prof. petre p. panaite scu — cu prilejul ìniplinirii a 65 de...

12
IV. CRONICA PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de ani — La 13 martie 1965 a implinit 65 de ani cunoscutul istorie si slavist romàn Petre P. Panaitescu, autor a peste 150 de lucràri privind istoria politica, socialà, economica si culturalà a poporului nostru fi relatiile lui cu popoarele slave; colaborator cu un aport considerabil la tratatele Istoria Romàniei si Istoria literaturii romàne, vol. I ; editor neobosit de cronici si documente ; automi celui dintìi catalog stiintific de manuscrise slave din Romania. P. P. Panaitescu s-a nàscut la Iafi, la 13 martie 1900. A urmat cursurile scolli elementare si medii la Bucuregti si Iaji. Ìn 1917, ca elev in ultima clasà, publicà in « Revista Istoricà » a lui Nicolae Iorga intìia sa contributie stiinji- ficà. Se inscrie in 1918 la Facultatea de litere din Bucuresti, sectia istoricà, unde are ca profesori pe Nicolae Iorga, Yasile Pàrvan, Dimitre Onciul si Demo stene Russo. Paralel, audiazà cu regularitate cursurile lui Ovid Densusianu. In 1919, cind s-au ìnceput efectiv cursurile ìntìiului an scolar postbelic, loan Bogdan, suferind, n-a mai apàrut la catedrà, iar moartea lui prematura la 1 iunie 1919 a lipsit ¡storiografia romàneascà de singurul cunoscàtor specializat al istoriei politice si culturale a popoarelor slave. Catedra ilustratà de el cu atita stràlucire a intrat ulterior intr-o lunga eclipsà. Tinàrului cercetàtor, care incepuse sa publice incà de pe bàncile scolii si dobindise singur intinse cunostinte de limbi slave, i-a fost incredintatà misiunea grea de a continua opera marelui dispàrut. In 1923 si 1924, dupà absolvirea facultàtii (1922), este trimis ca lector de limba romàna la Universitatea din Cracovia, pentru a-si làrgi cunostintele de slavistica si a face cercetàri cu pri- vire la relatiile romàno-polone, romàno-ucrainene si romàno-ruse. Aici cerce- teazà arhivele, studiazà manuscrisele Cronicii moldo-polone si ale scrierilor lui Miron Costin in limba polonà, si pregàteste teza de doctorat despre Influenza polonà in opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin. Publicà in « Przeglad wspòlczesny » din Cracovia douà articole informative despre viata culturalà din Romania : Literatura romàna dupà ràzboi si Tàranul in via^a socialà si artistica a Romàniei. Un studiu despre Planurile lui loan Càmpineanu pentru unitatea nationalà a romànilor. Legàturile lui cu emigratia polonà, publicat la Cluj in 1924, abordeazà pentru prima oarà o temà asupra càreia istoricul va reveni de multe ori cu noi contribuiti : relatiile politice romàno- polone ìn epoca modernà. 357

Upload: others

Post on 14-Feb-2020

7 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

IV. C R O N I C A

PROF. P E T R E P. PA N A IT E SCU

— Cu prilejul ìniplinirii a 65 de ani —

La 13 martie 1965 a implinit 65 de ani cunoscutul istorie si slavist romàn Petre P. Panaitescu, autor a peste 150 de lucràri privind istoria politica, socialà, economica si culturalà a poporului nostru fi relatiile lui cu popoarele slave; colaborator cu un aport considerabil la tratatele Istoria Romàniei si Istoria literaturii romàne, vol. I ; editor neobosit de cronici si documente ; automi celui dintìi catalog stiintific de manuscrise slave din Romania.

P. P. Panaitescu s-a nàscut la Iafi, la 13 martie 1900. A urmat cursurile scolli elementare si medii la Bucuregti si Iaji. Ìn 1917, ca elev in ultima clasà, publicà in « Revista Istoricà » a lui Nicolae Iorga intìia sa contributie stiinji- ficà. Se inscrie in 1918 la Facultatea de litere din Bucuresti, sectia istoricà, unde are ca profesori pe Nicolae Iorga, Yasile Pàrvan, Dimitre Onciul si Demo­stene Russo. Paralel, audiazà cu regularitate cursurile lui Ovid Densusianu. In 1919, cind s-au ìnceput efectiv cursurile ìntìiului an scolar postbelic, loan Bogdan, suferind, n-a mai apàrut la catedrà, iar moartea lui prematura la 1 iunie 1919 a lipsit ¡storiografia romàneascà de singurul cunoscàtor specializat al istoriei politice si culturale a popoarelor slave. Catedra ilustratà de el cu atita stràlucire a intrat ulterior intr-o lunga eclipsà.

Tinàrului cercetàtor, care incepuse sa publice incà de pe bàncile scolii si dobindise singur intinse cunostinte de limbi slave, i-a fost incredintatà misiunea grea de a continua opera marelui dispàrut. In 1923 si 1924, dupà absolvirea facultàtii (1922), este trimis ca lector de limba romàna la Universitatea din Cracovia, pentru a-si làrgi cunostintele de slavistica si a face cercetàri cu pri- vire la relatiile romàno-polone, romàno-ucrainene si romàno-ruse. Aici cerce- teazà arhivele, studiazà manuscrisele Cronicii moldo-polone si ale scrierilor lui Miron Costin in limba polonà, si pregàteste teza de doctorat despre Influenza polonà in opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin. Publicà in « Przeglad wspòlczesny » din Cracovia douà articole informative despre viata culturalà din Romania : Literatura romàna dupà ràzboi si Tàranul in via^a socialà si artistica a Romàniei. Un studiu despre Planurile lui loan Càmpineanu pentru unitatea nationalà a romànilor. Legàturile lui cu emigratia polonà, publicat la Cluj in 1924, abordeazà pentru prima oarà o temà asupra càreia istoricul va reveni de multe ori cu noi contribuiti : relatiile politice romàno- polone ìn epoca modernà.

357

Page 2: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna din Franta », intemeiatà de N. Iorga la Fontenay aux Roses, unde va sta pina in 1926, spre a face cunostintà cu metodele de lucru ale istorio- grafiei fi slavisticii occidentale, intre timp, in octombrie 1925 obline titlul de doctor in litere (istorie) si tot in acest an apar primele douà monografii impor­tante cu privire la relatiile romàno-polone si romàno-ruse : Influenza polonà . . . si Nicolae Spàtarul Milescu, ultima in « Mélanges de l’Ecole Roumaine en France ». Ìn aceeafi publicatie se tipàreste, in anul urmàtor, amplul studiu despre Influenza lui Petru Movila, arhiepiscop de Kiev in Principatele Romàne. in sfìrfit, un artieoi din « Revue des études slaves » despre Principele Dimitrie Cantemir si miscarea intelectualà rusà sub Petru cel Mare formuleazà citeva idei de bazà cu privire la influenta culturalà rusà asupra marelui càrturar romàn si in legàturà cu rolul activ jucat de Cantemir in viata politicà si intelec­tualà a Rusiei din epoca lui Petru I. Era un punct de vedere nou, care-si va gàsi o dezvoltare si o argumentare compietà peste trei decenii, intr-o amplà monografie.

