Ocluzologie

OCLUZOLOGIE

CURS 1

Def:

OCLUZIOLOGIE= disciplina de MD care studiaza morfologia, fiziologia si patologia sistemului stomatognat

Se ocupa de restabilirea si mentinerea functiilor orale, a confortului, infatisarii si starii de sanatate orala prin inlocuirea dintilor lipsa si asigurarea continuitatii arcadelor dentare prin subst artificiale.

Protetica+ Gnatologia= GNATOPROTETICA care este disciplina care se ocupa cu cunoasterea functiilor si disfunctiilor sistemului stomatognat in scopul cunoasterii, mentinerii si restabilirii echilibrului biomecanic al sau prin mijloace specifice in context biopsihosocial.

Restaurarea SST se poate efectua prin mijl multiple, medicamentoase, subst artificiale, interventie directa a medicului dentist.

Sistemul este un ansamblu de elemente aflate in interrelatie in cadrul unui complex relativ stabil in care se comporta ca un intreg dar cu proprietati diferite ale elementelor.

CARACTERISTICI:

sistem biologic- realizat de str vii; sistem realizat prin convergenta functionala deoarece functia fiecarui element in parte converg spre realizarea functiilor de baza ale sist (masticatie, fizionomie, deglutitie etc)

sistem integral- nu poate fi definit numai printr-unul din elementele sale sistem integrat macrosistemului (organismului)- format din alte sisteme care stabilesc legaturi (interrelatii)

sistem deschis- relatiilor cu celelalte sisteme ale organismului

sistem autoreglabil

Sistemul stomatognat se supune homeostaziei generale, dar are si mecanisme proprii de reglare.

CONTINUTUL GNATOPROTETICII:

morfologia SST

studiul functiilor si disfunctiilor acestor sisteme si terapia acestor disfunctii prin mijloace specifice (protetice)

Afirmam in cazul def gnatoproteticii- stabilirea echilibrelor biomecanice in context biopsihosocial (biologic- psihic- social).PRINCIPII DE TRATAMENT GNATOPROTETIC

1) Principiul profilactic

aplicarea concomitenta si simultana a tehnicilor profilactice ce vizeaza starea de sanogeneza (sanatate) a sist stomatognat

in cadrul sist actioneaza legile unei homeostazii generale nespecifice cat si o homeostazie specifica SST.

PROFILAXIA se poate face colectiv sau individual.Profilaxia colectiva: ieftina, realizata de massmedia (nu este eficienta)

Profilaxia individuala (costisitoare, eficienta) facuta de medicul dentist la consultatie.

PROFILAXIA: generala( TA, anamneza: trimitere la specialist)/ locala

SCOPUL studierii sistemului stomatognat:

asigurarea starii de sanatate a structurilor orale prin observarea si dirijarea SST din copilarie pana la adolescenta.

terapia odontala si parodontala : facuta la timp si corect

terapia de corectare a parafunctiilor (obiceiuri vicioase)

aplicarea unei chirurgii de necesitate si conservatoare

restaurare protetica corect conceputa si corect executata

Programul de profilaxie include: educatie sanitara:

comunicare verbala si nonverbala medic-pacient efortul de igienizare orala printr-un examen clinic complet

relevarea P.B. si recomandari date pacientului in ceea ce priveste tehnica de periaj

protezarea provizorie : mentine cele doua arcade in pozitie de ocluzie normala- proteze conjuncte acrilat, partial provizorii acrilice, microproteze (cape de celuloid, coroane de policarbonat)

prin instituirea unei terapii de reconditionare tisulara ( medicamente, vitamine, saruri minerale, mijloace balneo-fizio-terapice, chineto-terapice etc)

Se impune:

utilizarea corecta a sprijinului protezelor dentoparodontal, mucoosos sau mixt (proteze scheletizate).

utilizarea corecta a spatiului protetic potential

profilaxia sindromului de rezorbtie alveolara printr-o protezare la timp si corecta; se accentuiaza cu timpul

prin folosirea de materiale cat mai biocompatibile (acceptate de str orale) in contr protetice

2) Principiul curativ

- impune restabilirea cadrului morfologic si asigurarea continuitatii arcadelor dentare in vederea indeplinirii fct de baza ale sist folosind substitute artificiale

- realizarea unei ocluzii functionale si restabilirea unei pozitii normale a mandibulei fata de craniu in toate cele 3 planuri3) Principiul biologic

- substitutele artificiale trebuie realizate din material biocompatibil

- impune ca actele terapeutice efectuate de catre specialist sa nu agraveze leziunile existente si sa nu provoace leziuni noi

- piesa protetica trebuie sa realizeze potrivirea cu str vecine (dinti vecini, gingie, limba, obraji)

