Bani 96 nwmmtli

Í

C« t*ot dispreţul pentri p©p#r, aristocraţi! oligarhii citi Sé fost în stare s i säsfiaü singuri stalul (Istoria Traa»ilvaaî«ft

■ ore n-ar fig. M m m« p t e m e i a t â t e 1 8 3 8 a , G e o r g e J i o r i ţ i u

APARE SEAFA IN FIECARE Z I DE LUCRUBraşov, Piaţa Libertăţii 23 Bucureşti, sa, Vgcvozî 50

Concesiunea anunţurilor $1 abonamentelor! Prima Agenţie) Română de publicitate GfL 1LIESCU Bucureşti, s. Ionici %

i A B O N A M E N T U LTrei luni Şase luni

44« I Braşov, Piaţa Libertăţii 28Administraţia j Bucureşti, s. ionică 6

ministru Vaidaîn s ire in ăfa ie

.Români®: Stónaíate

Un s a 30 60 Lei60 90 Lfi

T«t*fa« Bíp»«ov 281

Ultimele telegrame ce ne so- leşc din streinătate ne vestesc o înbunătătire esenţială a situa­ţiei jboastre externe. Ştim că îndată dupăce parlamentul luase

efacanţa de Crăciun, d. Alexsn- Vaida Vcevod a plecat în

streinătate, lând contact cu con­feri d ţ i de pace şi întreţirându-se

fŞU|t°ti factorii de cădere airaa- nlor poteri amice Franţa şi An- flia. Io tot timpul acesta, a lu-

?e. zor ca obţină reven­dicări indispensabile, atât teri­toriale, cât şi tn ce priveşte su­veranitatea d© stat însăş. Acţiu­nea diplomatică a d-Iul primmi­nistru a rodit mari succese reale •ţ accasta în urma grelei sar- cme ce şî-a luat o, ca să sub­scrie o pace grea pentru Bo- mânia..Stre’nătatea a înţeles că d. Vaida Voevud este un om do curaj, căci în expozeul de pre~ ţintare, în parlament apăsase cu toată puterea asupra punctelor de nedreptate şi îngenunchere ale tratatului de pace cu Aus­tria, dar un om sincer şi loial, care a fost gata de sacrificiu tn »omento grele. Tndatâce d. Vaida fc pus iscăl-tura pe tratatul de

tră încă n'au învăţat oamenii să suba!t?rnîzeze interesele lor particulare marilor interese ob ­şteşti şi astfel este posibil ca sâ se treacă cu vederea eveni­mente mari. Să nu ne surprin­dă dacă acest indiferentism care ne dă un atestat de paupertate şi ne înfăţişează ca pe un popor lipsit de simţ critic şi de răs­pundere, va avea ecou în străi­nătate şi r u ni se va lua apărarea în clipe grele, ba vom vedea în- registrându-se slăbiciunile ţării noastre.

Citim în ziare mici meschi­nării şi cancanuri politice, şi ioarte mic? note despre rezulta­tele călătoriei dlui prim-minisiru. Campanii contra guvernului, contra Consiliului Dlrigent, sunt la ordinea zilei, cu o superfi­cialitate bizantină.

Dela elementele de cultură ale unui popor se pretinde con­ştiinţă şl răspundere faţă de soarta ţârii. E necesar să urmă­reşti tot ce se întâmplă în viaţa nîare a neamului tău, pentrucă este spre binele tău, paiticular şi al umanităţii. Ţara este mare posibilitate de siguranţă socială,

Reparafiuni meritate

Despăgubirile de război— Principiul solldariiătei socfeiăţcl româneşti impune despăgubirile —

pace aruncând lumină completă | de înălţare sufletească, de culti-isupra situaţiei ţării, membrii conferinţei de pace n’au prege­tat să sa din nou în discuţie problema românească şi cu pri­lejul vizitei la Paris şi Londra sâ ne cedeze revendicări juste.

S*a dovedit astfel că între anume împrejurări mai degrabă câştigi o cauză printr’o atitudine

Îe loialitate, decât printr’o ati- jdine agresivă. Şi mai ales când

era vorba de un Consiliu în csre erau reprezintate toate sta­tele aliate, nu putea R om ânia să nu-i dea întreagă consideraţia şi să nu-i recunoască puterea de a orândui lumea nouă. Nu ae puteam pune pe implacabilul punct de vedere că „nu stăm <}e vorbă*. D l Vaida a semnat pacea şl a avut cu sine opinia jrabîică a ţării, căci în acel mo- mént ciné nu şi«a dat seama c i jâ că păstrăm solidaritatea cu puterile Apusului, nu vom reuşi să avem corectările necesare in­tuim tratat nedrept.

Un succes mare ce l’a secerat

Í-I primministru Vaida cu pri- jul călătoriei de acum constă îp corectarea graniţei cu Jugo-

slavia în Bánát. Se fixase o iiţă artificială ?n sudul Timi-

»atei şi astfel o număroasă po- laţie românească era condam-

St^ la mizerie, căci era tăiată la arterele bogăţiei din preaj­

ma Dunărei. Ţinutul Vârşeţului şî Bisericel "Albe nu putea fi rupt de ţinutul de ost şi nord, eŞd aşezarea tiînnţilor, apelor şi şesurilor prezintă un întreg téogrâfic cu tlecesităţi strânse economice. Cedându-ni* se nouă acest ţinut, ni-se ameliorează evident şi raportul nostru de vecinătate cu Sârbii, ceeace ne prilejeşte deosebită biţcuţie dată fiind vecinătatea noastră cu po­poare duşmane.

♦

D-l primministru Vaîda repre­zintă în străinătate ţara româ­nească întreagă. La Paris şi Londra s ’au dat banchete în cinstea sa şi s ’au rostit discur­suri. Sărbătorirea nu s’a făcut dlui Vaida ca bărbat particular, nici ca şef a! unui guvern ce s ţ j i emanaţia unui partid or ia unui bloc politic, ci ca primului ministru al României întregi. Elogiile şi cuvintele frumoase ce i-s’ao spus/ s’au adresat prin d-sa ţării noastre.

De ce am pierde din vedere această împrejurare şi ne-am pre­zintă cu sufragiile împărţite în faţa străinătăţii ? Ar trebui ca toate ziarele şi toate partidele să recunoască succesele dlui prim-ministru Vaida, şi să for­meze o opinie unitară care să

vare a geniului tău, de prospe­ritate pentru tine ş\ cei de un sânge cu tine. Este o datorie să nu pierzi nimic din vedere ce atinge ţ'ara la. Patriotismul nos­tru ne îndeamnă să facem acest aveîtisment.

Constatări politicePartidul socîslsst roraân se abţine

deîa alegerile parţiale. Cu toaie aces ­tea exponenţii lui sont în cameră. Dar nu numai in această ccaziune. socialiştii dela noi fac obstrucţie. E un principiu importat c&ra i conduce şi, aderând ia Internaţionala Ill-a dela Moscova a Iui Leafn şi Trotzki daa măsura înţelegerii intereselor acestei ţari în cere s’aa nâsait şi trăeao.

Iar jupan Moscoviţi îşi râde în ba rbâ!

*

D*1 Tăslăuanu, deputat, e de pă­rere ea preoţii şi profesori! să nu un i fie iăsafi să candideze şi să fie akşi deputaţi,

Inîr’o farâ în care coltura abia a^um prinde slabe şi plăpânde rădă­cini la sate — cum vei recruta de­putaţi cari sâ conducă destinele ţâ ­rii — dacă vei lăsa îa afar£ do viata publică singurii intelectuali al sa­telor î

Emi&daţtiBadap&sta. Oraşele Komorn, &âb

şi Esatergom sunt iaundaie, Circula­ţia se face co bărcile. Pagubele suni enorma. S’au, luat măsuri de salvare ş! s*a cerut ajutor dm Viena.

Datoria ur?ai z’ar care ţine sâ s^r- vesscă in tensele adevărate ale ţârei şi în special ale r:etât?nilor ei, este să aducă 1 ’min în chestiunile cari pri­vite din nefericire incomplet şl în mod greşit, pot aduce r>r judicîî grave.

Una din prablemeîe cari ni se puae d u ră război, aceea a despăgubirilor, a fost adusă în defcbaîer.le Paria mentbluS. Răspunsul 4-lui ramistru Vlad dă z^aruîoi „Dacia* pr!!-j sâ pună chestiunea la punct şi să releve cu adevărată grijă interesele lezate ale dâunaţilor şi fără ?ă ncgU ^â pe cele ale siatului.

Deosre-ce ţinem să se facă lamina asupra aceşti i chestiuni de netăgă­duită împoitanţă şi mai alea că poate provoca o adâncă cernu ţ mr’r i am a- selcr, credem că o cât mai întinsă discuţione este absolut ue .ess iâ .

Reproducem pentru azi observ;ţ'u^ niîe justa t h siaru'ui .D ic U “, care punând principiul solidâritaţeî teage ccocluzi* baz?ts.

Spuneam ia articolul no.-.tiu de cri că din moment ce coJid^ritatea este Ia baza socict^tel româneşti - d nici că m>ate V altfel — dreptul Ia des­păgubire trebne să f ie consecinţa Ic-

îa materia daunelor do război. Societăţile modern? i:-nd de natura contractuală, legâm&ntai diutra mftm- biii .fiecărei societăţi are un caracter stilet j a rd ic ca îa o ’.‘ier c&ozrţz,

întovărăşirea socială în vfrdsrea* in­teresului comun al ceUţenilor impikă o eg**ă tadreptâţ re Ia fo''oasele co- Jeetivitătii, precum şi o egaiă parti­cipare la toate jerif^le impuse colec­tivităţii.

Iu cazul da faţă al daunelor da război chestiunea se puae foarte sim­pla încât ne mirăm de ca d. m nîstra de finanţe a g ă â t câ nu putem ad­mite îa nci dreptu! la despSKbb>r;t aşa cura s'a proclamat do piîdl, U\ Franţa.

Râtboiuî a fost o mar* încercare prin care am trecut cu toţii. De unde dar, raţionamentul-ca unii din regiu nea fronrului ori a Dobroge? sâ f e condamnaţi a suporta întreaga d^stru gere a avutului lor, până şi a stric­tului necesar de îmbrăcăminte şi io- cuiDţa, — *;e când a ' ţ i , dia alte părţi ale ţării, să f e scutiţi de ace­ste dietrogeri, mai mu!t ch’ar; să a?bâ prilej de a realiza câştiguri excepţio­nale graţie stării da război?

Aci se veda legătura de solidaritate dintre toţi membrii societăţii româ­neşti şi dreptul unora ia despăgubiri nu din partea Stalului — pe care d- ministru Vlad părea' a 4 pdvl la cu­vântarea deia Gumară ca pe o en t :- tate aparte, superioară şt streină nouă — ci din partea societăţii în treg , d^n partea celor pe cari răsboiul nu i-a atins îa măsură egală sub raportul daunelor materiale.

Modalităţile nu m interesează. De­sigur câ vor fi grele, — d^r ae&avt-i nu îndreptăţeşte pe d. ministru să tăgăduiască dreptul îa despăgubiri al dâunaţtlor.

De aseuiiîni vom accentua câ re­cunoaşterea drepîulai na im p 'kă ime­diat şi acţiunea directă a particularu­lui Impo'nva societăţii, împotrivi Sta­tălui. Se va găsi o formă oareeare Juridică şi mai ales finan J i r ă care

s i dea satisfacţie, î i măaura posibi­lului, — oare *\ totdeauna dependentă d*. spîţiu şi 4 i ti mo, legitimelordrepturi ala dăunaţUor.

A l u z u r l e ce s-au c -m:s ş l Îadreptârîk necesare

în cuvântarea dela Cs.mtră d. mi­ni «tm V ad ss arată satisfăcut de cfea-ce s-a făe-it până acum, pe hâr­tie. în miih ria despăgubiri’©?.

Crf-dem că şi ari a. greşit dîntr’o in-suficientă ori tendenţioasă informaţie asupra iidev5raH s^tuaţiuni.

Am avat două ro iu ri 'de dispoziţii: întâi se acordau 5 1/. sută din d -spă- g tb îr i asupra daunelor declarate. For­mă multă şi a 'ergătară si mai multă. Când a fes?, însu, vorba de acont dia 'despăgubir , a luat cina a putut sau ni*!-fî'xact au luat n?3mai unii a- U ş ‘ pe sp îânc iau l . Aba surite săvâr*» şite suci f im pereche

Pe vrr.ă a venit o n o u l dispezî-ţie: 20 la forme, alti m A mţ

.Diă din i :egpăgub»ri. Altnu cbîjsr

rezulta tu­ci ne a pu ­

lt túl. ö ** >li

Ciimpauie! mticuri d j

trefeat cä 1 m~A seau-

despá- ind; siriei.

:ari n’.«veau rásöoÍí:lui,

de âr antorziţ’a necesară pentru d e s ­chiderea, de /pii-Jä, a önéi cariere

a ;.e: gaturi, uae Ită ca prima dsuă

a si- ; . A îuat desp%ub'ri t t r-su mai bine zis &u iu pe sprâncesnă.

