PROPUNERE TEHNICA PENTRU LUCRARI DE EXECUTIE REPARATII CAPITALE IN VEDEREA MUTARII BLOCULUI OPERATOR SI A SALOANELOR POST OPERATOARE

1

CUPRINS: 1).....Cap 1 EXECUTAREA TENCUIELILOR INTERIOARE.....pag 3 2).....Cap 2 EXECUTIA PERETILOR INTERIORI DIN PANOURI GIPS CARTON.....pag 6 3).....Cap 3 EXECUTIA PARDOSELILOR.....pag 7 4).....Cap 4 EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII.....pag 13 5).....Cap 5 LUCRARI DE INSTALATII SANITARE.EXECUTIE/MONTAJ.....pag 18 6).....Cap 6 LUCRARI DE INSTALATII TERMICE.EXECUTIE/MONTAJ.....pag 24 7).....Cap 7 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE.....pag 27 8).....Cap 8 EXECUTIA TAMPLARIILOR DIN P.V.C .....pag 35 9).....Cap 9 EXECUTIA TAPETELOR DIN P.V.C .....pag 41 10)...Cap 10 EXECUTIA PARDOSELILOR DIN P.V.C ...pag43

2

CAP 1 . EXECUTAREA TENCUIELILOR INTERIOARE 1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente, executate pe zidarie de caramida si plansee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var. 2.STANDARDE SI NORMATIVE STAS 1500-78 Ciment metalurgic cu adaosuri M30 STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare STAS 146-78 Var pentru constructii C18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor 3.MATERIALE UTILIZATE ciment metalurgic M30 apa var pentru constructii conform STAS 146-78 nisip conform STAS 1667-76

4.LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in momentul punerii in opera sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atentionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli, sunt: -la mortare ciment-var M10T pana la 8 ore, -la mortare ciment var M25T pana la 10 ore, -la mortare ciment var M100T si M50T fara intarziator pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore. 5.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI Toate materialele vor fi introduse in opera numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. 6.EXECUTIA LUCRARILOR Cuprinde: a)Lucrari de decapare a tencuielilor existente degradate (partial sau total); se vor decapa toate straturile componente (zugraveli, tinci, grund) pana la zidarie, se vor adanci si curata rosturile orizontale si3

verticale in vederea asigurarii unei bune aderente a noii tencuieli. b)Lucrari de decapare a straturilor existente de zugraveli, inclusiv gletul pana la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex: raschete) in cazul tencuielilor care se mentin si nu prezinta fisuri sau detasari de stratul suport. c)Operatiuni pregatitoare: lucrarile ce trebuie efectuate inaintea inceperii executarii tencuielilor: -controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidarie sa fie intarit, suprafetele de beton sa fie relativ uscate, abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decat cele admise, etc); -terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorari ale tencuielilor; -suprafetele suport sa fie curate; -rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa; -verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee, etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarii, etc), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari, etc). d)Executia amorsarii: -suprafetele de beton vor fi stropite cu apa, dupa care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm; -in cazul aplicarii de tencuieli cu grosime redusa (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta aceeasi tehnologie ca in cazul tencuielilor cu grosimi normale si anume: amorsare, sprit, tinci, toate reduse corespunzator incat sa se incadreze in grosime normala; -amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. e)Executia grundului: -grundul in grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafete de beton, dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului, si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata aceasta se va uda cu apa in prealabil de executarea grundului; -partea superioara a peretilro si tavanele incaperilor cu inaltime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de lucru continue; -mortarul folosit la grund este cel prevazut in antemasuratori si piesele desenate (M10T-M100T); -grosimea grundului se va verifica in timpul executiei in scopul de a obtine in final o suprafata plana, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri, etc; -inainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestinse. f)Executia stratului vizibil: -stratul vizibil al tencuielilor interioare tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm; -grosimea tinciului poate varia intre 1-5 mm; -gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1-3 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta; -gletul de ipsos executat pe suprafetele ce urmeaza a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca 2-3 mm de pasta de ipsos; -gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului; -la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment; -in cazul executiei tencuielilor interioare la o temperatura exterioara mai mica de + 5 grade C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C16-79. 7.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR4

Pe parcursul executarii tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipurilor si compozitiei mortarelor indicate in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. se va arunca in apa. Rezultatele incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de santier) in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte. Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa conduc la refacerea lucrarilor respective. Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese verbale. Receptia pe faza de lucrari se face, in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: -rezistentei mortarului, -numarului de straturi aplicate si grosimile acestora, cel putin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea de cuie in locuri mai putin vizibile), -aderenta la suport si intre straturi (verificarea se realizeaza prin batere cu un ciocan de lemn in tencuiala, apreciind sunetul obtinut), -planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata). Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. Abaterile admisibile la receptia calitativa a tencuielilor sunt: Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, a intrandurilor si iesindurilor, iar planeitatea suprafetei se va verifica si cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate directiile. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Gradul de netezire al suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite (cu palma).

5

CAP 2 . EXECUTIA PERETILOR INTERIORI DESPARTITORI DIN PANOURI GIPS CARTON

1. GENERALITATI Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice de executie privind peretii despartitori din panouri gips carton pe structura metalica. Se recomanda ca furnizorul de produse din gips carton sa fie si cel care le monteaza, evitand astfel o serie de neajunsuri care ar putea aparea in corelarea furnizor-monteur. Atat panourile de gips carton cat si structura metalica si accesoriile aferente montarii sunt din import. 2. MOSTRE SI TESTARI Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale se va pune la dispozitia beneficiarului si a proiectantului de arhitectura spre aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare tip de produs. Prin aprobarea mostrelor de catre consultanti se inelege si aprobarea modului de echipare. 3. MATERIALE SI PRODUSE Panourile de GIPS CARTON folosite in spatiile cu umiditate mare (bai sau grupuri sanitare) sa fie rezistente la umiditate. Structura metalica necesara montarii panourilor de GIPS CARTON consta din profile cu seciunea "U" si profile de legatura cu pardoseala, tavanul sau alti pereti care se fixeaza cu stift rotativ sau dibluri metalice. Izolarea fonica in spaiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu fibre minerale in role sau placi. Montantii verticali (profile) se ordoneaza la interax de 60 cm. 4. MONTAREA SI FINISAREA PERETILOR Se realizeaza mai intii structura metalica din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare (chiuvete, spalatoare, baterii, etc) structura metalica trebuie sa contina si profile orizontale la inaltimea ce corespunde obiectului ce se monteaza. Montajul primei fete a peretelui cu un panou intreg - Panourile se fixeaza cu suruburi autofiletante asezate la interax de 25 cm. Dupa montarea primei fete a peretelui si executarea instalatiilor sanitare si electrice, in spatiul liber din grosimea viitorului perete se monteaza izolatia fonica din fibre minerale. Prin montarea celei de-a doua fete, peretele de GIPS CARTON capata stabilitatea sa finala, pregatit pentru tratarea rosturilor, legaturilor si a capetelor de suruburi. La imbinarea panourilor se monteaza o banda de etansare in doua straturi care va acoperi perfect imbinarea dintre panouri; eventualele imperfectiuni se vor elimina cu hirtie abraziva. Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplica un grund. Prin aplicarea lui se compenseaza diferentele de capacitate de absorbtie a suprafetei de carton si a zonelor prelucrate cu spaclu. Dupa uscarea grundului se aplica zugraveala (vopsitorie) cu var plastic lavabil. 5. CONDITII DE CALITATE6

Se va urmari : - aspectul si starea generala; - elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc; - respectarea culorilor in concordanta cu proiectul; - fara pete, defecte etc. Eventuale neconcordante, executantul cu beneficiarul si proiectantul vor decide : inlocuri, completari, modificari sau alte situatii ce se impun.

