7/23/2019 ocluzie

1/19

Cuprins

Obiectivul ocluzologiei

Capitolul 1

Elemente de morfologie si ziologie clinica a principalelor componente ale sistemului de ocluzie.

1.1 Dintii

1.1.1. Cuspizii

1.1.2. Relieful ocluzal

1.1.3. Fata ocluzala (suprafata ocluzala internA)

1.1.4. Suprafata ocluzala totala (triturantA)

1.1.. Ambrazurile1.1.!. Clasicarile cuspizilor din punct de vedere al ocluziei

1.1.". Arcadele dentare

1.1.7.1. Forma

1.1.".#. $lanul de ocluzie curba sagitala% curba transversala% curba frontala

1.1.7.3. Moificari ale planului e ocluzie

1.1.!. Stopurile ocluzale "rupa #$ ##$ ###.

1.1.%. #mportanta$ rolul stopurilor ocluzale1.1.1&. 'ipuri de contacte ocluzale

1.1.1&.1 Functionale

1.1.1&.#. efunctionale

1.2. 'aroontiul

1.3. usc*ii mobilizatori ai mandibulei

1.3.1 Riicatorii

1.3.#. Coboratorii

1.3.3. 'ropulsorii

1.3.+. ,etropulsorii (retruzori-)

1.3.. Clasificarea miscarilor maniulare

1.+. Articulatia temporomandibulara

7/23/2019 ocluzie

2/19

D*F#+#,#*. ,*RM#+--/#*.

#. -C0#*

reprezinta rapoartele de contact intre dintii celor # arcade in anumite pozitii/

aceste pozitii pot fi

statice si

inamice.

1. 'ozitiile statice

cu interes pentru ocluzologie sunt cele care apar in nalul actului masticator/

sunt

-%

RC

pozitia de 0cap la cap in propulsie.

pozitia e repaus

2. 'ozitiile inamice

apar in timpul alunecarii dintilor intre ei/

sunt

propulsia%

lateralitatea$

pozitii intermediare intre propulsie si lateralitate.-n studiul ocluziei nu ne putem delimita strict la e2aminarea rapoartelor dintre dinti. intii se a4a incorelatie cu o multime de alte tesuturi% formand asa numitul sistem de ocluzie--. 5-5'EE E OC678-E. se intelege totalitatea tesuturilor care participa la realizarea ocluziei/ sunt +9

intii$

parodontiul%

musculatura$

A'.

7/23/2019 ocluzie

3/19

---. OC678O6O:-E. stiinta care se ocupa cu studiul9 morfologiei% functiilor si disfunctiilor sistemului de ocluzie inscopulcunoasterii% mentinerii sau restabilirii ec*ilibrului perturbat al sistemului.

#. /+A,--/#*

studiul gnatologiei presupune studiul sistemului stomatognat/ :natologia este un termen maicuprinzator decat ocluzologia% iar din cadrul sistemului gnatologic fac parte sistemul nervos% glandele%tesutul osos% musculatura% dintii% parodontiul.

-n continuare vom analiza urmatoarele aspecte9 morfologia si ziologia componentelor de baza care participa la realizarea ocluziei. Acestea sunt9dintii% parodontiul% musculatura si A'/ analiza pozitiilor statice ale mandibulei9 -% ,C% $,/ analiza pozitiilor dinamice ale ocluziei9 miscarea de propulsie si miscarea de lateralitate/ conceptii clasice cu privire la ocluzie/

principiile ocluziei functionale5

disfunctiile ocluzale.

Elemente de morfologie si ziologie clinica a principalelor componente ale sistemului de ocluzie.

1.1. Dintii elemente e morfolo"ie ocluzala

1.1.1. Cuspizii

ecare dinte prezinta cuspizii vestibulari (meziali% centrali sau lingual-) si orali (palatinali sau lingual-)/

fiecare cuspi este impartit in 2 6ersante

versant e2tern ; priveste in afara fetei ocluzale sau in afara a2ului lung al dintelui/ versant intern ; priveste spre interiorul fetei ocluzale sau spre a2ul lung al dintelui.1.1.#. ,elieful ocluzal creasta (proeminenta ce e2ista in varful cuspidulu-) desparte versantul intern de cel e2tern. se uneste si se continua cu cele # creste marginale pro2imale ale fetei ocluzale.

< crestele marginale delimiteaza fata ocluzala/ desparte fata ocluzala de suprafata ocluzala.

7/23/2019 ocluzie

4/19

suprafata ocluzala cuprine

versantele e2terne ale cuspizilor = mandibulari%

6ersantele eterne ale cuspizilor ' mailari.

ecare versant este impartit in # pante9

panta meziala5

panta distala. muc*ia longitudinala desparte versantul intern in cele # pante ( si )9 are o directie =O% porneste din varful cuspidului% pana la nivelul ecuatorului dintelui (pe versantele e2ternE) sau lanivelul santului principal la molari% respectiv sant longitudinal la premolari (pe versantele internE)/ se poate observa clinic la nivelul fetei = ai $ superiori.

1.3. Fata ocluzala (suprafata ocluzala internA) este suprafata dintelui delimitata de crstele meziodistale (sagitalE) si de coama crestelor marginale. in fata ocluzala fac parte versantii interni aicuspizilor. =ersantii e2terni apartin fetelor vestibulare% respectiv fetelor orale ale dintilor si

ambrazurilor. Astfel% fata orala este o notiune anatomica% deoarece ea este delimitata anatomic (decreasta sagitala si de coama crestei marginalE) de fata vestibulara% fata orala% fata meziala si de fatadistala a dintelui. -mpropriu se foloseste termenul de suprafata ocluzala.1.+. 5uprafata ocluzala totala (fata ocluzala triturantA) este suprafata dintelui orientata spre dintiiarcadei opuse. Aceasta suprafata este mai marre decat fata ocluzala% deoarece include si anumiteversante e2terne (versantul e2tern al cuspidului palatinal si versantul e2tern al cuspidului vestibula,).Aceste versante nu fac parte din fata ocluzala ci din fata vestibulara% rrespectiv palatinala a dintelui.5uprafata ocluzala totala (triturantA)% nu are o delimitare anatomica% ci una functionalaa. Crestelemarginale/ la e2tremitatile pro2imale ale ecarei fete ocluzale sunt crestele marginale. ecare creasta marginala este alcatuita din # versante9 versant e2tern apartine ambrazurii ocluzale ; arie care vine in stransa legatura cu dintele vecin.