Ce v e;i ? Apropierea e!ecior«le, ceoe:iia unele pre vedere.

Vom srmne m m ti îa r.ci s -a j săvârşit abuzur? şi o daioa?e, in specia! î.* materia ar zbirilor pentru refacerea Sânt c a ^ r i de •ja4a*tri*fi în visOiZie ;t'.il iibucflir< i dchide piatră şi cari, lotuşi, au luat zîci de mii de N dre ;>t «compt de 20 la aută. C-moaşt m unele cazuri şi d îcă o anchetă parlamentiră s’ar deschide in această priv-ejă, d a rg u r că ae des ­coperi lucruri grozave

M;1 şim, da fildă, câ au foit pro­prii tari de poduri e-iri au cerut a- comp« dm despăgubirile pentru refa- c r e a industriei. Auzţi comedie: comot pectr*i refaetrea râd urilor 1 Na ştim diicâ acei d«nl aa căpătat de>pâgub'ri, dar ştim cu au cerut. A l ar fi încă u i câmp vast d î cercetări.

Gând unii s ’î u pr'copsit pot 8 alţii lixsiti â? C3SÂ-CÎ

estj un drept?Astfel uuii au avat prilej de pii-

copsire dia deapăgabiri, pe când alţii- n'au bzV adăpostul strict necesar sub pretext de refacerea şt organizarea de sate model.

Aşa ceva tfvbue sâ înceteze..Şi tot odată ru<-i admisibil ca o

ţ irâ întreabă, setoasă de dreptate, să aziste la denegarea dreptului ia des­păgubiri peutru unii, pe când pentru alţii aceatea au foivt pdlej do afaceri şi de pricopseală.

E nevoie sâ sa reia d*a capo ches­tiunea, sâ sa ancheteze abuzurile şi să se stabilească propoiţ 'a drepteri- lo? d-îunaţ b r . D a^g ir, nu va ii po­sibilă o despăgubire integrală, dar se va st. 'băi o proporţie' asupra căreia di’eotui dănnatuldi este incontestabil.

Numai aşa repui-i^a daunelor se va fi.făcut In mod egal şi e<h tsbd arupra tuturor ce ti ţ .a i lo r leg.îţi prm

' solidaritatea sojiaiâ.

Problem e îa ordinea zilei.

Cercetări literarea,

N . Carioj&n, H tm a ru î g im n a z iu lu i I Tîlaiorzscu d in Giurgiu.

(Bucureşti) 1919.Domnui N Cartojan este directorul

liceului din pinrgiu. Mic de stat, cu ochii prieiinoşi, în care luceşte şl o delicată bunătate, totdeauna gata să siea de vorbă despre lucruri bune, el este una din cunoştinţele care nu t t pot regreta niciodată.

Calitatea de fost fuaeţionar, ai A- cademie! române, unda mai toţi fee - cţionarii au fost, şi sunt încă, scrii­tori, cercetători, colaboratori, i’a pus în contact cu bogăţia de cărţi rom â­neşti şi de msnuscripte, a căror co­lectare este meritul d-îui 1. Bianu, nn vânător isteţ după astfel de bo­găţii.

Numai cu mijîoacele acestea se pu­tea seri© o monografie distinsă ca cea despre miraculoasa carte popu­lară Alexandria.

Dela un timp d l N. Cartojanu se ocupă de-aproape cu epoca literară dintre 1830 şi 1850, Ramuri-le dela Craiova i-au publicat câteva contri­buţii de cn interes deosebit, pentrucă îs eceie scrisori de*ale literaţilor, pu­blicate în Ramuri, regăsi» fragmente din sufletul epocei. ţ

O lucrare mai mare, în manuscript* este o biografie a Iui Mihatl Cogăl- niceanu, până ia 1850, adecă până în timpul în care politica mare îl a-u. „.vi. , t j. 1U UIHPU{ 1U l-a,c pwiiwwtt iuais ii a-

MBpunâ sităinătăţu. In ţara noas- e dela căile lite#are po care Ce?

găloiceaua apucase dela începui, dia străinătate încă, da îndată *ce a căl­cat, ca tiaăr celebru, pa pâniâ .tai patriei sale, peutru care, îu străină­tate. adunase toată ştiinţa de care ştia câ va avea nevoie.

Bine, despre M. Cogâlniceami, din acea epocă a scris până acum : ei în su ş i ; apoi fără să-l pătrundă p§nă îu ultimele sale rădăcini, A. D, Xe- no ol — simpaticul bătrân, pe ccre o boală crudă îl împiedecă da a ge bucura de împlinirea idealului naţio­nal pentru care şi el a lucrat de pe la 1870 încoace — ; îu sfârşit, aîoate cuprinzătorul N. Iorga, în Istoria li­tera tu r i româneşti în veacul a! XiX-lea.

Pe aceste trei straimi de informa- freni şi judecăţi, din ce îu ce tot mai adâncit se întemeiază astăzi tot ceoa ce conştiinţa Românilor cuprinde des­pre Mihail Cogălnfeeaiiu.

Şi totuşi, cât este încă de strâns, de coordonat şi da publicat despre minunatul Moldovean, pe care — îndată ce-1 cunoşteau ■— chiar duş­manii lui erau siliţi sâ-1 admir® ca şi prietenii l u i !

Cnvtatările Iui M. Cogălnicesnu sunt inumerabile; articolii lui depuşi în gazetele streina şi îa cele rom â­neşti, asemeni ; scrisorile lui şl ale contemporanilor, care vorbesc despre el, fot »şa. în toate dar mai ales Î3 cuvântări, se găsesc intercalate multe amintiri, multe auto-caracterizări pre* ţiease, pe car# o biografie finală — mare, ie va a t s ca wateriai exceient

uşl înlesnUor pfitrundersi îu dezeot- tarea marelui suflet.

Să sperăm că din aceaüe isvoare, d. N Carto]au va completa, întâia pedodă a vieţii lui Cogăîniceaou îa aşa mlsurâ, îo âc curiozitatea noastră, a tuturora, sa iie deplin mulţămită.

în Anuarul gimnazialei din Giur­giu d. N Cartojaa publică o lucrare monografică, la acarenţâ foarte spe­cială, şi totuşi piiv toare la geaerall- saréa spiritului modern îa ţară : Ce citise generaţiunea unică dia Mol­dova (p. 2 i —48j; apoi: Ciîâtorîs l d Kogălniceanu în Spania (p. 46-541; şi Note asupra Spaniei de Cogiln;- ceanu (din manuîicriptele Academiei).

Generálisa-t a amintită nu a fost uşoară. Românii s’au dedat cam greu cu cetită!; au cumpărat puţine cărţi; deci o mişcare de librărie puternici nu exista. Cenzura, canalioasa esesură, 'mpiedecă şi ea cetirile moderne,. De aceea reconstituirea d-l ci N. Cirlo* [an îu capitolul: Ce ce'dse generaţ!u- sea uoi?ii din Moldova e te prt a binevenită ca nouă lămurire ' docu­mentată în această privinţă. Se lă­mureşte deci, mái întaiu, ch?stia b;b» liotecilcr dia acel timp.

Apoi se dau informaţiun! despre gnm atiea română-gallicâ a lui Vide, profesorul lai V A le san d r i ; despre trimiterea tinerilor români în străi­nătate ; în special despre C. N r g r i ; despre Aibina românească a lui A sachi, o gazată fává spirit; despre

| Zimbiul, cară însemnă un progres enorm (1849); despre comisia do

* control a cájf^lor 4« citit, etc.

Situaţia Ictmomicăsi Financiară mondiali1

— Câte-va note şi observajiuni —Venexia, Ianuarie.

în uiifmnl nnmăe al revistei »Jour­nal d s Econom sies“ din P, ris s b titTul „FrivM asupra sîtiiaţiei econo­mice şi u n m o a re mondială* domnul mginer D. Gheerghiu, delegni tehnic la conferinţa ds pace, descrie în cu ­lori putem! e soarea financ'ară şi economica în care se află de prezent n te îe stata cari au trecut pria p re ­facerile răsboiul ii).

Printre statele descrise este şi ţara noastră ; deci luăm cu bucurie 1* cunoşt’n^ă, -fiind dânsul unul d ni?e puţinii români cari scriu în această revistă articole, dând s:*u mai bine •ariîând străinilor unele da^e referi* to.ir'e ia viaţa ecouomică financiară a Româaiei-mari-

Ciiestiunea fiind de cea mai mare irnpo.tanţa latr'un stat organizat preo­cupă pe toţi economişti); mai ala* datele statistice svot foarte preţioase p s o tu străini.

Dtzs.-aUibrci în prcd’:cţle

E «a deseehîlibru în prod*‘--cţîusea mondială — z*ca d-l Gheo:ghiu **• cate desechihbru face ca aproape to ;ie ţările să sufere de criza eco- nomicâ financiară. Cauza see.itaia ss ioţ-î ge că a răsboiul. luainte da răsboto aproape toate ramurile in­dustriale produceau irticoieie pentru viaţa de toate z lel».

Io decursul răsboiului aceste in­dustrii au fost obiigite de a-:i sch im ­b i maniera de produi ţiune, produsele f.md utilizate pentru oeceiitaţiie ras-, bolului. Desiemenea revoiulianea a făcut ca Rusii j.ă iasă din sferele producţiuaei şl comercîului mondial. Astfel că producţiunea mondială f;ind cousîd-jrabil micşorată, fară ca de aaâ parte totodată şi trebuinţele să diminueze proporţional. Oferta fiind foaite restrânsă şi cererea crescând zi cu zi, rezultatul a fost urcarea tu­turor preţurilor.

Azi organismul economic mondial sufere de acest desechikbro produs prîu lipsa factorilor de producere îa prodacţiunea generală şi în schimbul internaţional. In decnrsul'*răsboîului America a fost furnizorul principal ai Italiei, Franţei şi Angliei etc. vân­zând mult şl compărând puţin. Ma­neta americană, dolarul a fost şi este însă şl astăzi foarte cântat. De aici rrziiUă urcarea remarcabilă a valutei americane in raport cn valuta en» gteză, francezii, italiană sau română. Curau! dolarului este peste 10 fr„ când valoarea luî e numai 5 te. 18 (înainte de răsbolu), a lirei sterline 42 te. când valoarea aa fiind n u ­mii 25 22 ir.

Depjeiisrea 'o:nilul roEânesî

Nu se poate insa b ’ne jusfiîsca scă- zamân'ul Lirei italiene l i 81 cents. (1 ltră-1 frc.j şi în special a leului român, care e redus ia 38 centime

■ze*,) Maneta ro n ân ă , carefrâneinu ar« numai bunurile Ban cei Naţio­nale de emisiune ca garanţie, ci încă

*) Azi este 22 eanUm®. N. R.

Toate acestea caracterizează epoca ta care Cogâîci. eanu sosi în Iaşi, venind dela Berlin.

Capitofaşele următoare arată ce întreprinse M. Cogălofcesnn, ca să fără ioc soiri tu luinau : Cogălnicesna dela Alăuta din 1838 pană ia Uicla l'tf*rară (1840) $1 Skeaua Dunărei (1855).

Caracteristica generalâ, dată de N. Eorga, rămâne in â în picioare; şi d. N. Cartojaa o citează, îsiuşindu-şi o.

In Spania, Cogălalceanu a plecat gonit de ecârba vieţii din ţară. Opo­ziţia, al cărei şef era împreună cu Alecsandri, Ns ri etc, nn avea noroc. Acelaş fenomen există î i Munteni», de nade plecaseră, în străinătate, N. Bălcescu, C. A. Ro-etii şi alţi?. Cu* găinieeanu vă^u Scania, despre care a scris note nedesvoltate, reproduse de d. N. Cartai an.

Câ'e-o comparaţie* cu ţara sa îi s aaă şi este interesantă. Dintre a sestea ci Uz una, pe cea mai ruşi­noasă : »Cetatea Domnilor dela Su­ceava este locuită de o familie de Ţigani; Alcazarul Toledei se nu- m şte a fi o cazarmîe“. Ţiganii îu Cetatea Sucevei, — par’că ar fi nişte şoareci în scăfârlia unui fost erou, o i nişte cerşitori în palatul unui Nabab ! Bietele noastre ram e de ­aluri ci î

Dorim ca cetitorii ardeleni ai Ga­zetei, cetitorii pe care desvoltarea istoric grafiei literaro îi interesează, să dea d-lui N. Cartojan atenţia ce o merită lucrările sale.