CAP 3 . EXECUTIA PARDOSELILOR

1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru executarea pardoselilor prezentate pe subcapitole: a) Pardoseli din mocheta b) Pardoseli din gresie ceramica si portelanata c) Pardoseli si trepte din placi marmura, granit etc. 2.ALCATUIREA PARDOSELILOR Fiecare tip de pardoseala este alcatuit din: -imbracaminte strat uzura care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare -stratul suport pe care se aseaza pardoseala propriu-zisa 3.REGULI GENERALE -controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor ce trebuie sa se faca pe toata durata executarii lucrarilor; -pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari, cu exceptia celor prevazute expres in proiect a avea o anumita configuratie; -executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta indeplineste conditiile de calitate prevazute; -in cazul in care proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardiseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii usii in pozitie inchisa, delimitarea realizandu-se printr-un profil metalic special tip U din alama sau aluminiu. 4.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE PARDOSELI -Lucrarile de pardoseli se vor face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii-montaj a caror executie ulterioaraar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala vor trebui protejati cu mortar de ciment in grosime strict necesara. -Curatarea planseelor si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. -Diversele strapungeri din planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.7

-Se va verifica daca instalatiile sanitare si termice au fost izolate corespunzator la trecerea prin dreptul planseelor, evitand orice contact al acestora cu planseul si pardoseala. -Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei suport existente cu ajutorul unui strat de egalizare (mortar) care trebuie sa fie suficient de intarit in momentul trecerii la executarea lucrarilor de pardoseli. Dozajul si natura acestui strat de egalizare este prevazut in antemasuratorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseala in parte. Executarea stratului suport al pardoselilor: -Atunci camd stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie sa aiba suprafata perfect plana si neteda. -Cand stratul suport este elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din exploatare sa nu se taseze provocand degradarea imbracamintii pardoselilor. Executarea imbracamintii pardoselilor: -Executarea stratului de uzura (imbracamintii) pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face conform prevederilor din subcapitolele ce urmeaza. Conditii de calitate: - Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face conform Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C56-75, capitolul 8 Pardoseli. a)Pardoseli din mocheta Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din mocheta. Alcatuirea pardoselilor din mocheta -sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment marca M100T, cu suprafata fin driscuita; -imbracamintea alcatuita din mocheta covor, montat cu adeziv (Prenadez 300) peste sapa de egalizare. In cazul in care mocheta este casetata, autoportanta, lipirea sa nu este necesara. In acest ultim caz se vor respecta intrutotul instructiunile de montaj inaintate de furnizorul de mocheta; -pervaz, bagheta din lemn sau aluminiu pentru fixare covor, batut cu cuie in diblurile montate in sapa; -pardoselile cu imbracamintea aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea rosturilor (la latitudinea beneficiarului si a proiectantului) prin sudura cu snur din P.V.C. plastifiat. Materiale utilizate -covor mocheta, import sau productie interna, a carui caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania -pervazuri din lemn sau alte materiale (aluminiu) -adezivi: Prenadez sau alte tipuri de adezivi indicati de furnizorii de mocheta sau covor P.V.C. (in cazul in care acestea, prin fabricatia lor, impun tipuri de adezivi specifici) -nisip, conform STAS 1667-76 -ciment metalurgic cu adaosuri M30, STAS 1500 -apa, conform STAS 790-84 Mostre Se vor prezenta spre avizare beneficiarului si proiectantului (in cazul in care acestea nu sunt indicate in proiect) mostre de mocheta, insotite si de pervazurile adecvate. Transportul si depozitarea materialelor pe santier Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atragem o atentie deosebita la conditiile de securitate impotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare (in special a materialelor usor inflamabile, ca de exemplu adezivii si diluantii).8

Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +15 si +20 grade C. Executarea lucrarilor de pardoseli de mocheta Executarea stratului suport Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare din mortar de ciment marca M100T, de 5 cm grosime, aplicata direct pe suprafata respectiva, dupa ce in prealabil aceasta a fost umezita pentru a asigura aderenta. Sapa se va executa dupa ce s-au terminat lucrarile de tencuire a peretilor. Conditiile de finisare a sapei de egalizare sunt: -suprafata plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri); abaterea maxim admisa este de 2 mm sub un dreptar de 2 m lungime, orientat pe toate directiile; -diblurile (in cazul in care acestea sunt din lemn) sa fie bine incastrate in sapa -suprafata sa fie perfect curata, fara urme de vopsea sau alte substante ca: acizi minerali si organici, produsi petrolieri, saruri, uleiuri, etc) pentru ca aderenta adezivului sa nu fie periclitata; Executarea imbracamintii pardoselilor In incaperea in care se va monta acest tip de pardoseala se va asigura, cu minimum 48 de ore inaintea montarii imbracamintii, un climat cu temperatura de cel putin +16 grade C si umiditate relativa a aerului de maximum 60%, care va fi mentinut pe toata perioada executarii lucrarilor si minimum 30 de zile dupa terminarea acestora. Stratul suport, in cazul lipirii imbracamintii, nu trebuie sa depaseasca ca umiditate 3% (in procente de greutate), masurata cu aparatura si metode specifice. Suprafata stratului suport se va curati cu ajutorul raschetelor metalice sau piatra abraziva si apoi cu perii, pentru a indeparta orice urma ce ar putea rezulta de la zugraveli sau vopsitorii. De asemenea, in cazul unor adancituri izolate se vor corecta cu chituiri care insa nu trebuie sa depaseasca 1,5 mm grosime. Pregatirea covoarelor pentru aplicare Pentru montare covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii: -fasiile de covor se vor monta paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile intre ele pe directia de circulatie maxima si, daca este posibil, si in directia de iluminare naturala maxima; -rosturile perpendiculare pe perete nu trebuie sa cada in dreptul golului de usa, in cazul in care in doua incaperi alaturate se aplica acelasi tip de covor. Nu acelasi lucru se intampla in cazul in care tipurile de covor sunt diferite intre doua incaperi alaturate, caz in care imbinarea se face exact la mijlocul grosimii foii de usa. Este indicat ca, in general, imbinarile sa nu fie facute pe portiunile intens circulate; -fasiile necesare completarilor trebuie montate in aceeasi directie cu restul covorului; -covoarele vor fi aduse in incaperile respective cu minimum 24 de ore inainte de montaj, se vor derula pentru aclimatizare si, in acelasi timp, pentru eliminarea tensiunilor aparute in material datorita sederii in sul a covorului. Croirea definitiva va avea loc dupa aclimatizare. Lipirea covorului -inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport cat si spatele fasiilor de covor se vor curata bine de praf; -fasiile de covor croite se vor aseza nelipite pe pozitia lor, cu marginile longitudinale suprapuse pe o latime de 2 cm. Apoi, incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din capetele fasiei si se aseaza peste capatul opus, astfel incat cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi in exteriorul fiecarei bucle astfel formate; -lipirea cu prenadez sau alt adeziv se va incepe cu fasia de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces; -adezivul se aplica atat pe suprafata de covor intoarsa cat si pe suprafata stratului suport, intr-un strat subtire si uniform. Cantitatea de adeziv aplicat este in functie de instructiunile fiecarui producator de adeziv in parte, care garanteaza prin produsul sau aderenta convenita; -dupa aplicarea adezivului se trece la asezarea covorului, care se face pe portiuni mici si in mod succesiv, pentru a evita prinderea de aer sub covor. Presarea covorului in vederea lipirii se va face de la mijloc catre marginile fasiei; -dupa lipirea primei jumatati de camera covorul se preseaza pe toata suprafata, dupa care se trece la9