Aceste studii, care fixau directiile principale pe care se va dezvolta opera sa de cercetàtor al relatiilor romàno-slave, consacrà in tinàrul de 26 de ani pe acela care, preluind fi continuind traditiile scolii lui Ioan Bogdan, le va imbogàti cu noi orientàri in istoria universalà si cu simtul adinc al proceselor istorice si culturale, calitàti pe care urmàrea sà le transmità elevilor sài marele Nicolae Iorga.

O admiratie fi un interes statornic le-a manifestai fatà de opera si con- ceptia ctitorului istoriografiei romàne moderne si ginditorului democrat-revo- lutionar, Nicolae Bàlcescu. Faptul cà prima lucrare de proportii, pe care o serie la 20 de ani, (publicatà treptat in « Convorbiri literare», 1920—1922) este o biografie a lui Bàlcescu, nu reprezintà o intimplare. In citeva rinduri, ca editor, autor de studii introductive sau articole de popularizare, fi recen- zent al editiei critice intoemite de G. Zane, P. P. Panaitescu va reveni la Bàlcescu, a càrui opera fi personalitate constituie una din temele preferate.

In dezvoltarea istoriografiei romàne dintre cele douà ràzboaie mondiale, P. P. Panaitescu se inscrie astfel ca un urmaf al lui Ioan Bogdan, cu profunde si structurale aprehensiuni fatà de maniera genial-romanticà inaugurata de Hafdeu fi continuatà, in parte, de N. Iorga.

Cu Nicolae Bàlcescu fi Ioan Bogdan, P. P. Panaitescu a impàrtàfit statornic convingerea cà istoria unui popor este in primul rind istoria dezvoltàrii sale interne, a evolutiei sale economice, sociale fi culturale, a institutiilor sale, a tot ceea ce sustine, ca o armàturà materialà fi moralà, mai putin vizibilà fi spectaculoasà, dar decisivà, manifestàrile politice ràsunàtoare sau marile izbinzi intelectuale individuale. Resorturile adinci ale victoriilor pe cimpul de luptà sau la masa tratativelor, ca fi explicatia aparitiei unor genii ale ftiintei si artei, trebuie sà fie càutate — ca fi cauzele scàderilor sau infringerilor, de altfel — ìn adincimile vietii economice fi sociale, in activitatea de zi cu zi a maselor anonime fi in starea moralà si intelectualà generalà a unei epoci date, in lumina acestei conceptii vor fi elaborate cele trei monografii, cu un pronuntat caracter programatic, despre Mihai Viteazul (1936), Mircea cel Bdtrin (1944) si Dimitrie Cantemir (1958). Si tot ea il va ìndruma càtre studiul timpuriu si reeunoafterea vaiorii metodei materialist-istorice. « Materialismul istorie adoptat de istorici a adus o imensà làrgire de orizonturi, a fost un izvor bogat de expli- catii . . . Dar acolo unde materialismul istorie a avut o influentà mai adìncà

358

Page 3: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

este in istoria elaselor sociale, in revelarea rolului istorie al claselor sociale in evolutia istoricà », spunea in 1928 P. P. Panaitescu, in conferinta Istorie si cultura din ciclul de prelegeri organizate de « Institutul Social Román ». in 1937, explicind metoda care a stat la baza unor interpretan din Mihai Viteazul, confirma din nou convingerea cà « economicul si politicul sint nedes- pàrtite ».

Fàrà ca sà fi fost pe atunci un istorie marxist, P. P. Panaitescu a fost, dintre toti istoricii romàni afirmati intre cele douà ràzboaie mondiale, cel mai aproape de materialismul dialectic si istorie prin cunostintele, convingerile si lucràrile elaborate.

Acest fapt explica aderenta sa structuralà la noua orientare a cercetàrii istorice dupà 23 August 1944, precum si bogata desfàsurare a activitàtii sale stiintifice in anii nostri, cind isi insufefte adinc si aplicà sistematie acea metodà si conceptie ale càrei virtuti le proclamase public douà decenii in urmà.

Urmind fi in aceasta pe loan Bogdan, P. P. Panaitescu a manifestat per- manent o anumità rezervà fatà de sintezele premature, rezervà pornità din convingerea cà, dacà nu vrea sà fie o compilatie sau o constructie mai mult sau mai putin personalà fie ea fi genialà, imaginea de ansamblu a evolutiei unei societàri omenefti trebuie pregàtità sistematie fi minutios printr-o inde- lungà fi multilateralà cercetare a tuturor elementelor constitutive. Consacrin- du-se in exclusivitate cercetàrii istoriei poporului romàn fi a relatiilor sale cu popoarele slave (a fost, din 1927 pinà in 1941 conferenciar fi apoi profesor de istoria slavilor la Universitatea din Bucurefti), P. P. Panaitescu fi-a cir- cumscris activitatea publicisticà la monografii fi studii asupra unor epoci, persoane sau probleme determinate, plasindu-fi insà de Secare datà obiectul cercetàrii intr-un cadru vast de istorie ràsàriteanà fi universalà. Refuzind sà-fi publice cursurile de istorie a slavilor (ràmase toate litografiate) fi nefiind ispitit de sinteze in domeniul istoriei politice sau culturale nazionale, a dat la ivealà, in schimb, un lung fir de contributii, multe fundaméntale, a càror ignorare in elaborarea de sinteze este de neconceput. Aceste contributii, care merg de la interpretarea nouà a vreunui pasaj de cronicà sau document, nebàgat in seamà pinà atunci, pinà la ampie monografii de sute de pagini, imbràtiseazà intreaga noastrà istorie medievalà si modernà.

Eie se caracterizeazà printr-un efort statornic de a pàtrunde, cu ajutorul unei informatii totdeauna noi, la semnificatiile adinci ale datelor, la procesele istorice sau culturale in care eie se integreazà fi pe care le defínese. Adunindu-fi in 1947 citeva din studiile tipàrite intre 1934— 1944 fi adàogindu-le áltele noi, P. P. Panaitescu intitula volumul Interpretàri romànesti. O mare parte din opera sa ar putea fi subsumatà acestei definitii.

O infirare a tuturor contributiilor fi interpretàrilor noi pe care istorio- grafia romàneascà le datorefte lui P. P. Panaitescu ne-ar duce la citarea mai tuturor titlurilor lueràrilor sale, fi de aceea i-am preferat o bibliografie pe cit posibil compietà. Ne vom opri numai la citeva, care privesc opera sa de slavist si de cercetàtor al vechii culturi romànefti.