6ersant intern 8 apartine fetei ocluzale.

coama crestei marginale desparte versantul e2tern de cel intern.

are irectie -5. Fosetele5

d.p.d.v. al functionalitatii% importanta prezinta fosetele centrale ale molarilor in care articuleazanumai cuspizii = ai molarilor si fosetele marginale/ importanta deosebita ; fosetele dintre crestele marginale9 sunt realizate din versantele e2terne ale crestelor marginale de la # dinti vecini% delimitate spre coletde aria de contact (contact interdenta,). Acestea se numesc nise masticatorii > ambrazuri.1.1.. Ambrazurile Fetele meziale si distale ale dintilor stabilesc arii de contact interdentar. atoritaconve2itatii fetelor pro2imale% in ?urul ariei de contact apar spatii triung*iulare% numite ambrazuri.=arful ambrazurii se a4a la nivelul ariei de contact. 5e formeaza astfel + ambrazuri9

ambrazurile ocluzale sunt spatii desc*ise spre ocluzal formate de versantii e2terni ai crestelormarginale. =arful lor se a4a la nivelul ariei de contact. Ambrazura ocluzala face parte din suprafataocluzala trituranta. 5e mai numeste nisa masticatorie. ambrazura cervicala% este triung*iul interdentar% desc*is spre cervical% creeaza spatiu pentru gingiainterdentara/ ambrazura vestibulara este desc*isa spre vestibular/ambrazura orala este desc*isa spre oral.c.arginea libera a dintilor frontali mandibulari si ma2ilari/ marginea libera a dintilor frontali mandibulari incisivi si canini% prezinta o muc*ie = si una O/ muc*ia = a - mandibulari are o directie rectilinie / muc*ia = a C mandibular descrie un 0= cu varful indreptat spre planul de ocluzie% varf din careporneste muc*ia ce separa cele # pante ( si ) ale versntului e2tern ale cuspidului canin (fata =).d.Fata palatinala a dintilor frontali ma2ilari. participa la functionalitatea ocluzala/ zona din fata palatinala cuprinsa intre marginea libera si cingulumul fetei palatinale a dintilor frontali

se numeste panta palatinala/ este zona corespunzatoare versantilor interni cuspidieni si santului principal / pe fata O% panta palatinala se termina in vecinatatea cingulumului% loc in care se gaseste o

7/23/2019 ocluzie

5/19

depresiune asemanatoare fetei palatinale a dintilor frontali ma2ilari cu fata ocluzala a $.

1.1.!. Clasicarea cuspizilor din punct de vedere al ocluzieiCuspizii sunt9

1. Cuspizi e spri9in5

#. Cuspizi de ec*ilibru.

1. Cuspizii de spri?in9

intervin in contactele dentodentare/ articuleaza cu dintii antagonisti in cadrul $- sau ,C la nivelul crestelor marginale si ambrazurilorocluzale (nisa masticatoriE)/ contactul trebuie sa e stabilE2ista 3 grupe ale cuspizilor de spri?in9a. Cuspizii vestibulari mandibulari/b. Cuspizii palatinali/c.Cuspizii caninilor si marginile incizale ale incisivilor inferiori%

2. Cuspizii e ec:iliru

cuspizii vestibulari ma2ilari si linguali mandibulari/ sunt cuspizi inactivi (pasiv-) sau cuspizi de g*ida?.

Concluzie9

intele are o suprafata reliefata5

la o lucrare articiala trebui sa e2iste cuspizi% fosete/ individual ; in functie de relieful celorlalti dinti de pe arcada.

1.1.7. Arcaele entare in entitia permanenta

$rin arcada dentara se intelege totalitatea dintilor de la nivelul unui ma2ilar% insiruiti unul dupa altul inprocesul alveolar. E2ista o arcada ma2ilara si una mandibulaa.

1.1.7.1. Forma arcaelor

Arcada ma2ilari are forma eliptica sau de 7% avand curbura mai accentuata in regiunea frontala% cudesc*iderea spre lateral iar distal avand o usoara convergenta.Arcada mandibulara are forma de parabola% avand curbura usoara in zona frontala si doua liniidivergente spre distal. @iperbola este asemanatoare cu parabola% dar in zona frontala curba este maiaplatizata1.1.".#. $lanul de ocluzie curba sagitala% curba transversala% curba frontala

'A+0 D* -C0#*

reprezinta suprafata ce se formeaza prin unirea marginii incizale si a varfurilor cuspidiene. (vfcuspidiene se refera atat la cuspizii = cat si la cei O)/

7/23/2019 ocluzie

6/19

e2ista plan de ocluzie ma2ilar si mandibular/ suprafata care se formeaza in momentul contactului dintre ariile ocluzale la dintii ma2ilari simandibulari. pot apare modicari ale planului de ocluzie prin e2tractii sau prin abrazie.

Caractere91. este un plan real/ la acest nivel se intalnesc dintii celor doua arcade

#. se refera la dentatia naturala sau arcade articiale realizate prin lucrari protetice3. este un plan curb caruia i se pot descrie 3 curburi9Curburile planului de ocluzie9

1. Curbura sagitala (curba lui 5peE) prin care se intelege linia ce se formeaza prin unirea vf cuspizilor =in plan sagital.Caracteristicile curbei sagitale9 profunzimea ma2ilara la nivelul 1 este o curba cu concavitarea in sus la mand si conve2itatea in ?os la ma2ilar. adancimea curburii este diferita% incepand de la o adancime minima% uneori c*iar dreapta(orizontalA)% pana la o adancime mare.-ntotdeauna gradul de adancime a curburii este corelat cu caracteristicile ocluziei frontale a.i.9 cand avem curbura adanca% e2agerata% obligatoriu avem supraacoperire mare si trepta sagitala micapentru a realiza dezocluzia dintilor laterali in miscarea de propulsie/

curbura plata ; asociata cu pozitia incisivilor cap la cap.Aceste corelatii prezinta imprtanta practica pentru restaurari protetice atat pentru zona frontala cat sipentru zona laterala. E2ista numeroase situatii patologice cand curba sagitala este modicata. $utem intalni curba sagitalaneregulata care apare datorita modicarilor poste2tractionale prin migrarea vecinilor si antagonistilor%care deniveleaza planul de ocluzie. Curbura inversa ; cand se realizeaza punti ma2ilare si mandibulare pe arcada cu greseli de conceptiesau in cazul unei punti gresite a anagonistilor