Cluj, 31 1. 1920Q Mogdau Dmcâ

ş? pământul şi poporul român, o ţa­ră care după război mărită mai mult do două ori în întindere rşi popula- tîune, care avea după preţurile dina­inte de război o producţiune agrico­lă care îa vechiul regat se urcă la 2 '’miliarde snual; minrle de petrol, având în 1913 o producţiune de a- pro-?pe 200 roii vi?goane, limitată a- proape numai la un singur district; care are mine de sare, păduri esiinsf (2 mii. jurn. hectare numai în vechiul r-g a t \ pescării aboadente; oa popor muncitor, cumpătat şi inbiior de or- d oe. iată garanţiile valabile, cari au justifică această depreciere a valutei române, totodată fiind şi unul dintre statele cela mai bogate din Europa.

o r g a n i z a t e i chelituluiar8-*;ala

Caace purcede din toate acesteexemple este că principala cauza a depreciere! valutelor nu consistă nu­mai din lipsa de garanţie a acestora, ci din greşaU organizaţiunei credî- iaîol. Aceasta lipsă de organiza- ţiuae «i lăsat joc liber speculatorilor. Deci se impune un sfat:

Ca particularii ş* statele cari aa v. I teie scăzute, să ’şi restrângă chel- tuelde lor la minim.ul posibil, ca ei sâ nu eh Ituias'.ă dscât ntsmsi aceea ce e*te abi^lut indispensabil prentra procurarea materiilor prima necesare I i pVoducţ-une, ca ei să a- aiâne toate cbeltueiile cari nu sunt gşa folositoare, evitând toate spesa- le de lux.

Remediul

Ameliorarea situaţiunel nu depin­de numai deîa organizaţiunea era- ditutei, dHa intensificarea producţiu- nei, ci şl d 2 organizarea transpor­t o r or.

Ţările cari aa snferit în decursulrăsboiului din cauza invasiunilor i- namiee, precum Franţa, Belgia, Ro­mânia etc. au lipsă acum de refacera. O aşeîe, satele ruinate, fabricile dis- trua-a, exploatnţ unile agricole devas­tate, trebue restaurate. Toate acesta reconstracţluni vor reclama o impor- taţiune de astfel de articole pe cari ţările distrase nu îe produc.

Trebue deci să se aştepte dela a- ceste ţari o importaţiune curată. Pea- tru-ca.acestea să-şi paatâ meaţina cursul valutei lor la o taxă accepta­bilii, vor trebut să producă şi s i «*- por leza în măsura în care im porte a z i.

Ţirila în comercial cărora domină productele sgr-cole, se vor putea restabili mai *uttr; — deaivoltându-şl comarclul de exportaţiune vor ajuaga a»şi restabili astfel valuta.

Conflictul între munciri capital

De-i restabilirea echilibrului eco- xiomtc şi financiar mondial depindă m cea mai mare parte dela intensi­ficare prodiicţiuiei. Insă această in­tensificare admite armcn'a compleţi a muncii şi a capitalului Pentru ca prodacţiunea - ă augmenteze e necesar ea aceşti doi factori să colaboreze cât se poate mai intim. Azi însă lu ­crurile se pet ec cu to t .1 altfel. Munca îsi are revendicările sale contra ca­pitalului. Mişcările lucrătorilor coa- t inuă Mrâ ’întreroperi, visţa fiini scumpă a schimbat condiţiualle de existenţă, dar to tods t i şi condiţiunile lor de lucru. Mişcarea îasă câteodată e puţin juat.ficată, atunci se naşte diferitele frecări între lucrători şi pa­ir ani, greve cari împiedecă dezvol­ta ea producţiunei. Revendicările Iu- crătorilor merită însă ş! atenţiune. Cap:talul care a dominat p ină azi dictă condiţiunile în producţiune şi munca era numai la dispoziţia lui. Azi Insă se prevede că munca şi ca- p ta! ii vor forma egalitatea îa pra- ducţiuae şl în distlbnirea beneficilor. Dar dacă aceste revendicări atrag toată atenţiunea nu trebue să se piardă din vedere sacrificiile făcute.

Prsn organizarea creditului, inten- s'ficarea oroducţiune?,organisarea trao- sporturiior3 prin asanarea finanţelor, armonia între capital muncă lumea va aştepta un grad de prosperitate îu.omporabilă. in cincisprezece sau douăzeci de ani, după război, aspectul t i va fi schimbat cu totul, starea în ­floritoare şi desvoifaîea vor fi mari pe toate rtereneîe. Umanitatea pro­gresează. Inteligenţa esta Dumnezeirea (divinitatea) care domneşie asupra tutui or fenomenelor sociale şi econo­mice şi care va afia sol aţi unea tutu­ror prcbiemeicr noaă şi dificile cari se pun după cel mai mare război pe care umanitatea l’ar fi simţit vreo daiă.

ă . m -

Serbarea Unirii tufurorRomânilor la Paris

Deîa corespondentul nostru

Asociaţia sfudenţi’or Român! din raris a dat prilej studenţilor şi ce- lorJalt» Români cari *e afiâ în capi­tala Fr*mţei să serbeze şi ei înopre- una ch cei de acasă ziua eh'rii ceîef warl, Pf?B siiniinta comitetului şi prfo iioQYcitoml concurs al D^osrei JMena Vaeâreseo, care a patronat serbaje», g'a câştigat spr jiaul a o *esa,i d i artişti români şi a d»lui Kca.it da Piers tari su ridicat şi mai mult însemnătatea acestei so- lemsitaţi.j La s cea*;tă serbare a luat p rte şi ii©ijiiî:ui nuioisis'u Vsida Vosvcd, ca Doamna, d. Câius Bredi^eanu şi cei­lalţi membrii al nii5iLH*;i re mâne la Conferinţa de pa;?, aumefoase fa~

roinfin? şi ucai mulţi ofiţeri trascezl c*iri î,u făcut parte dia nai- siusea mi Hi ară franceză in Ro­mâna. '

Cuvântul de de^ckldere şi do co­sa t’mora’e I a avat d. Const. S'psom, profesor un vers tar. D-sa si-a test as-tpra sa sarcina să ne fjcâ 'să sim~ |im ^m^reţiS z«leî, nă evoce icoana măritor l u a ^ o r i şi apostoli ai aces- tei idei şi dia cele „fcecute vremi* sa â .Okl\ îndemnurt pentru ss'gu* rarea celor viitoare. Dar di, S;psom a fo8. eb-st^act şi cuvântul D-sala ne-a lAsat ?eci, D-sa a ’a văzut în faptaÎ t t Ianaarie 2859 ^ în succe­sive a dtdarafii da unire a!e popo­ralul românesc din B snrabi.«. Ba- t r » r ^ ? A,rdeal U 1918, decât ilus-•TifrLt« î 0rie? D «ale dciupr# , conţi- saitatea tradiţiei.* *

Ta i i i ’ P ' gă n>* foji ziiîa 24®a?,e» expresia gufletisiai romfl-

* Ia^ at * suferit 13 ! ,Cîîv cp,'-'dlnta neatrâmfatată a

unaazii 0 -8a probabil nici n’a iupfatv i , « î .po.por ^ afcî m*oar nn l aî * ? 'ei>iad’ Şi deaceea nici na {-« înţeles fiindcă dî.t această înţe jegere «ar fi desprins mSaarnn aaceat v^briter care ar fi dat viaţâ idei or u svq abstracte.

Nu, Expresia ?ufletu?i>i joM*inesc csr* dela jnăîţjm«» acestei z ie pri­veşte îatâ<n f i înpilmsşala fnpte or fi suferinţelor d a trecut, işl întoarce * ? °L # * * tolScrămaţi 5pre viitor cautand calea adtveralui şi vieţii, a fost snlletul de artist a! d lui R. de rb rs care a asistat la ce’e ir ai tra* gice epi*esde sie lt?ptel na&stre pen* Irn mtreg're.

încerc să dan aici eâtava crâmpee «-n M iitei'a cnvSnfare a marelui aostru prleti».

„Surit foarte fericit câ am acest # PTj!*î panfra a-mi afcrma îacâ od^tă

drafos'ea mea ţi devotamentul meu peatru Ţara D*Voastră ai admiraţia ase a pentru poparnl D-Voastră tărâ perechî?. Suat fericit că pot aduce smagial nien respectuos rrgelai Fer- dioand 1, Numele său îmi evoca o aiaiatire* Căzuse Argeşul şi Geima- aii înaintau spre Bucuroşii. Bu gării trecBiera Dunărea Armita d x- mită an mai puie* rezista. Cep tala (ărei ara pianină. Când Regîle aflase ştirea, te adresă unui ofiţer frauc^z, sicftndu~i: 8 t)une get eralului Berth - lot câ aa căzut Bucureştii, dar că ana na roi ^are rău de ce £m făcut, » m a c i nu mt-am pierdut nădejdia.

Ace! a care a putut rosti în astfel aa Împrejurări astfel de cuvinte, a mai malt decât un rege, e ■ a om. ’

Asemenea aduc omsgial m tu ei al papornsui fr*ncea M. S. Regae« Mar a care, numai pentru devota­mentul cu care a Strvtt c-anza ro­mânească în timpul r$zbo?aiui, merită ca destinul s ’o p^nă ia locul «aea e.

Şi acum dafi mi vce să mă a- drese* tiaerimd D Vca^tră, şi fiindcă tinereţea e cectegioasâ, sâ schiiîb ei Ionul acestei cuvântări.

Suat fericit că vorbesc acestei ti- aerinai care a jucat un rol aşa de însemnat ia râzboin. Na vresa sâ deapreţaiesc prm aceasta dlpîoma- tid, d«r diplomaţia a o damă b l- trâal care pretinde să-i vorbeşti îa termeni re yerenj;ioşi.

Ia afară d* asta tinerimea Ţării jtoa^ne^jiţ e cea mai bonă amba-’ f*dă a sa. Intraţi în ţara lor ei vor duce cu ei ceva d>n Franţa, iar noul a e vor lăsa ceva d n România.

On idtal realizat române tot î- Meal,

El 9 o flacără ridicată tot ma’ saf, luminănd viitorul, cum a luminat şi trecutul.

Nn voi uita niciodată contactul cel dintâ'is cu România.

După e nesfârşită călătoria prin stepele Rusiei, unde a trebuit să re- cnrg la toate m*jioacele pantonimiel

. ca să pot obţine câte ceva, am ajuna Ja gara Ungheni. Cum iubesc eu gara aceta mică care m’a făeut să mâ simt ea la Franţa, f»râ ,â mă silească t i s â înscriu !n partidul liberal sau ia' asl conservator.

5 »ful de gară când am vrut sâ ne desfacem bag^jela pentru control

^ “stră sunteţi francezii ţji, fiindcă trenul nu pleca eorând ne-a poftit la el, ne-a prezentat ne­vestei sale, nevasta sa sorei sale, aera sa logodnicului ei care era plu­tonier la geandarmi şi am petrecut împreună o sară neuitată, în care am cunoscut întreaga ospitalitatea româ­nească.

De atunci câte griji, câte suferinţe m u întădt din ce în ce mai mult această impresie dintâia.

Am fost martorul vitejiei iacompa- raaila a soldatului D-stră care a fă- căt pe Nemţi îa Mârăştl. Oituz si Mără^eşti să exclame fn fata lor: A- ctftia suat Fraactsl. "

aţi îndurat fca-cu ce durere vă

aţi fost aţi fost

Ştiu cu ce inimă mea şi epidemice, aţi p’fcfit capul nu fiindcă înfrânţi în faţtî, ci fiindcă trădaţi îa spate.

lata la ce trebuie să ne referim to'deauna, iată la ce trebus sa vă gândţl şi D*stră când ademeniri vă vin d a d^ar?ta sau dii2 stânga când alţii îacearcâ s?â profite pe urma mâ* runtelor şi trecătoarelor no^st’e ne- îtjaîegeri. Aceeiea suat frevĂri cari vor face căsnicia noastră şi mai fari- c t2 şi mai durabilă.

Ia nădejdea acestei înţelegeri pe care uÎTteni nu va putea să «e-o tuibure încheîu cu urarea sinceră:

T 'ălasăa România-Msre 1 Programul bogat şi variat care a

rsroiat a fost o măi turle a c ©atribu­ţiei iar^î şi superioara pe care nea­mul iîCtftru o aduce ia manifestarea artiSUcâ ® Pavisulus.

D. D . Cobilovici, Ghenvitz, Altaso au executat împreună (vio&ra, violon­cel şi. pian) o bucată diu Mvndei- sohu cu câldura şi fineia unor artişti creatori. v

D . Ionel, art st îa Teatiul Naţional Francez, a red ta t 2 poezii d t Cb. Baudelaire ?i A?. M isset scoţând a- t a t a efecte mnsicale dia limbi, ritm şt armonie voca!â încât pa 'că ie-a restituit « rtei vechi câad poezia şl muzica e ra i — una.

D şoara Ce// » Del&orancea la celo, îa doui studii şi Barcarola lui Ch >- pia a pus ateta temperament, vervă şi simţire adâncă >nât a ridicat saia m picioara.

lienţiuue re::tmo*cătoiie merită şi d ^oira Nimica Bernard, d şoar»* Pan- drescu şi d. Consî. Stroescn cari pria taieritui D ior aa cont’iouii î t r ’e măsură larg?, la isbânda aceitei a4r-batOii.

Coresp.

Locuinţele.1er! di mice? tă m ^m scnlat bine

d^ 'ins. Moro^ă^eala zilelor trpciife, din cpuzs înghesueUl şi incomodităţii î a ca^e frlesc’, îm? dispăruse ca în vii. Sisniem şese «irt ’o cimă n ţă l Ei ce-mi pasă, rcr-am zis. la 1!»H pn- b :ic«1ă în ^Gaze^a* cu adrese şi m^-aleg ş ? ce^ rail fa'nă lominţă.Z:3 Şi fă Coi

— Bîri«r cpreyte. P ő strada Cas* tecului Nr, 42, la S:.‘hwarz lg ; á z m l d \u jos. Intru caut, pe sus z*sol Pe lista d?n dosul porţii nu v^d numele. Întreb. Mi*se s p in e io?. Nn există aşa ceva p? a ic i . .

