rezervele minime obligatorii şi plafoanele de credit; d. restricţiile din activitatea de creditare; e. reglementările cu privire la autorizarea instituţiilor de credit. 185. Cardul hibrid: a. se mai numeşte co-branded; b. conţine atât bandă magnetică, cât şi microprocesor; c. permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de card; d. a + b; e. b + c. 186. Buna credinţă este unul din aspectele asupra căruia se concentrează: a. reeşalonarea unui credit; b. analiza riscului de nerambursare; c. evaluarea garanţiilor;

d. rezilierea contractului de împrumut; e. încheierea unui contract de credit. 187. Caracteristicile ordinului de plată includ: a. relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii asumate sau unei datorii preexistente, care urmează a fi stinsă odată cu ordonarea plăţii; b. pentru încasarea contravalorii acestora prin diverse modalităţi este necesară depunerea de către beneficiar a documentelor de plată solicitate; c. manipularea de către bănci a documentelor comerciale şi/sau financiare conform instrucţiunilor primate pentru obţinerea plăţii şi/sau acceptare; d. a + b; e. b + c. 188. Codul personal de identificare aferent unui card este: a. atribuit oricărui card în vederea identificării emitentului / autentificării tranzacţiei; b. codul personal atribuit biunivoc de către emitent unui deţinător de card; c. codul care permite identificarea deţinătorului cardului atunci când se utilizează un terminal; d. a + b; e. b + c. 189. În funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor, cecul poate fi: a. circular; b. în alb şi barat; c. personal; d. a + c; e. b + c. 190. Procesatorul este o persoană juridică ce acţionează în baza unui contract, pentru a facilita transmiterea şi prelucrarea tranzacţiilor în cadrul schemelor de plăţi cu carduri, ca intermediar între: a. un deţinător şi un comerciant acceptant; b. un emitent şi o instituţie acceptantă; c. alt procesator şi / sau altă persoană fizică; d. a + b; e. b + c. 191. Girul cecului: a. presupune un act prin care trasul unui cec transferă unei alte persoane numită beneficiar, printr-o declaraţie, toate drepturile decurgând din cecul redactat şi completat; b. este actul prin care posesorul cecului numit girant transferă altei persoane numită giratar, printr-o declaraţie scrisă pe instrument, toate drepturile decurgând din cecul redactat şi completat; c. poate fi "în plin" sau "în alb"; d. b + c; e. a + c. 192. Nu este parte implicată în circulaţia unui ordin de plată entitatea: a. banca notificatoare; b. ordonatorul; c. beneficiarul;

d. banca plătitoare; e. banca ordonatoare. 193. În cadrul operaţiunilor de soldare – compensare sumele compensate reprezintă: a. totalul plăţilor reciproce în perioada dată; b. soldurile rămase neacoperite prin aranjamente reciproce; c. totalul sumelor intrate în compensare minus soldurile necompensate; d. totalul soldurilor debitoare; e. totalul soldurilor creditoare. 194. Avalul unui cec: a. constituie garantarea de către o persoană numită tras a sumei menţionate pe cec şi validarea de către o persoană numită beneficiar a sumei cuvenite trăgătorului; b. reprezintă o garanţie personală prin care o persoană denumită avalist garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec - denumită avalizat, pentru întreaga sumă sau doar pentru o parte din ea; c. poate fi dat de o terţă persoană ori de un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul, care trebuie să aibă capacitatea juridică necesară pentru realizarea acestui act; d. b + c; e. a + b. 195. Sistemul Caselor de Compensare Automată (Automated Clearing Houses - A.C.H.) este caracterizat prin: a. în general este utilizat pentru plăţile de valori mari; b. are la bază principiul punctului unic de acces în sistem; c. în general este utilizat pentru plăţile de valori mici; d. a + b; e. b + c. 196. Ordinul de plată: a. reprezintă dispoziţia dată de o persoană unei bănci de a plăti o sumă determinată în favoarea unei alte persoane - beneficiar, pentru stingerea unei obligaţii băneşti; b. este utilizat de regulă între partenerii ce au încredere absolută între ei; c. implică transmiterea informaţiilor privind plata de la un partener la celălalt, se realizează doar după ce cumpărătorul este anunţat de către banca sa în legătură cu sosirea documentelor care atestă expedierea mărfurilor către vânzător; d. constituie un angajament ferm prin care o bancă emitentă, acţionând la cererea şi conform instrucţiunilor unui client - ordonator se angajează să efectueze plata către un beneficiar; e. constituie un stimulent pentru întreprinderi în a angaja credite sporite. 197. Compensarea pe bază netă este caracterizată prin: a. faptul că sunt supuse compensării toate operaţiunile dispuse de clienţi băncilor sau decontate în favoarea lor; b. faptul că fiecare dintre băncile participante inventariază relaţiile de plăţi reciproce cu toate celelalte bănci, iar prin însumare şi compensare „ad-hoc” stabileşte soldul operaţiunilor reciproce cu fiecare din băncile participante la compensare; c. faptul că informaţiile cu privire la aceste plăţi sau documentele aferente se concentrează la un centru de compensare; d. a + b;