#. Curbura transversala (curba lui ilso) ; este data de gradul de inclinare a dintilor cuspidati. (dintiima2ilari au o inclinatie cu convergenta la ma2ilar si dintii mandibulari cu divergenta apicala ; cuspizii $sunt mai coborati decat cei =% iar la nivelul mandibular% cuspizii = sunt mai ridicati decat cei 6). este curbura care uneste vf cuspizilor = cu cei orali ai ecarui dinte atat in *emiarcada stg% cat si incea dr% si care se prelungeste spre linia mediana. curbura lui ilson prelungita la nivelul liniei mediane formeaza un ung*i cu varful in ?os. Aceasta sedatoreaza pozitiei cuspizior $ si = mandibulari care sunt implantati intro pozitie mai inalta fata decuspizii de ec*ilibru sau de g*ida?. importanta curburii transversale este deosebita in studiul g*ida?ului lateral. la ma2ilar concav in ?os si invers la mandibula/ este o curbura de compensatie care asigura mobilitatea in miscarile de lateralitate. 7neori curbura transversala este inversa% respectiv prezinta conve2itatea in sus. Cauza estereprezentata de abrazia accentuata a cuspizilor de spri?in.

3. Curbura incizala este curbura ce uneste marginile incizale ale - superiori ; conturul pe care il iamarginea incizala a incisivilor. Aceasta este o linie de curbura in plan vertical in mod normal este curba cu concavitatea indreptata in sus deoarece prin unirea marg incizale ale -se realizeaza aceasta curba intrucat incisivii laterali sunt plasati mai sus decat incisivii centrali. de fapt doar - centrali ating planul de ocluzie% iar - laterali sunt mai sus cu 1. mm. curbura cu concavitatea in ?os ; -c B -l.+. Curbura frontala este curbura care uneste fetele vestibulare ale dintilor frontali. $oate rotun?ita%turtita sau ascutita. Aceasta este o linie de curbura in plan sagital

7/23/2019 ocluzie

7/19

1.1.!. Stopurile ocluzale "rupa #$ ##$ ###.

,ealizarea contactelor dentodentare in conditii normale

5'O$7,-6E OC678A6E > contactele ce se realizeaza intre anumite grupuri de cuspizi si fosete saucreste marginale ale dintilor antagonisti.

-n ocluzologie se cunosc 3 categorii de cuspizi de spri?in9 grupul -% --. ---

:r. - este reprezentata de cuspizii = ai dintilor de la nivelul mandibulei ; $ si mandibulari/:r.-- ; reprezentata de cuspizii caninului inferior si de marginea incizala a -c inferior/:r. --- ; reprezentata de cuspizii palatinali ai $ si ma2ilari (superior-).

Fiecare din acesta grupa realizeaza stopuri ocluzale cu dintii antagonisti. Contactele cu antagonisti sefac e la nivelul crestelor marginale% e la nivelul fosetelor (rol important ; fosetele centrale ale ).

/rupa # ; cuspizii maniulari

acesti cuspizi au anumite caractere% care ii fac cei mai importanti cuspizi de spri?in/

sunt "loulosi$ puternici$ rousti5

sunt mai inalti decat cuspizii linguali si nu prin structura anatomica% ci prin pozitie% adica a2uldivergent spre ape2% fata privind in sus si usor inauntru. $rin aceasta poziti fortele de masticatie setransmit dea lungul a2ului dintelui% fapt favorabil pentru parodontiu care suporta bine fortele. fortele oblice sau orizontale traumatizeaza parodontiul.$ 1 inferior9

Cuspiul al 'M 1 inferior articuleaza

cu ambrazura ocluzala dintre C si $1/ cu versantele interne ale crestei marginale distale ale C si crestele marginale meziale ale $1/ in nisa masticatorie dintre C si $1%

< sau articuleaza cu foseta meziala a 'M1.

$# inferior9

Cuspiul al 'M2 articuleaza

cu ambrazura ocluzala dintre $1 si $#/ cu versantele e2terne ale crestelor marginale ale $1(distalA) si $# (mezialA)/ cu nisa masticatorie dintre $1 si $#/

< foseta meziala a 'M2.

1 inferior9 cuspidul = articuleaza similar cu $% intre $# si 1 cu aceleasi te2te (ambrazura dintre si !)/

cuspidul centrovestibular al 1 inferior articuleaza cu foseta centala a 1 superior. Cuspidul disto vestibular ( centra6 ) al 1 in mod obisnuit este nefunctional%# inferior9

7/23/2019 ocluzie

8/19

= Cuspiul M al M2 inf articuleaza

cu nisa masticatorie (ambrazurA) dintre 1 si # superior cu versantele e2t ale crestei marginale dintre 1 si # sup=Cuspidul = (centra6) al # articuleaza9

< cu foseta centrala a M2 superior

=Cuspidul in mod obisnuit% sau este nefunctional.

Concluzie9:rupa - a cuspizilor de spri?in articuleaza preponderent cu foseta dintre crestele marginale(ambrazurile ocluzalE) ale dintilor antagonisti sau cu foseta meziala a dintelui omolog cu e2ceptiacuspizilor centrovestibulari ai 1 si distovestibulari ai # si 3 % ce articuleaza cu foseta centrala adintilor omonimi.D :rupa - este considerata cea mai valoroasa dintre cele trei grupe% din mai multe motive91. cuspizii = mandibulari sunt mai voluminosi decat cei $ (gr ---)% sunt mai robusti% mai rezistenti#. fortele de ocluzie care se e2ercita in timpul masticatiei sunt preluate prin intermediul acestor cuspizisi transmise in a2ul lung al dintelui. e aceea rezistenta lor este durabila in timp% aceste forte indstimulente pentru parodontiu si intretin o stare de sanatate a parodontiului.

3. la nivelul fosetelor dintre crestele marginale% atat procesele carioase% cat si abrazia% au efectedistructive mai reduse.

:rupa -- > marginile incizale ale incisivilor frontali mandibulari si cuspizii caninilor inferiori.

arginile incizale si cuspizii C% trebuie sa articuleze cu fosetele de sub cingulum si cu crestelemarginale ale frontalilor superiori in cele #3. -c inf =articuleaza cu cresta meziala a -c omonim si cu foseta de sub cingulum. -l inf =articuleaza cu cresta distala si meziala si foseta de sub cingulum (pe o parte a -c si o parte a -lat su$). C inf =articuleaza cu creasta marginala a C sup (intre - lat si C su$).