— Pe strada Ca teiului 15 bi jar!Esta dar s-a Isprăvit şi aîc).— Domnule a fost o greşeală, îmi

răspunde croprietăreas^. Se poate să r;e dea afară pe noi, cari suntem proprleturi şi locuim bcî de 15 ani? Nu-mi p;erd râbd îrei. Merg pe slr. Nergf'â Nr. 17 şi 58 Aeelaş fă^puns ş ; m: mnl çl arată şi «anfletai itt? Pătrlnienar, ediţia specia-â în caie sta s~rls anularea ev»cu r,lo<*. M; rg p : s 'r . Furcilor, pe s t r Sp;t?luîni, po stv. Pîetrărki, m \ în-orc pe str, O * fanilor. Ca«n suflt. Pentru iilţM în J . Totl î .ni spune, eâ ’n urma u lu e rtn im ent, (ba un bileţel, ba că are ru iû} pe X d*ia Ierusanm, b i că a intervenit madaoi Y,) 11 s’a io uviia- ţat rămâe pe loc.

— Ş- mVm întors îa chlilaţa mea iar moiocăios, ş» m'aoi aşezat lângă ceilalţi, ai mei, cari mă aşteptau cu îcnma tremr.râûdà şi pe buze ca ia- tfebârea:

— Ai g sit?— Ei dv, am găsit! Pe dr^cu.— Ş na şan c i m ’a d ra; m?J

mult in 2iaa de ieri, tirajul, ps care Tana p ’ürdut de geaba, fr.gui care mâ ir g ieţa e, sau »anii pe cnri i am vluit, b/rj irului, care după ua tur atât 4c w 'plăcut m’s îlapoiüt tul acolo ú t unde a a pornii.

t r â n t e n ne îa Bi\.şov! ..TU is a.

Pe drumuriPicior rele-mi dentârziat nomad Mâ poărlâ zi de z i Moi şovăind,Mai yrea

f,înţepenite braţele îmi cad, —rea le-am întins în viswi dulci, mereu,

Butac, aprins, prin neguroase sfere,După fantome efemere,Pâinea mea de toate zilele — Durere!...

Pe culmiCine-a nvăţat să plângă-ades în viată,Să nu pornească spre 'nâifimi, spre vid,Căci sus pe p scurt, lacrimile 'ngh aţă Şi văzul îl ucid...

A. Cotruş

Desfiinţarea Cruce! roşiiI ?ici

Presîdiul însărcinat cu conducerea agendelor de!a filiala judeţeană dîn Braşov —* a Reuniune! Î*Cr&cea Ro- ş e* ungureanâ, sub preaid ui vice­preşedintelui său, a primarului Dr. Carol Schsell şi-a ţinut în 10 U- nuerie 2. c. şedinţa finală de închi­dere.

Fiindcă in sensul emisului guver- alai ulterioara activitate a Reuniunii trebue sistată, prin urmare adunarea generală nu se mai poate ţ-nea şi fiindcă averea societăţii din oficiu s’a pus sab chee, da aceea secre­tarul gocieiâţ i Dr. Graf Orent Lo- gotheti prezenţiază a d u n ă r i de as ­tăzi raporini ssu despre anul 1918 şi deapre primul cvartal al a n u ld 1919 tsemeriea prezentează şi in- cheerea socotelilor despre adminis­trarea averii in decursul ceîor 5 ani de răsboi.

După raportul revizorilor acestor socoteli Dr. A ngist Fabricius si Hol- losi Andor, dânşii an examinat soco­telile cu deatnftrurtul şi le au aflat în to itâ privinţa de tot corecte. Ase- mtntaa s’au aîlat dep ín coreipunzâ- toare socotelile presentato de ca^sie- rul numitei societăţii şi examinate de Dr. Lázár Ge>ö. Socotelile aces­tea tractează despre contribcinîe anuale ale membrilor. — In f ne s’au presentat şl examinat socotaiile Spi­talului dela „Crucea Roşie* prin d~l Carol Waechter. Toate aceste soco­teli s’au aflat în cea mai bună or­dine. Presidiul însărcinat cu condu­cerea agendelor — în lipsa nnel adu* năd generale — dă, dia propria sferă de activitate, absolutoriu cslorce an condns afacerile socotelilor.

La propunerea preşedintelui pri­marul Dr. Carol Schnell, întrunirea de astăzi exprimă deosebita sa maî- ţăraire d lul Df. Graf Logotheti pen­tru îndelungata şi conştiincioasa ac­tivitate desvoltată in favorul socie* tăţei, asemenea exprimă reennoştiinţa sa domnuiul Dr. Wilh3!ni Depner, carele dela începutul răsbolului a pus la dispoziţia societăţii „Crucea Roşie*, Spitalul său dia strada H !r- s .her conducând el însuşi fără nici o răsplată agendele spitalului.

Ia fine întrunirea — pe baza pro­punerii făcute dm partea presldlului — enunţă, că filiala judeţului Braşov a „Crucei Roşie* ungare cu aiua de astăzi işl inchee activitatea,

Pentfi! Caaiina şcolarăElevii L!:euî.}i real în serbatoriie

Crăciunului au colectat următoarele sume de bani :

Din Clasa / . : George Corbu şi Ioan Gârceflg din Hârm«n 280 cor., Cornel Aibu din Dâugeii 220 cor, loan Mila din D^rste 162 ccr., Gh. lenaf'he şi loan Dihoiu din SUmpe- tra 143 cor , şi 5 LH, loaa Răşana şl Gb Spânu din Şiroia 140 cor,, le^a R itan şi P. Sţoia, din Cod'ea135 cor., Nic. Furtună din Corarna 120 cer., Iac. Bozocea şi Vaig. Beleîu dia Vlădeal 101 co?., Bucur Magdan din Cohidna 97 cor , loau G. luga şi loan P. Iuga din Bacitelec 91 cor., lacob Neder în Paiog 32 cop,, Oiio- riu Corn an din Sita-Bnzeulni 30 cor., loan Ardelean din Arini 2d cor., I. Lasca şi I. Arsenie dia Tohanal-nou 21 cor.

Din clisa. II. : Teodor Duwitresîa a c#Vctat din C lm p-ra 302 L?t, Radu Ardelea din Sinaia 295 Lsi, loan Grama din Predeal 280 cor. 50 Lelf I. Braşovean din Tg. Sâcuilor 350 cor T Tal. Dragulăsescu d?n Cioav^-Brăîla 101 Lef, I. Mânacufă şl I, Dr gola din Polana»M5rului 296 cor,, Gh or- ph« Bî/bu din Nou 180 cor-, Pel?u P d ' i din Braşovul-vechu 170 cor, I lacob şi Gh. Oancea din Agoştln 142 cor., Gheorghe N ig u ră din Bod136 cor., Gherasiim Po^a dio Cristian 128 c o r , Valeriu Coinşa din Ghfm - bav 107 cor.

Din elas.a I I I . : Gheorrbe Ion eseu din BuenreşU 10f Lei, loan Olariu din Hâihiu 100 cor.

Din clasa IV. : Ioaa Gh. Georgescu Braiev 50 cer , Stei. O.tsaau Pîoeş i 5 cor. şi 5

Din clas* V : Eugen Ionică din Zârneşii 671 cor., Danaian Axeafe din A p5tac 197 cor, A^ex. MaiUt din Feld o iră 117 cor., laolaltă 452$ cor. şi 858 Lei.

Sincere mulţumite tuturor dona­torilor I

Listelele complete cu numele celor ce au binevoit a contribui la aceste colecte se vor publica în Anuirul Liceului deîa finea anului şcolar.

. Direcţiunea Liceului real 9Dr. loan Meşetă* în B rtşov

Din ŢânţariPrcdutţ’utiea de "binef cere în

favorul orfanilor ide râsboiTn nrma apelului dat de comitetul

judeţean pentru ocrotirea orfanilor da ră'Hnf din Jadetul Făgăraş D- şoara V cfor’a Qavrllescu din Ţânţari elfvS !« In^t. Surorilor de Ocrotire din Cioj. după o muncă extraordi­nari în timp «bla de câteva z.iie a organizat o prodtt"tiune muzicală de- clatnaforică i*atrsiă fosite bine reu-

îs 6 Iăniîpele a. c. în gala bir- t d m comunal din ioc.

Programul a fost foarte bine aîes ş! executat.

A fo^t un cuvânt de deschidere rostit de î n s ^ i d-$oara Victoria Ga* vriiescu, care cn vocf*a-i sonoră, ca figurile oratorice foarte frumoase, a- me*tecate ici colo cu citate bine ni­merite din Sfânta Scriptură a ex^us foarte b*ne sconul produţiunii aran­jate pentru ameliorarea sîărei micn* ţ.lor şi nenorociţilor orfani de răsbof.Era o linişte mortrlâ în ’ssJa ticsită de publicul care a alergat să dea snrfj nuî bănesc peî^tru sărmanii or­fani, ş totodată să-sl fcâgtige câteva momente plăcutî î i aceste zile de sărbit^r). ascultând frumoasele cân­turi îl dec'amaţiunî executate ca aju­torul copiilor şi fet'ţelor car’ snnt ia ^coli în Braşov, S;b'u, Sf. Gheorghe, acum î i vacanţe.

Se m?i auzea d?n pirblic câte un oftat* adânc al unni moşneag, îa gnja clrnia a:um la cărunteje, au rămas c iţ 'va nepoţei orfani.

O 'h ’i tuturora erau scăldaţi îa la­crimi îa expunerea jV n 'c t a stării or- f^ni’or ce D-şoara Victor a G^vri- l^s:u a fă^ut-o cu atâta dibăcie. Vor­birea să încheie cu un un f*pel căl- d firo* ia l im i te tuturor românilor a- d?,viraţi, cari in ori*ce moment, cu ori ce ocazie îşi deschid mânile mi- io^tivitoare către cei săraci şi năpăs­tuiţi. Roigă publicul ca acum, Î g a» cest;* timpuri grele, să şi aducă a- miate da aceşti orfaai nenoroc)şi ai rSsboialul

A urmat ^poi: ^Trăiască Ragele* cor de ceoii în 3 voci sub c^ ’dn- cerea D-şoarei V. Gavril^sco. Cânta­rea a fost txocnta’A foarte framos şi ascu'tată de întreg p tb i l : i l în pî- z ia c ă c l Scfne, care reprezintă o caiâ ţărăneasca foarte frumos î^po* împodobită şi aranjată cu gust, era o exuoz ţ e a celor mai frumoase ţesă ­turi dm mt. Corul întreg îmbrăcat în ccsiume naţionale, cu feţele îmbujo­rate, cu ochii vioi, cu tocea !or dulce prezenta ua tablou sublim. Publicai întreg admira frumuseţea lor şi apla­uda iscusinţa cn care au executat frcmosul „Imn Regal*.

,Oşleanul şi drapelul* da G. Ccş- buc declamată de Eugen Ctolan elev cl. II de Iken. Braşov. Energia cu care acest ccpil a declamat frarcoa^a noezie, îmi reaminteşte pe curagîo- sul doTCberj, pe viteazul curcan, care n’are nimic mai scump p? ace^t pSmânt decât drapelul, care îi este dat spse purtare.

Colindă , 0 ce veste* executată de •oru! copiilor.

„Ţ«ra mea* poezie de I. Nemţeanu deeiamată de Octavian Gavdiescu e- lev în ci, L î c alâ Br?şov. Vedeam ioaintea noastră iar un b av curcan cu cuşma pe-o ureche, care cn v#ce tsre ne spunea crezul oşteanului ro» n*ân care e „dragoştea de ţară* e x ­primată aşa de clar în această poezie.

Cor „Soidaţ i* executat de corul coridor atât da frumos cu atâta pre-cizluue întocmai miiitbrepte, încât î{i săîîa inima de bucurie anzîndu-i pe accşti viteji „apărători ai ţârii* cân­tând acest marş drâgţsţ>

»Ţiganul la Pomană* Th. Speranţî declamatft de Po^npiîlu Taus eiev ia el. 11 normală S?. Gheorghe. A^em înaintea noastră ps mif!ul comic, care prin munra sa, modukţiunsa vocii şl gesturile potrivita poeziei, a câştigat admirfcţiuQ#a tuturora.

A urmst apoi Teatru, Cinemaia- graful comedie, jucată -fostie frumos de tiaerlmea studioasă din Ţânţari.Rolul boerului ja .a l d -3 Nicolae An- ghel elev c l Viii L;ceu Braşov, pe Cocoana, D -şo jra Anicuţa Gavrilescu eteva cl. IV civi'ă Sibiiu, cari în a- devăr îşi dădeau aere de boerl mari Pa conasul Fa jucat Hi gen Ciolan ele^- c i II. Apoi oaspeţii au fost Ju- l»a Paitînean elev şcoala riofiTală Sf.G’aeorgke şi Dşocra Eugenia Dacctu.Servitoarea a fost Dşoara Valeria Taus, servitorul Haralambie a fost ViCior Taus elev c!, III Licca Braşov T< ţi aa executat rolurile foarte fru- moa, îndeosebi îosă Haraiamb a p re ­dat foarte biae pe servritorul prost şi neghiob.

