Februarie 2020

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENŢIA NAŢIONALĂ

PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE

TESTUL Nr. 1

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

TEST PENTRU EXERSARE CICLUL LICEAL

Profil arte

Timp alocat: 180 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat: - Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate. - Lucrează independent.

Îţi dorim mult succes!

Raionul

Localitatea

Instituţia de învăţământ

Numele, prenumele elevului

SUBIECTUL I (16 puncte)

Studiază sursele și realizează sarcinile propuse.

SURSA A.

„Cât despre autoritatea aceluia care guvernează, vă voi spune, că acest regat atât de mare (Franţa),

atât de populat, atât de bogat, depinde numai de voinţa supremă a regelui […]. Regatul nu se

împarte, ci aparţine unuia singur […]. Regele este împărţitorul unui număr nesfârşit de slujbe,

demnităţi, sarcini, bunuri ecleziastice, gratificaţii, daruri şi alte stimulente şi onoruri. El are asupra

regatului său o autoritate deplină. Totul depinde de el: pacea şi războiul, impozitele şi tributurile,

favorurile, beneficiile, sarcinile, guvernul şi administraţia întregului regat. Pe scurt, regele este

stăpân absolut, nici un consiliu, nici un magistrat nu poate să-i limiteze puterea […].”

(Fragment extras din raportul lui Michele Soriano, ambasadorul Veneţiei la Paris, 1581.)

SURSA B

În istoria germană, exemplul monarhului absolut ne este dat de regele prusac Friedrich Wilhelm I.

Totuși, absolutismul german în statele teritoriale din secolele XVII și XVIII, era mai mult o intenție

decât o practică realizată. [...] În majoritatea principatelor Germaniei, a existat o formă de

absolutism în care suveranul era recunoscut ca purtător al celor mai înalte puteri legislative,

executive și judiciare, dar în limitele prerogativelor care i-au fost conferite de reprezentanții stărilor.

El nu-și putea depăși prerogativele fără acordul stărilor și era obligat să respecte drepturile legale

ale supușilor.

(Bonwetsch Bernd, Istoria Germaniei. Volumul 1. Din cele mai vechi timpuri până la crearea

Imperiului German)

Nr. Item Scor

1 Explică termenul absolutism.

L

0

1

2

L

0

1

2

2 Identifică, în baza sursei A, două trăsături caracteristice a monarhiilor absolute.

L

0

1

2

L

0

1

2

3 Determină, în baza sursei B, prerogativele monarhului în statele germane.

Argumentează răspunsul.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

4 Compară regimul monarhiei absolute în Franța și Germania (sursele A și B).

Argumentează răspunsul.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

5 Exprimă-ți argumentat opinia cu privire la impactul monarhiilor absolute asupra

dezvoltării societăților europene.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

SUBIECTUL al II-lea (14 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

„Nu întâmplător el [ Carol I] era străin. Și nu întâmplător dintr-o familie domnitoare din Europa...

Era una dintre doleanțele cele mai însemnate ale divanurilor ad-hoc din 1857. Românii voiau să

consolideze statul lor amenințat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Ei sperau că un principe

străin, dintr-o casă domnitoare din Apus, prin prestigiul ei, și, de ce nu, prin sprijinul familiei din

care venea, le va putea fi de folos în redobândirea independenței și păstrarea ei”.

(Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne si guvernanți (1866-1916))

Nr. Item Scor

1 Numește, în baza sursei, două motive ale alegerii unui principe străin la tronul

Principatelor Unite.

L

0

1

2

L

0

1

2

2 Determină opinia autorilor cu privire la impactul așteptat al venirii la domnie a lui

Carol I. Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și la cunoștințele obținute

anterior.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

3 Formulează o cauză ce a determinat doleanțele cele mai însemnate ale divanurilor

ad-hoc din 1857. Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

4 Apreciază rolul lui Carol I în istoria românilor. Argumentează răspunsul.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

SUBIECTUL al III-lea (9 puncte)

Studiază sursa și realizează sarcinile propuse.

” [...] ROMÂNI, Un nou Guvern de Uniune Națională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire

voința hotărâtă a Țării de a încheia pacea cu Națiunile Unite. România a acceptat armistițiul oferit

de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează

lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea

Britanie și Statele Unite. Primiți pe soldații acestor armate cu încredere. Națiunile Unite ne-au

garantat independența Țării și neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut

nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.