'articularitati

in sens vertical contactul marginilor incisivilor inferiori cu fetele palatinale ale incisivilor poate sa e

diferit9 mai aproape de cingulum sau mai aproape de marginea incizala% rezultand astfel gradul deacoperirre.

-n sens sagital contactul intre incisivii inferiori si cei superiori poate sa e2iste sau poate sa apara o

inocluzie sagitala% deci lipsa contactului in pozitia de relatie centrica. -n pozitia de intercuspidarema2ima poate sa apara contactul

Concluzie9

5a dovedit ca prin lipsa acestui grup de dinti% masticatia este posibila. Apare ulterior mezioversiunea dintilor superiori.

5unt destul de rare situatiile cand se articuleaza sub cingulum.

/raul e acoperire este iferit.

$lasarea pe pozitia secundara se datoreaza faptului ca la #1%" din populatie marginea libera adintilor frontali mandibulari articuleaza cu fata palatinala a antagonistilor in alta zona decat strict ceainfracingulara% nerealizanduse practic adevarate stopuri ocluzale.

-n acelasi timp% sustinerea ocluziei numai de grupul al -- lea nu rezista o perioada lunga de timp%abraziunea% imbolnavirea parodontala sau alte fenomene patologice modicand aceste stopuriocluzale.

:rupa --- > cuspizii palatinali ai $ si sup. care articuleaza cu fosele centrale (in principa6) si foseledintre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari.

7/23/2019 ocluzie

9/19

:rupa --- a cuspizilor de spri?in este reprezentata de cuspizii palatinali ai dintilor cuspidati . Acestia ca si:rupa - articuleaza e cu foseta dintre crestele marginale ( ambrazura ocluzala% versantele e2t alecrestelor marginale sau nisa masticatoriE ) si fosetele centrale ( in principa6 ).

< 'M1 sup

cuspidul palatinal al $1 7 vine in contact cu antagonistul% ind mai scurt . E2ista situatii ideale%cand articuleaza cu foseta distala a omologului. ,ar articuleaza cu foseta dintre crestele marginale alelui $1 si $#.

< 'M2 sup

; cuspidul palatinal articuleaza mai bine decat $1 % indca cuspidul acestui dinte este mai mare sia?unge la nivelul planului de ocluzie. el articuleaza inconstant si poate a?unge% e la nivelul fosetei distale a omologului% e la nivelulambrazurii ocluzale dintre $# si 1. 1 sup.9 cuspidul $ articuleaza cu foseta centrala a 1 inferior ; raport stabil/

cuspidul $ articuleaza in foseta dintre crestele marginale ale ! si " (ambrazura dintre ! si ")/

# sup9 cuspidul $ articuleaza in foseta centrala a lui # inf/ cuspidul $ 7 are un raport constant deoarece esta mai mic si 7 a?unge la planul de ocluzie. -ncazul in care a?unge% articuleaza cu ambrazura ocluzala dintre # si 3.

< M3 sup

daca are o morfologie corecta ; cuspidul $ articuleaza cu foseta centrala a omonimului.

Concluzie9:rupa --- a cuspizilor de spri?in articuleaza in ambrazura ocluzala% cu e2ceptia cuspidului = cearticuleaza in foseta centrala% unde se realizeaza spri?in solid/ 5pri?inul este relativ solid la nivelul $.eci% grupa --- a cuspizilor de spri?in% prezinta stopuri ocluzale% mai putin stabile decat :rupa - datoritaraporturilor inconstante de la nivelul $ si a cuspizilor $ de la nivelul .,aporturile care se realizeaza sunt la nivelul fosetelor centrale ( in principa6 ) si la nivelul fosetelordintre crestele marginale ( in mai mica masurA ) la nivelul $ si la nivelul cuspizilor distopalatinali siraportat la nivelul fosetelor centrale.5impla enuntare a fosetelor care participa la realizarea acestor ocluzale ?ustica prin localizarea maifrecventa a cariilor si abraziunii% clasicarea lor pe locul al 3 lea.intii laterali ma2ilari migreaza mai frecvent decat omologii lor mandibulari% datorita structurii osoasemai spongioase.Cunoasterea importantei ecarui grup de stopuri isi gaseste ratiunea in faptul ca atunci cand seimpune indepartarea prin slefuire a unor contacte ocluzale defectuoase% se recomanda prote?areacuspizilor 0 de spri?inG% retusul ocluzal interesand fosetele antagoniste%binenteles atunci cand cuspiziide spri?in nu disfunctioneaza planul de ocluzie% prin migrari.

Concluzii practice9D Cand con4ictul ocluzal se produce intre un cuspid de grup - si unul de grup ---% retusul se va adresa inprimul rand cuspidului de grup ---.DCand se impune retusarea unor contacte ocluzale defectuoase% in principiu este interzisa slefuireacuspizilor de spri?in.D,etusarea se va face de la nivelul fosetelor antagoniste.D5e retuseaza din cuspizii de spri?in doar atunci cand acestia depasesc planul de ocluzie.

e altfel% cuspizii palatinali ai premolarilor ma2ilari pot realiza 3 modalitati de angrena?9

1) Asenta contactului cu anta"onistii.

#) Articuleaza cu fosetele distale ale premolarilor inferiori%

7/23/2019 ocluzie

10/19

3) Articuleaza mai rar cu fosetele dintre crestele marginale ale premolarilor si molarului prim.

1.1.%. #mportanta$ rolul stopurilor ocluzale

,O676 5'O$7,-6O, OC678A6E

realizeaza pozitia entara e #M5

mentin =O ; rol estetic/

mentin stailitatea ocluzala5

realizeaza triturarea alimentelor/

transmit presiuni in aul lun" al intilor5

realizeaza o abrazie dentara simetrica% egala.

1.1.1&. 'ipuri de contacte ocluzale

1.1.1&.1 Functionale5topurile (contactelE) ocluzale sunt functionale si nefunctionale.

1.1.1&.1 Stopurile ocluzale functionale

-onita% accepta 3 tipuri de stopuri functionale91. Contact tripodic ( contact versant cuspid versant fosetA)9 presupune ca un cuspid cu morfologie primara% neabrazat% sa e situat in dreptul fosetei centrale%care si ea are 3 fete neabrazate (la copii si tiner-) ; rar intalnita/ contactul se realizeaza in numai 3 puncte (e29 3 bile pe masa si a +a deasuprA)/ versantele cuspizilor de spri?in vin in contact cu versantele din apropierea fosetei/ acest tip de contact este cel mai functional% cel mai stabil% cel mai ecient% realizand pointcentric/ este foarte greu de realizat si mai ales de corectat in lucrarile protetice 2e.