lipirea celei de-a doua jumatati, urmand acelasi procedeu; -in cazul incaperilor pentru care fasiile de covor sunt mai mici de 4 m lungime, lipirea se face concomitent pe toata suprafata, nu pe jumatati ca in cazurile explicate mai sus; -trebuie acordata o atentie deosebita pozitiei de lipire a covorului (muche in muche) deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei de covor sunt si dificile si duc la degradarea stratului de adeziv. Montarea pervazurilor, baghetelor Pervazurile de lemn sau plastic se vor monta prin batere cu cuie in diblurile de lemn inglobate in sapa sau prin prindere cu holsuruburi in dibluri de plastic impuscate in sapa. Baghetele si pervazurile speciale prevazute de furnizorii de mocheta vor fi montate conform instructiunilor furnizorilor. Conditii tehnice de calitate Pe parcursul executiei lucrarilor se va verifica in mod special: -covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata. Nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi; -fasiile de covor trebuie sa fie bine alaturate, neadmitandu-se rosturi mai mari de 0,5 mm latime la covor si de 0,4 mm la dale; -suprafata rezultata trebuie sa fie perfect plana, orizontala si neteda (fara denivelari intre fasii sau dale); -racordurile cu pardoseli de alta natura se vor realiza cu baghete (profile U) din alama sau aluminiu. b)Pardoseli din placi gresie ceramica si portelanata Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din gresie portelanata si ceramica pe sapa de mortar ciment, lipite cu adeziv import cu rosturi. Materiale utilizate -placi din gresie ceramica sau alte tipuri de gresie portelanata, import sau priductie interna, ale caror caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania; -ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci; -ciment alb, conform STAS 7055-87; -agregate naturale, conform STAS 1667-76; -acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76; -corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84; -apa pentru constructii, conform STAS 790-84; -oxizi coloranti; -alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramica, import, ale caror caracteristici tehnice sa fie corespunzatoare standardelor si normelor admise in Romania. Transportul si depozitarea materialelor Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel incat, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Alcatuirea pardoselilor Alcatuirea structurii pardoselilor de gresie ceramica si portelanata va fi: -sapa din mortar de ciment, agalizare marca M100T de 30-50 mm grosime; -imbracaminte din gresie ceramica sau portelanata; -plinte din gresie ceramica sau portelanata. Executarea lucrarilor de pardoseli din gresie ceramica sau portelanata Stratul suport se va realiza, pe un suport rigid din beton, dintr-un strat de mortar de ciment marca M100T de 30-50 mm grosime, avand dozajul de cca 400 kg ciment / 1 mc. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida, ci cimenturi cu intarire normala. Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile de gresie ceramica se vor tine in apa timp de 2-3 ore. Imbracamintea din gresie ceramica sau portelanata va fi montata cu adezivi speciali din import. In cazul adezivilor speciali, prepararea (dozajul), modul de aplicare al acestora se va executa10

conform instructiunilor furnizorilor de adezivi. Atentie ca tipurile de adezivi sa corespunda naturii si functiunii incaperilor in care urmeaza a se folosi. Placile vor fi montate rost pe rost, urmarindu-se in permanenta planeitatea. Rosturile se vor umple cu chit de rosturi (import) la 3-5 zile dupa montarea placilor, iar in acest interval pardoseala nu va fi data in circulatie si va fi udata cel putin o data la 24 de ore. Curatarea imbracamintii din placi de gresie ceramica si portelanata se face cu rumegus sau alte metode, fara insa a utiliza frecari cu corpuri abrazive care pot deteriora suprafata finita. La intersectia pardoselilor din gresie ceramica cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de cca 5 mm, care se vor umple cu material elastic. (Scopul este de a prelua diferentiat, fata de verticale, eventualele tasari si deformari care apar in constructie.) In cazul incaperilor cu suprafete mai mari se recomanda realizarea de rosturi de dilatatie la cca 30,0 mp, in functie de modularea structurii de rezistenta a constructiei. Executia plintelor La imbracamintile din gresie ceramica ce se racordeaza vertical cu faianta nu se monteaza plinte. In cazul cand se racordeaza vertical cu zugraveli se executa plinte din placi gresie ceramica sau portelanata fixate tot cu adezivi speciali de import. Conditii tehnice de calitate In timpul executarii imbracamintilor se vor respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-75 si STAS 2560 7 2 75, prin metode de verificare stabilite de STAS 2560/3-76. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedieri sau refaceri. c)Pardoseli si trepte din placi marmura, granit etc. Generalitati Prezentul capitol cuprinde specificatii tehnice pentru trepte si pardoseli din placi marmura, precum si plintele aferente. Furnizorii de astfel de produse vor asigura calitatea impusa de standardele interne, dimensiuni cu abateri stabilite de STAS si calibrate. Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea acestor materliale, ofertantii vor pune la dispozitia beneficiarului si proiectantului spre analizare si aprobare un paletar cu mostre pe culori. Se recomanda beneficiarului alegerea unui furnizor-executant cu experienta in domeniu (lucrari realizate) care sa realizeze si executia, evitand astfel neajunsurile ce ar aparea in corelarea furnizor-executant. Atat pentru pardoseli cat si pentru trepte (drepte sau balansate) se impune realizarea unui proiect de stereotomie de comun acord proiectant-beneficiar-executant. Materiale si produse Placile de marmura pentru pardoseli vor avea dimensiunile apropiate de cele existente, respectandu-se si gama coloristica existeta. Placile de marmura folosite la trepte vor fi dintr-o singura bucata de 4 cm grosime, iar contratreapta se admite din 2 bucati de 1,5-2 cm grosime. Placile vor fi taiate conform proiect de stereotomie si se livreaza: -fara stirbituri, lipsuri, fisuri, etc; -cu abatere de planeitate de max. 1 mm / metru; -cu abatere de dimensiune sau vinclu de max. 1 mm / metru; -slefuite si lustruite. Toate materialele si produsele trebuie sa fie agrementate. La montare, placile se pot rectifica pe santier prin polizare pe cant si reslefuire pentru eliminarea abaterilor admise de furnizor acolo unde solutia din proiect o cere. Stratul suport consta dintr-o sapa de mortar de ciment M100T de cca 2-3 cm grosime, iar fixarea11

placilor se va face cu adeziv special de import. Livrare, depozitare, manipulare Furnizorul va asigura ambalarea, transportul si livrarea placilor in conditii optime, pentru evitarea deteriorarii. Placile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care sa permita manipularea din camion cu mijloace de incarcat. Placile lustruite se aseaza doua cate doua, cu partea lustruita fata in fata, pentru a se evita zgarierea. Depozitarea se face in spatii acoperite, inchise sub cheie, respectandu-se modul de stivuire si ordinea lor. Executarea lucrarilor Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorulde materiale vor stabili termenele de predare solicitate de investitor, etapele de realizare si asigurarea frontului de lucru. Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea intocmirii proiectului de stereotomie si inceperii montajului sunt: -curatarea de moloz si praf a planseului, precum si udarea acestuia; -realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M100T; -realizarea tuturor instalatiilor interioare: electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare, semnalizare, etc; -fixarea stergatoarelor de picioare la intrare; -realizarea tuturor finisajelor interioare in spatiile unde urmeaza a se realiza aceste pardoseli; -blocarea trecerilor catre zona unde urmaza a fi realizate pardoselile din placi pentru a nu se circula pe parcursul executiei; -trasarea si fixarea cu martori a axelor. Pozarea placilor Placile se monteaza tinand seama de martorii ce au fixat in prealabil axele si nivelul pardoselii. Placile se aseaza dupa aplicarea stratului suport si se fixeaza cu adezivi de import, iar zona se izoleaza in afara circulatiei 24 de ore. Dupa montarea placilor, rosturile se umplu cu chit de rost la culoarea placilor. Dupa 7 zile de la montare pardoseala se curata si ceruieste. In cazul intarzierii predarii la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc, ci se protejeaza cu hartie impermeabila fixata cu dopuri ipsos pana la 7-10 zile inainte de receptia lucrarii, cand se va executa lustruirea. La treptele de marmura se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se monteaza dupa realizarea pardoselii, direct pe zidarie, tot cu adezivi de import la culoarea placilor. Dupa montare, la 7 zile, plintele se curata si se ceruiesc. Receptia lucrarii Pe tot parcursul executiei, atat investitorul cat si proiectantul si furnizorul de materiale vor acorda asistenta tehnica necesara realizarii unei calitati superioare. Se va urmari: -aspectul si starea generala; -alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii si a lustruirii; -corelarea lucrarilor din placi (granit, placi gresie portelanata sau gresie glazurata) cu lucrari de alta natura (zugraveli, alte pardoseli, tavane, etc); -lovirea usoara a placilor pentru verificarea aderarii totale a acestora la stratul suport.