Dopâ termlnsrea programului s-a început jocul, care a flaut pâoă'n zori de zi. •

Venitul curat ai acestei productlupi în sama de 965 coroane împreună cu • , . . . îrtraport a fost depus coniteţului jude- I ţ ‘ » pa .r r;e6,e o,donanje

n*n?m nr»rnf raa nrfamlAî- Yti ! 11 1 . »

De ce face Consislorul?Viaicu - - Sulică — n-au profeefori oculţi?

A trecut anul, de când figu­rile sinistre, Viaicu şi Sulică sunt

^n concediu. La început, conştii de marea lor vinovă{ieşi încărcaţi de povara unor păcate, sub care alte suflete ar sucomba, s’au re­tras din vie fa publica şi socială, căutându-şi, ca nişte smeriţi li­lieci, culcuşul tainic de noapte. Voiau ca, lumea să-i uite.

S ’a întâmplat însă, că pentru trădarea de neam nu puteau fi urmăriţi pe calea juridică — ne­grele crime le săvârşiseră ca ce­tăţeni maghiari, când era o vir­tute patriotică şa numeşti armata română o adunătură de bastarzi

’şi ţigani faşa scriau în 1916 Viaicu şi Sulică.)

Rămânea deci, ca sancţiunea să vină din partea opiniei pu­blice şi a forurilor şcolare. Corpul profesoral şi-a făcut datoria — tacă în Noem.vrie 1918 a rupt orice contact cu hidoasele crea­turi, declarând, că n;ci-un mo­ment nu va mai sta cu dânşii supt acelaş acoperiş. Făpturile nelegiute şi-au cerut atunci con­cediu, ridicând însă întreaga leafă din mila Eforiei Şcilare prezidată de d-1 Geni Meţianu.

A urmat în toamuă o eforie românească, care şi-a înţeles misiunea, sistând veninoaselor reptile plata, şi cerând Coasisto- rului în aeelaş timp să rostească sentinţa.

De altfel venerabilul a fost somat şi din partea resortului de culte şi instrucţiune publică, să se pronunţe. Ba resortul de culte, cunoscând orieijitala trân­dăvie a venerabilului din Sibiu, nici nu i-a cerut acestuia să, culeagă date şi mărturii, ci i-a pus la dispoziţia un dosar nes­pus de bogat în murdării şi fă­rădelegi. Era suficient, ca vene­rabilul să miroase numai acest dosar!

Consistornl n’a răspuns în nimica, nici eforiei, nici reso' tuluil I-s’au pus mai mulţi te mini, dar venerabilul nu s t sinchiseşte 1 Poşta spre Sibiu funcţionează foarte prost: n icM telegramă nu ajunge la Consistorţ Cu atât mai puţin dosarele, care fiind grele şi încărcate, nu-? m*-

üP>â*

;i a t

rare, dacă so pierd pe Se spune, că în .sfâr,

rintele Bălan a fost îr ■ cu ancheta. De-ocamdvl răm, că d-sa nu suf' e . * rientalism.

înţelegeţi acum îndu : ^ 0 V> strigoilor?

Pricepeţi acum, de ce V lav începe să som eze şi de ce Su­lică vorbeşte tot mai deschis prin iscălitura analfabetului pan- tofai?

E o strânsă legătură de cau­zalitate între acest fenomen şi mutismul Consistorului.

Cititorul va găsi desigur ex­plicaţia logică a tăcerii cuvio- şilor părinţi.

In chestia teatrului „Apollo<4

Se ştie, că prefectura judeţu­lui a înaintat întreg dosarul «- facerii teatrului nApollo* t - c - tului de culte şi instrucfim pu­blică din Sibiiu încă v J.: Iunie 1919.

D-l Brediceana a d •r? , unui redactor al ziarului -.x . ca d-sa a transpus imed, ' sarul resortului de justiti

Ţinem deci să constat* :? ad chestiunea e în mâniU d-iul Ha- ţiegan,

Vom reveni.

Cronica BraşovuluiImpresie detestabilă face Braşovul

aglomerat, vizitatorului care vice sâ stea o zi două. Trebue să umbie mult, şl să cheltuiască enorm până să-şi găsească o locuinţa.

fca instituise o comisiune de carti- raire din care făceau parte oamenii cei mai de vată ai braşovului.

In urmă procedeurila unora de pe ia rezorturi, procedeuri triste — aşa zise al bileţelelor — comisiunea con­stituită îa u rma unei ordonanţe a aceluiaş rezort, începe să se des­trame.

Preşed’ntele tribunalului d-1 Petre Mete^, a dimisionat, de câte-va zile, după cum cetitorii noştri ştiu.

Acum afi£m că în urma unei noni intervenţii — ordin îa favoarea d-lui Weiofeld S^îmuel din utr. Spitalului Nr. 63, întreaga comisiune, este d i - cisă să demisioneze, în cez când Rezoital Ocrotirilor Sociale va per­sista 5n a contramanda deciziile ei.

In acefct eens, Comislunea de car- tiruire a «d e^at un raport Rezortu- lui pe care ii vom publica în între­gime mâine.

#Afiâm că restauratorului gării din

Predeal i s’a confiscat de către bi­roul de »nforuiaţiuni militar, »1 Reg. 89( oarnea şi alimentele pe cari le aducea pentru restaurant. După câte afiăm dela autorităţile poliţieneşti din localitate, în to tdeauna restaurantul acestei gări se aproviziona din Bra­şov.

Am vrea să ştim in urma cărei măsuri se procedează la confiscări?

Carnea şi alimentele pe cari le aducea restauratorul gării Predeal erau destinate pentru dejunul coman­dat de parlamentari.

D-1 Vaida-Voevod la Londra

ţian pentra ocrotirea orfamier în Fâtfgraş.

Ţâ ţ-Vfenii aducem şi pe ace*s‘ă cale mulfămirile noastre Dşoarei Vie- toria^tihvrilescu, care ne-a cauzat nouă un moment de plăcere prin *fru- moasa produ ţiane ce ne-a aranjat de sfiateie sărbători, şi a venit în a- juiorul orfan lor a căror recunoşdnţă vs fi veşnică,

Sa emuti un om sau o femee pentru a împăiţi gazeta la abo­naţi. Ocupaţie 2 —3 ore pe zi. Bine salariat. A se alresa la Administraţia Gazetei.

Sâmbătă seara s’a furat dela locui­torul T u d j r Mânu din str. Laterală 42 un butoiu de unt în greutate de 4 0 —42 kgr,

Poiiţia urmăreşte.Dela tribunal ni-se comunică că

CocsiliU1 Dirigent a urcat limitele de valoare, precum şi pedepsele şl am en­zile în bani la suma înzecită. Ordo­nanţele îa chestie s’au publicat în .Gazeta OMcialâ* Nr. 79 dm 10 lan.

în ziua de s’au mo-

J difi^at esenţial, competinţa instanţe­lor judecătoreşti, de asemenea şl mij­loacele de a aiaca sentinţele judecă­toreşti. Se atrage ateuţia justiţiabtli- ior asupra acestor măguri. rep.

PresesaLa parchet, azi are loc judecarea

procesului Spriager. Vom da amă­nunte în numărul de mâne.

Fuiturile se ţin lanţ. Dnei* Meza Mornei d ia Str. Spitalului Nr. 33 s’a furat din casă un iael şi un ac de pă’ăne cn peatră sură. Paguba este de pesta 500 Kor.

Declaraţiile primului ministru făcute ziariştilor.

Karnarven, 1. — Primai ministru român, lasoţ<t de însărcina tel de a* faceri român, a vizitat tri bursa şi alte centre de activitate comercială îa City of Londoa. Apoi a dejunat cu lord mayor, primarul Londrei.

După amiazi p rimai« In istm a pri­mit la Legaţiunea română, unde au fost în vitaţ! o f ic i i reprezentanţii presei.

Adresârdu-se ziarişWer, primai mi* nistru român, şl-a exprimat aprecierea pentru marele serviciu pe care preaa engleză l’a adus României, sperând că sprijinul acordat până acuma ţărei sale, va continua şi de aci înainte. , Această ţară, şi presa englezâ, au dat întotdeauna României sprijinul lor moral !*

Primul ministru a arătat că este doritor de a încuraja relaţiunicfit mat strânse între Anglia şi România, ară« rând câ guvernul său va primi în totdeauna cu plăcere orlcari repre­zentanţi ai presei engleze In Komâala, şi Ie va da toate înk airile pentru a obţine toate informaţluuile dorite pri­vitoare la mitoritaţlle din România. ,La ale căror drepturi, zice primai ministru, România nu se va opuneniciodată."

După terminarea recepţiunei, d l Vaida s’a dus la Downlnd-Street, pen­tru a se întâlni cu Lîoyd George, pen­tru a relua discuţiunaa în chestiunile izverite din conferinţa păcei.

Seara a fost reţinut la dineu, da către d. Cozens Hardy, reprezentantul ministerului de externe.

EvacuărileCu privire Ia evacuările streinilor,

Res. lat. Dir. poliţiei şi siguranţa Ge­nerală a dat următorul comunicat :

Din cauza timpului de iarnă ne­favorabil precum şi a greutăţilor ce *e întâmpină dia cauza mijloacelor de transport, am dispus ca până la data ae 1 April 1920 să un se for­ţeze evacuările.

Poliţia are drept a da permisiuni celor evacuaţi de a petrece mai de­parte î i oraş, pâaă ia data de mal sus, fără însă a le asigura locuinţa, de care dispune numai comisarul de locuinţe sub autoritatea Prefettnlul de judeţ.

Acelora insă cari în mod benevol ar voi să întâmpine riscurile drumu­lui şl să se repatrieze, 11 sa vor face formele de repatriare cu dreptul de a Colâtori cu orice tren de persoane, iar dacă se asociază mai mulţi (dela 50 persoane in sus) pentru a pleca în corpore, atanci se va putea cere dela autorităţile în drept vagoSna speciale.

• s t a v i i t a t n i r i t m 1 :

oaia#| ccmercianţilor români“pe||oniercianţii români din Braşov

St& ítftá Cczoîletulnl Societăţii Com*icianţilor români -Car*f fcioslâcariîor din pretins« foaie

a comercianţilor roaaâni un li sezăs- pcgdc. D i * î t s i , pentrt ca să s t

S p i n i capăt echivoca/ti provocat de ftitju l acelei fazett teferi ci te, hotă­

rârea comitetului societălel comer- | danţller români din Braşov priacare l a e nimiceşte legenda pe care nn ca-

W p lc d lte ti cei doni fri- datori d e n ea » o exploatau în profi­tai lor.

Iată hotărârea:$CşiBJtetar''t ,SoeietâţJi Comerc’s t -

ţlîoi români dia BraşoA în eedinţa sa fontă la 1 Februarie 1920, a adta tnanhn armâtoarea hotărâre'.

Considerând tă, comercianiit români din Braşov na a t avut niciodată ore-o întrunire sau con- sfâtuire cu scop de a înfiinţa

Sfoaie te Braşov; conside- Şliă na numai că na s'fl niciodatâ, din partea Ru­pţilor comercianţi; vre-un de-

w#» tn această privinţă, dar nicicând na sa sulevat tn cer­

curile lor cel pufin idea de a în­fiinţa o oarecare foaie \%

Comitetul amintit mai sus, tn numele comercianţilor grupaţi în societatea numită, dedată prin aceasta, că ei nu au nici pe de* parte vre-o legătură ca „Foaia Comercianţilor Români* din Bra­şov, cu atât mai puţin se iden­tifică cu conţinutul şi atitudinea acestei foi.

Prin urmare Comitetul pro­testează cu toată puterea cuvân­tului în contra usurpafiunei res­pective o ntmirei „Foaia Co­mercianţilor români* din Braşov redigietă de Petringenar, care are aparenţa de a fi numai an om de paie («Strohmann).

Pentru conformitate cu textul original.

Nicofae Dtsşo'u preşedinte Petru Pop, secratar.

Esclanţiile M Mil­ia r u l la eamerî

Programul noului minister. — îndemn la unire.

£ *•* . — Ia cnrso! mărci desbateri pontico caro a avut loc Vineri la ca- Jjora deputaţilor, Milleraad preşe­dintele consiliului, a expas progra­mul ministerului.

Un minister trebae efi fie girat ca • întreprindere comercială, — a zis dânsul. O întreprindere comercială aa-şl poate faco deci bilanţul firăsă cnaoască niai întâi m a rse ie oi. No pot Intra în cursul acestei discuţii generale, fa im inentele politicei noa­stre financiare, cu toate acestea de* dar, că n afară de ret arsele ce tre- fete s i scoatem noi îtş ite , mai anat f i altele, pe cari trebue s i încercăm să le căpătăm dela aliaţii noştri. Mai trebue s i cerem şi dela Germania toate reparaţiile ce i o sunt folosi­toare.