2. Contact 6arf cuspi 8 fun foseta

este specic tinerilor/

apare in arazia fiziolo"ica a intilor5

odata cu varsta apare abrazia.5uprafetele conve2e se abrazeaza% foseta se desc*ide si cuspidul despri?in se subtiaza usor. Acest contact presupune e2istenta unui cuspid de dimensiuni mici si a uneifosete destul de largi% a.i. vf. cuspidului sa articuleze cu fundul fosetei. acest contact se refera atat la fosetele centrale cat si la cele de la niv fosetelor marginale. permite glisarea mandibulei intre ,C si pozitia de - aparand Hidecentric si long centric/

se recomana la lucrarile protetice

3. arginile incizale in foseta de sub cingulum> contact infracingular reprezentat de grupa --a cuspizilor de spri?in.

+. Contact dipodic varful cuspidului articuleaza in coama ambrazurii/ se realizeaza pe dintii neabrazati.

7/23/2019 ocluzie

11/19

1.1.1&.# Contacte ocluzale nefunctionale9Contactele amintite anterior% cele functionale% sunt considerate in acest fel deorece transmit fortele ina2ul lung al dintelui% a.i. dintele este stimulat de aceste forte si nu traumatizeaza dintele.E2ista si un alt tip de contacte care preiau fortele si le transmit in afara a2ului% dezvoltand forteorizontale% foarte traumatizante petru parodontiu.intele nu va suporta si va ceda% aparand mobilitatea patologica si retractia parodontiului.

1. Cuspi 8 foseta

cuspidul de spri?in articuleaza pe versant si nu in ambrazura sau foseta/ e2ista # tipuri9 a. =arf cuspid ; versant foseta/ si b. =ersant cuspid ; versant foseta.a. =arf cuspid ;versant foseta (cuspid versan')9 acest contact se refera la contactul doar intrun singur punct si nu in 3/ contactul se realizeaza cu varful cuspidului% aceasta forta ind traumatizanta.b. =ersant cuspid ;versant foseta9 acelasi fenomen9 fortele sunt transmise paraa2ial cu aparitia fortelor orizontale.

paroontiul este stri6it si traumatizat.

#. Contact varf cuspid varf cuspid (cuspid pe cuspi)9 aici% fortele orizontale nu apar asa puternice ca in contactele precedente% dar apare ocluzia instabila. din aceasta cauza mandibula isi gaseste un drum diferit=apare ocluzie atipica% cu abrazie atipica sise dezvolta o parafunctie (poate apare muscarea obrazulu-).

3. Contact in suprafata

apare datorita unei abrazii patolologice ce duce la disparitia cuspizilor si aparitia unui contact intresuprafete plane. este un contact ocluzal nefunctional cu toate ca ocluzia in acest caz este stabila% neprovocanddeplasarea mandibulei. este considerat contact nefunctional% pentru ca suprasolicita sistemului dentoma2ilar pentrumasticatie. 5uprafetele plane au randament masticator minim dar efort functional ma2im.

tip masticator activ ; abrazia totala a reliefului ocluzal ; bru2ism/ efortul functional masticator se e2tinde la nivelul musculaturii care este obligata sasi mareascafunctia pt a realiza masticatia/ marind functia musculara% parodontiul tuturor dintilor este suprasolicitat =cedeaza/ acesta este principalul mecanism prin care contactul in suprafata este nefunctional. in plus mai apare un al #lea mecanism% marirea ariei de ocluzie. se cunoaste faptul ca dintii prezinta un ecuator anatomic pe la I a dintilor laterali. odata cu abrazia% aria ocluzala devine J prin apropierea de ecuatorul dintelui. in conditiile in care pacientul a avut contacte nefunctionale a dintilor stalpi trebuie refacut prinslefuire a.i. sa se realizeze contacte functionale. de asemenea% te*nicianul trebuie sa respecte modela?ul cuspid ; foseta deoarece contactul tripodicnu se poate realiza. daca lucrarea nu respecta un modela? functional si se instaureaza contacte nefunctionale ; E,OA,E.

+. -nocluzia ; lipsa contactelor ocluzale9 este reprezentata de anomalii dento ;ma2ilare% Clasa -- Angle =inocluzia sagitala/E29 ocluzia desc*isa din zona frontala ce poate desc*isa in sens vertical sau sagital/ apare in lucrari protetice (punti cu intermediari in inocluziE) sau terapia stomatologica incorecta careduce la iatrogenie.

1.2. 'aroontiul

Este a doua componenta importanta a sistemului de ocluzie

,eprezinta totalitatea tesuturilor care asigura sustinerea dintilor in alveola.

,esuturile paroontale sunt reprezentate e

7/23/2019 ocluzie

12/19

bromucoasa gingivala/

cementul raicular5

osul alveolar/

periodontiul (desmodontiu6) cu componenta principala breligamentare/

tesut con?unctiv% vase% nervi.

Mucoasa "in"i6a 8 "in"ie mar"inala

se insera la dinte prin insertia epiteliala/ insertia se face la cement% imediat in apropierea granitei cu smaltul/ ?onctiunea gingivodentara se face cu formarea santului gingival (sulcu5). Adancimea variaza intre&%1% mm/Cementul apartine dintelui si acopera suprafata e2terioara a radacinii/