12

CAP 4 . EXECUTIA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII 1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executia zugravelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sunt prezentate fiecare in subcapitole separate. Continutul subcapitolelor: a)Zugraveli de var b)Zugraveli culori de apa c)Vopsitorii de ulei d)Vopsitorii cu Vinarom e)Vopsitorii cu var lavabil 2.MATERIALE Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor admise in Romania. 3.LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa elimine posibilitatea degradarii acestora, astfel ca, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda conditiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare. Atragem o atentie deosebita la conditiile de securitate impotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare (in special a materialelor usor inflamabile, ca de exemplu vopselele). Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7 si +20 grade C. Standarde de referinta: C3-76 Normativ pentru executia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii C139-87 Instructiuni tehnice privind protejarea elementelor metalice prin vopsire C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii 4.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR -Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuire, gletuire, placaje, pardoseli reci (exclusiv lustruirea), instalatiile electrice, sanitare si de incalzire, inclusiv remedierile si probele instalatiilor; -In incaperile cu pardoseli din parchet, mocheta sau P.V.C., zugravelile se vor executa inaintea executarii imbracamintii pardoselilor. Stratul suport al pardoselii va fi protejat contra umiditatii si murdaririi; -Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia drucarelor, sildurilor si cremoanelor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei; -Ultimul strat al vopsitoriilor se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea13

pardoselilor: raschetare parchet, ceruirea p.v.c., lustruire marmura si mozaic; 5.PREGATIREA SUPRAFETELOR Suprafete tencuite sau de beton -In vederea finisarii cu zugraveli de var suprafetele trebuie driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile; toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. -In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate, iar petele de decofrol se vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma. Suprafete gletuite -suprafetele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri; -toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeasi compozitie cu a gletului; -dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit (peretii de sus in jos) si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. Suprafete de lemn -tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate eventualele degradari survenite in urma transportului sau montajului; -umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatura specifica; -accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. Suprafete metalice -suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (ex: Feruginol). Petele de grasime se sterg cu solventi adecvati, exclusiv petrol lampant si benzina auto. -Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 6.CONDITII DE EXECUTIE Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile prezentului caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor executa la temperatura aerului, in mediul ambiant de cel putin +5 grade C in cazul zugravelilor si cel putin +15 grade C in cazul vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 8 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata densa si nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au umiditatea de regim: 3% pentru suprafetele tencuite si 8% pentru cele gletuite. In conditiile de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura 15 .... 20 grade C, umiditatea de regim se obtine dupa 30 de zile de la tencuire si 15 zile dupa gletuire. Umiditatea suprafetelor suport se masoara cu aparatura sau procedee specifice (ex: aparat Hygromette sau solutie fenolftaleina 1%). Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se finiseaza nu trebuie sa fie mai mare de -6 0 C, pentru evitarea condensarii vaporilor. a)Zugraveli cu lapte de var In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind executia zugravelilor cu lapte de var14

(spoieli) ce se aplica la interiorul constructiei pe pereti si tavane pe suprafete tencuite sau pe beton. Standarde de referinta pentru materiale: STAS 146-78 - var pentru constructii STAS 790-84 - apa pentru constructii STAS 545/1-80 - ipsos pentru constructii STAS 2710-70 - ulei tehnic de floarea soarelui STAS 18-70 - ulei tehnic de in STAS 1581/2-83 - hartie pentru slefuire uscata STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic Specificatii privind executia: -laptele de var este preparat din 1 parte var pasta gata stins si 1,5 parti apa (in volume) ce se amesteca pana la omogenizare. Se adauga laptelui de var amestecand continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) in proportie de 1-2%. La zugravelile colorate se va adauga pigmenti in praf, pana in nuanta ceruta, pentru care se va prezenta mostre, care se vor aviza de proiectant si beneficiar. Cantitatea se va prepara pentru intreaga incaepere ce urmeaza a se zugravi; -compozitia se va strecura inainte de intrebuintare, prin sita fina (900 ochiuri / cm2) din sarma de alama, pentru retinere de impuritati, var nestins sau colorant; -spoielile (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executain trei straturi; -primul strat, grundul, creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare. Se aplica la 2-3 ore de la terminarea lucrarilor pregatitoare, manual cu bidineaua sau mecanic cu aparatul de pulverizare; -zugraveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se aplica numai pe suprafete mici; -fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent;

b)Zugraveli culori de apa In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind modul de preparare si executia zugravelilor in culori de apa, preparate cu huma sau caolin, aplicate in interiorul constructiilor la pereti si tavane in incaperi cu umiditate sub 60%, pe suprafete tencuite si gletuite. Standarde de referinta pentru materiale: STAS 545/1-80 - ipsos pentru constructii STAS 4888-76 - caoliu spalat de Harghita STAS 232/1-73 - caoliu spalat de Aghires Norme interne ale producatorului: STAS 790-84 - apa pentru constructii STAS 88-86 - clei de oase STAS 89-86 - clei de piele STAS 189-77 - sapun pasta pentru zugraveli STAS 1581/2-83 - hartie pentru slefuire uscata STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic Standarde seria 17 din Industria chimica referitoare la: oxizi, pigmenti, pamanturi colorante si decolorante etc. Specificatii privind executia: -prepararea compozitiei de zugravit trebuie sa respecte intrutotul instructiunile producatorului care garanteaza produsul respectiv (atentie la prepararea solutiei cu huma, apoi a solutiei de clei si in final la realizarea amestecului omogen din aceste solutii peste care se adauga pigmenti pana la obtinerea nuantei dorite); se preparaa concomitent si solutia de sapun (1 kg/16 litri apa calda strecurata prin sita de 900 ochiuri/cm2); -se prepara cantitati suficiente pentru zugravirea unei incaperi intregi; -compozitia se strecoara prin sita de 900 ochiuri / cm2; -se aplica un prim strat de sapun, dupa care se fac reparatiile necesare cu pasta de ipsos. Dupa uscarea15

si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de solutie de sapun pe portiunile reparate; -se aplica compozitia de zugraveala in 3 straturi, pe intreaga suprafata; -solutia de sapun si primul strat de zugraveala se aplica manual cu bidineaua, ultimele doua aplicanduse obligatoriu mecanizat cu aparatul de pulverizat. Pe suprafete mici, acolo unde nu este posibil mecanizat, se poate aplica zugraveala si numai cu bidineaua; -compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei se poate intrebuinta pana la 48 de ore de la preparare, intrucat se altereaza in special vara.

c)Vopsitorii cu vopsele de ulei In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu VINAROM aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in exterior si interior pe tamplarie de lemn si metal, balustrade, grile si alte elemente metalice, etc. d)Vopsitorii cu VINAROM In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu VINAROM aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60%, la pereti si tavane. Standarde privind executia: STAS 7359-89 - vopsea VINAROM, pe baza de poliacet de vinil in dispersie STAS 790-84 - apa pentru constructii STAS 545/1-80 - ipsos pentru constructii STAS 1581/2-83 - hartie pentru slefuire uscata Specificatii privind executia: -vopsitoria cu vopsea VINAROM se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos -aceasta vopsitorie se realizeaza in urmatoarea ordine: -grund de vopsea VINAROM ( vopsea + apa) -vopsea VINAROM diluata aplicata in doua straturi -prealabil se face verificarea gletului si eventualele rectificari ale suprafetelor -grundul se aplica numai manual, cu bidineaua sau pensula lata -celelalte doua straturi se aplica numai mecanic, cu pistolul -inainte de aplicarea unui strat trebuie ca stratul precedent sa fie bine uscat. e)Vopsitorii cu varuri lavabile de interior si exterior In acest subcapitol sunt cuprinse specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie cu varuri lavabile, productie interna sau de import, aplicate la interior pe pereti si tavane, pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos, iar in exterior pe tencuieli gletuite cu glet de var sau de ciment. Standarde si norme de referinta pentru materiale, precum si specificatii privind executia sunt identice cu cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM. Atentie trebuie acordata: -procurarii de varuri lavabile specifice pentru exterior si specifice pentru interior; -pentru asigurarea consistentei si calitatii compozitiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor respecta intrutotul instructiunile producatorilor; -vopselele vor fi insotite de certificatul de calitate precum si de termenul de valabilitate al lor; -materialele si solutiile de adaos (pentru spatii cu conditii speciale de natura: umiditate, exterior, interior, etc) specifice fiecarui producator de var lavabil in parte vor fi introduse in compozitia de lucru, respectand cu strictete instructiunile producatorului; Pregatirea suprafetelor de tencuieli in vederea vopsirii cu var plastic: -curatarea petelor si indepartarea prafului -spalarea manuala cu apa a tencuielilor speciale din praf de piatra prelucrata16