- se va lua in calcul varsta biologica a individului care nu prea se calculeaza cu cea cronologica

Exista 4 perioade importante:

0- 20 -> perioada de acumulari; domina anabolismul; se intervine prin obs si armonizare corecta a SST

20- 40-> apar disfunctionalitati; se intervine fie pe cale odontala sau parodontala

40-60-> domina catabolismul; mai mult se pierde decat se castiga

4) Principiul biomecanic

- sunt aspecte legate de existenta substitutelor artificiale (aparate protetice) rezistenta care este in functie de material ( ceramica, aliaj metalic, rasini)

- rezistenta str orale care este mai mare in cazul str dentoparodontale fata de elem mucoosoase

5) Principiul homeostazic

Se supune unei:

homeostazii generale

homeostazii proprii (specifice): implica stabilirea echilibrului geometric si biomecanic a sist; stabilirea unor rapoarte corecte ocluzale; stabilirea unor rapoarte mandibulocraniene corecte

Pt a conserva o homeostazie normala trebuie cunoscuti parametrii normali ai acestui sistem: la nivelul arcadelor, muschi, ATM, rapoarte ocluzale.

6) Principiul ergonomic

- a avea profit ( randament) max cu efort redusMD este o meserie f solicitanta, stresanta.

ISO (Oficiul International de Standard) si OMS au impus niste masuri de protectie acestei categorii profesionale.

protectie: - halat, boneta, masca, ochelari de protectie, manusi

obliga medicul stomatolog sa lucreze in pozitie sezanda

bolnav-> pozitie orizontala

pozitia sezanda a bolnavului- irigare deficitara: lipotimie, sincope

campul operator trebuie f bine iluminat pentru a deveni accesibil

medicul sta in dreapta pacientului: pentru arcada maxilara- poz 7,8; mandibula: poz 10

cabinet bine organizat: pentru a face economie de energie

trebuie organizat in cercuri concentrice pe o raza de 50 cm

I : campul de lucru+ degetele pacientului+ instrumentarul+ mainile asistentei

II: fotoliul dentar, unit, fotoliul medicului III: masuta cu materiale, chiuveta, masa cu instrumentar

IV: material de depozitare, subst chimice, trusa de urgenta

Miscarile executate de medic:

I: miscari din degete

II: artic degetelor si art pumnului

III: idem II + miscari din artic cotului

IV: idem III+ miscari din artic scapulohumerala

V: idem IV+ miscari din coloana vertebrala

Pt o egonomie corecta sunt implicate miscari din categoria I, II cel mult III mai putin cele din cat IV si prohibite cele din coloana vertebrala.

INFORMATICA

- PC-ul intervine f mult in activ medicului nu numai in programarea pac; punerea diag si alegerea pacientului.

STRUCTURILE SST oasele maxilare: maxilar sup+ maxilar inf (mandibula) ATM

Muschii SST

Dinti (arcade dentoalveolare)

Limba

Mucoasa bucala

Planseul boltii palatine

Glande salivareSISTEMUL OSOS

la nou nascut-> str uniforma a t osos

se diferentiaza prin crearea unei trasee osoase (traverne) odata cu aparitia dentitiei

presiunile de la nivel ocluzal sunt transmise asupra sup osos nu ca presiuni ci tractiuni

presiunile asupra dintelui intinde fibrele care trag de corticala alveolara

totalitatea acestora formeaza un traseu sinusoidal

la nivelul apexurilor-> o densificare osoasa = traseu/ fascicul bazal de trasee de rezistentaPresiunile se transmit ansamblului oaselor maxilare prin 3 stalpi verticali uniti prin trei platforme orizontale.

LA MAXILAR

a) primul stalp = NAZOFRONTAL- culege pres de la nivelul grupului frontal si grupului PM . Se dirijeaza spre unghiul intern al orbitei, apof nazala a osului frontal; la acest nivel o parte trec pe partea opusa si se anuleaza ; a alta parte merg pe unghiul int al orbitei: o parte suborbital si o parte supraorbital

b) al doilea stalp= stalpul zigomatic- cel mai imp- aduna pres masticatoriii de la niv M1 (cheia de ocluzie); merge pe traseul apof zigomatice a malarului si se distribuie:

o parte la arcada zigomatica-> pe supraf craniala o parte sub arcada zigomatica-> spre osul sfenoid

o parte spre unghiul ext al orbitei: o parte anulandu-se o alta parte disipandu-se la nivel orbital (supra-/ suborbital)c) stalpul pterigoidian-> aduna presiunile la nivelul M2,3 prin intermediul tuberozitatii si apof pterigoide si se deplaseaza spre baza craniuluiTREI PLATFORME ORIZONTALE

la nivelul boltii palatine ( torus palatin)

planseul orbitei

baza craniului

LA MANDIBULA1) Sist sinusoidal peridentar la baza apexurilor formand un traseu trabecular orizontal-> fascicolele o parte se indreapta spre simfiza mentoniera si se intalnesc cu cele de pe partea opusa unde se anuleaza; restul se indreapta spre post si sup pe ramul mandibular si merg o parte spre apof condiliana a ramului mandibular iar o parte pe apof coronoida2) Traseu bazilar pe linia de insertie a muschilor de pe linia oblica ext a mandibulei: buccinator+ maseter