Osul alveolar se a4a in ?urul radacinii dintelui% ind o structura osoasa densa%% care pe ,2 se poateobserva ca o fasie subtire opaca. Aceasta lama osoasa densa se numeste compacta interna sau laminadura. 6amina dura este incon?urata de osul alveolar sustinator% care este os spongios.Fibrele ligamentare (ligamentele periodontalE) au o insertie pe cement si una pe osul alveolar. 'raseullor are o directie diferita% ind bre orizontale% oblice si radiare. Fibrele orizontale se gasesc la nivelulparodontiului marginal (ligamentul circular si sub ligamen').Fibrele 5*arpeK oblice se gasesc dea lungul radacinii dintelui. Au o insertie de sus in ?os% de la osulalveolar pe care se insera% mergand in ?os spre radacina si se insera pe cement. Aceste bre mentindintele in alveola ca intrun *amac% ind bre spiralate/Fibrele radiare (apicalE) sunt dispuse radiar la nivelul ape2ului.,olul ligamentelor periodontale este acela de a amortiza presiunile e2ercitate de fortele de masticatie%astfel contra forselor orizontale se opun breleorizontale si radiare% iar contra fortelor verticale seopun brele oblice.Cand fortele ocluzale se transmit in a2ul lung al dintelui% ligamentele se vor destinde (intindE) si voractiona in totalitate% fara a strivite. -ntinderea lor va uniforma% in limite functionale% cu efect trocasupra osului alveolar.upa incetarea fortei% ligamentele revin la forma lor spiralata de repaus. Aceste fazecusarcinifunctionale alternate cu perioade de repaus% mentin in limite normale toate structurileparodontiului.Cand fortele ocluzale nu se mai transmit in a2ul lung al dintelui% ci in directie oblica% apar fortepara2iale% care sunt traumatizante pentru parodontiu aparand trauma parodontala% care este un semnal disfunctiei ocluzale. isfunctia atrage dupa sine modicari patologice la nivelul tuturor structurilorparodontiului.

1.3. Musc:ii moilizatori ai maniulei

usculatura aparatului dentoma2ilar este clasicata in mai multe grupe si anume9

musc:ii moilizatori ai maniulei5

musc*ii fetei/

musc:ii limii5

musc*ii valului palatin/

musc:ii re"iunilor in6ecinate.

usc*ii mobilizatori ai mandibulei se clasica in musc*i ridicatori% coboratori% propulsori si retropulsori usc*ii ridicatori (care realizeaza inc*idereA)9o . 'emporal/o . aseter/o . $terigoidian intern.1. usc*iul temporal este cel mai sensibil la tulburarile de ocluzie/

http://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/bolile-digestive/sfaturi-pentru-o-digestie-sanatoasa/mancati-suficiente-fibre.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/general/probleme-medicale-in-timpul-sarcinii/alte-infectii-din-timpul-sarcinii.phphttp://www.medicultau.com/dieta-nutritie/alegerea-alimentatiei/storcatoarele--un-raspuns--fibrele.phphttp://www.medicultau.com/general/probleme-medicale-in-timpul-sarcinii/alte-infectii-din-timpul-sarcinii.phphttp://www.medicultau.com/boli-si-tratamente/bolile-digestive/sfaturi-pentru-o-digestie-sanatoasa/mancati-suficiente-fibre.php

7/23/2019 ocluzie

13/19

intervine in miscarile rapide de masticatie% dar si in maasticatia le?era/

#nsertii

scuama temporalului/

apofiza coronoia (interna$ eterna$ 6arF)5

inaunttrul marginii anterioare a ramului ascendent al mandibulei (pe creasta temporalA). Acesteasunt brele cele mai anterioare si mai profunde/in punct de vedere functional sunt trei fascicule9 anterior (vertica6)% mi?lociu% posterior.Fasciculul anterior ridica mandibula/Fasciculul posterior face retruzia% iar fasciculul mi?lociu duce mandibula in sus si inapoi.Contractia globala duce mandibula in sus si inapoi/Contractia unilaterala determina retropulsia condilului de pe partea activa% participand la la miscareade lateralitate pe partea activa.#. usc*iul maseter ocupa fata e2terna a ramului ascendent al mandibulei% are forma dreptung*iulara si doua fasciculesupercial si profund.-nsertia9fasciculul supercial pe 13 inferioara a fetei e2terne a mandibulei < gonion

7/23/2019 ocluzie

14/19

mandibula este punctul 2% osul *ioid se ridica si se produce deglutitia.1. usc*iul genio*ioid este un musc*i perec*e. -nsertiile sunt pe apozele genii inferioare si pe osul*ioid% facand parte din structura planseului bucal.#. usc*iul milo*ioid are insertia pe linia oblica interna a mandibulei si pe osul *ioid. Face parte dinplanseu si este situat sub musc*iul genio*ioidian.3. usc*iul digastric pantecele anterior se insera pe gropita digastica a mandibulei si pe osul *ioid.Este situat sub musc*iul milo*ioid% sub pielea gatului.Actiunea musc*ilor coboratori99

toti actioneaza siner"ic5

coboara mandibula in ?os si inapoi la contractia simettrica/ coboara mandibula in ?os si lateral la contractia asimetrica.

. $ropulsori9o . $terigoidian lateral cu # fascicole superior si inferior/ . Au2iliari ce participa la propulsie9o . $terigoidian intern/o . aseter fascia superciala/1. usc*iul pterogoidian lateral (e2tere)/ este un musc*i gros si scurt. Are insertia 2a anterior (labaza craniulu-) si insertia mobila posterior (condil% menisc% capsulA). in acest motiv este ms.$ropulsor (cel mai puterniC)a. fascicolul superior este fascicul sfenoidal. -nsertii9 anterior fosainfratemporala% pe aripa mare a sfenoidului si inauntru/ posterior meniscul si capsula articulara. Fibreleau o directie orizontala. e la menisc si capsula% brele merg direct inainte si inauntru. Actiune9contractia simetrica determina propulsie pura prin translatia condilului. Contractia unilateraladeplaseaza condilul si mandibula inainte si inauntru% mandibula deplasanduse de partea opusamusc*iului care se contracta. iscarea de lateralitate reralizata de acest musc*i este folosita pentrumacinarea alimentelor. Ea este a treia faza a masticatiei dupa incizie si triturarea alimentelor mari.iscarea de lateralitate este completata% consolidata de fascicolul supercial al musc*iului maseter dinpartea opusa% care prin contractie deviaza mandibula de aceeasi parte cu contractia. ai intervine simusc*iul pterigoidian intern. Contractia sa unilaterala va devia mandibula pe partea opusa contractiei

(ca si fascicolul superior al musc*iului pterigoidian latera6)/b. fascicolul inferior este fasciculpterigoidian. -nsertia 2a este tot anterior si inauntru% iar cea mobila posterior si inafara. Anterior seinsera pe fata e2terna a lamei laterale a apozei pterigoidiene/ posterior pe colul condilian (fosetapterigoidA). irectie de la condil merge inainte% inauntru si in ?os. Actiunea globala propulsiamandibulei usor in ?os. A?uta la incizia alimentelor impreuna cu musc*ii ridicatori. Contractiaunilaterala9 ca si fasciculul superior% deci inainte si inauntru% la care se adauga miscarea mandibuleiusor in ?os. Functioneaza mai ales in ocluzii cu supraacoperire frontala mare% unde este necesaracoborarea mandibulei in miscarea de lateralitate. . ,etropulsori9o Fascia posterioara a m. 'emporal/o Fascia profunda a m. aseter.o $terigoidianulintern

1.3.. Clasificarea miscarilor maniulare

1. Miscari maniulare e aza

inc*idere desc*idere/

protruziere6enire5

retruzierevenire/

lateralitaterre6enire.