-inchiderea fisurilor si a crapaturilor -aplicarea unui strat de amorsaj de var lavabil de import -aplicarea manuala a 2-3 straturi de var plastic import cu respectarea cu strictete a instructiunilor producatorului 7.CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (prin dirigintele de santier): -indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport; -calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si normelor interne de fabricatie; -respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; -receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face dupa uscarea perfecta a acestora; -eventualele lucrari care nu respecta conditiile prevazute in proiect, caiet de sarcini sau conditii de calitate vor fi refacute sau remediate. Verificarea zugravelilor se va face prin: -examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (ton de culoare uniform, fara pete, fara scurgeri, fara impuritati inglobate, fara urme de bidinea, fara corecturi sau retusuri care sa distoneze cu tonul general, etc) -examinarea aderentei zugravelilor de stratul suport: o zugraveala de calitate nu trebuie sa se ia pe palma la o frecare usoara. Verificarea vopsitoriilor se va face prin: -examinarea vizuala a suprafetelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul general (acelasi ton de culoare pe intreaga suprafata, acelasi aspect mat sau lucios pe intreaga suprafata, fara pete, desprinderi, cute, proeminente, scurgeri, basici, aglomerari de coloranti, fara neregularitati din chituire sau slefuire, etc) -verificarea tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor, etc) ce se face prin sondaj, indepartandu-se cu grija, in locuri mai dosite, vopseaua pana la stratul suport; -se verifica, de asemenea vizual, modul de vopsire al: tevilor, radiatoarelor, etc (daca acestea sunt vopsite cu vopseaua adecvata, daca sunt vopsite si pe suprafetele lor ascunse, etc); -se verifica vizual ca separarea campurilor de finisaje (ex: intre vopsitorii si zugraveli) sa se faca cu o delimitare clara (fara suprapuneri) si rectilinie (fara ondulatii, cu exceptia locurilor unde acestea sunt prevazute explicit prin detaliile din proiect).

17

CAP 5 .LUCRARI DE INSTALATII SANITARE.EXECUTIE/MONTAJ

1. PRESCRIPTII DE MONTAJ Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea materialelor 1.1. Manipularea si transportul materialelor din PVC se va face cu grija, pentru a le feri de lovituri sau zgarieturi. La incarcare, descarcare si diverse alte manipulari in depozite si pe santiere, materialele PVC nu vor fi aruncate iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. 1.2. Tevile vor fi asezate pentru transport numai orizontal, pe suprafete drepte si netede sprijinite continuu pe toata lungimea lor, in stive care sa nu depaseasca 0,75 m inaltime. 1.3. La transportul cu autocamioanele ale tevilor din PVC cu lungimi de peste 4 m, autocamionul respectiv trebuie sa fie prevazut, in mod obligatoriu, cu remorca monoaxa. 1.4. Placile ce vor transporta de asemenea in pozitie orizontala sprijinite continuu pe toata suprafata lor. 1.5. Materialele vor fi bine sprijinite lateral, pentru a nu se rasturna unele peste altele in timpul transportului. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale asezate deasupra materialelor din PVC. 1.6. Transportul materialelor din PVC in timpul verii trebuie astfel efectuat, incat sa se evite actiunea radiatiilor solare asupra tuburilor, fitingurilor si pieselor fasonate. 1.7. Materialele din PVC devenind casante la temperaturi scazute, transportul si manipularea lor pe timp friguros necesita masuri speciale de asigurarea contra loviturilor si zgarieturilor. 1.8. Materialul din PVC va fi depozitat in magazii inchise, bine aerisite sau in locuri acoperite si ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandata este intre +5...+40oC. 1.9. Locul de depozitat va fi curat si uscat, fixat la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura. 1.10. Tevile se vor aranja in rastele orizontale pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de maximum 0,75 m. Ele se vor sprijini continuu pe toata lungimea, pe suprafete drepte si netede. 1.11. Fitingurile si piesele fasonate se vor aranja in rafturi, de asemenea pe sortimente si dimensiuni. 4.12. Adezivul si solventul se vor pastra pe cat posibil in locuri racoroase, in recipiente etanse de tabla galvanizata sau sticla, etichetate si inchise cu dop de pluta si nu de sticla (care se poate lipi, desfacandu-se greu). Nu se vor folosi recipiente de tabla neagra, deoarece adezivul se descompune in contact cu fierul. Pentru a se evita evaporarea produsa la deschiderea prea frecventa a recipientului, se pot folosi borcane, sticle sau bidoane mici, in care sa se pastreze o cantitate de adeziv sau solvent necesara unei perioade mai indelungate de lucru. 1.13. Adezivul si solventul fiind toxici, nu trebuie tinuti in sticle de format obisnuit pentru a nu fi confundati din greseala cu lichid de baut. Sticlele vor purta obligatoriu o eticheta colorata, care sa indice continutul. Temperaturi de prelucrarea in atelier si de montare pe santier 1.14. Temperatura optima de prelucrare a materialelor din PVC, atat in atelier, cat si la montare pe santier, este de +15...+30oC. 1.15. Nu este recomandabila prelucrarea mecanica a tevilor la temperaturi sub +5oC. De aceea, materialele depozitate la temperaturi sub +5oC vor trebui tinute timp de 24 ore la temperatura atelierului sau a incaperii de lucru, mai inainte de a fi supuse prelucrarilor. Celelalte prelucrari (prin18

deformare la cald, sudura, lipire), precum si montarea pe santier, se pot efectua si la temperaturi sub +5oC, insa cu mai multa atentie decat la temperaturi normale de lucru. Pe cat posibil, conductele nu se vor monta la temperaturi ambiante sub 0oC; in orice caz, nu se vor efectua montaje la temperaturi sub -5oC. In timpul montajului se va avea grija ca tevile de PVC sa nu stea timp indelungat sub actiunea razelor solare. Verificarea materialelor 1.16. Inainte de preluare materialele PVC vor fi verificate vizual si dimensional astfel: a) La examinarea cu ochiul liber tevile trebuie sa fie drepte, culoarea lor sa fie uniforma si de aceeasi nuanta; suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii. Nu se admit in interiorul tevilor urme lineare continue si pronuntate (usor adancite). Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgarieturi, incluziuni, cojeli, etc. Barele de sudura vor avea suprafata neteda, fara umflaturi, crapaturi, puncte negre sau bule albe. Indoite pana la 180oC nu se vor frange, chiar daca se albesc. b) La verificarea cu slublerul, abaterile la diametrul exterior si la grosimile de pereti ai tevilor vor fi numai pozitive si in limita valorilor inscrise in STAS 6675/2. Abaterile la diametrul interior al mufelor, fitingurilor si pieselor fasonate vor fi numai negative si in limitele inscrise in tabelele standardelor si normelor interne respective, precum si in cele ale anexei 3. Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru. Prelucrarea materialelor din PVC si personal tehnic utilizat 1.17. Prelucrarea materialelor din PVC se va face conform prevederilor cuprinse in Anexa 4. 1.18. Prelucrarea si montarea materialelor din PVC in instalatii tehnico-sanitare si tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucrarii materialelor plastice si montarii elementelor de instalatii din material plastic si verificat ca atare de intreprinderea de executie a lucrarilor de instalatii. Imbinarea conductelor 1.19. Imbinarea tevilor din PVC, pentru care exista piese de imbinare uzinate, se va realiza numai prin lipire cu adeziv, in mufe. Pentru montarea tevilor tip G si M se vor folosi numai fitinguri din PVC pentru imbinarea prin lipire (anexa 3, tabelele 2-7). 1.20. La imbinarile fixe se vor folosi mufele duble uzinate. In caz de forta majora, in lipsa mufelor uzinate, tevile se pot imbina prin formarea la cald a unei mufe la capatul tevii. In acest caz, mufele se vor orienta in sens invers cu curgerea apei. Calitatea imbinarii prin mufare la cald a capatului de teava este inferioara imbinarii cu mufe uzinate. 1.21. La imbinarile demontabile se vor folosi racordurile olandeze din PVC, cu garnitura de cauciuc. 1.22. Pentru schimbari de directie se vor folosi coturile, iar in lipsa acestora, daca pozitia permite, curbe din teava, confectionate in atelier sau pe santier, prin indoire la cald, cu raza minima de curbura R = 4de (de - diametrul exterior). 1.23. Pentru ramificatii si reductii se vor folosi numai teurile si reductiile uzinate. Nu se permisa nici o improvizatie prin sudura. 1.24. Pentru unele operatii tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor utiliza capacele din PVC. 1.25. Pentru montarea tevilor tip U se vor folosi piesele de legatura uzinate din PVC (anexa 3, tabelele 14-21). In lipsa acestora se pot confectiona in ateliere dotate corespunzator, piese de legatura similare celor uzinate, prin prelucrarea materialului tubular (taiere, indoire, mulare, sudare).19