e. b + c. 198. În sistemul S.W.I.F.T., transmiterea reciprocă de informaţii între două bănci se face prin: a. contacte directe între cele două bănci; b. centrul de operare la care este racordată ţara din care porneşte mesajul; c. Sistemul Bancar European; d. respectarea unui timp de operare care se consideră că începe în momentul în care este debitat contul participantului care trimite banii (iniţiatorul transferului) şi se încheie în momentul în care este creditat contul beneficiarului transferului; e. prevederea unui sistem de tipul „Backup” care asigură condiţiile necesare funcţionării permanente a sistemului, iar în situaţia căderilor accidentale ale sistemului, acestea nu pot depăşi o oră. 199. În cadrul operaţiunilor de compensări interbancare valoarea sedimentară pentru o bancă reprezintă: a. obligaţiile de plăţi faţă de toate celelalte bănci; b. suma netă rămasă de încasat sau de plătit; c. drepturile de încasări faţă de toate celelalte bănci; d. totalul soldurilor debitoare faţă de alte bănci; e. totalul soldurilor creditoare faţă de alte bănci. 200. Sistemul TARGET este specializat pentru decontări în: a. lire sterline; b. euro; c. dolari S.U.A.; d. yeni japonezi; e. forinţi. 201. Pentru evaluarea expunerilor sunt luate în considerare următoarele aspecte: a. solvabilitatea, lichiditatea; b. politica instituţiei de credit din perioada analizată; c. riscul valutar, calitatea creditelor acordate; d. a + c; e. b + c. 202. În vederea monitorizării activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică, emitenţii raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia Reglementare şi Autorizare anumiţi indicatori electronic şi letric, trimestrial sau lunar, după caz, de la expirarea perioadei pentru care s-a întocmit raportarea în termen de: a. 5 zile; b. 10 zile; c. 15 zile; d. 20 zile; e. 30 zile. 203. Cecul reprezintă: a. un instrument de plată şi un titlu de credit, care pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul;

b. emis de o persoană care, pe baza disponibilului constituit la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi emitentului; c. un instrument de plată şi un titlu de credit prin care o persoană debitoare se obligă să plătească unui beneficiar creditor o sumă fixă la un anumit termen sau la prezentare; d. a + b; e. b + c. 204. Sistemul ReGIS asigură decontarea în timp real a instrucţiunilor de plată: a. de mică valoare; b. de mare valoare sau urgente şi în mod continuu, tranzacţie cu tranzacţie; c. respectând principiul "livrare contra plată" şi realizând funcţii complementare; d. cu supravegherea TransFonD; e. calculând poziţiile nete multilaterale pe care le transmite BNR în vederea decontării finale a acestora.