Ca istorie slavist si istorie al culturii, P. P. Panaitescu, care a editat fi cel dintii corpus de documente slave interne ale 'J'àrii Romànefti, s-a preocupat statornic de cultura veche romàneascà in limba slavonà, de relatiile politice fi culturale romàno-polone fi romàno-ruse, si, intr-o anumità màsurà de cele romàno-sud-slave. In domeniul relatiilor romàno-polone, cercetàrile sale, care cuprind un interval de la primele contacte intre romàni fi poloni in sec. al

359

Page 4: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

XIY-lea pinà la realizarea statului román in a doua jumàtate a secolului al XIX-lea, sint ale unui fondator si deschizàtor de drumuri. Fundaméntale ràmin in special cercetàrile asupra influentei polone in opera lui Ureche si Miron Costin. Tot atit de importante sint studiile cu privire la relatiile culturale romàno- ucrainene in sec. al XVII-lea si romàno-ruse in sec. al XVII-lea—al XYIII-lea, studiate pe baza unei intinse cunostinte a bibliografiei ruse si sovietice. In ceea ce privefte cultura veche romàneascà din sec. al X-lea—al XYI-lea, asa numita cindva « epocà a slavonismului cultural », se poate afirma fàrà teamà de a exagera cà nici un alt cercetàtor romàn, in afarà de loan Bogdan, nu a depus eforturi mai stàruitoare fi mai rodnice pentru cunoasterea si intelegerea ei ca P. P. Panaitescu. Studiilor de interpretare li se adaugà cele douà pre^ioase instrumente de lucru : reeditarea Cronicilor slavo-romàne, si a Povestirii despre Vlad Tepes, publícate de loan Bogdan, completate cu textul slav al ìnvàfà- turilor lui Neagoe Basarab, insotite de traducerea romàneascà, si catalogul fondului slav al Bibliotecii Academiei R.P.R. — cel mai bogat din tarà.

Ca istorie al literaturii romàne vechi, P. P. Panaitescu stà, prin numàrul si calitatea contributiilor sale, alàturi de B. P. Hasdeu, loan Bogdan fi N. Iorga. Aproape nu exista capítol din sintezele de specialitate care sà nu-i fie tributar pentru informatii de bazà fi pentru interpretarea faptelor. Cercetàrile fi contri­buitile sale imbràtifeazà intreaga dezvoltare a culturii noastre scrise in epoca feudalà : pàtrunderea scrierii, a liturghiei fi culturii slave in sec. X la nord de Dunàre (117) ; circulatia manuscriselor slave in vechea culturà romàneascà (138) ; istoriografia in limba slavonà din Moldova fi 'J'ara Romàneascà (50,131, 153) ; valoarea documentará si legàturile cu realitatea romàneascà a Povestirilor despre Vlad Tepes (94) ; Invàfàturile lui Neagoe Basarab (101 104, 139, 156) ; inceputurile tipografici la romàni, functia social-politicà fi culturalà a tiparului slav (85, 86, 123, 125, 135, 146) ; caracterele generale, valoarea fi originalitatea culturii romàne in limba slavonà (44, 53, 98, 130, 157) ; inceputurile fi biruinta scrisului in limba romànà (97, 122, 143, 154) ; relatiile culturale romàno-ucrainene in sec. al XVII-lea, opera si personali- tatea lui Petru Movilà (22, 40, 84, 88, 91) ; epoca, personalitatea fi opera lui Grigore Ureche si Miron Costin, rolul relatiilor culturale romàno-polone in aparitia scolti marilor cronicari moldoveni (19, 24, 28, 39, 49, 69, 136) ; istorio­grafia munteanà (153,165) ; Nicolae Milescu (18, 116) ; Dimitrie Cantemir si rela­tiile romàno-ruse in vremea lui Petru cel Mare (23, 36, 95, 132, 137, 148,165).

La 65 de ani, in plinà putere de creatie, prof. Petre P. Panaitescu este autorul unei opere care il afeazà in rìndul reprezentantilor de seamà ai istorio- grafiei romànefti. Slaviftii romàni salutà intr-insul pe continuatorul operei lui loan Bogdan, in conditale si cu metodele ftiintifice superioare ale vremii noastre, pe reprezentantul de prestigiu al slavisticii romànefti la douà din congresele internationale ale disciplinei (Praga 1929, Sofia 1963) fi pe unul din membrii fondatori ai Asociafiei Slavistilor din R. P. Romànà. « Romano- slavica » omagiazà intr-insul pe colaboratorul statornic, ale càrui studii au contribuii la ridicarea prestigiului ei.

li uràm savantului Petre P. Panaitescu ani multi, sànàtate si muncà rodnicà in slujba ftiintei romànesti.

D A N ZA M FIR E S C U

Page 5: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

BIBLIOGRAFIA *

1 9 1 7

1. Un act relativ la procesul Doamnei Safta a lui Gheorghe §lefan cu Doamna Dafina a lui Eustratie Voda Dabija, in RI, an. I li , 1917, p. 17—20.

1 9 1 9

2. Cîteva cuvinte despre Dobrogea româneascâ, ìn RI, an. V, 1919, p. 58—60.3. La question de la Dobrogea, ìn volumul « La Dobrogea roumaine, études et documents »,

Bucureçti, 1919, p. 104—108.

1 9 2 0

4. Contribuai la o biografie a lui N. Bâlcescu, în « Conv. Lit.», an. LII, 1920, (eu titlul mai larg: « dupa corespondenfa sa inedita eu A. G. Golescu). Studiul continua sâ aparà în anii urmâtori: an. LIII, 1921, LIV, 1922, (din 1921 eu titlul «Contributii la o noua biografie a lui N. Bâlcescu ») ji apoi în volum, Bucureçti, 1924 (în interior 1923) ; 160 p.

1 9 2 2

5. Iarâfi unchiul lui Stefan cel Mare, în RI, an. VIII, 1922, p. 45—47.6. §tiri venetiene contemporane asupra bâtâliei de la Baia, ibidem, p. 47—50.7. O insemnare privitoare la relafiile bisericeçti aie Moldovei eu Rusia, ibidem, p. 200—201.8. însemnâri din cârfile bisericii românesti din Timiçoara, ibidem, p. 201 — 202.

1 9 2 3

9. Cel mai vechi act municipal din Moldova, în RI, an. IX , 1923, p. 183 — 186.10. Inscripfiile religioase grecefti de la Biserica Domneascâ din Argeç, în BCMI, X 16, 1923,

p. 16 1 -17 0 .11. Literatura rumunska po icojnie în« Przeglad wspôlczesny», Cracovia, II, 1923, p. 130— 135.

1 9 2 4

12. Chlop w zyciu spolecznem i artystycznem Rumunji în «Przeglad wspôlczesny» (Cracovia) III, 1924, p. 169 -178 .

13. Un manuscript al « Efimeridelor » lui Constantin Caragea Banul Extras din « Buletinul Comisiei Istorice a României», vol. 3 din 1924, Bucureçti, 1924; 220 p.