(Proclamaţia Regelui Mihai I către ţară, difuzată la radio în seara zilei de 23 august 1944)

Nr. Item Scor

1 Explică, cu trimitere la sursă, motivul adresării către țară a Regelui Mihai I.

L

0

1

2

3

L

0

1

2

3

2 Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale deciziei asumate de

către rege. Argumentează răspunsul.

Consecința 1:

Consecința 2:

L

0

1

2

3

4

5

6

L

0

1

2

3

4

5

6

SUBIECTUL al IV-lea (25 de puncte)

Studiază sursele A-D.

SURSA A.

”Orientul a exercitat o atracţie specială pentru lumea europeană. Teoria ex Oriente lux (din

Orient vine lumina) a fost una dintre cele mai longevive teorii istoriografice. Argumentele în

favoarea acesteia sunt numeroase: o serie de invenţii îşi au originea în lumea orientală, iar trecerea

de la preistorie la istorie, prin apariţia scrisului şi a statului, se realizează pentru prima dată tot aici.

La fel de adevărat este faptul că Orientul a contribuit decisiv la evoluţia culturii europene.”

(Gheorghe-Vlad Nistor, Cultură şi civilizaţie în lumea antică)

SURSA B.

”Care este secretul destinului istoric al Romei? Până acum, întreg pămîntul a fost divizat,

din Orient în Occident, de o luptă necurmată. Pentru a învinge această nebunie, Dumnezeu a învăţat

neamurile să se supună aceloraşi legi şi să devină toate romane. Acum noi vedem pe oameni trăind

ca nişte cetăţeni ai aceloraşi cetăţi şi ca membri ai aceleiaşi familii...Popoarele sunt unite prin

comerţ, prin civilizaţie şi prin căsătorii... Iată semnificaţia victoriilor şi triumfurilor imperiului-

pacea romană a pregătit calea venirii lui Hristos.”

(Prudentius, Contra lui Symmachus)

SURSA C.

”Trei mari poeți ai secolului al V-lea reprezintă întreaga tragedie greacă pentru noi: Eschil,

cel mai mare dintre ei, a trăit în prima jumătate a secolului, Euripide, cel mai tânăr, în a doua

jumătate, și Sofocle, căruia soarta ia dăruit 90 de ani, a trăit întregul secol, începând cu războaiele

greco-persane. Datorită operelor lor, din care până la noi au ajuns fragmente selectate de lingviști

într-o perioadă ulterioară, în scopuri educaționale, putem urmări modul în care s-a schimbat

conceptul de tragedie.”

(Francois Chamoux. Civilizația greacă)

SURSA D.

”Net inferiori grecilor timpului în domeniul geometriei, indienii le-au fost însă superiori în

cel al matematicii. Astfel, în timp ce sistemul de numerație al grecilor se oprea la cifra de 10.000,

cel al indienilor folosea denumiri speciale pentru valori care au ajungeau până la 10 la puterea 23.

(...) Originală este gândirea medicală. Iar în practica medicală, indienii au ajuns la rezultate

apreciabile. Încă din epoca vedică găsim menționate multe nume de maladii și de plante

medicinale.”

(Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației.)

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema:

Moștenirea antică a civilizației europene

În textul tău: Scor

formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere științific, pentru a-ți susține opinia referitoare la tema propusă;

L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

explică relații de cauză-efect (cel puțin două); L 0 1 2 3 4 5 L 0 1 2 3 4 5

integrează critic informațiile din sursele propuse; L 0 1 2 3 L 0 1 2 3 expune ideile în baza unui plan logic care să includă introducere, cuprins, concluzie;

L 0 1 2 3 4 5 L 0 1 2 3 4 5

utilizează corect limbajul istoric. L 0 1 2 L 0 1 2

SUBIECTUL al V-lea (11 puncte)

Studiază harta și realizează sarcinile propuse.

Nr. Item Scor

1 Caracterizează, în baza hărții, procesul de formare a RSSM.

L

0

1

2

3

L

0

1

2

3

2 Numește două județe ale Basarabiei care nu au fost încluse în hotarele RSSM:

1.

2.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4

3 Formulează, în baza hărții și a cunoștințelor obținute anterior, o concluzie

referitoare la rolul autorităților sovietice în trasarea hotarelor RSSM.

L

0

1

2

3

4

L

0

1

2

3

4