205. În sistemul S.W.I.F.T. plata serviciului de transmitere este stabilită în funcţie de: a. numărul mesajelor transmise lunar; b. mărimea şi valoarea mesajelor transmise lunar; c. prioritate normală sau urgentă a mesajelor transmise lunar; d. a + c; e. b + c. 206. Pentru autorizarea prealabilă a unui sistem, administratorul trebuie să adreseze Direcţiei de Reglementare şi Autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României o cerere de autorizare însoţită de anumite documente, dintre care: a. procedurile de administrare a garanţiilor unilaterale pe care participanţii compensatori au obligaţia să le constituie la dispoziţia B.N.R. în perioada de aplicare; b. regulile de sistem şi procedurile de operare; c. procedurile pentru asigurarea continuităţii operaţionale în situaţii neprevăzute; d. a + b; e. b + c. 207. Ordinul de plată conţine următoarele elemente obligatorii: a. denumirea unităţii iniţiatoare, respectiv a unităţii receptoare; b. elementul sau elementele care să permită autentificarea emitentului de către unitatea iniţiatoare; c. data plăţii care indică ziua bancară viitoare în care emitentul doreşte ca fondurile să fie puse la dispoziţia beneficiarului de către unitatea destinatară; d. a + c; e. a + b. 208. Sistemul decontărilor brute în timp real cultivă responsabilitatea participanţilor privind plăţile prin diferite instrumente, dintre care: a. contul de decontare şi funcţionarea sa; b. cooperare în monitorizare; c. transferul rapid al fondurilor de valori mici; d. a + b; e. a + c.

209. Codul personal de identificare aferent unui card este: a. un cod inalienabil; b. codul personal atribuit biunivoc de către emitent unui deţinător de card, cod care permite identificarea deţinătorului cardului atunci când se utilizează un terminal; c. atribuit oricărui card în vederea identificării emitentului; d. atribuit oricărui card în vederea autentificării tranzacţiei; e. numit BIN. 210. În funcţie de utilizarea unui instrument ca mijloc de finanţare se deosebesc: a. efecte de comerţ în lei şi valută, scontabile: cambia şi biletul la ordin; b. instrumente creditabile: ordinul de plată şi cecul; c. instrumente certe: ordinul de plată şi cecul certificat; d. a + b; e. a + c. 211. În categoria instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse: a. cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică (de debit sau de credit); b. aplicatiile de tip internet-banking; c. a + b; d. Western Union; e. b + d. 212. Solvabilitatea este un aspect cuprins în reglementările cu privire la: a. cerinţele prudenţiale ale unei instituţii de credit; b. autorizarea instituţiilor de credit; c. rezervele minime obligatorii ale unei instituţii de credit; d. organizarea şi conducerea unei instituţii de credit; e. restricţiile din activitatea de creditare. 213. Ghişeul automat de bancă este dispozitivul ce permite unui utilizator de card şi/sau unui utilizator de instrument de plată de tip monedă electronică: a. preluarea, prelucrarea, stocarea şi transmiterea de informaţii privind plata cu card şi/sau cu e-money, efectuate la punctele de vânzare; b. retragerea de disponibil din contul deţinătorului şi/sau al emitentului ori din unităţile monetare stocate pe instrumentul de plată de tip monedă electronică, sub forma numerarului; c. transferuri de fonduri, plăţi facturi, depunerea de numerar şi informarea privind soldul conturilor şi a operaţiunilor efectuate prin intermediul cardului; d. a + b; e. b + c. 214. Printre documentele solicitate pentru acreditivul documentar se află: a. documentele de asigurare; b. certificatul de calitate; c. un document în care este precizat locul efectuării plăţii; d. a + b; e. a + c.