1 L u c ra r i le s ìn t g ru p a te c ro n o lo g ie d a r fa rà ca in c u p r in s u l acelu iafi an sa se respecte o succesiune s t r id a , de m u lte o r i g re u de s ta b ilita C onfe rin^e le s in t re p a r t iz a te a n u lu i c ìn d au fo s t s u s jin u te p u b lic f i n u a n u lu i t ip a r i r i i . P e n tru in le s n ire a c e rc e tà r ilo r a m se m n a la t, o r i de c ite o r i a fo s t ca zu l, e x is te n fa extraselor d in a rt ic o le le p u b lic a te in iz ia i in p e r io d ic e sau v o lu m e c o le c tiv e . S-a p à s tra t to td e a u n a d re p t c r i te r iu de c ro n o lo g ie a n u l de a p a r i( ie a l period icu lu i f i n u a l e x tra s u lu i. D . Z .

361

Page 6: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

14. P lan u rile lu i Io a n C im p in ean u pentru u n ita tea n a tion ala a rom à n ilo r . L e gàtu rile lui cu e m i g r a la p o lo n à , Extra» din « Anuarul Institutului de istorie nafionalà » IV, 1924; Cluj, «Ardealul», institut de arte grafice, 1924; 44 p.

15. 0 stampa reprezentind o solie a lui Alexandru Ldpufneanu, in BCMI, an. XV II, 1924, p. 7 6 -7 8 .

16. Din relafiile Principatelor romàne cu rufii la sfirfitul veacului al X V II-lea , in « Revista Societàri istorico-arheologice din Chifinàu » X V , 1924, p. 53—61.

17. Sfirfitul lui Iancu Vodà Sasul, in RI, an. X , 1924, p. 169— 178.

1 9 2 5

18. N ic o la s S p a th ar M ile s c u (1 6 3 6 — 1 7 0 8 ) , Extrait des « Mélanges de l’École Roumaine en France», 1925, I-re partie, Paris, Gamber, (1925); 145 p.

19. In flu e n ta po lon à in opera f i personalitatea cron icarilor G rigore U rech e f i M iron Costin ,Memorii, t. IV, Nr. 4, Bucurefti, Cultura najionalâ, 1925 ; 226 p.

20. Originile tipografici in Ucraina in« Revista Arhivelor», I, 1925, p. 417—418.21. 0 descriere francezâ necunoscutâ a serbârii paftilor in Principatele romàne la sfirfitul sec.

al X V II-lea , in « Revista Arhivelor», I, 1925, p. 291—292.

1 9 2 6

22. L ’ in flu e n c e de l ’oeu vre de P ierre M o g ila , arch evêque de K ie v dan s les P rin cipautés rou m ain es.Extrait des « Mélanges de l’École Roumaine en France» V, 1926 ; Paris, Gamber, 1926 ; 95 p.

23. L e prince D ém etre C an tem ir et le m o u v e m e n t in tellectu el ru sse sou s P ierre le G rand , în« Revue des études slaves», tome VI, 1926, fasc. 3—4, p. 245 — 262.

24. Cu privire la data scrierii Chronika ziem moldawskich y multanskich de Miron Costin, în RI, an. X II, 1926, p. 9— 12.

25. Despre Nichifor Dascâlul fi legâturile lui cu noi, ibid., p. 83.

1927

26. lo a n B og d a n si stud iile de istorie slava la ro m â n i, Extras din Bid. Com. Istorice a României,VII, 1928, Vàlenii de Munte, 1928 ; 32 p. (leccia de deschidere a cursului de istoria slavilor rësàriteni la 1 ian. 1927).

27. Sfirfitul lui Constantin ¡jierban Cirnul, în RI, an. X III , 1927, p. 55 — 61.28. $tiri noi despre Miron Costin fi familia lui, Extras din « Omagiu lui I. Bianu » Bucurefti,

Cultura nafionalà, 1927 ; 8 p.29. Contribution à la bibliographie des voyageurs occidentaux en Roumanie, în« Mélanges d’histoire

générale» Cluj, I, 1927, p. 147 — 150.30. Quelques notes sur les relations littéraires polono-roumaines a l'époque contemporaine, ibidem,

p. 150 -156 .

1928

31. N icola e B â lc e scu . P atru stud ii isto rice : Mersul revolufiei in istoria romànilor ; Miron Costin, istoricul Moldovei ; Comentarii asupra bâtâliei de la Cosovo ; Despre starea sodala a munci- torilor plugari. E d ita te f i in so lite de o sch ifa b iog ra fica f i b ib liog ra fica de P . P . P a n aitescu ,Bucurefti, Cartea Româneascâ, 1928, 62 p.

32. Nicolae Bâlcescu fi istoriografia romàna, în« Scrisul românesc» Craiova, I, 1928, p. 35 — 39.33. Is to r ie f i c u ltu ra , Conferirla {inutà în 1928, publicatâ în volumul « Politica culturii.

30 prelegeri publice fi comunicâri organizate de Institutul Social Român (noiembrie1927 — iunie 1928)», Bucurefti (1931), p. 93—99.

34. Jourij (Jourg) Koriatovic, prince lithuanien et la Moldavie, în ,,ÎOuï:ielIHïlï 36i'pHÏK 3a nornaHy aKafle.wHKa M . C. TpymeBCKoro“ I, Kiev, 1928, p. 462—465.

35. O statistica a Dobrogei din 1849, în « Graiul românesc» I I , 1928, p. 82 — 86.36. Contribuai la opera geografica a lui Dimitrie Cantemir, Memorii.. . t. VIII, Nr. 7, Bucu­

refti, Cultural nazionali, 1928, 14 p.37. Medaliile franc-masonilor din Moldova în sec. al X V III-lea , în RI, 1928, p. 354—355.

362

Page 7: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

1929

38. E in ig ra tia po lon â f i revo lu tia rom â n â de la 1 8 4 8 . Stu diu f i d o cu m e n te , Bucurefti, Cartea Româneascà, 1929 ; 136 p.

39. M iro n C ostin . Istorie in versuri polone despre M old ov a f i f a r a R o m â n e a sc à (1 6 8 4 ) , édifié (criticâ) fi traducere de P. P. Panaitescu, Memorii. . . , t. X , Nr. 7, Bucurefti, Cultura nafionalâ, 1929 ; 130 p .

40. Fundafii religioase româneçti in Galifia, in BCMI, an. X X II , 1929, fasc. 59, p. 1 — 19.41. Les relations bulgaro-roumaines au moyen âge (a propos d'un livre récent de Mr. P . Mou-

taftchiev), Extrait de la« Revista Aromâneascâ» I, 1929, Bucurefti, 1929 ; p. 25.42. Cuza-Vodâ fi unitalea nafionald a românilor, in« Arhiva pentru ftiinfa fi reforma socialà»

V III, 1929, p. 559 -569 .43. Congresul international de istorie din Oslo, ibidem, p. 497—499.4 4 . L a littératu re s la v o -ro u m a in e ( X V e — X V I I e siècle) et son im p ortan ce pour l’ h istoire des

littératu res s la v e s , Extras din« Sbornik pracé I Zjezdu slovanskÿch filologu v Praze 1929», Praga, 1931, 12 p.