1.26. Imbinarea tevilor din PVC tip G, M si U pentru care nu exista piese de imbinare uzinate se va realiza prin sudura cap la cap cu flanse si cu piese de imbinare confectionate din material tubular, in aceleasi conditii ca la alineatul 4.32. Imbinarea conductelor din PVC cu conducte din alte materiale 1.27. Imbinarile fixe ale tevilor din PVC tip G si M cu tevi din otel se vor executa cu ajutorul fitingurilor din PVC, cu filet uzinat (anexa 3, tabelele 8-11). 1.28. Imbinarile demontabile ale tevilor din PVC tip G si M cu tevi din otel se vor executa cu ajutorul racordurilor olandeze din PVC cu filet uzinat interior sau exterior (anexa 3 tabelele 12 si 13). 1.29. Imbinarile fixe ale tevilor din PVC, tip G si M, cu tevi de plumb se vor executa prin intermediul unui bos metalic cu filet exterior si al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat. 1.30. Imbinarile demontabile ale tevilor din PVC tip G si M, cu tevi de plumb se vor executa cu bos metalic si cu racord olandez din PVC cu filet uzinat interior sau exterior, dupa cum bosul are filet exterior sau interior. 1.31. Imbinarea tevilor din PVC, tip U, cu tevi de scurgere din plumb se va executa numai pe verticala prin: - calibrarea pe dorn de lemn a tevii de plumb; - mufarea tevii din PVC pe capatul calibrat al tevii de plumb; - ungerea cu bitum tip D 50 a capatului tevii de plumb; - petrecerea mufei din PVC peste capatul tevii de plumb; - incalzirea usoara a imbinarii. 1.32. Imbinarea tevilor din PVC, tip G si M, cu tuburi de presiune din fonta se va executa cu flansa libera, metalica sau taiata din placa de PVC si stransa cu suruburi de flansa tubului de fonta, prin intermediul unui inel din PVC, sudat la teva din PVC (fig. 13). 1.33. Trecerea de la tevi din PVC tip U la tuburi de scurgere din fonta se va executa prin largirea marginilor tevii din PVC cu dornul largitor conic pana la diametrul interior al mufei tubului de fonta, asezarea tevii din PVC in mufa de fonta si etansarea spatiului liber, ramas intre teava din PVC si peretele mufei de fonta, cu franghie alba si ciment. 1.34. Pentru trecerea de la tuburi din fonta de scurgere la tevi din PVC, tip U, se vor folosi urmatoarele materiale:Diametrul nominal al tubului de fonta 50 Diametrul nominal al tevii din PVC tip U 50 Materialele necesare imbinarii -Teava PVC tip M O 63 -Manson PVC 63 STAS 7176 -Reductie PVC 63-50 STAS 7176 -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 75 75 -Teava PVC tip M O 90 -Manson PVC 90 STAS 7176 -Reductie PVC 90-75 STAS 7176

20

-Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 100 100 - Teava PVC tip U110 - Bitum D 50 125 125 -Teava PVC tip MO150 sau tip UO140 -Reductie 150-125 confectionata in atelier -Bitum D 50 -Adeziv -Solvent dicloretan 150 160 -Teava PVC tip U O 160 -Bitum D 50 (140-125)

Tehnologia de imbinare va fi: a) Pentru diametrele nominale 100 si 160 mm: - mufarea tevii din PVC pe capatul tubului de fonta; - ungerea cu bitum D 50 a capatului tubului de fonta; - petrecerea mufei din PVC peste capatul tubului de fonta; - incalzirea usoara a imbinarii. b) Pentru diametrele nominale 50 si 75 mm, in plus fata de operatiile de mai sus, se va realiza reducerea de la diametrul mai mare al tevii de legatura tip M la diametrul nominal al tevii tip U, cu ajutorul mansonului si reductiei uzinate prevazute in tabela de mai sus. c) Pentru diametrul nominal 125 mm se va proceda ca la alineatul b" de mai sus numai ca in loc de ansamblul manson-reductie" uzinate, se va folosi o singura piesa din piese de reductie confectionata in atelier, prin sudura, la dimensiunile adecvate. Montarea armaturilor de presiune 1.35. Armaturile metalice cu filet exterior (robinete de serviciu, simple sau cu racord de dus, robinete pentru pisoare, robinete de colt cu ventil, robinete de descarcare, hidranti de gradina etc.), se vor imbina cu ajutorul fitingurilor din PVC cu filet uzinat utilizandu-se in acest scop cheia fixa sau mobila. La montaj sub tencuiala se recomanda folosirea unui fiting metalic intre armatura si conducta din PVC. 1.36. Armaturile metalice cu piulita olandeza (robinete de lavoar, robinete cu vintil 1/8" actionate prin plutitor, pentru rezervor de closet) se vor imbina prin inlocuirea racordului de lipit metalic al piulitei olandeze, cu un racord special de lipit din PVC (fig. 14).21

1.37. Armaturile metalice cu mufe (robinete de trecere pentru tevi de otel, robinete oblice cu ventil) se vor imbina cu ajutorul unui niplu metalic obisnuit si al unei mufe duble din PVC cu filet uzinat sau a unui racord olandez din PVC cu filet exterior. 1.38. Pentru montarea armaturilor cu flanse, se va proceda ca si la racordarea tevilor din PVC cu conducte din fonta de presiune, adica cu flansa libera si inel sudat. 1.39. Armaturile montate pe conducte vor fi sustinute separat de acestea, pentru a nu se transmite, prin manevrarea lor, eforturi asupra tevii. Ele reprezinta astfel puncte fixe obligatorii pe conducte. Montarea sifoanelor si ventilelor de scurgere de la obiectele sanitare 1.40. Pentru racordarea sifoanelor de lavoar si de pisoar se va inlocui racordul metalic de lipit al sifonului cu un racord special de lipit la teava de PVC (fig. 15 a). 1.41. Pentru racordarea ventilului cazii de baie, al spalatorului de vase si a ventilului rezervorului de spalare pentru closet la conductele de scurgere din PVC se va inlocui racordul metalic de lipit al ventilului, cu un racord special de lipit la teava de PVC (fig. 15 b). 1.42. Sifoanele din pardoseala din PVC, simple sau combinate se vor monta in pardoseala numai dupa ce au fost prevazute cu un strat izolator din bitum tip D 50. Izolatia se va executa prin vopsirea suprafetei exterioare a sifonului cu un strat subtire de solutie de bitum (citom) si apoi acoperirea acestuia cu un strat de bitum D 50 de circa 4 mm grosime. 1.43. Sifonul de plinta se monteaza in cadrul prefabricatului sanitar pentru camera de baie. Intre suprafata betonului pe care se sprijina colectorul sifonului si acesta se va intinde un strat de bitum D 50. 1.44. Racordarea sifoanelor de terasa la conducta de scurgere si trecerea ventilatiilor coloanelor prin terase se va face cu tuburi de fonta pe toata grosimea terasei. Montarea conductelor in cladiri 1.45. La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta din PVC cu un tub de diametru mai mare, tot din PVC sau metalic. Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decat diametrul exterior al tevii. Spatiul liber intre teava de PVC si tubul de protectie se va completa cu pasla minerala, carton etc. Tubul de protectie se va fixa bine in perete sau planseu, pentru a nu aluneca pe teava, si va depasi grosimea peretelui cu cca 5-10 mm de fiecare parte. La trecerea prin fundatii si peretii exteriori se vor prevedea, in plus, masuri de etansare contra infiltratiilor de apa (fig. 16). 1.46. Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie. 1.47. Distanta minima intre marginea tubului de protectie si cea mai apropiata imbinare sau derivatie va fi de 3 cm. 1.48. Prinderea si sustinerea conductelor orizontale se fac cu: - console de sustinere din resturi de teava din PVC, usor turtita, fasonate la cald si fixate in perete (fig. 17). - bratari de perete, console si bratari ancorate, metalice, de constructie curenta, cu muchii neascutite si cu garnituri de protectie din pasla, PVC moale, cauciuc, carton ondulat, etc. de 10 mm (fig. 18), care sa depaseasca in ambele parti cu cca 10 mm latimea bratarii. Bratarile vor fi stranse usor peste garnitura pentru a nu impiedica deplasarea conductei. 1.49. Distanta minima intre fiecare punct de sustinere si cea mai apropiata lipitura in mufa va fi de 3 cm. 1.50. Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se vor face ca in fig. 19 la cca 3-4 cm sub mufa cea mai apropiata de punctul de sustinere. 1.51. Punctele fixe se vor realiza prin lipirea a doua inele de ambele parti ale unei bratari incastrate in perete (fig. 20).22