215. Terminalul pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare este un dispozitiv ce permite: a. preluarea şi prelucrarea de informaţii privind plata utilizând carduri şi/sau e-money; b. stocarea şi transmiterea de informaţii privind plata utilizând carduri şi/sau e-money efectuate la punctele de vânzare, de obicei cu amănuntul, ale comerciantului acceptant; c. a + b; d. retragerea de disponibil din contul deţinătorului şi/sau al emitentului ori din unităţile monetare stocate pe instrumentul de plată de tip monedă electronică; e. a + d. 216. Costurile unui credit: a. sunt sumele de bani pe care debitorul trebuie să le plătească sau la care trebuie să renunţe pentru a obţine suma împrumutată; b. includ dobânzi, comisioane şi alte costuri; c. pot fi modificate de către instituţia de credit în orice moment, în funcţie de nevoile şi dorinţele clientului, modificarea fiind aplicată din ziua respectivă; d. sunt fixe şi cunoscute din momentul acordării, iar de suma totală acumulată din dobândă se va beneficia la scadenţă; e. a + b. 217. Sunt importante din perspectiva stabilirii responsabilităţilor asupra administrării resurselor financiare atrase reglementările cu privire la: a. rezervele minime obligatorii şi plafoanele de credit; b. organizarea şi conducerea instituţiilor de credit; c. autorizarea instituţiilor de credit; d. secretul profesional; e. restricţiile din activitatea de creditare. 218. Operaţiunile active ale instituţiilor de credit: a. sunt întreprinse în scopul atragerii resurselor financiare; b. includ emisiunea de acţiuni şi de titluri de participare, constituirea rezervelor din profitul obţinut; c. a + b; d. vizează fructificarea resurselor financiare proprii sau împrumutate; e. b + d.

219. Instrumentul de plată cu acces la distanţă permite utilizatorului: a. să aibă acces la fondurile aflate în contul deţinătorului; b. să efectueze plăţi prin intermediul acestuia către un beneficiar; c. a + b; d. să preia amprente ale elementelor confecţionate în relief pe aversul cardului; e. b + d. 220. În cadrul operaţiunilor de compensări interbancare din România BNR administrează sistemele: a. sistemul SENT; b. sistemul SaFIR; c. sistemul ReGIS; d. a + b;

e. b + c. 221. Operaţiunilor pasive ale instituţiilor de credit: a. conţin depozite la vedere şi la termen; b. includ creditele acordate populaţiei şi firmelor, rezervele minime obligatorii; c. sunt derulate în scopul atragerii de resurse financiare; d. a + c; e. b + c.

222. Formularul "Dispoziţie de transfer" este utilizat pentru: a. operaţiunile în valută efectuate prin virament pe teritoriul României; b. toate transferurile de fonduri pe termen scurt; c. plăţile în valută efectuate de nerezidenţi si plăţile în valută efectivă (eliberarea de numerar pentru persoane fizice), după caz; d. a + b; e. a + c. 223. Terminalul multicard acceptă carduri: a. emise de corporaţii; b. cu bandă magnetică; c. a + b; d. chip-carduri; e. b + d. 224. Succesiunea corectă a etapelor următoare din cadrul derularii acreditivului documentar domiciliat la banca beneficiarului este: a. Între cumpărător şi vânzător se încheie un contract comercial în cadrul căruia partenerii stabilesc modalitatea de plată acreditivul documentar. b. Ordonatorul dă instrucţiuni privind deschiderea acreditivului documentar băncii sale, iar dispoziţia de deschidere a acreditivului documentar este dată înainte ca beneficiarul să fi expediat marfa, dar corelat cu momentul de livrare stabilit în contractul comercial. c. Notificarea sau avizarea beneficiarului prin care vânzătorul intră în posesia angajamentului băncii cumpărătorului de a i se plăti pe baza documentelor. d. a, b, c; e. a, c, b.

225. Instrumentul de plată la distanţă tip internet-banking este acel instrument de plată cu acces la distanţă, care se bazează pe: a. tehnologia internet (world wide web); b. sistemele informatice ale emitentului; c. a + b; d. utilizarea unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicaţii; e. b + d. 226. În cadrul sistemului de transfer al fondurilor de valori mari ordinele de plată care depăşesc suma disponibilă în contul curent al plătitorului: a. sunt operate secvenţial, pe parcursul zilei operative; b. sunt respinse în momentul în care ar putea fi operabile în ordinea dată;