1 9 3 0

45. C àlâ tori po lo n i in T à rile R o m a n e , Acad. Românâ, Studii fi cercetâri, XV II, Bucurefti, Cultura nationals, Î930 ; 272 p.

46. Powojenna historiografija rumunska, Extras din «Wiadomoéci historyczne» (supliment la Kwartalnik historyczny) XLIV , 1930 ; Lwôw, 1930 ; 20 p.

47. N. B à lc e scu , Scrieri isto rice , Clasicii Români Comentafi, Craiova, Ed. I, [1930] ; Ed. Il-a adausà si corectatâ [1939] Ed. Ill-a revâzutâ [f.a.].

48. L'aigle byzantin sur les vêtements des princes roumains au moyen âge, Acad. Românâ, Bulletin de la Section historique, X V II, 1930, p. 64—67.

49. Influence de la littérature polonaise sur les roumains au X V I et X V I I siècle, în volumul « Pamietnik zjazdu naukowego im. Jana Kochanowskiego » Cracovia, 1931, p. 167 — 175.

50. Cronica moldo-polonâ. Extras din RIR, vol. I, fasc. II, 1931 ; 11 p.

1932

51. Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani de la moartea lui, Carte de amintire tipâritâ de Ministerul Instrucpunii, Cultelor fi Artelor, Bucurefti, 1932 ; 58 p.

52. Diploma birlâdeanâ din 1134 j i hrisovul lui Iurg Koriatovici din 1374. Falsurile patriotice ale lui B. P . Hasdeu, Extras din RIR, vol. II, fase. II, 1932 ; 13 p.

53. Influença literarâ slavâ la români, Cu prilejul unui studiu al d-lui I . Bârbulescu, RIR, vol.II, fase. II, 1932, p. 28 9 -29 8 .

54. A propos des traductions médio-bulgare et roumaine de la chronique de Constantin Manasses în « Actes du Ill-e Congrès international d’études byzantines», Athènes, 1932, p. 108 — 109.

55. O scrisoare româneascà a lui Gavril M ovilâ câtre Gaspar Gratiani (1620) în RIR, II, fase. II, 1932, p. 38 5 -38 6 .

1933

56. Corespondenta lui Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc (1806 — 1810). Pregâtirea eteriei fi a renasterii politice românefti, Bucurefti, Cartea Româneascà, 1933 ; 125 p.

1934

57. La route commerciale de Pologne a la M er Noire au moyen âge, Extras din RIR, vol. III fasc. 2 —3 ; Bucurefti, 1934 ; 24 p.

58. Petre Rarej fi Moscova, Extras din volumul« în memoria lui Vasile Pârvan», Bucurefti, 1934; 16 p.

59. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare, Memorii, t. X V , nr. 2, Bucurefti, 1934, 20 p.■60. Un épisode des relations serbo-roumaines en 1844, în « Revue internationale des études

balkaniques», an. I, tom. I, Belgrad, 1934, p. 82—88.■61. Historiografja rumunska w latach 1930 — 1933, Extras din «Kwartalnik Historyczny»

XLV III, 1934, Lwow, 1934 ; 12 p.

363

Page 8: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

62. Slawistische Forschungen in Rumänien, in « Slawische Rundschau», Praga, VI, 1934, p. 115 -118 .

63. Moartea lui Cornea Bràiloiu, banul Craiovei, in « Arhivele Olteniei» X I, 1934, p. 352.64. Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru episcopio armeanà din Suceava (30 iulie 1401) Extras

din RIR, vol. IV, 1934, fase. 1—4 ; Bucurefti, 1935 ; 15 p.65. D oi càlàtori italieni necunoscuti in forile noastre, Extras din « Studii italiene» I, 1934;

Bucurefti, 1935 ; 10 p.

1936

66. Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucurefti, 1936 ; p. 177.67. Mihai Viteazul, Bucurefti, 1936 ; 269 p.68. ipcoala nouà de istorie. Un rdspuns, Bucurefti, 1936 ; 3 p.69. O istorie a Ardealului tradusà de Miron Costin, Memorii. . . tom. X V II, Nr. 11, Bucurefti,

1936 ; 13 p.70. Origina lui Pelre Cercel, Extras din« Omagiu profesorului D. Gusti» (Arhiva. . . ab. X IV ,

1936, II), Bucurefti, (1936) ; 3 p.71. Marco pseudo-beizade. Un pretendenl la tron in vremea lui Constantin Brincoveanu, Extras

din«Volumul Omagial pentru frafii Alexandru fi Ion I. Lapedatu», Bucurefti, 1936 ; 8

1937

72. In jurul lui Mihai Viteazul. Ràspuns D-lui N . Iorga, Extras din RIR, voi. VII, fase. I —II Bucurefti, 1937 ; 32 p.

73. Avram Iancu, in volumul « Figuri revolufionare romàne. Cinci conferire ale Universita(ii libere » Bucurefti, Cartea Romàneascà, 1937 ; p. 25—42.

74. Minele de arami ale lui Mircea cel Bàtrin, Extras din RIR, voi. VII, 1937, Bucurefti, 1938 ; 12 p.

75. Biserica Stelea din Tirgovifte. Note istorice, Extras din RIR, voi. V —VI (1935 — 1936) ; Bucurefti ; 6 p.

1938

76. Metodo de publicare a documentelor in RIR, voi. VIII, 1938, p. 339—345.77. Documente slavo-romàne din Sibiu (1470—1653) , Acad. Rom. Studii fi cercetari, X X X I I ,

Bucurefti, 1938 ; 44 p.78. Documentele TSrii Romànesti. I. Documente interne (1369—1490), Bucurefti, 1938 ; 401 p.79. De ce au fosl j'ara Romàneascà fi Moldova fàri separate, Extras din RF, Nr. 6, iunie 1938 ;

Bucurefti, 1938 ; 20 p.80. Cum au ajuns Bucureftii capitala fàrii, Extras din RF, Nr. 8, august 1938 ; Bucurefti,

1938 ; 14 p.81. Liubomir Miletic, in « Balcania», I, 1938, p. 275 — 277.82. Mircea cel Bàtrin fi suzeranitatea ungureascà, Memorii. . . t. X X , Nr. 3 ; Bucurefti, 1938 ;

21 p.

1939

83. Pribegia lui Constantin Serban Basarab si a lui Stefan Petriceicu fi testamentele lor,Memorii... t. X X I , Nr. 15, Bucurefti, 1939 ; 60 p.

84. Un autografi al lui Petru Movilà pe un Tetravanghel al lui §tefan cel Mare, Extras din RIR, vol. IX , 1939, Bucurefti, 1940 ; 7 p.

85. Octoihul lui Macarie (15 1 0 ) fi originilele tipografici in Tara Romàneascà, in «Biserica Ort. Rom.» an. LVII, 1939, p. 525 -550 .