Asapra politicei sociale Millerand a ficat apoi acoasti importantă dt- elaraţie:

.Pacea trebue e i se manifeste na- mal decât intre toţi colaboratorii pro- iocţiei şi dacă există aa ce care se ekiami lupta de clase apoi să se ştie eă există şl solidaritatea claselor. Pa- trotol ■ ■ poate fi miaerabil, fără ca HbntHoral să aa fie nenorocit. Am eăatat totdeaana s i le arăt şi aaora

taltora nevoia acestei solidarităţi. Înlocuim ara caro omoară inteli­

genţa ca dragoatea caro aaefte po colaboratorii prodtcţei. Aceasta lasă

na e de ajuna. B nevoio de unirea tutaror francezilor. Oare viaţa în tranşee, ando »’au ameatecat oamenii dia toate claaele «i do toate credin­ţele a’a lăsat firme adânci ca s i asi­gure unirea tuturor fratcozilor î

Cuvântarea a fost primită ca Iutg! aplauze şl ordiaea do si de încredere a fost votată ca 810 centra 70 vo­tări.

Odesa ocupatade Ucraineni

Vtena. — Misiunea utraiaeani a- nunţă ocuparea Od*scl de trape ucrai- niene sub generala! Pfc*teako dt;pl lupte sângeroase ca trr»jsele lui De- eikîn cari a fost mare part« prinse. (Agenţia Dami&u).

Armata lai Denikin par» a fi foitacnm cn total zdrobită- După înfrân­gerea ei de către bolşevici, resturile ei au fost bălaie de uerainienii lui Petliara.

Denikin se lupta deodată ca bol­şevicii şl ucrainenii.

•Lg •* . — (TfaaaoceiQ). Qeneralal

Pavltnko, comandantul trupelor ucra­ina a ocupat Odesa, punând-o la adă­post de năvălirea bolşevicilor.

Misiunea ucraiăă făcând ta apel la ajutorul aliaţilor cere să Ss trimită toţi prizonierii ucrtinieni eaii so mal află prin atateie aliate şl cari se ri­dică ia vr'o 100 do mii de oameni, echipaţi şi cu mutiţluni fa Rssia ca sa stabilească la sud o barieră ce va scăpa Polonia, Ceho-Slovacia, Uaga* ria şi România de bolşevici.

Caraghiosl&curiSe pare că Petringenar a fost lovît

de un atac mintal. Iu nefericita foaie care a cazat po mâna trădătorilor de neam, strigă o i era să fie asasinat ca tn cuţit într*o noapte. Şi spune că are o rşoară rani la g atT

Paptele s a t petrecut altfel; bietul om în nebunia lai, credo c i era ai fie asasinat pe când rata da cuţit i-a provocat-o briciul c t care se rade, f i atentatul so reduce la două perechi acraveno do palme aplicate în plină cafenea Coroană.

După cele petrecute, a oi închidem discuţia. Cu nebunii at de-aface nu­mai medicii dela ospicii.

Procesul complotuluidela Oradea-Mare

—* Dovezile nu pot fi discutate, Curtea marţială a corpului 6 armată a început judecarea vinovaţilor. —

Se dâ cetire dovezilor scrise ce a’a i găsit asupra intalpaţilor şi cari constau în dinii-un decret de numire a co­lonelului Csecsy de comandant alar­matei naţionale maghiare ce nrma să se înfiinţez» în B hor şi Oradea şi o ordonanţă dela msrele cartier general al amiralului Horty dela Siofok cn amănunte asupra felului cum trebuia făcută organizarea acestei armate.

Corpurile delicte sunt serlse pe pâtză ta fost aduso iaOrades înfun­dai pălăriei şl s'aa gătit asupra col. Csecsy caro le purta în port-vizlte.

La 11 ]um. so suspendă şedinţa amânându-ae pentru mâine la ora 9, eâad va începe ascultsrea şi confua- tarta inculpaţilor.

Aii cee sen ţVale Co Ungari a Oradea-

la ora 9 a începu! na pro- [onai în fsţa Carţei Mar-

irm., judecarea celor 8 istecaţi în complotai dela

Curtea o prezidată de ca l Fotache lonescu, membrii sunt: maier Cea- şosea şi Ciornea, căpitan Cezar Pe­tre şi Ticuleacu. Comisarul regal e aubioc* VintUâ Petala, iar s^bîoc. Drina ca grefiet.

Apărarea este representată pria advocaţii Victor Roman, deputat Ar­deleana şi avocaţii Ceapa, Cicudasrm, Pordea şi Tripon.

Se procedează la ascultarea sumară a inculpaţilor, earl depun în ungu­reşte Iar translatori oficiali tradue răs­punsurile imediat

lacnlpaţil sunt: It. eeionel Csorav Vilmoş. co l Ceecsy Magy Intre, maior Szuniogb Albert, It coî. Birtka Alex., jude de ocol Iaacovlci Dihamer, aju* ♦ornl de primar Oradea-Mare Lukacs Ödön, ÎL Ciabsy Lorenz din armata maghiari, dr. Eraey Qeorg notar pu­blic Oradea-Mare.

Apărarea citează 34 martori dia earl s’au prezentat numai 0 .

Apărarea în înţelegere eu comisa­rul regal renunţă la martori fiind-câ aceştia an pot dopuae asupra foc4a- lul chestiune!. Si erau chemaţi s i dsa laformaţil asupra vieţei partiealare a iaculpaţilor.

Acnzarea au are nici un martor, sprijinindn-se pe corpurile delicte gă­site asupra inculpaţilor.

Grefier Drina dâ cetire ordonanţei ■ * tnmoţereîn judecată îa care este istoricul cemplotuiui arătându-se pe baza dovezilor, relui fie-cărul iacnlpat şi conchide că s ’au făcut vinovaţi de

complot coatra siguranţei statului cu scop de a aduce ocupa- U0** străină Iu tsritorul român că au

ia farul prosesului se face mare senzaţie fiindcă dovezile de culpabilitate au fost trimise primului ministru Vaida şi Con­ferinţei dela Paris spre a arăta planurile ascunse ale amiralului Hoity.

Cms de limba francezăCastelului 76 etaj

ţin« zilnie Intre orele 3—6 p. m. Doamna Lucia L. Ursalesca licenţiată „cum laude* în fii. mo­dernă, cn studii speciale la Sor- bona Paris ţi profesoară de stat ia şcoala comercială superioară de fete Braşov. 6 ore pe săptă­mână pentru Începători lunar 300 cor. 4 ore pe săptămână pentru iniţiaţi 200 eor. lunar

Dna Reveica Pascu, a donat 100 coroane pentru copii orfani dia Me­diaş.

pe ma tu f Ttsrutut.

Z ia ru l „T ioM na”— Un apel —

Departe, lânşâ Nistru, apare de doi ani un z*ar românesc care face0 curată şi cinstită operă culturală. Iufiinţaţă de «n gruo de intelectuali în*re cari transilvăneni refulaţi, „T’gh na* a cnnoscot ce7e mai grrle lupte ea mizeria tînarulni şi a tutu­ror şrelefor condiţiunl de apariţie.

Mi-adcc aminte cu plăcere tetual de vremea cAnd încercam la trenul de Chişiriu hârtia ca să o duc ti­pografei Sf?tol Ţârei şî cn toate di­ficultăţile dramului, soseam înapo* la Tichina cn ziarul, proHsp^t, cu ul­timele noufăt*. Şi-era o îarnS grea I

Dar noi am plecat pe rând; a ră­mas însă un om de muncă şi cre­dinţă curat naţională: poetul Ber- ph’anu. El, cn îndărătnicie, scoate Tighina. Deai ne-am despărţit tru­peşte, cu snfleîtî am rămas îânj?5 tribuna mică dela malul Nistrului. Şi cn multa bucurie citim micuţul z*ar, a cárul primă tipărire noi am con­dus-o. Datoria fatl 'îe el nn nl-o con­siderăm îmnlinită. De aci trebuie să-1 sprijinim. Facem şi noi ap?l, odată cn „Tighlna* la strângere» uaui fond de ajutorare.

Citiţi apelul următor şl ormati im­boldului sănătos — contribuind cât de puţin la opera ziarului roman ca­re trece şi Nistrul ca să ducă sleva noastră între fraţii mult încercaţi din afară do graniţele României Mari.

V. St. I.*

»Ziarul „Tighioa* lipsit de ori ce culoare politică, de doi ani de zile se «trădueşte a servi interesele supe­rioare dt ordin cultural şi mţion&l.

Scoaterea unui gi*F românesc în Tigkina eite ceva foarte anevoios.

Iniăi*! tipărirea întâmpină mari greotiţ-, căci neexlstacd în oriş o ti­pografie românească, ziarai se tipă­reşte de streini, cari nn ştiu o bosbă româneşte.

Lt aceăstă greutate să mal adargl alta şi msi grea:\fiind starea cultu­rală a moldoveanului foarte înapoiată acei puţini moldoveni şt^ulori de carts nu cunosc decât puţini dintre ei şi dt abia de câteva iuti, scrisul ca litere i»t*ne.

Dar aceasta na ne descurajează,01 msi »u it ne îndeamnă la luptă şi la iertfăi

Z>arul nu nuatai se redactează şi ad«iaistreasă gratis, dar cn tot sa ­marul redus de abonaţi, el se triaiitt în mod absolut gratuit la câţiva mol­doveni în fiecare sat din judeţul Ti- gkins, spre a i depriade cu gustul folositor al cetitului şi a-i introduce şi pe dânşii In cercai vieţii sufleteşti a neaaiuln! întreg.

Peatru aceasta, facem apel că^re toţi românii dia toate părţile să no sprijiaească restituindu-ne costal ce­lor patru stute de abonameete tri- asise gratuit, costând fie-care abona­ment 12 Iei anual.

Numele fie-cărui donator se va publica*în coleaaele ziarului: Papte, au vorbe.*

„Tighin**

Cel cari se duc

Pia Brătianu— Soţia marelui Ion Brătiaau

a muritO telegramă laconică a agenţiei

Damian anunţă din Bucureşti moar­tea mamei d^ui Ion I. Brătiânu.

Sotis marelui bărbat de stat care a prezidat afacerile statului romîrt în cele mai hotărâtoare clipe şi în vremea războiului pentru indepen­denţă — tovBră$a acelui om care a luat parte într’o mare măgură îa for­marea Dinasf’el şi regatului român, a încetat din viaţă după ce a fost hă­răzită de Damnezeu s i vadă Unirea tuturor românilor sub sceptrul Rege­lui Ferdînand.

Mitropolitul Primat Crîstea a făcut o caracterizare potrivită acestei ilus­tre femei : Bunica, neamului româ­nesc î

D e bun augur ne*a fost această n cb ’lă Bun’ci şi reesneş inţa nea­mului se îndreap'â azi către ea, pentru nenumăratele ei f^pte nobile şi muncă ;omânească.

Născută la 1841 în R. Vileea, Pia Brătianu a trecut prin toate^ încercă­rile şi bucuriile evenimentelor mari ale românismele?, asistând la redeş­teptarea cenşt inţel nafanale, ia răz ­boiul neatârnirei ?1 întemeierea di­nastiei, ce apoi să-şi detăvSrşefS-ă bucuria trecâsd prin epoca de glorie a neantului —- dnpă ce puferise re» g?mul greu sl unei ocupsţ uni bar­bare. în vremea grea a refugiului, Pia Brătianu a rămas s i fie pildă de încurajare pentru mamele şi soţiile ctri ae despirte^u d*» ai lor îotru îw p! i i ;rea datoriei faţă de neam şi ţară.

Fericită s trăit, dând educaţiune unor fii cari au a ju ta ccidusfttori al ţârei urmând pilda tatălui lor ; re* semnată a suicid, iapă perderaa ce­hii mai distins EOţ care i/a l isa t au sumai grija edeceţiunei fiilor dai* şi sarcina de a fi o pildă de educa- ţinn# cetăţenească peutrn f«mei!e române.

Pia Britianu a înţeles rolul aceata t ia re gi l’a împllait până In cltiria ei eli^ă.

Memoria ei va fi o încurajare pen­tru ininttle aebiia şi iubiie^re de neiaa şi munca ei, tainică dar neîn­treruptă, «uîidentB peatru toate feaaeils române.

BibliografieA apărat:Legendele Românilor. Manual a u ­

xiliar peatru clasi II primară.Legendele sust pove«tits în grai

simolu, la priceperea cepi lor.Conform iistrueţici dsn Programa

analitică oficială.Indispensabil pentru învăţători şi

elevii.Pfcţui unui exemplar 1 cor.Ia curârd vor sp irea legendele

pentru clasa III primară,Cotaandele se adreteaeă: Toma

Cocişiu# director şcolar Blaj.

MFORBBAŢIUHlXL S B egala venind dela Cluj, a

sosit alaltaeri în Opitală şi a des­cins la halta Cotroc^nl.

Bomânli iss Canada. latre româ-aii bueoviaeni şi transîlvancai caii se afla în Canada s’a pornit un cu­rent sănătos do reîntoarcere la că­minarii« lor.