c. pot fi operate, în ziua bancară ulterioară, din rezervele minime obligatorii ale băncii în cazul unui accord scris din partea administratorilor acesteia; d. b + c; e. a + b + c. 227. În vederea notificării emiterii instrumentelor de plată electronică emitentul va transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia Reglementare şi Autorizare următoarele documente pentru emiterea de carduri: a. formularul de notificare; b. două specimene de card; c. avizul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei sau al altor entităţi indicate de acesta; d. a + b; e. a + c. 228. Sistemul S.W.I.F.T. funcţionează: a. doar în zilele lucrătoare; b. non-stop, 24 de ore pe zi; c. 5 zile pe săptămână; d. de la ora 7 AM până la 6 PM; e. a + c +d. 229. Instituţiile acceptante au obligaţia de a constitui baze de date privind comercianţii acceptanţi: a. ale căror contracte de acceptare la plată a cardurilor au fost reziliate din cauza numărului de fraude înregistrate; b. asupra cărora există suspiciunea că desfaşoară o activitate frauduloasă, fără să fi fost luată nicio decizie de reziliere a contractelor de acceptare la plată a cardurilor; c. incluzând normele şi procedurile interne referitoare la emiterea şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, aprobate de consiliul de administraţie al solicitantului-emitent; d. a + b; e. a + c. 230. În cadrul operaţiunilor de compensări interbancare din România plafonul tehnic de garantare unilaterală reprezintă: a. nivelul minim al garanţiilor unilaterale pe care băncile participante sunt obligate să le constituie la dispozitia BNR; b. limita maximă a sumelor brute pe care o bancă le poate angaja în procesul de compensare; c. limita maximă a sumelor intrate în compensare; d. nivelul minim acceptat pentru soldurile debitoare interbancare; e. nivelul minim acceptat pentru soldurile nete cu care se intră în operaţiunile de soldare – compensare. 231. Pentru realizarea activităţii de monitorizare şi în scopul menţinerii încrederii publicului în instrumentele de plată electronică, Banca Naţională a României poate solicita: a. documentaţie şi proceduri menite să prevină frauda cu ajutorul acestora; b. luarea de măsuri pentru revizuirea clauzelor contractuale în termen de 15 zile; c. efectuarea oricăror investigaţii menite să prevină frauda cu ajutorul acestora; d. a + c;

e. b + c. 232. Operaţiunile de plasament ale instituţiilor de credit constau în: a. depozitele bancare, prin plasarea fondurilor în lei şi valută în România sau în străinătate, pentru diferite perioade de timp; b. acordarea de credite în lei ori valută pe termen scurt, mediu şi lung; c. achiziţia de active financiare în scopul vânzării cu un preţ mai mare decât cel cu care au fost cumpărate; d. a + b; e. constituirea de rezerve din profitul obţinut, emisiuni de acţiuni şi de titluri de participare. 233. În vederea notificării emiterii instrumentelor de plată electronică emitentul va transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia Reglementare şi Autorizare următoarele documente pentru emiterea de instrumente de plată cu acces la distanţă de tip internet/home/mobile banking: a. formular de notificare; b. câte un exemplar al cererii şi al contractului-cadru de emitere a cardului, care se încheie cu deţinătorul, al contractului-cadru de acceptare la plată care se încheie cu comerciantul acceptant, dacă este cazul. c. normele şi procedurile interne referitoare la emiterea şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, aprobate de Consiliul de Administraţie al solicitantului-emitent; d. a + b; e. a + c. 234. Compensarea pe bază brută este caracterizată prin: a. faptul că sunt supuse compensării toate operaţiunile dispuse de clienţi băncilor sau decontate în favoarea lor; b. faptul că informaţiile cu privire la aceste plăţi sau documentele aferente se concentrează la un centru de compensare; c. faptul că fiecare dintre băncile participante inventariază relaţiile de plăţi reciproce cu toate celelalte bănci, iar prin însumare şi compensare „ad-hoc” stabileşte soldul operaţiunilor reciproce cu fiecare din băncile participante la compensare; d. a + b; e. b + c. 235. Pentru evitarea riscurilor de neplată emitentul are obligaţia să identifice activitatea frauduloasă şi să: a. se informeze în legătură cu aceasta din orice sursă; b. ia toate măsurile ce se impun pentru limitarea fraudelor şi descurajarea tentativelor de fraudă; c. analizeze şi autorizeze efectuarea tranzacţiilor pe bază de carduri; d. a + b; e. a + c. 236. Gradul de compensare este un indicator al poziţiei unei bănci în cadrul operaţiunilor de soldare – compensare, calculat prin: a. raportul dintre sumele compensate şi sumele intrate în compensare; b. raportul dintre totalul soldurilor debitoare şi totalul soldurilor rămase neacoperite prin aranjamente reciproce; c. raportul dintre sumele compensate şi soldurile necompensate;