1940

86. Der Oktoich des Makarij, 1510, und der Ursprung der Buchdriickerei in der Walachei,.Extras din« Sud-Ost Forschungen», V, 1940, vol. I, München, 1940 ; 24 p.

87. Die Entwicklung der rumänischen Staatenbildung in « Leipziger Vierteljahrsschrift für Sud-Ost Europa», IV, 1940, p. 26—37.

364

Page 9: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

88. Istoria slavilor in románenle in secolul al X V II-lea . Cronica lui Gheorghe Brancovici f i Sinop- sisul de la K iev, in RIR, vol. X , 1940, p. 80— 129.

89. Originea populafiei in Dobrogea Nouà, Bucure?ti, 1940 ; 44 p. (arelas text in versiune germana, francezà, italiana, englezä)

1942

9 0 . O edi\ie a operelor lui Nicolae Bàlcescu, Extras din RF, N. 7 iunie 1 9 4 0 ; 1 6 . p .91. Petru Movilà fi romänii, Extras din «Bis. Ort. Rom.» an. L X , 1942, Nr. 9 — 10, Bucuresti,

1942 ; 20 p.92. Armata lui Mircea cel Bätrin, Extras din CL, an. L X X V , 1942, Nr. 9 — 10, Bucuresti,

(1942) ; 12 p.93. Mircea VAncien el les Tatares, Extras din R H S E E ,X IX 2, 1942 ; Bucuresti, 1942 ; 11 p.

1943

9 4 . V la d T e p e ; (O problem a p sich o lo g icà ), in CL, an. L X X V I, 1 9 4 3 , Nr. 5 — 6 , p . 3 3 1 — 3 4 8 .95. Dimitrie Cantemir, in CL, an. L X X V I, 1943, Nr. 9— 10, p. 581 — 599.96. Rumänische Geschichtsschreibung, 1918— 1942, Extras din « Siidost-Forschungen» an.

V ili , 1943, p. 69— 109 ; (München 1943) 40 p.9 7 . ìn c e p u tu rile lite r a tu rii in lim b a r o m a n a , in RF, an. X , N r . 9 , sept. 1 9 4 3 , p. 6 0 1 — 6 2 5 .

1944

9 8 . « P erioada s la v o n à » la ro m à n i si ruperea de cu ltura a p u su lu i, Extras din RF, an. X I , N r . 1 ,ianuarie 1944, Bucuresti, 1944 ; p. 25.

99. De ce n-au cucerit turcii \àrile romàne, in RF, an. X I, Nr. 5, mai 1944, p. 293—304.100. R o m à n i $i b u lg a r i , Bucuresti, 1944 ; 66 p.101. Autenticitatea Jnväfäturilor lui Neagoe Basarab, in CL, an. L X X V II, Nr. 7, iulie 1944,

p. 73 3 -73 9 .102. M irce a ce l B ä tr in , Bucuresti, Casa ¡jcoalelor, 1944 ; 363 p.1 0 3 . M iro n C ostin , L eto p isetu l T à rii M old ov ei de la A r o n V o d à in co a ce , l'.ditie crilicà, studiu

introductiv, note fi variante de P . P . Panaitescu, Bucuresti, Ed. Fundafiilor, 1 9 4 4 ; p. 4 2 9 . (§i reproducerea textului farà variante, in edifie populará, accrasi editurà, Bue. 1 9 4 4 ).

1946

104. ìn v à tà tu rile lu i N ea go e B a sa ra b . P roblem a a u te n tic ità tii, Extras din « Balcania » voi. Vx, 1942 (apärut in 1946), Bucuresti, 1946 ; 78 p.

105. Patriarhul Dositei al Ierusalimului fi mitropolitul Dositei al Moldovei. Cu prilejul unei scrisori inedite, Extras din « BÌ3. Ort. Rom. », an. LX IV , 1946, Nr. 1—3, ian.-martie ; Bucuresti, 1946 ; 19 p.

106. 0 brofurà privitoare la Mihai-Viteazul, in « Arhiva Romäneascä» an. X , 1945 — 1946 ; p. 427—430.

1947

107. Interp retäri ro m à n e sti. Studii de istorie e co n o m icà si s o d a la , Bucuresti, Editura« Universul », 1947 ; 257 p. (Cuprinde retipàrirea N-relor: 98, 57, 79, 99, 80, 97, ?i trei studii inedite: Problema originii clasei boerefti; Numele neamului fi al fàrii noastre; Comunele medievale in principatele romàne) .

1 0 8 . N . B à lc e s c u , S c rie ri s o c ia le , comentate de P. P. Panaitescu, Bucuresti, « Vatra », Clasicii nostri comentafi, 1947 ; 196 p.

109. Nicolae Bàlcescu. Istoricul in cadrul Revolufiei de la 1848, in VR, an. I, serie nouà, Nr. 2, 1948, p. 9 0 -1 0 4 .

110. Premizele revolufiei de la 1848 in fa ra Romäneascä, in VR, an. I, serie nouà, Nr. 7, dee. 1948, p. 1 6 8 -18 2 .

1948

111. Mihai Viteazul fi Rusia. 0 scrisoare inedita, in « Studii», an. I, 1948, Nr. 4, p. 142 — 148.

365

Page 10: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

1949

112. Unirea principatelor romàne, in VR, II, 1—2, 1949, p. 196—211.113. Despre incepulurile relafiilor romàno-ruse, in« Studii» an. II, 1949, Nr. 3, p. 95— 101.114. Relafiile 'J'àrii Romànefti fi ale Moldovei cu Raguza (sec. X V -X V I I I ) , in« Studii» an. II,

1949, Nr. 4, p. 105 -124 .

1 9 5 0

115. Influente semantice latine medievale in limba romàna, in SCL, an. I, 1950, Nr. 2, p. 237—243.116. Despre legàturile lui Nicolae Milescu Spàtarul cu Rusia, in « Studii» an. I li , 1950, Nr. 4,

p. 113-120 .117. Bulgaria in nordul Dunàrii in veacurile al I X -X - l e a , Extras din « Studii fi cercetàri de

istorie medie» anul I, iulie-dec. 1950 ; Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R., 1950 ; 14 p.

1 9 5 1

118. (in colaborare), Inscripfia slava din Dobrogea din anul 943, in« Studii» an. IV, 1951, nr. 3, p. 12 2 -13 4 .

1 9 5 2

119. ¡jitefan cel Mare vàzut de o cronica ruseascà, in« Studii» an. V , 1952, Nr. 1, p. 141— 144.120. P e marginea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc (1456),

in« Studii» an. V , 1952, Nr. 3, p. 187— 198.