- post pe ram ascendent-> spre condil; apof coronoida- in plan median celelalte se anihileaza cu cele de pe partea opusa

3) Traseu sigmoidian (apof coronoida)

- merg spre condil

- celelalte se anihileaza

ARTICULATIA TEMPORO MANDIBULARA

Articulatia cea mai complexa din organism capabila sa efectuieze miscari in toate cele trei planuri spatiale.

Structura formata din:

doua supraf articulare

cartilaj de acoperire a acestor suprafete

menisc articular

capsula articulara

sinoviala

ligamente intrinseci si extrinseci

SUPRAFATA ARTICULARA

o suprafata craniana aflata pe partea infero-ext a stancii temporalului; cele doua axe long a acestei cavitati converg intr-un pct situat ant de gaura occipitala (unghi 150-170 grade)

delimitarea ei:

ant: tuberculul articular ant

post- CAE cu osul timpanal (tubercul post+ ram asc al mandibulei= opritorul lui Farabeauf

int- spina sfenoidala

ext- scobitura zigomatica

dimensiuni:

axul longitudinal ant- post : 20 mm

diametrul transversal ext-ext: 25 mm

prof: 6-7-8 mm in fct de inaltimea tuberculului articular

prin mijl acestei cavitati: sutura petro-scoamoasa-> scizura lui Glasser: imparte cavitatea glenoida in 2 elemente intra/ extra articular

in partea post-int : spina sfenoidala

mai post-> apof stiloida, osul timpanal, apof mastoida supraf osoasa articulara mandibulara se afla pe partea sup a apof condiliene

forma ovoidala cu diam mare: 25 mm ext-int; diam mic inf-sup: 10 mm

are 2 versanti:

ant: articular vine in contact cu supraf articulara ext a tub art glenoide

post: este articular dar nu este functional; este legat de acesta printr-o portiune ingusta numita col

sub supraf articulara se afla o depresiune sub care se insera ms pterigoidian int

Supraf articulare sunt acoperite de cartilajul articular format din tesut fibroconjunctiv si cartilaginos cu grosime dif la periferie si centru.

Prima tendinta de a reduce incongruenta convexitatilor supraf articulare este acest cartilagiu articular care are grosimi diferite ( la periferie si centru: centru gros, perif: subtire)

Cartilajul de acoperire este neted la ext la niv cavitatii glenoide.Partea de contact cu osul este rugoasa si se prinde de fibre conj de t osos.

MENISCUL ARTICULAR

o formatiune fibroconjunctiva si cu t elastic

are forma de lentila biconcava

se interpune intre capetele artic si prez la port ant si cea post 2 fascicole (ascendent, descendent)

amandoua se pierd in capsula articulara

in acest hiatus vin si se insera fibrele sup ale ms pterigoidian ext

Acest menisc articular in perioada de repaos este relaxat, coafeaza condilul mandibular si cavitatea glenoida.

Imparte cavitatea articulara in doua componente:

suprameniscal: miscari de translatie ant- post

submeniscal: miscari pure de rotatie in jurul axei condiliene

CAPSULA ARTICULARA

forma unei cupe

formatiune fibroconj fara t elastic

se insera :

ant- pe vf condilului temp

ext- pe scobitura zigomatica

post- buza ant a scizurii lui Glasser

int- pe spina sfenoidala

inf- la nivelul condilului mandibular se insera ant imediat sub supraf artic

lat- sub condil

post- la 5-6 mm de vf condilului

SINOVIALA

str histiocitara fina care vine si ea sa umple spatiile de incongruenta

secreta lichidul sinovial imp in lubrefiere

LIGAMENTELE ARTICULARE

intrinseci (2)

lat-int care se insera pe spina sfenoidala- la baza supraf condiliene

lat-ext pe scobitura zigomatica pe fata int si merge int pe supraf artic a colului condilului mandibular

extrinseci (3)

sfenomandibular : vine de la apof sfenoida la spina lui spix

pterigomandibular: se insera pe carligul pterigoidian (hamulus) si coboara spre inafara si in jos venind in triunghi retromolar pe care sta tuberculul mandibular

stilomandibular: pe vf apof stiloide si coboara inserandu-se pe marg post a ramului asc a mandibuleiPAGE 2