#. iscari limita sunt miscarile ma2ime ale mandibulei% dar nefortate. iscarile ma2ime sunt limitatede musc*i dar mai ales de musc*i si ligamentele A'.

7/23/2019 ocluzie

15/19

3. iscarile functionale se realizeaza in timpul efectuarii diferitelor functii. Au un teritoriu mult mailimitat decat miscarile limita. Ene le numeste anvelopa functionala.+. iscari fortate depasesc teritoriul miscarilor limita. E2. ,C fortata/

. Miscari fara contact entar fonatia5

!. iscari cu contact dentar masticatie% deglutitie% parafunctii/

7. Miscari e masticatie5

. iscari parafunctionale/M. iscari fundamental rotatia si translatia si se realizeaza la nivelul A'.

1.+ A'

*lemente componente ale A,M

elemente craniene9 cavitatea glenoida si tuberculul articular/

elemente maniulare conilul maniular5

elemente comune9 meniscul% capsula% ligamente proprii% ligamente e2tracapsulare. .p.d.v. al ocluziei ne intereseaza ligamentele proprii care sunt9 lateral e2tern si lateral intern.

Ca6itatea "lenoia

este localizata pe fata inferioara a osului temporal/ intre tuberculul zigomatic anterior si cel posterior/ dimensiunile sunt9 anteroposterior > #& mm/

trans6ersal ; 2 mm5

* (adancimeA) > " mm ma2im% dar poate sa diminueze aceasta adancime si sa a?unga la 1 mm/aplatizarea se datoreste tuberculilor zigomatici% mai ales cel anterior ca urmare a miscarilor depropulsie atipice ale mandibulei. suprafata articulara nu se intinde pe toata suprafata cavitatii glenoide ci numai de la bazatuberculului articular si pana la scizura lui :lasser (se e2tinde pe #3 din suprafata glenoidA).

'uberculul zigomatic anterior > tubercul articular prezinta # versanti9 anterior si posterior/

prezinta 1 pol inferior

suprafata articulara este reprezentata de versantul posterior. lungimea pantei tuberculului articular este de Mmm/ inclinatia pantei s% in conditii normale apro2. 33 s/ trebuie luata in considerare cand modelam inclinatia cuspizilor.Condilul9 se intinde in cavitatea glenoida in numai cele #3 ale sale pana la scizura lui :lasser/ prezinta # versante9 anterior si posterior/ nu toate zonele condilului sunt suprafete articulare/ suprafetele articulare sunt9

6ersantul anterior inte"ral5

versantul posterior partial ; numai portiunea superioara.

7/23/2019 ocluzie

16/19

eniscul9 meniscul sau discul este situat intre cavitatea glenoida si condil/ scopul este de tampon intre cele # suprafete osoase si pentru a realiza congruenta intre cele #suprafete/ este inserat puternic la condil. Condilul se misca intotdeauna cu discul. pe menisc se insera un musc*i ; musc*iul pterigoidian lateral sau e2tern% respectiv fascicolulsuperior. Fascicolul inferior se insera pe colul condilului.

se insera posterior de menisc ; musc*iul care provoaca propulsia mandibulei% avand bre orizontale.

Capsula articulara

inveleste structurile articulare.

6igamentele9 e2ista proprii ale A'9 ligamente laterale e2terne si interne.

Aria functionala e alunecare a conilului

portiunea limita superioara a condilului este in ,C/ de la aceasta pozitie% atunci cand mandibula face miscari de propulsie fara contacte dentare% condilulaluneca pe suprafetele articulare% pe panta tuberculului articular (versantul posterio,). pozitia limitei inferioare este limita polului superior/

face ecursie ampla in sens sa"ital5

in cadrul acestei e2cursii e2ista o anumita pozitie care se numeste ,C/

in aceasta pozitie condilii mandibulari efectueaza o miscare de rotatie pura atunci cand mandibula

coboara (in timpul desc*iderii guri-). Aceste miscari se realizeaza in ?urul a2ei balama terminale.

REGULA LUI POUND:

- fata orala a dintilor laterali mandibulari nu trebuie sa depaseasca linia trasata de la fata meziala acaninului la fata interna (linguala) a tuberculului piriform (regula lui Pound) (. 7.20). Si aceste

ultime doua reguli vin insprijinul asigurarii 111d!b stabilitatii protezei mandibulare prin

evitarea transmiterii fortelor in afara zonei de sprijin a campului protetic.

- fiecare dinte articuleaza cu doi antagonisti (sa se poata realiza c"eia lui #ngle) formand

unitati de masticatie. $%ceptie fac incisivul central inferior si ultimul molarsuperior care

articuleaza cu un singur antagonist.

- trebuie sa se realizeze curburile ului de ocluzie&

- curbura sagitala (Spee) va fi realizata paralela cu curbura creastei edentate mandibulara.

- nu se monteaza dinti pe tuberozitate si nici pe tuberculii piriformi.

Realizarea ocluziei in regiunea laterala

7/23/2019 ocluzie

17/19

- se face ocluzieneutrala ' clasa #ngle (citim anul )

- factorul esential al stabilitatii protezelor il constituiecoincidenta dintre intercuspidarea maxima si

relatia centrica.

- intercuspidarea ma%ima realizata prin asigurarea contactelor cuspid foseta va asigura protezelor

stopuri ocluzale stabile si simultane pe toti dintii laterali.

- in conditiile in care condilii sunt plasati in relatie centrica contactul cuspid-foseta va actionastabilizator atat prin transmiterea verticala a fortelor fara dezvoltarea

componentelororizontale cat si prin aplicarea si reaplicarea protezelor mereu in aceeasi pozitie

pe campul protetic contribuind in felul acesta la cresterea mentinerii si stabilitatii protezelor si prin

celelalte mijloace fizice si fiziologice.

- pornind de la aceasta corelatie fundamentala montarea dintilor impune realizarea anumitor

rapoarte statice fata de cele trei uri de orientare.

In sens sagitaleste bine cunoscuta cerinta conform careia fiecare dinte trebuie sa vina in

raport cu doi antagonisti realizand in felul acesta unitatile de masticatie (unitati functionale).