d. raportul dintre totalul soldurilor creditoare şi totalul soldurilor rămase neacoperite prin aranjamente reciproce; e. raportul dintre soldurile acoperite prin aranjamente reciproce şi totalul soldurilor rămase neacoperite prin aranjamente reciproce. 237. În cadrul procesului de monitorizare a tranzacţiilor pe bază de carduri efectuate la comercianţii acceptanţi, instituţiile acceptante au obligaţia de a identifica următoarele tipuri de fraudă: a. nerespectarea normelor şi procedurilor interne referitoare la emiterea şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, aprobate de consiliul de administraţie al solicitantului-emitent; b. acceptarea repetată la plată, cu intenţie sau din culpă, de carduri contrafăcute; c. furnizarea către persoane neautorizate de informaţii cu privire la carduri valide acceptate la plată (prin copierea benzii magnetice sau a informaţiilor embosate ori gravate pe suprafaţa cardului şi transmiterea acestor date către acestea); d. a + b; e. b + c. 238. În sistemul TARGET plata serviciului de transmitere este stabilită în funcţie de: a. numărul mesajelor transmise lunar; b. mărimea şi valoarea mesajelor transmise lunar; c. prioritate normală sau urgentă a mesajelor transmise lunar; d. a + b; e. b + c. 239. În vederea procesării operaţiunilor efectuate prin intermediul unui instrument de plată electronică, emitenţii şi instituţiile acceptante au obligaţia să: a. asigure dispozitivele prin intermediul cărora se iniţiază, se înregistrează, se controlează şi se transmit informaţii şi date aferente tranzacţiilor iniţiate; b. asigure liniile şi echipamentele de comunicaţii şi procesare; c. a + b; d. condiţioneze accesul comerciantului în reţeaua unei instituţii acceptante în funcţie de dimensiunea sa economică; e. a + d. 240. În cadrul operaţiunilor de soldare – compensare sumele rămase neacoperite prin aranjamente reciproce reprezintă: a. total plăţilor reciproce în perioada dată; b. soldurile nete de plătit sau de încasat; c. totalul sumelor intrate în compensare minus totalul soldurilor debitoare; d. totalul soldurilor debitoare; e. totalul soldurilor creditoare. 241. În investigaţiile sale privind activitatea frauduloasă, emitentul va analiza inclusiv următoarele situaţii: a. utilizarea unui card pierdut - utilizatorul cardului contestă, în mod legitim, o tranzacţie efectuată pe contul sau ulterior pierderii reclamate de către acesta; b. arhivarea datelor şi informaţiilor obţinute pe parcursul desfăşurării tranzacţiilor pe bază de carduri;

c. furtul cardului - utilizatorul cardului contestă, în mod legitim, o tranzacţie efectuată pe contul sau ulterior furtului reclamat de către acesta; d. a + b; e. a + c. 242. Utilizarea acreditivului înseamnă depunerea de către beneficiar a documentelor solicitate pentru încasarea contravalorii acestora, prin: a. plata prin acceptare, implicând obligaţia băncii emitente de a accepta şi plăti la scadenţa convenită, cambii trase de beneficiar asupra băncii emitente sau asupra unei terţe bănci; b. plata prin negociere, însemnând obligaţia băncii negociatoare de a plăti, în momentul prezentării, cambii trase de beneficiar şi/sau documente prezentate în acreditiv; c. a + b; d. acceptarea cambiei trase asupra ordonatorului, caz în care acestea sunt considerate documente adiţionale şi pot fi luate în calcul de către bănci; e. b + d. 243. Emitentul de carduri este responsabil pentru: a. confecţionarea materială a cardurilor; b. confecţionarea materială a distribuitoarelor de numerar; c. a + b; d. informaţiile necesare şi suficiente pe care trebuie să le conţină cardurile; e. a + d. 244. La primirea în garanţie pentru creditele pe care le acordă clienţilor săi bilete la ordin care au specificată calitatea de beneficiar banca trebuie să verifice: a. dacă aceste instrumente sunt valabil emise şi conţin toate elementele prevăzute de reglementările în vigoare, daca scadenţa biletului la ordin este corelată cu scadenţa ratelor creditului garantat; b. dacă semnăturile şi amprenta ştampilei, în cazul persoanelor juridice, corespund cu cele din Fişa specimenelor de semnătură aflată la bancă si dacă are înscris pe titlu clauza "fără protest"; c. dacă sunt respectate clauzele contractului de credit; d. a + b; e. b + c.