1 9 5 3

121. Ràscoala fàranilor in Moldova in anii 1563—1564, in « Studii » an. VI, 1953, Nr. 2, p. 201 -2 1 3 .

1 9 5 4

122. Inceputurile dreptului scris in limba romàna, in« Studii» an. VII, 1954, Nr. 4, p. 215—228.

1 9 5 5

123. Contribuii la inceputurile tipografici slave in fa ra Romàneascà, Extras din SCB, voi. I, 1955, Bucurefti, 1955 ; 6 p.

124. Grigore Ureche, Letopisetul farii Moldovei, Edifie ingrijità, fi studiu introductiv indice fi glosar de P. P . Panaitescu, Bucurefti, ESPLA, 1955 ; Ed. II revazutà, Bue. 1958(Clasicii romàni).

125. ìnceputul tipografici in Tara Romàneascà, in volumul « Prima sesiune ftiin^ificà de biblio­logie fi documentare. (Bucurefti 15— 16 X II. 1955) » , Bucurefti, Edit. Acad. R.P.R.,1957, p. 26 7 -2 7 0 .

1 9 5 6

126. Dreptul de stràmutare al fàranilor din Tàrile Romàne pinà la mijlocul sec, al X V II-lea , in SMIM, voi. I, 1956, Bucurefti, Edit. Acad. R. P. Romàne, p. 63—122.

127. Din istoria luptei pentru independenfa Moldovei in veacul al X lV -lea . Primele lupte pentru independenfà ale Tàrilor Romàne, Extras din« Studii» IX , 1956, Nr. 4, p. 95— 115.

1 9 5 7

128. Marea adunare a tàrii, institutie a orinduirii feudale in Tàrile Romàne, Extras din« Studii» an. X , 1957, Nr. 3, p. 153 -165 .

1 N u m e ra le 109— 123 s in t sem nate « A I . G re cu » .

366

Page 11: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

129. Pripàfari fi osluhari, Extras din« Studii fi articole de Istorie» voi. II, editat de« Societatea de §tiin^e Istorice fi Filologie din R.P.R. » (Bucurefti) 1957 ; 10 p.

130. V ia ta feud alà in T a ra R o m à n e a se à f i M o ld o v a (se c . X I V — X V I I ) , Bucurefti, Ed. §tiinfifìca, 1957, 559 p. (in colaborare cu V. Costachel fi A. Cazacu).

1 9 5 8

131. Les c h ron iqu es slav es de M o ld a v ie au XV ® sièc le , Extras din Rsl, I, Bucurefti, 1958, p . 14 6-16 8 .

132. KyjibmypHue C8H3U pyMUHCKUx locydapcme c Poccueü e anoxy petfiop.tta Ilempa 1-20. Hoebie daHHue. Extras din Rsl, II, Bucurefti, 1958, p . 235 — 247.

133. Legâturile moldo-polone in secolul X V fi problema Chiliei, Extras din Rsl., III, Bucurefti,1958, p . 9 5 -1 1 5 .

134. Urme din vremea orinduirii feudale in vocabularul limbii romane, în SCL, an. IX , 1958, Nr. 2, p . 159-173 .

135. 450 de ani de la prima tipâriturâ în fa ra Româneascâ, în « Câlâuza bibliotecarului », Bucurefti, an. X I , 1958, Nr. 7, p . 21—23.

136. M iro n C ostin , O pere, Edifie criticâ, eu un studiu inlroductiv, note, comentarii, variante, indice fi glosar de P. P . Panaitescu, Bucurefti, ESPLA, 1958 ; 527 p . ; Ed . Il-a, EPL, 1965 ( în doua volume)

137. D im itrie C an tem ir. V ia ta f i O péra , Edit. Acad. R. P. Romane, Bucurefti, 1958 ; 266 p .

1959

138. M a n u scrise le s la v e d in B ib lioteca A c a d e m ie i R .P .R ., v o i. I , Edit. Acad. R. P. Romàne, Bucurefti, 1959 ; 406 p.

139. C ronicile sla v o -ro m à n e din se c . X V — X V I publicate de Io n B o g d a n . E d itie revà zu tà f i com p le ta ta de P . P . P a n aite scu , Edit. Acad. R. P . Romàne, Bucurefti, 1959 ;

140. Stefan cel Mare fi oraful Bucurefti, Extras din« Studii», an. X II , 1959, Nr. 5, p. 9 —23.

1960

141. Lupta comuni a Moldovei fi Poloniei impotriva cavalerilor teutoni, Extras din Rsl, IV Bucurefti, 1960, p. 225—238.

142. §tefan cel Mare in lumina cronicarilor contemporani din furile vecine, Extras din SC§t.- Istorie, Iafi, anul X I, fase. 2, 1960, p. 199—226.

143. ìn cep u tu rile scrisu lu i in lim b a r o m à n a , E x tr a s din SMIM, voi. IV, B u c u r e fti , 1960, p. 117 -1 9 0 .

144. Problema unificàrii politice a Tdrilor Romàne in epoca feudalà, in volumul« Studii privind Unirea Principatelor » Ed. Acad. R.P.R. Bucurefti, 1960, p. 55—94.

145. Letopiseful lui Grigore Ureche f i editarea lui, in LR, an. IX , 1960, Nr. 6 , p. 55—62.

1 9 6 1

146. L iturg hierul lu i M acarie (1 5 0 8 ) fi ìnceputurile tip og ra fic i in Tarile R o m à n e , (studiu intro- ductiv la édifia fotografica a Liturghierului), Edit. Acad. R.P.R., Bucurefti, 1961 ; 48 p.

147. Tezaurul domnesc. Contribufie la studiul finanfelor feudale din 'fara Româneascâ fi Moldova, Extras din« Studii» an. X IV , 1961, Nr. 1, p. 49 — 86.

148. Tratatul de alianfà dintre Moldova fi Rusia din 1711. 250 de ani de la ìncheierea lui, Extras din« Studii» an. X IV , 1961, Nr. 4, p. 895—918.

149. M iron Costin, Letopiseful Tàrii Moldovei. De neamul moldovenilor. Edifie ìngrijità fi préfaça de P.P. Panaitescu, [Bucurefti], EPL, 1961, (Biblioteca pentru tofi Nr. 96).

1 9 6 2

150. Unirea Principatelor Romàne, Cuza Vodà f i polonii, Extras din Rsl, V , 1962, p. 71 — 84.151. Rolul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu in slavistica româneascâ, Extras din Rsl, VI, 1962,

p. 235-248 .152. Les premiers textes écrits en langue roumaine, în« Revue roumaine d’histoire» Tom. I, fase.

2, Bucurefti, 1962, p. 427—450.153. Ìnceputurile istoriografiei în Tara Româneascâ, Extras din SMIM, vol. V, 1962, p. 195—256.