Paşapoarte le iibereaaă dl coman­dor Pan iar, trimis de guvernul d!s Bacursşii ca să reprezinte interesele românilor în America de nord.

La liberarea paşapoartelor fie-ca- re plăteşte o supreselvire de 5 do­lari din cari s’a strâns pâsu ia sfâr­şitul lunel Decemvrie sunrn de 123 000 dolari (cam 4 milioane lei) pentru reconstituirea teritoriilor devastate ds război ît România Mare.

Cttfgnî bursa! la Cernăuţi. Leul Banca Naţională 100, 282 coroane; banca Generală 281 cor; Rubla Ro- manof 180 cor, iar rubla Romanof măruntă 220 coroane; rubla Kerens* ki 65 cor, şl marea germană 170 cor.

M oarta« dna! Pia Britiattii. Du­minecă noipt- a a încetat din viaţă la locuinţa sa din str. I. C. Brătianu 22, dna Pia Brătlano, aoţia marelai bărbat de stat Ion C. Brătianu, şi mama dlor I. I. Brătianu, şeful par­tidului liberal; Vintill Brătiaau, Dinu Brătianu, dnelor l. Pliat şi Sabina dr. Cantscuzino, dna Taţiana I. Ni- culetcu Dorobanţu şi dşoara Pia Brătianu.

înmormântarea se va face Ia Florica.Un serviciu religios peatru odihna

sufletului marel românce, s’a oficiat Marţi, a orele 3 la domlcilidî defunc­tei, str. I. C. Brătianu 22.

Invitaţiuni personale nu se vor face.Dnpă dorinţa defunctei, familia

roagă po toţi câţi ar dori, să nu tri- meată coroane. (România NouS).

Trenurile evacuate din Trana*ailvania, cari trebuiau să sod&scă la Bacureşti, na au putut fi trans­portate din cauza timpului nefavorabil.

Leul a suferit o ridicare la bur­sa din Paris. A fost cotat la 22.25 centime.

Ccreanele neatamp late. Guver­nul a hotărât trecerea coroanelor ne­stampilate peste Tiss. Această tre­cere se va face cu autorizaţia Co­mandamentului zoael militare.

Circulaţia s iln ic i a T renurilor p erson a le . Direcţiunea Căilor ferate a dispus circulaţia zilnică a trenuri­lor personale,

Peutru eai l i r ă da lucru. Ofi­ciul peatru mijlocirea de lucru Bra­şov, str. H’rscher 2 6 ) anunţă că pot c ipăia lucru 10 «rgăsitorl, 2 ceasor­nicari, 1 croitor d t dame, 1 f*ur, 1 frizer, 1 grădinar, 1 rotar, 1 şef de licrătoare pentru fabrica de piele, S tâmplari de mob le, 1 urloier.

Ocupaţie caută: 1 faur, 1 lăcătuş de construcţie şl raagi^I, 5 mecanici, 1 făcător, «şezător şl carăfiter de parchet®, 3 morari, 2 brutari) 1 foto­graf, 1 comercisTit ^e h î r t ie ş i librar, 1 portar, (pantofar), 1 zidar, 1 bucă­tăreasă, 1 vânzătoare.

— x —

PoliticeZiarele bueuraşiftna anunţa, că

lucrăiila comisiunei însărcinate ca modificarea regulamentului Camerai şi Sec aiului sunt termi­nate. Prcectal va fi înaint&t pen tru deahater© Io lena aceasta

*

Alaltăeri s-a întrunit clubul partidului ţărănesc basarabean parlamentarii basarabeni discu­tând reforma agrară pentru Ba­sarabia. Pro ectui va fi prezen* tai Parlameniulai îa cursul sap- tămânet viitoare.

*Se dă ca s?gură următoarea raiŞ’

csre în diplomaţie: Dl Ghika jdelegat la Conferinţa de pace, fost ministru Ia Roma, va fi numit ministru al României la Roma. D-i Boerescu va fi numit ministru ia Londra.

*

Ministrul de finanţe D-l V\ad încetează la alcătuirea proectu - lai pentru împrumutul intern. D-sa a avut consfătuiri cu di­rectorii Băncilor.

*

Şedinţele Parlamentulni vor fi reluate numai gâmbătă dia cauza nesosirei la timp a parlamenta­rilor din Cluj.

Ultima erăTelegicm&le din 3 Februarie.

Un nou împrumut german.Berlin. — G^rman'a a primit un

nou împrumut de 100 miVoane florini din Oianda. Suma totaiă împrumu­ta ţ i de Germania în Olanda e de 400 milioane de fiorini o'andezi. Gu­vernul întrebuinţează împrumutul pen ­tru primele necesităţii ale refacerei.

esmtelm Apponyi;Ungaria prim eşte pacea — d a r s i i i f ă

Budapesta. — Contele Apponyi a ţinut !n faţa Adunării naţio­nale maghiare un lung expozeu despre condiţiuniie de pace, de­clarând că a arătat Consiliului de cinci cu documente că în Ar­deal trăiesc 3 milioane şi jumătate de locuitori dintre cari numai două milioane nu sunt urguri. Contele Apponyi a arătat apoi că şi-a depus toată ştiinţa, vo ­inţa şi energia pentru convin­gerea Congresului de pace des­pre aceasta, dar totul a fost za- danrnic câci Românii şi Cehii au infiuinţat prea mult puterile aliate.

După un foaite lung discurs pronunţat de primul ministru Huszár, Adunarea Naţională a hotărât să primească pacea, dar numai dacă Ungaria va fi silită. Şedinţa Adunărei Naţionale a hotărât la sfârşit să comunice hotărârea aceasta deja de pe a- cum Congresului de pace prin intermediul misiunilor aliate la Budapesta.

Ziaru! ^Fesier Lloyd“ declară câ guvernul maghiar va cere ön nou termen de prelungire pen­tru încheierea păcei până la Martie.

Gf&fatinsioa T m m z dolialtiv tranşată.

Vlena, — Chestiunea Fiume a fost definitiv tranşată. d'Annunzio a pă ­răsit Fiume care devine stat inde­pendent. Portul său fi oraşul va fi proprietatea L'gei Naţiunilor, iar lo­calitatea Susssk rămâne Jugoslaviei.

Decrafiie iui Ti’ots&iCepsnhega — Agenţia Rlizau a-

nun ţi că Trotzki a lansat un ma­nifest ciire înţreaga populaţie din Rusia sovietisiă, arătând că armata roşie va începe îa primăvară ofen­siva generală pe tcate fronturile. Declară că anul acesta va ii anul revoluţiei mondiale,

3SsAc!t®7 ii fjefssssai restanţi la grevă

Berlin. —* Toţi muncitorii renunţă să continue greva anunţându se la lucra.

Conflictul ifal®»i@ffc-slavLondra. — Guvernul englez este

convins că jugo-slavia va ceda în coufllctal cu Italia.

„M alin“ Hosnâniaşi Polonia.

Paris , — „Matîn* erată situaţia grea a României şi Poloniei fsţă de Ruda soviet#, declarând intenţiu- nil® lor de pace cu Rusia sovietănu se pot amâna dacă aliaţii na dau a- jaioral necesar.

S^olnr&tiiie mlufstrnlui WaUk.Vienu. — Ministrul de externe po ­

lon Patfk a declarat că P o ’onia do­reşte a trăi în bune raporturi cu toţi veciuii. Deasemenea şi cu Rusia so- vietistă. Pacea cu Rusia însă trebuie aşa fel făcută, ca bazele şi siguranţa Poloniei să fie şl din partea Rusiei soviete asigurată, conform pácéi din Versailles.

Colooag In fiSaKáJnriaCopenhaga. După o radiogramă, a-

iniraiui Coiceag a dispărat în Mavi- djurla, uade este bine ascuns.

Asşgtia m aâsaito lalimint^I @i»rmaaîei

Londra. LIoid George a declarat că An^iia du poate admite falimen­tul Germaniei, urmările lui fiind in­calculabile peatru aliaţi.

Maroşnlii! Vmh va c n sâ ^ o s oitsssifra csatra tonlşovioilorParis* Ziarele anunţă câ mareşalul

Foch pieaeă la Varşovia pentru a conduce ofensiva de primăvară îm­potriva bolşevicilor.

TELESRiME w bociesti

£ ®u! larii p s s ta ! .Bucureşti. — Viitorul congres pos­

tai universal va ridica tariful postai Ia 40 centime perstru scrisori şi 90centime pentru că-ţile postai®.

SSfa’ştrii Jtotfiei Ia Paris.Bucureşti. — Miniştrii de ^finanţe

şi aprovizionare si Austriei vor veni la Paris pentru a expune situaţia ţSrei.B o lş iv ic I I S u g ie tea s i o s t i l i t i t i l «

împotriva Poioalol.Bucureşti. — Guvernul esto-

nian se opune plecărei genera­lului Jadenid. Guvernul sovietist a făcut ofertă de pace Poloniei, suspendând ostilităţile.

T r a a sa G fil e ss& orc ia lo ca gasls.

L i Paris s’a primit deciziuuea gu- verntiluî sovietist rus de a permit© transacţli ccmerciale cu streinitatea. Se spune că guvernul sovietist oin Moscova s dat garanţii pentru pro­tecţia măifuriior importate şi expor­tate de societâtaa cooperativă. Repre­zentanţi! firmălor din Europa occi­dentală vor avea permisiuni de a călătorii pîin Ru&ia sub protecţia gu­vernului sovietist. S’au făcut aranja­mente penira întrunirea uaui consiliu economic suprem la Paris.L ista r ă s n o lo im

Luon — Laui sa va preua lui Lersner lista culpabililo'. Prsntre cul­pabilii ceraţi da Frai:ţi figurează ao» tii ai Exkaiserului, Kronpriuţul, gene­ralii von Kiuck şi Hindenburg.

E o p a t r i s r e a ' ir a p o lo r pol® a * d ia Sife« r ia .

Bucureşti — Trupele polone din Siberia şi prisonieiii poloni din ar­mata austriacă vor fi repatriaţi pri intervenţia reprezentantului guvern»* Iui englez dia Siberia,

la c â n ă t o ş a r n a m if lis frn îa i Snliorgsr, .

Berlin. —- S?a^ea sanitară a 1 Erzberger s’a îmbunătăţit.

d a y s u l fslutol.Londra. — Cursul bursei ia Lond*»

este 47,02, Newyork 15.53, BelgU 175, Spania 241.25, Italia 44.25, Rq% mânia 22.25, Elveţia 234.50.

Incunoştiinţarein Satu-Mare s’a înfiinţat societa­

tea anonimă comercială ^Caaa Noa­stră“ cu un capital societar de cor. 1,000,000. In consiliul de administra­tis sunt aleşi următorii domni : Dr. Aîesandru F. Racoti prefect presi­dent, Augustin Ferenţiu primar vice- president, Dr. Carol I. Barbul sub- prefect, Dr Andrei Dobosi advocat, deputat, Vaier Zaharia consilier a- gricol judeţan, Dr Augustin Szilagyi advocat, Iuliu Demeter director de bancă, Dr A’esandru Dumbrovicean medic, Dr Oetavian Papp consilier orăşeneac; iar în comisia de supra­veghere domnii Alexandru Stan pro­prietar, senator, Dr. Am m iu Caba advocat, Dr Augustin Szilvasfy ad­vocat, Dariu Pop revizor şcolar şi Hie Lazar secretarul advocaţilor şi Artemiu Cab?..

Societatea doreşte a se ocupa cu executarea a ori ce fel de operaţiuni eomerciale, industriale şi financiare. Activitatea fi-a început-o îa localul strada Lucaciu (fostă Nr. 3Numărul telefonie 433 fi 428. A- dresa telegrafică : Casa Noastră.

Scopul societăţii este, ca aici la periferie, unde elementul român lip­seşte cu desăvârşire din viaţa comer­cială şi industr ia l^ să creeze şi să promoveze comerciul şi industria ro­mâ ia şi prin aceasta * să contribu- iască la sporirea forţelor noastre na­ţionale. „Casa Noastră*

Societate anonimă pe acţi­uni, Salu-Mare

7. ZMharia. D r . Damnester.— - 3 - 3

CMfcs.Uîile Gasotol Tr&nsilvn-u!oi din gara Braşov şi interiorul oraşului sunt impopulate cu toate ziarele mari şi tot felul de cărţi. Ziarele cari intenţionează sâ fie răs­pândite aici, sunt rugate ' să intre în legătură cu administraţia ziarului Ga­zeta Transilvaniei pentru sa să li-se permită desfacerea în cele patru chioşcuri din Braşov, Avantagii mal mari vor avea ziarele, cari vor da administraţiei Gazetei Transilvaniei exclusivitatea desfacerii pe piaţa Bra­şovului. 5 » 5

Cenzurat ds L Bretea,

£ % u x x n n m x x x n u } m m n i m m n m x t i \

K DROmiERI« CURŢEI REQALE *

1LIE ZAMFIRESCUS u iitirsşti, s i r . AcaJatasIal 3

Gsa mai mare Droperie a Ţârei. Secţia da « n y ro s p en tru fiiedicam ante, fara>soral Farmaciilor şi Dro-

gaeriilor din toată ţara-Cele mai ^duse preţuri ale zilei-

XX

sXX

$

V M X X X M X X M X M X X X X M X X X M X X X X I Xf 11 f^ f f f I f f f f f f f f f f f f f f f f W W f V f f i f f f f fxxx$

Convocare.Domnii membri ai Reuniunei de păstrare şi împrumut

şoveana“ din Braşov sunt invitaţi prin aceasta la a

XII-a

.Bra-

ctr« se va ţine amăsurat § 29 din statute Duminecă în 15 Fe~

{»rusrie 1920 îa 3 ore p. m. în localul institutului; iar dacă nu s’ar Htruai numărul de membri cerut în statute, se ccnvoseă de acum 8 doua adunare generală pe Duminecă în 22 Februarie la 3 ore p. ns.