$%ceptie fac molarii doi superiori si incisivii centrali inferiori care nu au decat un singur antagonist.

*aportul in sens sagital la nivelul primilor molari va fi de clasa #ngle respectiv raport neutral.

In sens transversal, realizarea ocluziei in regiunea laterala este subordonata principiului

montarii pe creasta. Se poate efectua o montare in ocluzie neutrala sau in ocluzie inversa. n mod

practic pentru alegerea tipului de montare ne vom orienta dupa inclinatia liniei interalveolare.

In sens vertical, suprafetele ocluzale ale premolarilor si molarilor vor stabili raporturi de

intercuspidare ma%ima de tipul contact cuspid-foseta dupa sc"ema bine cunoscuta.

- intalnirea dintre cuspizii de sprijin cu fosetele si crestele marginale ale dintilor antagonisti

se va face de-a lungul unei suprafete arcuite atat in sens sagital cat si in sens transversal

numita de ocluzie. Pentru realizarea ului de ocluzie real caracterizat prin curbura sagitala si

transversalate"nicianul are la dispozitie ul de orientare protetica, materializat la nivelul

bordurilor de ocluzie a sabloanelor.

Pentru realizarea curburii sagitale si transversale se vor respecta regulile generale de

montare a dintilor la care se adauga si reguli speciale care se refera la pozitionarea corecta a

fiecarui dinte in parte luand ca reper ul de orientare ocluzala.

n ceea ce priveste realizarea ocluziei in miscarile ecentrice ale mandi!ulei (de

propulsie si lateralitate) mentionam ca in prezent nu e%ista o concordanta de idei.

$%ista o conceptie clasica acceptata de marea majoritate a specialistilor care deriva

din principiile geometrice ale miscarilor mandibulei. $a prevede ca in miscarile de propulsie si de

lateralitate ale mandibulei sa se realizeze un contact multiplu sau cel putin in trei puncte intre dintiicelor doua arcade cuformarea ocluziei de balans.

- va trebui sa luam in consideratie si modul in care sunt plasate arcadele artificiale si !aza

protezei in raport cu musculatura de la periferia campului protetic.

$%ista te"nici de amprentare a +zonei neutre+ respectiv a zonei de ec"ilibru dintre musculatura

intra si e%tra bucala.

*ealizarea mac"etei in ceara

,odelul se umezeste cu apa si se aplica o jumatate din placa de ceara roz

plastifiata la flacara becului unsen. Placa se aseaza pe model cu partea opusa celei trecute prin

flacara adaptandu-se prin presiuni digitale efectuate in bolta si pe versantele crestelor. eara cedepaseste modelul se sectioneaza cu spatula. /upa uscarea modelului ceara se lipeste in 2-

locuri pentru a fi stabila. Pe mijlocul crestelor alveolare se lipeste o suvita de ceara roz lata de !

http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php

7/23/2019 ocluzie

18/19

mm si de grosimea dubla placii de ceara ( mm) #cesta este suportul pe care se vor monta dintii

artificiali.

,ontarea dintilor artificiali.

/intii artificiali se prelucreaza pe suprafata mucozala astfel incat in timpul

polimerizarii sa formeze un tot unitar. a montare dintilor am tinut cont de reguli de montaredupa te"nica 3si astfel incat pentru fiecare dinte rezulta o pozitie4

- ncisivul central superior asezat cu fata meziala pe linia mediana marginea

incizala in contact cu ul de orientare ocluzala reprezentat de placuta Pedro

Saizar. #%ul longitudinal al coroanei in sens vestibulo-oral este inclinat !-5

grade cu coletul usor palatinizat. #%ul longitudinal al coroanei in sens mezio-

distal este inclinat spre distal cu 2 grade. #mbii incisivi centrali superiori

prezinta divergente spre colet si convergenta spre incizal.&

- ncisivul lateral superior pozitie asemanatoare cu cea a incisivului central

a%ul longitudinal inclinat in sens vestibulo-oral 6 grade si mezio-distal 2

grade&

- aninul superior este inclinat vestibulo-palatinal 2-! grade si in sens mezio-

distal 1! grade. arful caninului este in contact cu ul de orientare ocluzala&

- Premolarul 1 superior #%ul longitudinal perpendicular pe ul de orientare

ocluzala atinge ul cu varful cuspidului vestibular. $ste montat la 07! mm de

fata distala a caninului&

- Premolarul 2 superior oletul usor spre mezial atinge ul de orientare cu

ambii cuspizi&

- ,olarul 1 superior #%ul longitudinal inclinat in sens mezio-distal si

vestibulo-oral. ontact cu ul de orientare ocluzala prin cuspidul

meziopalatina.

- ,olarul 2 superior 8ata ocluzala nu are contact cu ul de orientare ocluzala.

,ontarea dintilor arcadei inferioare4

- molarul 1 superior este fi%at prin lipire cu fata ocluzala astfel incat cuspidul

mezio-vestibular al molarului 1 inferior angreneaza intre versantul distalal

cuspizilor premolarului doi si cuspidul mezio-vestibular al molarului 1

- caninul usoara distalizare a coletului si inclinare linguala marginea incizala

are contact cu incisivul lateral si caninul superio in sens mezio-distal a%ul

este usor convergent spre linia mediana&

- incisivul central inferior este perpendicular pe a%ul longitudinal in sens

vestibulo-oral si mezio-distal este aproape vertical. $ste sub marginea incizalaa incisivului central superior care il acopera cu 1!-2 mm.

7/23/2019 ocluzie

19/19

- Premolarul 1 inferior este asezat cu cuspidul vestibular in nisa dintre canin si

premolarul 1 superior. Se monteaza pe mijlocul crestei.

- Premolarul 2 inferior este asezat cu cuspidul vestibular in nisa dintre

premolarus 1 si premolarul 2 superio.

- ,olarul 2 inferior in contact cu primul si al doilea premolar.

,ontarea dintilor in zona laterala urmareste realizarea curbelor de ocluzie in sens

transversal si sagital Spee si 9ilson.

/intre alte te"nici de montare amintesc te"nica :anau #c;erman Pedro Sai3ar

montarea inversa labiodonta etc.

,ai trebuie respectate la montare regula lui Pound dintii sa fie montati pe

mijlocul crestei si in afara verticalei ridicata din fundul de sac lingual sa nu fie montati pe

tuberozitate sau pe tuberculul piriform.