367

Page 12: PROF. PETRE P. PANAITE SCU — Cu prilejul ìniplinirii a 65 de anipromacedonia.org/rs/rs11_17.pdf · Ìn toamna anului 1924 P. P. Panaitescu este trimis la Paris, la « §coala Romàna

1 5 4 . Inceputurile scrisului in limba romàna. Noi contribufii, E x tr a s d ia S C B , v o i. V , 1 9 6 3 p . 1 0 7 - 1 3 4 ;

1 5 5 . Revoluta romana de la 1848 fi alianfa polon i, E x tr a s d in R s l , V i l i , 1 9 6 3 , p . 5 9 — 77 .15 6 . Ìn v à tà tu rile atribuite lu i N eag o e B asarab . O reco n sidera re , E x tr a s d in R s l, V i l i , 1 9 6 3 ,

p . 4 0 3 - 4 2 4 .1 5 7 . XapaKTepHfaie « le p T b i c n a B H n o -p y M K iH C K o fi H H T e p a T y p M . E x tr a s d in R s l, I X ,

R e fe r a te f i com u n icà ri pre zen ta te la cel d e -a l V -le a C ongres In te rn a tio n a l a l S la v ijt ilo r (S o fia , 1 7 - 2 3 . I X . 1 9 6 3 ), B u cu r e sti, 1 9 6 3 , p . 2 6 7 - 2 9 0 .

1 9 6 4

1 5 8 . Husitismul fi cultura slavonà in Moldova, E x tr a s din R s l . , X , 1 9 6 4 , p . 2 7 5 — 2 8 8 .1 5 9 . O b$tea tàrà n ea scà in T a ra R o m à n e a sc à si M old o v a . O rin du irea feu d alà , E d it . A c a d . R .P .R . ,

B u c u r e sti, 1 9 6 4 ; 2 8 2 p .1 60 . Introduction à l’historiographie roumaine jusqu'en 1918, B ib lio th e c a H istó r ic a R o m a n ia e ,

N r . 5 , E d it . A c a d . R .P .R . , B u c u r e sti, 1 9 6 4 , pagin ile 15 — 2 8 (v o lu m u l e ste r e d a c ta t d e u n c o le c tiv co m p u s d in V . M a ciu , § t . P a scu , D a n B erin d ei, M iró n C on sta n tin e scu , P . P . P a n a i­te sc u , V . L iv e a n u ).

Colaboràri

1 6 1 . Documente privind istoria Romàniei, E d . A c a d . R . P . R o m à n e , In s titu tu l de istorie , Seria A (M o ld o v a ) £Ì B ( f a r à R o m à n e a sc à ), secolele X I I I — X V I I , B u c u r e sti, 1 9 5 0 — 1 9 5 7 , 22 v o lu m e .

1 6 2 . Dicfionarul Enciclopedie Román, E d itu ra P o litic à , v o i . I , 1 9 6 2 , v o i . I I , 1 9 6 4 .16 3 . Istoria R o m à n ie i , v o i . I I , B u cu r e sti, 1 9 6 2 , E d i t . A c a d . R . P . R o m à n e ,

P a rtea a I l - a , C a p ito lu l X I : Cultura in vremea feudalism ulu i dezvoltat (s ec . al X I V -le a — prim a jum àtate a sec­a i X V I - l e a ) , p . 662 — 687 f i 705 — 7 0 8 ; Partea a 111 -a , C a p ito lu l V I : Cultura in a doua jum àta te a sec. al X V I - le a , p . 1 0 1 9 -1 0 3 4 ?i 1 0 3 9 -1 0 4 5 .

1 6 4 . Isto ria R o m à n ie i , v o i . I l i , B u cu r e sti, 1 9 6 4 , E d it . A c a d . R .P .R . ,p a g in i le : 3 - 1 1 ; 7 1 - 7 6 ; 1 2 8 - 1 4 4 ; 1 5 7 - 1 6 1 ; 1 6 5 - 2 1 9 ; 3 4 0 - 3 4 3 ; 3 5 8 - 3 6 1 ; 3 6 7 - 3 7 0 ; 3 8 9 - 3 9 4 ; 4 3 3 - 4 4 9

1 6 5 . Isto ria literaturii ro m à n e , v o i . I , B u cu resti, 1 9 6 4 , E d itu ra A c a d . R . P . R o m à n e ,

P a r te a a I l - a , Literatura rom ànà in perioada feudalà . Capitotele 1 : L iteratura rom&nà in sec. X V — X V I , p . 233 — 260 ( C o n d iv id e soc ia le , e a d ru l is to r ie f i c u ltu r a l ; O r ig in ile c u l t u r i i in l im b a s la v o n à la ro m à n i ; C irc u la b a m a n usc rise lo r s la ve la ro m à n i ; in c e p u tu r i le t ip o g ra f ic i in p r im a ju m à ta te a sec. a l X V I - le a ; C u ltu ra orà feneascà f i fc o lile ). L iteratura rom ànà in lim ba slavonà, p . 261 — 275 (L ite ra tu ra re lig io asà ; L ite r a tu ra is to r ic à in M o ld o v a ) ; p . 283 — 293 (A n a le le f à r i i R o m à n e f t i ; C ron ice le lu i M ih a i V ite a z u l; L ite r a tu ra is to r ic à in T ra n s ilv a n ia ) . A paritia scrisului in lim ba rom ànà, p . 293 — 2 9 6 ; 306 — 3 1 4 ; 316 — 320. Literatura rom ànà in secolul al X V I I - le a , p . 3 3 3 ; 335 — 3 3 8 ; 3 4 0 ; 341 — 3 4 3 ; 347 — 3 4 8 ; 355 — 357 (C o n d iv id e is to r ic e , e a d ru l s o c ia l-p o li t ic -c u ltu ra l ; T ip o g ra f ii le ; S c o lile ; P ra v i le le ; H ro n o g ra fu l l u i M ih a il M o x a ). Cronicarii m unteni, p . 414 — 4 3 6 ; N icolae M ilescu , p . 4 5 8 — 464 f i 470 — 471. Secolul al X V I I I - l e a (p in à la 1780) p . 517 — 5 2 1 ; 524 — 5 2 5 ; 527 — 5 2 8 ; ( S i t u a la soc ia là f i p o li t ic à in f a r à R om àneascà , M o ld o v a ; fm p re ju rà r i le c u ltu ra le ; S c o lile ; T ip o g ra f i i le ; B ib fio te c ile ) . Stolnicul Constantin C antacuzino, p . 559 — 5 6 8 ; Radu G recianu, p . 568 — 574 (cu A u ro ra I l ie f ) ; A n on im u l B rincovenesc , p . 575 — 5 8 1 ; R adu P opescu , p . 583 — 5 8 9 ; D im itrie Cantem ir, p . 607 — 607 ; D um itrache M edelnicerul, p . 697 — 701 (c u A u ro ra I l ie f ) .

1 I n t r u c i t , apre deoseb ire de t r a ta t u l Istoria R om àn iei ce l de Istoria literaturii rom àne n u in d ic i e x a c t p a g in ile ce re v in f ie c à ru i c o la b o ra to r in re d a c ta re a d iv e rs e lo r c a p ito le f i p a rag ra fe , n e -am a d re sa t P ro f. P . P . P an a itescu p e n tra in d ic a b ile ce u rm e azà .