1.52. In cazul retelelor aparente, tevile se vor monta de regula numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera de la conducte la pereti va fi de maximum 3 cm. In locurile unde schimbarile de directie urmeaza sa preia o anumita variatie de lungime, distanta dintre teava si perete va fi egala cu aceasta variatie de lungime (fig. 21). 4.53. Montarea conductelor sub tencuiala se va executa conform proiectului, si anume: - in santuri cu rabit; - in santuri acoperite cu tencuiala. Santurile vor fi suficient de largi pentru a permite tevilor sa lucreze cu dilatatii. Conductele vor fi invelite cu carton ondulat, hartie de saci de ciment sau orice alt material elastic si moale; la curbe si ramificatii se va ingrosa in mod special invelisul de hartie, pe o lungime egala cu de 10-15 ori diametrul tevii. 1.54. Conductele ingropate in pereti se vor amplasa in locuri unde in mod normal nu se bat de locatari cuie pentru agatat tablouri etc. 1.55. Se vor lua masuri speciale ca in perioada probei si a executarii lucrarilor de acoperire a santurilor, tuburile sa nu sufere deteriorari prin lovire. Montarea conductelor in pamant 1.56. La exterior, conductele din PVC se vor monta conform proiectului, fie ingropat direct in pamant, fie in canale vizitabile sau nevizitabile, tinandu-se seama ca, in toata perioada de montaj si probe, ele trebuie ferite de lovituri. Nu se admite montarea conductelor aparent in aer liber. 1.57. La montajul ingropat direct in pamant latimea santului va fi minima, adica atat cat este necesar pentru executarea lucrarilor de sapatura. Fundul santului va fi bine netezit si curatat de pietre. In cazul terenurilor stancoase se va acoperi cu 10 cm de nisip. 1.58. Lucrarile de imbinare a conductelor se vor executa pe marginea santului. Se recomanda ca imbinarea sa se efectueze in tronsoane de circa 100-150 m. Dupa trecerea timpului pentru uscarea lipiturilor, tronsonul se lanseaza in sant in primile ore ale diminetii si se acopera imediat cu pamant scos din sant si curatat de pietre. Imbinarile vor ramane descoperite in vederea probelor. In cazul santurilor inundate pe portiuni mari, se pot realiza tronsoane mai lungi de 150 m. 1.59. Proba de presiune se poate efectua la fiecare tronson pe marginea santului, inainte de lansare sau pe mai multe tronsoane, in sant. 1.60. Vanele de inchidere, hidrantii de incendiu etc. montati pe traseul retelelor exterioare ingropate, executate cu tevi din PVC, vor fi bine ancorati pe postamente de beton, astfel incat la manipularea rotii de manevra sa nu fie solicitata imbinarea intre armaturi si tevile din PVC.

23

CAP 6 .LUCRARI DE INSTALATII TERMICE.EXECUTIE/MONTAJ

1. CONDITII DE MONTARE Retele interioare 1.1. Conductele instalatiilor interioare de incalzire cu apa se monteaza cu panta, asigurand golirea si dezaerisirea centralizata sau locala a instalatiei, printr-un numar minim de dispozitive si armaturi. Panta normala a conductelor instalatiilor de incalzire cu apa este de 3 . In cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 . 1.2. Conductele de abur se monteaza astfel incat sensul de circulatie al aburului si condensatului in conducte sa fie acelasi. Pe portiuni de traseu in care nu este posibila evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel putin egala cu pierderea unitata de sarcina la debitul maxim (cel putin 5 ) sau se mareste diametrul conductei, luandu-se masurile corespunzatoare pentru evacuarea condensatului. 1.3. Pe trasee comune, conductele instalatiilor interioare se grupeaza in plase orizontale - la pozarea sub tavan - sau verticale - la pozarea pe pereti sau stalpi, astfel incat sa permita folosirea unor suporturi comune. 1.4. Distanta minima intre conducte paralele neizolate termic sau intre acestea si fetele finite ale elementelor de constructie adiacente din materiale necombusitibile (pereti, plansee, grinzi, stalpi) este de 3 cm. Pentru conducte izolate termic, distanta intre fetele exterioare ale izolatiei finite sau intre acestea si suprafata finita a elementelor de constructie vecine este de cel putin 4 cm. 1.5. Distantele minime intre conductele neizolate termic ale instalatiilor de incalzire si elementele de constructie executate din materiale combustibile se stabilesc in raport cu temperatura superficiala a conductei, conform tabelului 1.1. In cazul conductelor izolate termic, se ia in considerare temperatura superficiala a izolatiei finite, iar protectia termoizolatiei se prevede din materiale rezistente la eventuale socuri mecanice. Tabelul 1.1. distante minime (cm) intre conductele instalatiilor de inclzire si elementele de constructie din materiale combustibile Elementul de constructiedin materiale combustibile Pereti si plansee Pardoseli Temperatura nominala a agentului termic, din conducte, in oC 75 3 3 76-95 5 5 96-115 10 5 116-150 20 10

1.6. Intre conductele retelei de incalzire si conductele de gaze, respectiv barele, cablurile si conductoarele electrice, se vor prevedea distante minime conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, I 6 si, respectiv, ale Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a., I 7. 1.7. Distanta intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate, respectiv distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia finita a acesteia, este cel putin 3 cm.

