mnevalii4

IASTUDII $I CERCETARI

EDTTTE iNCrulne $r PREIAIXTA DE FLOREA FrMNPOsTFAln DE CEZARAVMM

ScrisufYRomdnesctrundapin -Efitura

Itl1

EUPRIilS

Florea Firan - Oltenia, o carte de ualoare exceptionahd..................... 5

C.Vasiliu -Cuadntinainte..... ........15

Alexandru Marcu - Amintiri, oltene...... ..........17

Nifon Criveanul - PArgo di,n ogorul Mitropoliei, ohtene....................21

C. Ridulescu-Motru - Climatul sufletesc oltean ..............31

Proclamalia luiTudor Vladimi,rescu,........... .....--41'

M. Theodorian Carada -,,Gheorghe Chilu" profesorul, iumali'stu|...42

N. Nicoleanu - La Craioaa ............ ...............45

Mircea Tomescu - Personali,tatea mili'tard a Olteniei ......................46

N. Vulovi ci - Ctitoru\..............

Tudor Arghezi - Amintiri oltene;ti.... ..............54

C.I. Nivirlie - ,,Praaila" Voiettodului Matei Ba,sarab .......63 -

[Jciderea lui Mihai Viteazul tn Cd,mpia Turzii -...71'

N. I. Herescu - Jrfeuitatul prietenN.M. Condiescu ...........72

Leontin Iliescu - Murmurul Oltului,... ............77

Ion Cone a - Plaiul;i muntele tn istoria Olteni'ei ..............80

T. Pd:unescu-ulmu * Contribuli,a literard a Olteniei. ........95

I. Popescu-Cilieni - Cd,rturariitrecutului oltean ...........1,1'7

Al. Tzigara-samurcas - Coaorul oltenesc.. .....136

585

Petre sergescu - contribulii oltene la dezuoltarea $iinlei tn romdnialk|

C. Geroti - Oltul i,n cd,teua poezi.i, populare ......... ..........158

Victor Gomoiu - Vi,ala medicald, a Olteniei. ...1,64

I. Popescu-Voitesti - Oltenia priaitd din punct de aedere geologic,

econom'ic, minier

D.M. Preda - Izaoarele minerale ale Oltmiei;i i,mportanla

lor balneard ............236

C.S. Nicoliescu-Plopqor - Oltenia preistoricd ..............258

D. Berciu - Din problemele preistoriei Ohtmiei,........... ....275

D. Tudor - Olteni,aromand,.... .......302

Aurelian Sacerdoteanu - Oltenia medi.euald, ..318

Ion Donat - Datele principale din istoria Oltmiei pdnd la anul 1600 ..334

Marcel Romanesct - TudorVladimirescu, stdlp al dreptdyii soci,ale..379

Despina Teodorescu - Femei din trecutul Olteniei.. .......391

D. Bodin - Oltmia;i oltenii ......,...41,2

Ilie Popescu{biusan - inceputurile tnadld.mdntului in Oltmia .....424

Gh. Crefoiu - Viala muzicald, in Oltenia .......435

Gh. T. Dumitrescu - Arta populard olteand ..445

C.D. Fortunescu - Artatn Oltenia. ...............461

Victor Papilian - Crai,oua, centru de meditayie .............................477

$te fan Boqoiu - Teatrul Nayional din Craioaa ............... 484

Ilariu Dobridor - Fenomenul oltenesc, ritm ;i niue|.......................490

T.G. Bulat - Istoria bi,seri,cii, oltene ................496

Gheron Netta - Oltenii in trecutul economi,c al yarii 1or.................510

C.$. Fegetel - "A[ Iorga;i, Oltenia. ..552

Cezar Avram - Postfald. ...............567

Ilustrafii ......569

{

tt

i

I

586

e lui. Sau iniqia suferinzii ministirilerinuneazi dese inapoiazi

mtri, nu este

:ris, in asezd-

.cesta de tarardria la care-i

Lnla gi scriitorioltenismului.

