olimpiada - faza locală (1)

1
INSPECTORATUL $COLAR IUDETEAN BRAITA ffi MINT'TERUL IDUCATIEI ST W c'icrtrrut $r:txltFtcr' OLIMPIADA DE ISTORIE ETAPA LOCALA 23 ianuarie 2015 CLASA A XI-A Subiectul I (40 puncte) Citifi cu atenfie sursele de mai jos: A.,,Societatea romaneascd cunoaqte in anii interbelici insemnate progrese pe plan cultural. (...) Realizarea statului romin unitar a permis o sincronizare mai rapid[, chiar spectaculoasd, la pulsul ideilor europene. Vestui domin6, dar autohtonismul gtie si se acomodeze. Politica european5 de aliante readuce in atentia Europei t6rile mici gi mijlocii, care joaci in cadrul Natiunilor Unite un rol din ce in ce mai important (...). La punerea in valoare a propriei culturi contribuie circula{ia liberl a populatiei {6rii in spatiul european gi prezen}a unor importante institu{ii culturale gi gtiinfifice (universitSfi, teatre, filamornici, institute de cercetare etc.), organizate dupd model european gi la nivel european, avdnd leg[turi cu instituliile similare din lume. Elita intelectuali se formeazd. in mare parte in Apus. (...) Prezen{a in larn a unor institute culturale qi biblioteci strdine a f6cut posibili intensificarea raporturilor cu f5rile de origine, accesul la uitimul val de informatie.(...)" (Ion Bulei, O istorie a romh.nilor) B.,,in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, pe misurl ce RomAnia qi-a cristalizat expresia plenari ca stat national, curentele de dezvoltare politic5, economici qi sociall, perceptibile deja cu un secol sau chiar mai mult inainte, s-au maturizat. (...) Intelectualii preocupafi de cursul viitor de dezvoltare al tdrii lor formau doui grup[ri largi, care pot fi desemnate sub numele de europenigti gi traddionaliqti. Primii tratau Rom6.nia ca parte componenti a Europei qi insistau c[ ea nu avea de ales, c[ trebuia sd urmeze calea dezvoltdrii economice gi sociale b6tut6 deja de Occidentul urbanizat gi industrializat. Pe de altl parte, tradilionaliqtii subliniau caracterul agrar al Romdniei gi cdutau modele de dezvoltare bazate pe moqtenirea sa sociali gi cultural[ unic6.(...) Europeniqtii, deqi abordau problema dezvoltlrii din perspective diferite, impdrtlEeau o concep{ie similar[ despre istoria modernl a RomAniei gi locul ei in Europa. Doui personalit[]i ies in evidenf[: criticul literar Eugen Lovinescu pi economistul qi sociologul $tefan Zelettn. (...) AmAndoi erau de acord cd. <occidentalizarea> era o etap[ istoric6 necesare, prin care era meniti sd treacl fiecare ]ar6, qi ei nu se indoiau c[ factorul catalizator principal pentru dezvoltarea Rominiei moderne l-au constituit influentele exterioare, europene, gi nu forfele interne." (M.Bdrbulesc4 D. Deletant, K. Hitclxihs, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei) Bd.A1.I.Ctszanr.172, 810025 Br5ila Tei: +4() (0)239 61.9160 Fax: +40 (0)239 61,40 60 [email protected] www.isjbraila.ro

Upload: carmen-badura

Post on 28-Sep-2015

218 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Olimpiada Istorie

TRANSCRIPT

  • INSPECTORATUL $COLAR IUDETEANBRAITA

    ffi MINT'TERUL IDUCATIEI STW c'icrtrrut $r:txltFtcr'

    OLIMPIADA DE ISTORIEETAPA LOCALA23 ianuarie 2015CLASA A XI-A

    Subiectul I (40 puncte)Citifi cu atenfie sursele de mai jos:

    A.,,Societatea romaneascd cunoaqte in anii interbelici insemnate progrese pe plan cultural. (...)Realizarea statului romin unitar a permis o sincronizare mai rapid[, chiar spectaculoasd, la pulsulideilor europene. Vestui domin6, dar autohtonismul gtie si se acomodeze. Politica european5 dealiante readuce in atentia Europei t6rile mici gi mijlocii, care joaci in cadrul Natiunilor Unite un roldin ce in ce mai important (...). La punerea in valoare a propriei culturi contribuie circula{ia liberl apopulatiei {6rii in spatiul european gi prezen}a unor importante institu{ii culturale gi gtiinfifice(universitSfi, teatre, filamornici, institute de cercetare etc.), organizate dupd model european gi lanivel european, avdnd leg[turi cu instituliile similare din lume. Elita intelectuali se formeazd. in mareparte in Apus. (...) Prezen{a in larn a unor institute culturale qi biblioteci strdine a f6cut posibiliintensificarea raporturilor cu f5rile de origine, accesul la uitimul val de informatie.(...)"

    (Ion Bulei, O istorie a romh.nilor)

    B.,,in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, pe misurl ce RomAnia qi-a cristalizat expresiaplenari ca stat national, curentele de dezvoltare politic5, economici qi sociall, perceptibile deja cu unsecol sau chiar mai mult inainte, s-au maturizat. (...) Intelectualii preocupafi de cursul viitor dedezvoltare al tdrii lor formau doui grup[ri largi, care pot fi desemnate sub numele de europenigti gitraddionaliqti. Primii tratau Rom6.nia ca parte componenti a Europei qi insistau c[ ea nu avea de ales,c[ trebuia sd urmeze calea dezvoltdrii economice gi sociale b6tut6 deja de Occidentul urbanizat giindustrializat. Pe de altl parte, tradilionaliqtii subliniau caracterul agrar al Romdniei gi cdutau modelede dezvoltare bazate pe moqtenirea sa sociali gi cultural[ unic6.(...) Europeniqtii, deqi abordauproblema dezvoltlrii din perspective diferite, impdrtlEeau o concep{ie similar[ despre istoriamodernl a RomAniei gi locul ei in Europa. Doui personalit[]i ies in evidenf[: criticul literar EugenLovinescu pi economistul qi sociologul $tefan Zelettn. (...) AmAndoi erau de acord cd. era o etap[ istoric6 necesare, prin care era meniti sd treacl fiecare ]ar6, qi ei nu seindoiau c[ factorul catalizator principal pentru dezvoltarea Rominiei moderne l-au constituitinfluentele exterioare, europene, gi nu forfele interne."

    (M.Bdrbulesc4 D. Deletant, K. Hitclxihs, $. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romdniei)

    Bd.A1.I.Ctszanr.172,810025 Br5ila

    Tei: +4() (0)239 61.9160Fax: +40 (0)239 61,40 60

    [email protected]