Oidinea zilei., 1. Raportul Direcţiunii şi Comitetului de supraveghere şi sta­

bil rea Bilanţului.2. Deciderea asupra modului de împărţire a profitului curat.8. Intrag'rea numărului statutar de membri în Reprezentanţă.4. Fixarea taxelor pemtru mize şi iranelor de prezenţa.5. Eventuale propuneriConform § 33 di» statuie, drept, de vot şi drept electoral activ

peate exercia numai acel membru, care nu e în restanţă cu plă- tfrea nici unei rate de mize şi care şi-a luat biletul de votare cel puţis cu 4 8 de ,ore înainte din loca ui Reuniunei şi dovedeşte ideotiîatea in adunarea generală.

Femeile îşi pot exenra dreptul de vot numai prin plenipo­tenţiar, minorii şi cei puşi sub epitropie prin reprezentanţii lor legali. Plenipotenţ^ie au să le depună plen potr-nţfaţii la Direcţi­une cel puţin cu 24 de ore înainte de adunarea gemrală.

Plenipotenţiat poate fi numai un membru cu drept de vot.

Rraşov, la 28 Ianuarie 1920,Bar. E m a i l a l£c{ij&ir,

fr*î«d.Bt*

ACTIVAttmBsussemswstM

Biianî de î n c h e i e r e pe 1918. PASiVA

l a r i p*r Cassa . . Bon la diverse băneiRí m e s e .......................Lombard . . . .K f e c t e .......................Cont «urent . . . Mobiliar . . . . Debitori diverşi . . Literie restante

C*r. ill

1 1 7 0 4 . 9 2

30965-79 426303 10

3 >608-97 47024 37 5824f>'60

1327 60 5598479 40033 21

701309*35

Capital societar în m i z e .......................

Fondul de rezervă .Depunen spre fruct -

ficare . . . .D,videndă şi tantiemă

nerid cată . . .Escont tranzitoriu .Creditori diverşi . .Profit carat . . .

0*r. iii.

69444362362340

534397 69

7218 61 749-55

11937 06 6438-68

704309-35

CHELTUELi C ° P e r d e r e â P r o f i t p e 1 9 1 8 . v e n i t e

C® Interese depuneri 9 Dare . . . .„ Chirie . . . .9 Spese . . . .„ Salare, remuner. etc. „ Mob liar . . .» Profit . . . .

Cor. fil.

22780*70 3840* —

800*— 3043*35 5150-—

147*60 6438*68

42200*33

CiL Escont . . . . „ Inttrese . . . . „ Proviziunişi Taxe „ Cupoane . . .

Cor. fîl.

783 i *38 33680 62

358.33 330*—

42200 ?3

Braşov, 31 Decemvrie 1920.

Dr, Eugeniu Meiianu m, p. Arsenm Vlaicu r a . p.preşedinţi director

Qeorge Chelarlu m. p. Ifosile Şelar iu m. p.▼icepre ş«dinU contabil s.

Ion Lengetu m. p. /. /. CÎarca m. p. N. Ciogn m. p.

St. Sfinghe m. p. D. N. Căpâţinâ m. p. G. Navria m. p.G. M. Stinghe m. p.

Revidat şl aflat în ordine şi în deplină consonanţă ’ cu registrele,

Comitetul de su p r a v e g h e r e :

Va sile literat m. p. Nicolae Salică m. p. Roma as Dogar iu m, p.

Avem onoare să aducem îa cunoştinţa publicului câ am luat în întreprindere pe timp mai îndelungat

izvoarele minerali ce renumiten 1 1 i in . r

o

Deoare ce experţii au constatai infîuinţa binefăcă­toare a acestor izvoare mineralice asupra sănătăţii a- tragem atenţiunea onoratului public asupra îor, as^gu- râr.dn 1 totodată de un serviciu prompt şi solid.

Ap<* miserale, î>t cantitate mai maro se pet cumpăr» Îiî încredinţatul nostru

itr 11, Braşov,

iar în cantitate wai mică se poate cumpăra în ori ee băcănie.

Ou feti mă

Sscietaîia ccmercială p acjiial.

PARIS 8-e — 21, RUE DE TURIN PARIS 8-e

AäENCKED ITIO N — PUBLICITÉ — E ENSEIGNEMENTS D E JOUBJtAUX ROUMAINS.

COMMISSION7 — IMPORTATION — EXPORTATION CONTENTIEUX EOUMAIS

CONSULTATIONS—RÉDACTION d'ACTES—RECOqTBEMBNT8, «U.

CORRESPOND EN FRANÇAIS ET EN-ROUMAIN

5 Í I >â | I>

Ci rac«#, a r i ari*IS B r a n - P o a r t a , j u ­d e ţu l F ă g ă r a ş , p la sa Br»n, dă n s r â n ^ ă teviforiul de r â n a t dia m n ţiiî n r b a r i i l i , Pan teon* şi „Ciob: t e a “, pe 3 în i j î n c e p â n d cu I-T.a Ian u a r ie 1920 :*clusivo 31 D ecem bre1920.

Peţul f;trÍ2lr*i e*to 1000 C r. iar Ţarinii 100 Cor.

L ic ta ţ i h a s* va ţ 'aea îa 15 /28 F e b r a r « 1Ü20 la o*re le 2 p . m. în •d if ié iü l aftoaSei «on fea iooa l* r»m. gr. • r . í in Joe.

C ond iţ iun i le ?e pot v e d e a ia fle- ear* zi 3a p reşed inte le com u nei urba- ria e Bran, parok d I arie Reit .

Bran-Poaria 15/28 Ian tărie, 1920.Il&rie Beit

2 - 2 1 p re ş td .

Aduc la cunoştinţă publică, că în ziua de 10 februaîi© 1920 la orele 3 p. m. fee va licita în bii oul meu din Strada Vămii No. 28, rămasul decedatei Soiia Ea» ghiurlln, constătător din o casă cu un etagin, situată. în strada Cacova de sus No. 9, îu r fgs- trată în cartea funduarăN. 2838. 2839,

Condiţiunile eie licitare $i pre- tu ile oficioase se pot vedea în b roul meu.

Braşov, 31 Ianuarie 192#

C larii f1— 3 notar public

l i a i s s s a s s s s a s i i s i s s

Sprîjinîfi firmele româneşti.

F rize ria High-LifeStrada Vămii 22, BRAŞOV

S ’a deschis frizeria românească HIGH LIFE în strada Vămii 22. Frizeria veche ce a fost aci, am renovat-« şi am întrodus confortul modern. Instalaţia şi aranja­mentul nou al Frizeriei HIGH-LIFE sunt în condiţiile marilor frizerii din capitală.

Se întrebuinţează ioţiimi ( a p da cap), cdîcsl&n f«’nf comprese d3 zpă calda. Serv ciu prompt şi conştiinc ss.

In localul frizeriei avem o mare cantitate de articole preţioase do toa le tă : parfumuri f ne, pastă de dinţi, apă

gură, ape psntru faţă, bnl^ntins, perii da dinţi etc.Contăm la sprijinul publicului românesc din oraş şi

provincie. *Cu stimă

8 - 9 0 Frizeria High-Life.

Comitetul administrativ al Fun- daţiunei lui Ioan Iuga dă în chi­rie prin licitaţiune cu oferte în ­chise apartamentele din etajul prim al caselor din Piaţa Braşo­vului, Şirul Botelor No. 22, con­statatoare d*n 17 odăi (localul băncii Albiră) pe timp de 10 ani* începând din l - a Oct. 1920

Terrninul ultim pentru prezen­tarea ofertelor se fixează pe ziua de 20 Februarie a. c. la 12 a. m.

Suma chiriei se va oferi în Lei şi la ofert se va alătura va- diu de 1 0 # dela suma eferită tot în lei.

Comitetul administrativ îşi re­zervă dreptul să acceptcze ori­care dintre efertele intrate fără considerare la suma oferită, even­tual să nu primească nici unul.

Ofertele se vor înainta în can­celaria E oriei şcolare la secre­tarul Comitetului.

Braşov, din şedinţa Comitetu­lui administrativ al Fundaţiunei îui Ioan Irga, ţinută la 25 D e­cemvrie 1919.

Dr. Slerie Stinghe, m. p.preşedinte.

Romains D*gar n*. p.*e ere tar. 3 - 8

Aducem I« cu io ft i i ţa Onor, Public Braşeveai şi jur că &n adus di» nou an

Mare transport de

VINURI de ARADşi suntem la dispoziţiunea publi­cului să satisfacem comenzile cu preţuri convenabile.

Depozitul se află în Braşov în Pivniţele Cafenelei Transilvania.

„BRAŞOVUL* Societate JLsonimâ Rămână

3 - 10

ßpecialfit expert, din tagma c>- iJ mercianţilor, de naţionalitate germană caută în scopul uaei in- treprinderi lucrative, care nu este

supusă nici unei mode,

un capitalist sau companion

cu un capital de 50.000 Cer.Oferte sub titlal „Succes sigur*

la administraţia ziarului? 1— 2

Nr. Mag. 1739/920.

Publicaţiunereferitoare la c#r.*cricrea tinere­tului mi scut îa a iii 1289, 18:8 şi 1897.

Deoarece foarte mulţi n-au dat atenţiunea cuvenită publieatiunei Nr. Mag. 381/92® şi fiitidcă nu s-a aaunţat în despărţământul militar orăşănesc din strada Por­ţii Nr. 63 în etajul I,

De aceea provocăm acu* pe toţi, cari au între lăsat şi nu s-a prezentat — să se prezin­te negreşit Lnw în 9 Februarie şi Mărfi în 10 Februarie 1920 înamte de ameaz în despărţă­mântul militar orăşănesc. Cei absenţi vor fi anunţaţi prin păria- ţ i lor sau prin alţi represeatanţi.

De anunţat au să se anun­ţe toţi cei născuţi în anii sus­citaţi, fără dfesebire de naţiune şi de ocupaţiune, aşadară chiar şi eei aplicaţi la stat, cei dela căilo ferate etc. etc.

Date mai detailate se află în suscitata publicaţiune. Cei ce nu vor da ascultare aici acestei repeţite provocări, vor fi duşi ca putere brachiala şi întrelâsarea anunţării Ia timp şi de veie bună m fi pedepsită de Jude- eătoria marfialdi. De pedepsit vor fi pedepsiţi ţi aeeia, cari fiind tinerii absenţi au întreiă- sat anunţările îa calitatea lor de representanti*

B raşov , în 31 Ianuarie 1 9 2 i 1 — 1 Consiliul erăşăneac,

A A I lţ f t 2 funcţionari #rl ftdtS v i l U m funcţionare Ter- s«te în lucrările de bireu. De preferinţă cu practică de eo*p- tabilitate, scriere caligrafică ari practică dela administraţia da ziar. Ofertele cu arătarea pre­tenţiilor se vor adresa:Direcţia Tipografiei Concord!*

Societate pe acţiuni.Arad Str. Hoaânul Io. 1 a.

M

m&estaun&tbl fi QteieaiaR e d o u t e

um SPRIMUL B A i a

Recunoscută în mâncări şi băuturi bune şi eftine, serricia prompt. Se dă în abonamente de mâmeM.

g»@ an

r e c i^ g a B i i s s i f u îiim m ’l® ş t ls r i ş i

©iî ă r a r a a <lroptuâ*B3op r o m â n e ş t i }

m m m

2 £ !^ r n i n o E f r u û f o s t ş l f i

f u

apel dar la sprijină la

€a să -ş i tm plinoaseă datoriavprlwigliind om €ORitK»@l Ba «ictela paâblîce.

isitiereselsi» fă««ăniniaip f e o s le i } bîserîc@i şi muncitorimei naţionala*

n înţelege, ©dată infăptuitft Oniî*©a tutsiroa*să continua lupta pentru ou-

©©r»ii*©a drepturilor n o astre economic© m u n c e a s c ă c i n s t i t în a ceastă direcfiusie»

k

g i l care ta „— 1 toate sacrificiile

i c e , m ap i z ia re «

R edacţia şi A dm inistraţia Piaţa Libertăţii Hr. 23

22S T@l«foa 2 2 6

Ü B O H A I p e m t r u R o m â n i i

F a u n a » • - • «P â u a j u m ă t a t e a »

u n s f e r t a n - •

E i T U L

Lei 8Q» ao ». is

Insertion! şi %*e€Îmm®9la adm inistraţia ziarului,

după tarif-

Tißosg.m iu A . M m m â m