24

1.8. La trecerea prin pereti si plansee, conductele aparente sau mascate (in canale, ghene) se vor monta in tuburi de protectie sau piese speciale, care sa permita miscarea libera a conductelor datorita dilatarii si sa asigure protectie mecanica a conductelor izolate. In functie de rolul de protectie la foc al elementelor de constructii se va alege ansamblul (constructii si instalatii) trecerii, tinand seama, obligatoriu, de reglementarile de siguranta la foc. Partea superioara a mansoanelor montate pe pardoseala incaperilor dotate cu instalatii sanitare (de ex.: bai, bucatarii) va depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm. Mansoanele de protectie ale legaturilor corpurilor de incalzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea legaturii la dilatarea coloanei verticale. Se recomanda ca tuburile de protectie sa se mascheze prin rozete, cel putin in camerele cu cerinte estetice mai ridicate (camere de locuit, bai, bucatarii) si cel putin in acele pozitii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin pereti a legaturilor la corpurile de incalzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.). 1.9. Pe portiunile de conducte ce traverseaza pereti sau plansee nu se fac imbinari. Pe conductele montate in santuri, in pereti sau plansee, numarul imbinarilor se reduce la minimum. 1.10. La intrarea si iesirea din cladiri a racordurilor la retele exterioare se va tine seama de prevederile art. 5.33, 5.34. si art.12.20. Compensarea de dilatare 1.11. Imbinarea intre compensatoarele elastice de tip U sau similare si conducte se face prin sudura. Nu este admisa imbinarea prin flanse sau mufe. 1.12. Compensatoarele elastice se monteaza in starea pretentioasa prescria prin proiect (de regula, 50 % din alungirea maxima corespunzatoare conditiilor nominale de functionare). 1.13. In apropierea compensatoarelor tip U, se prevad suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele parti ale compensatorului. Pe compensatoarele in forma de U nu se prevad suporturi fixe. Armaturi pentru inchidere, sectionare, reglare, golire si dezaerisire 1.14. Robintele cu ventil, armaturile cu clapeta sau ventil de retinere, supapele de siguranta etc., se monteaza in pozitii corespunzatoare functionarii normale. Armaturile grele de pe conducte se monteaza pe suporturi proprii, evitandu-se incarcarea suplimentara a conductelor. 14.15. Pozitionarea armaturilor se face astfel incat sa permita manevrarea, deplasarea partilor mobile si demontarea partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor. Corpuri de incalzire 1.16. Corpurile de incalzire se racordeaza prin imbinari demontabile. In cladirile industriale la care armaturile de inchidere-reglare sunt prevazute pe conductele de alimentare comune mai multor corpuri sau grupuri de corpuri de incalzire, racordarea conductelor la corpurile de incalzire din otel poate fi nedemontabila (imbinare prin sudura). 1.17. Corpurile de incalzire se monteaza in paralel cu peretii finisati, la distantele stabilite prin standardele, instructiunile tehnice sau normele de produs. 1.18. Distantele minime intre corpul incalzitor si elementele de constructii ale peretilor se stabilesc in functie de temperatura agentului termic, astfel : 5 cm , pentru temperaturi pana la maximum 95 oC ; 10 cm, pentru temepraturi intre 96 si 150 oC. 1.19. Distanta intre corpurile de incalzire si pardoseala este, de regula, de 12 cm. In cazuri exceptionale se poate reduce acesta distanta pana la 8 cm, daca temperatura agentului termic nu depaseste 95 oC, sau pana la 10 cm, daca temperatura acestuia este de 96...150 oC, cu aplicarea corectiei necesare la calculul suprafetelor de incalzire.25

1.20. Distanetele intre aparatele de incalzire si elemetnele instalatiilor electrice vor fi corelate cu prevederile din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c. I 7. 1.21. In cazul montarii corpurilor de incalzire in nise, potrivit prescriptiilor art.6.10. sau in cel al acoperirii lor cu masti, potrivit prescriptiilor art.6.13, 6.14., distantele laterale pana la peretii nisei sau ai mastii se stabilesc astfel incat sa permita montarea si manevrarea normala a armaturilor. 1.22. Distanta frontala intre corpul incalzitor si masca este de cel putin: -2 cm, la masti cu goluri (obisnuite), cu exceptia cazului in care masca este confectionata din materiale combustibile si temperatura agentului termic depasesete 95oC, pentru care distanta minima este de 5 cm ; -5 cm, la masti pline. Fac exceptie convectoarele, la care masca se monteaza lipita de bateria de incalzire. Elementul frontal al mastilor va fi demontabil, permitand accesul la corpul de incalzire, in vederea intretinerii. Amenajari constructive pentru instalatiile de incalzire 1.23. Trecerea conductelor prin elementele de constructii (fundatii, pereti, plansee) se va face prin goluri anume prevazute, comune grupului de conducte, cu respectarea prevederilor art. 5.33., 5.34. si 1.8.Dimensiunile minime ale golurilor si santurilor pentru trecerea, respectiv pozarea conductelor, vor fi conforme indicatiilor din tabelul 1.2. Se pot executa goluri si santuri de alte dimensiuni decat cele indicate in tabelul 14.2. daca ele se justifica, in functie de pozitia de montare, necesitatea si modul izolarii termice a conductelor ingropate, tehnologia de prefabricare in atelier si de montare pe santier etc. 1.24. Racordarea canalelor termice exterioare la subsolul tehnic, respectiv la canalele din interiorul cladirii, se realizeaza astfel incat sa permita preluarea tasarilor fara a se periclita buna functionare a instalatiilor, tinand seama si de prevederile art. 5.34. In cazul existentei in zona a unei retele de distributie a gazelor naturale, la patrunderea retelei exterioare in subsol si la trecerea instalatiei interioare de incalzire centrala prin planseele aflate sub nivelul terenului, se vor lua masurile prevazute la art. 5.40. 1.25. Pentru intretinerea si manevrarea diferitelor armaturi si aparate ale conductelor pozate in canale necirculabile se amenajeaza camine de vizitare, cu guri si scari de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc in raport cu marimea armaturilor, dar nu mai mici de 0,70 m diametru. Canalele circulabile se prevad cu posibilitati de acces in canal pentru interventii in caz de avarie, marcate cu indicatoare. Se recomanda dotarea cu mijloace de semnalizare si comunicare a avariilor. 1.26. Accesul la subsolurile si etajele tehnice destinate montarii elementelor instalatiilor de incalzire din interiorul cladirilor se asigura prin scari si usi cu gabarit corespunzator necesitatilor controlului si intretinerii instalatiilor. 1.27. Se asigura la subsol spatiul necesar accesului si manevrelor - in timpul exploatarii - la organele de inchidere si reglare, precum si cel necesar accesului la contoarele care masoara consumul de caldura. .28. Pentru evacuarea caldurii degajate de conducte, aparate si armaturi, subsolurile si etajele tehnice se prevad cu ferestre, canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare si inchidere. Pardoseala subsolului si etajului tehnic se executa cu panta spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apa.

26

CAP.7 EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE 1. CONDITII GENERALE 1.1. Conditii generale de baza 1.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995. 1.1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate. 1.1.3. Este interzisa inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in conditiile art. 3.1.1. 1.1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare. 1.1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate. 1.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor. 1.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri. 1.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie. 1.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4. 1.1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.). 1.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor. 1.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii. 1.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament). 1.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv. 1.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor. 1.2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente 1.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe.27

3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii nr. 90/1996. 1.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea. Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice. 1.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2). 1.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa. Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor. 1.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate. 1.2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile. 1.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse. 1.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare. 1.3. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime. 1.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107. 1.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa: -deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate; -sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C). 1.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si distantele minime din tabelul 1.1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata. 1.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.Tabelul 1.1.

Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructiiElementul de la care se masoara distanta Distante minime 1) 2) [cm] Conductoare bare, tuburi (ale aceluiasi circuit sau din circuite diferite) Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile Conducte sau instalatii cu fluide combustibile Elemente de constructie 3)

28

Reci T+40oC Trasee paralele Intersectii

Calde T>+40oC Trasee Intersectii Incombustibile Combustibile paralele

Trasee Trasee Intersectii Intersectii paralele paralele

1 Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior Bare electrice montate pe izolatoare Tuburi si tevi de protectie montate: - aparent in ghene; - sub tencuiala inglobate Conductoare cu izolatie si manta montate: - aparent - sub tencuiala Cabluri

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

10

10

10

10

10

10

100

100

10

20

5

5

5

5

200

150

50

50

5

10

5

5

5

5

5

5

50

50

5

10

0

0

5

3

100

50

10

5

0

tub met. 0 tub PVC 3

0

0

5

3

20

5

10

5

0

0 0

0 0

5 5

3 3

100 20

50 5

10 10

5 5

0 0

3 3

Conform normativului PE 107

NOTA: 1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. 2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20. 3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14. 4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 27 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49. 1.3.5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.29

1.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.). 1.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare. 1.3.8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54. 1.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi: - straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica; - elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil. Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice. 1.3.10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54. 1.4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice 1.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107. 1.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica. 1.4.3. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri: - la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124. - la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13). Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului. 1.4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu: - baterii de acumulatoare; - pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS); - generatoare independente de alimentare normala; 1.4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face: - manual, comutarea fiind facuta de un operator sau - automat, fara interventia unui operator. 1.4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi: - fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa); - cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s;30

- cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s; - cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s; - cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s. 1.4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT (fig. 3.7.) 1.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse. 1.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A. Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica. 1.4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, socialculturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155. 1.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii: - daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica; - daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos); - daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice. 1.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143. 1.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului. 1.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora. 1.5. Scheme de legare la pamant 1.5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii: Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu paman