nmomentdeunei serioase

iugimputerirtiieuropene.. uitirii, cu one legim, ina generoasi,ca in lumina

lipa cAnd se

:e Maresalulloria noastriL

rruri de el si

prin soldatiiii, nu avem,r cuvAnt, pe

AHI ]ITI FI rLTEil EBgN€t'fu€'r?ll'*DE AIEIIAIIDRU I{AREU

ANo r,rcAuANruL DINTRE TINE qI Locul- NAqTERII este

pus la incercare de indoiala ciL, in realitate, locul de

care se leagd infiriparea ta la viati. si, mai ales, loculdeplinei tale formiri sufletesti si spirituale, acela este

adeviratul punct de plecare al intregii tale fiinge inviagi gi carieri., atunci triiesti in credinEa ci amAn-

doui aceste locuri se cer iubite in sufletul tiu.De micul sat Borolea, cu pridvoarele, fafi in faqiL, deschise in ascunzi-

sul adipostit al unei vii de pe malul Prutului, tocmai sus, nu departe de

Miorcanii amicului poet Ionici Pillat (el este de acolo, sau din Argeg?), de

Borolea copiliriei tatilui meu qi a bunicului nostru, medelnicerul Costache,

nu m-am putut invrednici si mi bucur decAt foarte tirziu, atunci cAnd pre-

otul VAIcu a reficut biserica pe care cu un secol in urmi o ridicase, evlavie

din evlavie, acelagi cuvios bunic, ingropat cu toqi ai lui in preajma ctitoriei.Confruntarea ce a urmat atunci, intre urmaq 9i batranii sarului, towariqi de

joachin copiliLrie cu pirinqii lui, a avut loc sub copacul cel mare din curtea

de odinioari, risipiti acum pentru el, dar sub care se face pini azi hora

satului, in amintirea cerdacului din care ii era drag stribunului s-o priveasci.

Dealurile, intre care se ascund aceste amintiri tirzii moldovene' nu se

deosebesc mult de cele care domini Craiova si care au fost de fapt dealurile

adeviratei mele copilirii.Pentru prima oari, venind acolo, le-am perindat din tren; mai 2pei,

din clasi in clasi qi din copilirie spre adolescenfe, le-am urcat adesea pe

jos, singur, spre a-mi emoqiona in fafa apusurilor de pe ele inspiragia de

candidat la poezie, sub induioqitoarea privire a lui Lamartine.

Aqa s-a infiripat, din clasa a doua primari (prima am ficut-o la Iasi,

sub semnul lui Gh. Asachi, marele meu precursor italianizant) 9i pAnila bacalaureat (precedat de o excursie in Italia, hotd,rAtoare pentru toatiindrumarea vietii mele), aga s-a infiripat la Craiova, acum citeva decenii,

lumea colegilor,lumea cdLrqilor,lumea iubirilor,lumea profesorilor,lumea

bucuriilor, lumea primelor mele deceptii.

t7

t^ t{,.f-,"^

oricat de fugari s-ar incerca aceasti evocare de acum (pe care o soco-tesc numai o exercitare pentru adeviratele,,amintiri"), cand este vorba delumea cirtilor, nu pot uita biblioteca mea de literaturi, alcituiti in pri-mele clase de liceu, fireste inegal: din volumasele disparate ale ,,Biblioteciipentru Togi" (cirimizii) si ,,Minerva" (albastru deschis); nu pot uita primamea incercare literari: o traducere a unei car{i din bibiioteci; dar, cred cinu mi inseali memoria, obizarhincercare de a traduce din romineste infrantuzeste, cu dictionarul, cuvant cu cuvant, cici sintaxa m-a ajutaipreapufin, una din fabulele lui La Fontaine. cu vremea insi, prin clasa a cinceade liceu, biblioteca mea si-a evacuat toate inciperile, sp^re a faceloc unuioaspete de onoare: victor Hugo, in colectia,,Nelson", cea cu copertele depdnzh ivorie si cu titlurile de aur, instalat la locul de cinste al admiratieimele; aproape intreg victor Hugo, dela Hernanilastudiile critice a.rir.shakespeare; si, bineinteles,la Notre-Dame de paris, pe care de altfel l-amtradus intr-o vacanle,cuvant cu cuvdnt, aspirand la marea cinste a consa-cririi prin tipar, fie si intr-una din colectiile noastre ,,pentru ToEi',.

Toati acea avere, intelectuali si realmente pecuniari (cici fiecare volumNelson costa aproape un franc), fusese agonisiti de mine personal, datoritisuccesului initiativei de a organiza loterii interfamiliare si chiar interami-cale, pentru obiectele lucrate la traforaj (cu o iscusingi pentru care mi simtindreptifit la cel mai categoric orgoliu), dupi modele (mari foi cu figurialbastre) pe car€ un magazin din Bucuregti le aducea pe atunci de la EttoreFerrari din Milano (si iati, dupi ,,figurinaio" evocat de mine inprefata ltine-raruluiAdriatic, stabilit cel de-al doilea punct de contact direct al copilirieimele cu Italia, precizand ci al treilea, timpuriu si acela, evoci tot numelede Ferrari, dar pentru prima gramatici italiani ce mi-a cdzutsub ochi).

intre lumea ci.rtilor qi lumea iubirilor (acestea trdite mai mult ca pre-text, pentru ca experienta cirtilor - in care dominapoezia- si nu pari ofictiune si pentru ca Les Mdditations si fie retriite cu adevirat prin romanqioa-sele lunci din imprejurimile Craiovei), usor de tot s-a infiripat si lumea celordintai inspiratii literare: o piesi de teatru, bineinteles o drami, intitulati,tot bineinteles, Riaale, 9i multe, multe poezii (plus o mare poemi filosofi-co-elegiaci, intitulati Visare de Poet).lJneledin aceste poezii iu figurat chiarpe fisele - mici dreptunghiuri de hArtie albi - Societitii literare a liceuluinostru' declamate de insusi autorul lor si ascultate de atiteadintre domni-goarele eleve de la Scoala Centrali - cea cu ziduri inalte - de peste drum.

Dar iati lumea profesorilor, aceasta evocati. acum de mine cu acelasirespect cu care m-a sculat din banca a doua la intrarea lor in clasi. re mulii- dl. vasile Mihiilescu de istorie, dl. stiureanu de francezd,,dl. pogulescude chimie, sau dl. Tudor Stefinescu de latini - ii intAlnesc inci qi inialnirea

IB

e care o soco-este vorba de5tuite in prie

"Biblioteciiot uita prima.; dar, cred ciromAnegte in-a ajutat preaclasa a cinceaface loc unuicopertele deal admiratiei:ritice desprele altfel l-amnste a consa-

Ilofi".fiecare volumrnal, datoritiLiar interami-care mi simtfoi cu figuri

i de la Ettoreprefata ltine-

: al copilirieif, tot numelesub ochi).mult ca pre-si nu pari on romantioa-i lumea celori, intitulati,emi filosofi-figurat chiarue a liceuluiintre domni-peste drum.re cu acelasirsi. Pe mulgill. Posulescu. si intAlnirea

lor mi emofioneazi profund, mai ales cAnd intAmplarea face si: lucrim inaceeaqi comisie de bacalaureat, pe care tot intAmplarea face s-o prezidez eu.Doui sunt insi numele de fogti profesori craioveni spre care se indreaptitotali qi rectilinie recunogtinfa mea: dl. C.D. Fortunescu, care mi-a cititprimele incerciri poetice si mia arbtat cel dintAi Italia in 1913 si dl. I.M.Marinescu, care mi-a fost, inainte de Vasile PArvan, adeviratul indrumitorspre cariera literelor. CAt despre lumea profesorilor dispirufi din viagi, ace-

easi recunogtinqi se indreapti spre profesorul meu de romAni din primeleclase de liceu, domnul Nache Niculescu, pentru ci m-a invitat gramaticalimbii noastre cum n-am mai uitat-o nici acum si respectul de cartea cititi,cum n-a mai ficut-o decAt apoi, in facultate, Mihalache Dragomirescu.

De numele primului meu profesor de romAni de la Craiova - parciril vad cu buzunarele cusute pe dinafari. ale surtucului larg, de pAnzi, siintr-un buzunar cu o carte indoiti sul, ca si ne-o dea noui s-o citim inclasi si in alt buzunar cu alune americane pentru el si pentru noi - denumele domnului Nache Niculescu se leagi insi si lumea colegilor mei dela Craiova, din care se face evocata acum amintirea lui Mihiescu Gheorghe,cunoscut mai apoi in tari. si striinatate sub numele de Gib.

Gib Mihiescu a venit la liceul nostru, cred de la RAmnicu-VAlcea - el

era din Drigigani - si s-a inscris, din clasa a cincea, la ,,clasic". A se fi inscrispe atunci la ,,clasic" (noi cei mai multi eram la ,,modern") insemna a fiavut precise aptitudini pentru greaci si latini, sau (gi era cazul lui) si nufi avut niciuna pentru chimie si matematicd, deqi este cunoscuti pasiunea

cu care Gib a cultivat inci din liceu studiile de astronomie. Nenumiratepot fi amintirile despre clasa noastri gi despre prietenul bun gi iubit GibMihiescu - ca despre orice clasi si despre unul sau altul dintre colegi. Aga

este gluma ci el era al saselea dintre toqi (intrucAt la ,,clasic" erau exactsase elevi); sau amintirea zilei cind domnul Nache Niculescu ne-a scos peamAndoi la tabli si ne-a sirutat pe rAnd pentru aceeasi compozitie; sau

eterna lui buni dispozigie la cele mai grele ,,teze", cici concursul nostrunelimitat il qtia sigur, printr-un acord tacit intre noi si talentul lui de scriitor,de pe atunci real si care se cerea alimentat de Maupassant, Flaubert sau

Frangois Copp6e, pe cAt de ostil se arita tuturor materiilor de gcoali; sau,

in fine, amintirile din urmi, de la Bucuregti, din primul an de studen{ie,cu acelasi Maupassant ascuns, de frica noastri,la Fundatie, sub Planiol-ulexamenelor de la Drept si cu evocarea serii cind i l-am prezentat lui Crainic,spre a-i citi povestirea cu Rusoaica,pentru,,GAndirea" primelor inceputuri.

Acum s-ar impune evocati insi cu mai multi stiruinfi o alti impre-jurare legati de memoria lui Gib Mihiescu gi de urbea lui, quasi natald,,

RAmnicu-Vilcea: cum am jucat noi teatru acolo.

t9

Piesa a fost, se intelege , Pme; curcanur; regizorul, unul din fraEiiBobescu; actorii noi, cel putin douizeci de elevi din clasa a qasea sau asaptea; publicul, piringii nostri; iar, dupi cea dintii reprezentagie la fostulTeatru Nagional al craiovei, impresarul turneului in provincie,la RAmnicu-VAlcea, cu Pmeg Curcanul, Gib Mihi.escu.

Pe atunci, la Rtmnicu-valcea, ca in toate oraqele noastre, nu exista,firegte, nici cinematograf; astfel ci sala in care u*.|rr"u, a fost o beririe,iar scena - scena pe care la un moment dat se lua Grivita cu asalt - aveasuprafata mai multor mese aliturate. Decorul, singurul decor, infitisa unsalon, cu scaune si vase de flori pictate pe zid ca la fotografii ambulurrEi. lu.in dosul decorului, dezbricati de noi ca si le ruim uniformele, stiteau ceicAtiva soldati din garnizoana RAmnicu-VAlcea, care nu inci:puseri pe scenaasaltului si care, atunci cAnd un actor mai impetuos a cilcat p. d..or, u.,apirut la lumina rampei, in acea tinuti, in aclamafiile generale, in care seconfundau, ca silueta lor albi. printre noi, rAsetele intelegitorului publicsi admiratia pentru bravul Pene;.

Bietul Gib astizi nu mai este, iar cei mai mulqi din colegii nostri, dinlumea colegilor nostri de la craiova, sunt comandanqi de unitili in Armatacea mare a {irii, luAnd parte la asediu cu adevirat.

Lor le inchin aceste evoci.ri, scrise pentru convingerea ci de fapt viatanoastre Huntrici, dupi cum cunoaste stiri sufletesti in prezent, asa cunoastepuncte luminoase in trecut; si ci aceste puncte luminoase, unul l6.ngi altul,pot se fiagd uneori acele linii de fosforescenfi., care si ne lege fiinla de celemai induioqitoare amintiri, adevirate enigme cAnd este vorba de legea carele-a selectionat dintre altele, dar, nu mai puEin, adevirate forte sufletesticAnd incepem si le apreciem poezia.

ALEXANDRU MARCU

--s---sL--

--ib..

<

t

F-

-

\r

>-.a/

-

:ul din fratiir gasea sau a

rafie la fostulie, la RAmni-

'e, nu exista,rst o beririe,asalt - avea

r, infatisa unnbulanti. Iare, steteau ceireri pe scena

pe decor, auLIe, in care se

rrului public

ii nostri, diniti in Armata

de fapt viataasa cunoaEte

J lAngi altul,fiinta de cele

de legea care

rte sufletesti

TU MARCU

21

PAREA DI]I TETFULHITFTPTLIEI TLTE]IE**E*E& DEr ilrFril ERlvEAilur

N A gAprEA zr A LUNrr LUr NorEMBRrn, in anul mAntui-rii L939, a luat fiingi din nou Mitropolia Olteniei, careacum se cheami Mitropolia Olteniei, RAmnicului siSeverinului.

La 11ani dupi infiintarea celei dintAi Mitropo-lii, a Ungro-Mahiei, adici in 1370, Vladislav Vodi a

infiintat Mitropolia Severinului pentru poporul bine-credincios din Binia Olteniei, de care, pe acea vreme, tineau si laturileromAnesti din tinutul Figirasului, al Almasului si al Severinului. $i eraaceasta ca o cetat€ a sufletului romAnesc impotriva vrijmagilor cotropitoridin afara tirii, ca si a vrijmasilor uneltitori din cuprinsul ei. Precum era si

ca o cetate spirituali a sufletului crestinesc drept credincios impotriva celorce ciutau si ademeneascir poporul romin la lege striini de sufletul lui.

Dar - se stie bine - aceasti Mitropolie diinuieqte abia pAni in anul1419, chpetenia spirituali trebuind sb pribegeasci fie la Strehaia, precumspune legenda, fie in Ardeal, la Feleac gi apoi Prislop, cum griieqte hro-nica vremurilor, ca mai tirziu si se purceadi la infiinlarea unei Mitropoliitransilvinene la Alba-Iulia.

A fost voia Domnului qi a fost qi chibzuinfa oamenilor, ca EpiscopiaRAmnicului Noului Severin, ce s-a infiintat in 1503 sub obldduireaVoievo-dului Radu cel Mare, si imbrace, dupi sute de ani, haina mai striluciti a

Mitropoliei Olteniei, care fiinteazh, iath, aproape de 4 ani.Ridicarea Episcopiei RAmnicului la o treapti maiinalti, de Mitropolie a

Olteniei, insemna sivArsirea unei drepteti istorice,legAndu-se din nou firuIrupt de sute de ani de citre vrirjmasia cotropitorilor pimintului oltenesc. Siera, in acelasi timp, consacrarea marii vrednicii a poporului oltean, vioi laminte, harnic la fapti, birbat in lupti., inimos gi stiruitor la lucru, iubitorde neam si apd,rdtor de pri.

si era si o incoronare a frunfii mandrei oltenii, care afost vatri devajnic romanism si altar de curati credinfi crestini. si al cirei bogatpimant si frumos ginut este impodobit nu numai cu atitea bogfliipimantegti, ci si cu foarte mari bogigii spirituale, precum sunt schiturile,ministirile si bisericile vechi, care alcituiesc tot atiteacomori ale trecu-tului nostru istoric.

De altfel, eparhia olteniei, cu populatia crestini cea mai numeroasisi mai curati dintre toate eparhiile qirii, in afar'd de eparhia ungro_Ma_hiei, merita o asemenea cinstire, nu numai prin mul;ilea credinciogilorqi intinderea finutului, ci si prin tot ceea ce ea aducea larii si bisericii, casi contribugie de viali nalionali, culturali si religioasl de-a lungul vea-curilor trecute.

Doar in oltenia tri:iseri si ocarmuiseri cei mai de seami domnitorisi voievozi romani ca: Mircea cer Mare, Mihai viteazul, Matei Basarab,Constantin BrAncoveanu, Tirdor Vladimirescu, care toti alcituiesc mAndriaviegii noastre romAneqti. Si care au ridicat neamul pe cete mai inalte culmide glorie na{ionali, culturali si religioasi.

si tot aici pistoriseri cu mare cinste vli.dici cu buni. podoabi, impodo_biEi ca Antim, Damaschin, chesarie, Filaret, calinic q.u.,

"ur. sunt podoabe

ale Bisericii noastre strimosesti.si s-au arhtat indreptitite gandul ;i fapta ctitorilor noii Mitropolii a

olteniei. Roadele culese in ogorul Bisericii oltene, in cei 3 ani si -ui birr.de fiingare a ei, adeveresc aceasta.

Ca mirturie a vigorii si vredniciei sale, si lisim a grii insisi infiptuirilerealizate in primii trei ani si jumitate de la fiintarea ei1, noi socotind ceorice vorbi, oricat de mestequgiti ar fi ea, gri.iegte mai pufin convingitordecAt fapta, oricat de modesth ar fi ea. $i aceasta cu atat mai mult, cu catvolumul de faqi vrea si infi;iseze viafa olteneasci sub toate laturile si intoate infiptuirile ei. '

Cea dintAi preocupare a Mitropoliei reinfiin tate afost lucrul in ogorulcultural si misionar.

Frumosul trecut cultural religios al Oltenieir precum si cerintele vre-murilor noastre, impuneau qi indreptifeau aceasti intaie preocupare a saculturali si misionari.

Misionarism. Drept aceea,48 de preoti misionari de circumscrip;ie, 5misionari de judel si un misionar sef pe eparhie,la care s-au adiugut tb-tsmisionari qi misionare dintre laici, toti bine pregitiqi in cursuri misionarelinute la Rnmnicu-valcea si la craiova, in 1940, au pornit la lucru rodnic

- V*t $t b..q*" : Seceri1 tn ogorul Bi.rericii Oltme,Craiova, 1g43.

22

fost vatri deI cirei bogattAtea bogigiirnt schiturile,rori ale trecu-

ai numeroasiLa Ungro-Vla-:redinciosilorsi bisericii, caa lungul vea-

ni domnitoriatei Basarab,riesc mAndriai inalte culmi

abi., impodo-;unt podoabe

Mitropolii a

ni si mai bine

gi infiptuirilei socotind cir convingitorimult, cu cAtr laturile si in

:ruIin ogorul

cerintele vre-:ocupare a sa

lmscriptie, 5

liugat 10-15ui misionarelucru rodnic

de reinviorare a sentimentului religios in popor si de readucere la dreaptacredinfi a celor riticiti in diferite secte. Dintre acestia s-au reconvertit304 inqi.

S-au impi.rfit broquri religioase-morale, gratuit sau contra cost, invaloare de 560 000lei.

Dar Biserica olteani a trimis misionarii sii in toate spitalele cu riniEide rizboi sau in spitalele civile, precum si la toate inchisorile militaresau civile din eparhie, spre a duce acolo cuvAnt de mAngAiere a suferinteisufletesti si a celei trupesti, prin predici, slujbe religioase, spovedanie,sezitori, coruri etc.

De asemenea, au mers in toate marile fabrici, cimine de ucenici, ateli-ere de confectii, in marile centre de lucritori C.F.R., in porturi, in lagirede prizonieri, ca si in lagire de internati politici, spre a duce pretutindenicuvAnt de indrumare si de imputernicire sufleteasci, folosind in acest scopatAt cirgi de rugi.ciune, broguri, iconite, cAt qi filmul religios insotit decuvAntare, avAnd la indemAni in acest scop 2 aparate de proiectii.

Dar zelul misionar al Bisericii oltene s-a manifestat frumos si rodnicprin mergerea in Transnistria a circa 200 preofi si ieromonahi olteni, careau lucrat acolo intre 5-6 ]uni fiecare, iar uneori mai indelungati vreme.

S-au lucrat in Tlansnistria circa 30 000 zile si s-au restaurat 130 biserici.S-au construit din nou 6 biserici.S-au oficiat mii de botezuri si cununii.S-au infiinfat 100 ci:mine culturale Ei 10 dispensare .

S-au diruit bisericilor din Transnistria 30 rinduri de odajdii, 300 ci.r{ide ritual, 100 Sf. Antimise si 90 obiecte sacre.

De asemenea, s-au impirtit gratuit in Transnistria 15 000 cargi de rugi-ciuni, 10 000 cirgi gi broguri religioase, 1300 iconite,4000 cruciulite,29 000calendare de perete, toate in valoare de circa 1 400 000lei.

S-au infiat 20 parohii din Tiansnistria de citre diferite parohii instiritedin Oltenia, chrora li s-au trimis cele necesare pentru cult, dupi putinfe.

Activitatea cultural-misionari din Tiansnistria va fi pentru MitropoliaOlteniei si pentru preolimea olteani un motiv de mare mulgumire sufle-teasci si un titlu de mindrie.

Actiaitat e culturala. ln ogorul cultural, Mitropolia Olteniei or ganizeazh,dimpreuni. cu lJniversitatea Cregtini (Populari) ,,solidaritatea", cursuri devarhla RAmnicu-Vilcea, atAt in vara anului 1940, cAt si in vara anului 1942.

Organizeazi o serie de conferinte in Craiova, in anii 1,940-1942, invremea Postului Mare.

infiinteazi in capitalele de judeg, in toate oragele din eparhie, ca gi inparohiile mai mari, cercuri de studii religioase, in care preoqii fac recenzia

73

uneia sau alteia din.lu;rlile-teologice de seami si se fac disculii in regituricu recenzia respectivi si cu bunui*.., ar Bisericii.Pentru zidirea sufleteasci a poporurui tipiregte de 4 ani foaia sipti-manari

"Lumina crestini" in zg 5oo e*emprur., ;;; abonament mic de24,-32lei pe an, adici nici 3lei pe luna. Foaia aceasta sr ^1500 exemplare, unititilor militaredin oltenia gi din LT, "ffil:ll,tli::de rd'niti' precum se imparte in 1600 .*.-plur. ,piiur.ro, civile, gcolilorde ucenici qi inchisorilor din eparhie, pu.ohi1o.iir, rrurrrnistria etc. Atipirit cartea de ru'g(ci.uni pmtru popor in t eieditii, in B0 000 exemprare,cuprinzAnd 162 pagini qi desficAndrr_.. cu 5 lei exemplarul.

Pentru ostagi s-a tipirit o carte de rugiciurri arr,rm.jin 50 000 exemprare,cuprinzand 64 pagini, ce s-au impirfit o"r-"ir .r;;;it;;pe fronr qi riniE'orin spitale, ca ,,dar duhovnicesc di'partea Mitropoliei oltene,,.Tot ostasilor ri s-au impirgit gru,ri, iconite, cruciulite, medalioane sibrosuri in valoare de pest.i0ooo"o tei. - ,

A tipirit anual carendarur de peretepentru popor, in cate 250 000exemplare.A tipirit Anuarur Mitropori,ei ortme,cuprinzand g00 pagini gi 5 hirgi,care anuar nu se mai tipirise de 15 ani in eparhie.Publica ,,Revista de Istorie Bisericeasci',, .irrgrru si cea dintai revistide specialitate din tari.indeamni la infiingare si sustine ciminele curturale, care sunt ln eparhiein numir de Tl,2 gi coruri tir.ri..qti 458 la numir. De :cete 1054 bibrioteci parohia[;;" 270 000 vorume -i1'lri?'l;;T,il"'inu dgamdntut rettgtos. o, guni"ru)a;;il"r#ir-ur,r", religios inscolile primare, orinduind pJrrtrr, ."",Ji,."i|.r, o.luo.t si 136 sub_re_vizori pe circumscripEie. invremea din urmi, .orrrrot,ri se face prin cei 21protoierei de jude!, potrivit orAnduielilor in rrigour..---seminarur Monahal de ra Ministirea cern-ica desfiingandu-se in anul194'l', Mitroporia olteniei cere stiruitor gi obtine reinfiintarea acestuiseminar, cu internat in localul vechiului semi.ra, din RAmnicu_vircea si cucursuri la seminarul teologic din localitate.infiinteazi 2 scoli de

-cantori: una la craiova si alta ra ThrguJiu, pelAngi cea existenti de la Ministirea coziasi mai apoi de ra RAmnicu_valcea.Di intreg sprijinul siu organi zaEiei prernititariioaori"l"i"a preofi cate.hefi care si predice, se confelengieze qi si alcituiasci coruri.Tipogrqfia. urmald vechi traaiEii .rrlt,rrur. r.tigiour. uie eparhiei ortene,Mitropolia iqi are o tipografie p.oirie qi o editura"cu doui serii de lucriri:una pentru preo{i si interectuali, sub denumirea ae wapa crestindsi artapentru popor, purtand numele de cartea cre;tind.

-- ' -"t

24

rtii in legituri.

ri foaia sipti-ament mic derte gratuit, ina si spitalelor:ivile, scolilor;nistria etc. AX) exemplare,

00 exemplare,rnt si rinitilor

De

nedalioane si

cite 250 000

ini qi 5 hirti,

dintAi revisti

unt in eparhie.enea, susline100 cititori.ul religios in9i 136 sub-re-ce prin cei21.

du-se in anultarea acestuiu-VAlcea si cu

Ergu-Jiu, pennicu-VAlcea.d preoti cate-

,arhiei oltene,rii de lucriri:regind si alta

Colportajul. Mitropolia a organizat cu bune roade serviciul colportaju-lui, prin care adesficut in popor circa 300 000 brosuri in valoare de aproape2 100 000 lei, icoane Ei iconite in valoare de 320 000 lei qi 11 000 cruciulitein valoare de 94 000 lei.

Biblioteca. Mitropolia sporeste anual cu numeroase cirti noi vecheabiblioteci eparhiald, care cuprinde cirgi vechi de mare valoare.

Societatea Rma;terea. Preotimea olteani este organi zath, de 20 ani,in societatea preofeasci ,,Renastere a" , cate activeazh cu bogate roade in popoq prin137 centre parohiale, in toate laturile vieqii religioase, culturale, nationale sifilantropice. ln fiecare parohie se oficiazi slujbe in sobor de citre 8-10-14preofi, se lin predici, se oficiazi. parastase pentru eroi si maslu pentru bol-navi, se fac procesiuni cu caracter religios si in legiturb cu lucrarea cimpului,se lin gedinEe publice dupi-amiazh, c.l conferinte, tAlcuiri biblice, coruri,lecturi, poezii, piese de teatru, jurnal parohial si, eventual, film religios.

Se impart ajutoare pentru siraci, orfani si viduve. Se diruiesc sau se

desfac contra cost brosuri religioase-morale. Toate acestea pentru o cAtmai buni indrumare sufleteasci a poporului. S-au tinut cam 5400 sedinqe,cu tot atitea predici gi conferinte, si peste 5400 de slujbe in sobor ale cen-trelor parohiale.

Preotimea tipiregte Revista ,,Renasterea", una dintre cele mai bunereviste eparhiale, cuprinzAnd 80-120 pagini. Numirul de pe noiembrie -decembrie '1941, a fost inchinat Basarabiei si Tiansnistriei.

Preotimea scoate 6 reviste pentru popor: ,,Foaia pentru suflet" in Iasi

- Gotj, ,,PAinea Viegii" in Ttrgu-Jiu, ,,Ficlia" in Comanca - Romanati,,flremea Noui" in VArciorova - Mehedingi, ,,Datina Stribuni" in Balq -Romanati si ,,Izvoragul" in Bistriga - Mehedingi.

Cmtre duhouni.ce;ti, monahale. O frumoasiL miscare de viaqi culturali siduhovniceasci a luat fiinti in cinul monahal oltean, care organizeazi. slujbein sobor cu predici si sedinge cultural-misionare in popor, linute lunar lafiecare din manastirile mari din eparhie si cu participarea tuturor staretilorsi a vieEuitorilor respectivei ministiri. Monahii, doritori de culturi, sunttot mai instruigi in scolile teologice, iar ministirile gi schiturile de monahisunt mai toate conduse de stareqi licentiati in teologie.

Actiuitateaf,lantropicd. Biserica olteani qi slujitorii sii s-au aplecat cuiubire gi cu mili creqtini asupra suferintei gi lipsei omenesti si au purces,inci din primul an al fiintirii Mitropoliei Olteniei, adica acum 4 ani,lainfiintare de cantine Ecolare in toate cele 5 capitale de jude1, unde iau masagratuit intre 50-150 eleve si elevi siraci din scolile primare.

Ele funcfioneazh de atunci regulat, sub conducerea si cu intretinereaSf. Mitropolii, a preo;imii oltene si cu daruri ale poporului oltean.

75

Pentru cantine, Mitropolia a diruit pani acum circa 200 000lei. Asemeneacantine s-au infiintat si se conduc de preofi in foarte multe parohii din eparhie.

Mitropolia a primit cu pirinteasci dragoste L65 preofi si diaconi basa-rabeni, ardeleni, bucovineni qi dobrogeni in anul 1940, dupi pierdereaBasarabiei, Bucovinei, cadrilaterului si a unei pirti din erdeal. Togi aufost numiti de indati la una sau la alta din puroniii. eparhiei si unora lis-a acordat qi ajutor in bani sau in lemne de circa 100 000 lei, iar altii auluat masa gratuit la cantina preofeasci din craiova, ,,Iubirea Aproapelrri,'.

Mitropolia a organizat si inzestrat ,,spitalul d.e riniti" z.I. No. ize ainCraiova. Toate spitalele de riniti din rizboi din intreaga Oltenie au fostvizitate de I.P.s. Mitropolit, de preofii olteni din orage, cu care prilej s-auimpirtit daruri in alimente, prijituri, fructe, iconige, cruciulite, carEi derugiciuni, brosuri etc. si s-au oficiat si mici slujbe.

Orfelinatul din Mdndstirea Hurezi. Mitropolia infiinteazi. in 1g42 orfe-linatul de biieli orfani din rizboiul actual, primul orielinat infiintat deBiserici in tari la noi. Funcfioneazh cu 30 elevi si este intrelinut completcu imbriciminte si masi de Biserica olteani. conducerea imediati o aumonahii'le din ministire, iar cursurile gcolare se predau de o invititoare.

s-au impirEit siracilor ajutoare de criciun ,si de sf. pasti de cetre sf.Mitropolie, in bani, alimente si lemne, in valoare de circa 430 000lei.

s-au ajutat preo{ii la studii, studenti, elevi si viduve de preoti, cu sumade circa 400 000lei.

S-a diruit bisericilorin construc{ie si ciminelor culturale suma de circa600 000lei. Jinem si accentuim ci Mitropolia Olteniei nu are averile altoreparhii, fie in fonduri binesti, fie in mosii, vii, mori, bilfi etc., ci singuraavere ce are este folosinqa celor 500 ha de pidure, care se exploateazi intr-unciclu de 30 ani.

Palatul Inaalizi'lon S-au subscris pentru aceaste casi a ostasilor inva-lizi 1 009 448 de lei, de citre preotii, diaconii si cantaLreEii din eparhie si100 000lei de citre Sf. Mitropolie.

imprumutul Retntregirii. Preoqimea olteani, precum Ei staregii si starefeledin ministirile oltene, au subscris, din toati inima, suma de 9 376'2S7lei,iarSf. Mitropolie 1 000 000lei. Funcgionarii Mitropoliei au subscris 186 500lei,iar chiriarhul locului 200 000lei.

Biserica din olanegti-vd,lcea. pentru comemorarea biruin{ei armateiromane de la odesa si pentru pomenirea eroilor romani morfi in lupta deeliberare a Basarabiei si Bucovinei, Mitropolia Olteniei a luai inigiativa qia inceput zidirea unei biserici la olinesti - valcea, in care scop a donat500 000lei, iar din parohii s-a strans pani acum suma de peste 3 000 000lei.

26