245. Utilizatorul cardului contestă, în mod legitim, o tranzacţie efectuată pe contul său, ca urmare a faptului că: a. acesta reclamă neautorizarea tranzacţiei de către deţinător, iar emitentul confirmă că banda magnetică şi/sau cardul au fost copiate şi informaţiile au fost folosite pentru efectuarea tranzacţiei; b. instituţia acceptantă îşi organizează activitatea de evidenţă a datelor şi informaţiilor obţinute privind tranzacţiile efectuate prin intermediul cardurilor; c. numărul său de cont a fost folosit în mod ilegal într-o tranzacţie ce nu necesită prezenţa fizică a cardului (tranzacţii efectuate prin internet sau telefon); d. a + b; e. a + c. 246. Succesiunea corectă a etapelor următoare din cadrul derulării acreditivului documentar domiciliat la banca beneficiarului este: a. Livrarea mărfii are loc doar după ce vânzătorul constată concordanţa dintre condiţiile înscrise în acreditivul documentar şi cele în care a pregătit marfa.

b. Prezentarea documentelor privind expedierea mărfii, conform condiţiilor din acreditivul documentar, verificarea lor cu elementele acreditivului documentar. c. b, a; d. Transmiterea documentelor, solicitarea rambursării sumei, achitarea acesteia, verificarea documentelor pe baza cărora a fost efectuată plata şi transmiterea acestora către ordonator, concomitent cu debitarea contului acestuia. e. a, b, d. 247. În cazul utilizării în cadrul tranzacţiilor a unui card contrafăcut: a. deţinătorul cardului contestă, în mod legitim, o tranzacţie efectuată pe contul său, ca urmare a faptului că acesta reclamă neautorizarea tranzacţiei de către deţinător; b. emitentul confirmă că banda magnetică şi/sau cardul au fost copiate şi informaţiile au fost folosite pentru efectuarea tranzacţiei; c. a + b; d. emitentul confirmă că a transmis cardul deţinătorului; e. a + d. 248. Din punctul de vedere al certitudinii încasării sumei se disting: a. instrumente certe: ordinul de plată şi cecul certificat; b. instrumente creditabile: ordinul de plată şi cecul; c. instrumente cu un anumit grad de risc: cambia, biletul la ordin, cecul; d. a + c; e a + b. 249. Una dintre următoarele entităţi nu este parte implicată în operaţiunile pe bază de carduri: a. emitentul; b. comerciantul acceptant; c. ordonatorul / operatorul; d. posesorul; e. deţinătorul. 250. Conturile de economii au: a. dobânzi mai avantajoase decât cele pentru conturile curente şi mai mici decât cele pentru depozitele la termen; b. dobânzi mai avantajoase decât cele pentru depozitele la termen şi mai mici decât cele pentru conturile curente; c. rate ale dobânzilor fixe; d. a + b; e. b + c.

OPERAŢIUNILE INSTITUŢIILOR DE CREDIT

Teste grilă - Propuneri pentru examenul de licenţă 2010 – Specializarea: “Finanţe şi Bănci”

Autoare: Lect. dr. ANGELA MICU

Lect. drd. RAMONA DUMITRIU

Facultatea de Ştiinţe Economice Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi