Academia De Studii EconomiceFacultatea Administratie si Management Public

Dezvoltarea agriculturii si podusele modificate genetic in judetul Dolj

Profesor indrumator : Prof.univ.dr.Florina BRAN

Student : Cojan Ana-MariaSeria A , Grupa 203

Cuprins

Monografia Judetului Dolj ............................................... 3

Agricultura Romaniei .................................................. 5

Agricultura in economia nationala .................................... 5

Agricultura ecologica ....................................................... 7

Produse traditionale ........................................................ 14

Agicultura judetului Dolj .................................................15

Intrebari si raspunsuri despre OMG................................. 24

OMG in Romania ........................................................... 29

Legislatia OMG .............................................................. 31

OMG in Dolj .................................................................... 31

Bibliografie ..................................................................... 34

Bucuresti 2011

Monografia judeului DoljSituat in zona de sud-sud-vest a Romaniei , judetul Dolj se intinde intre 4400' si 4430' latitudine nordica si 2200' si 2300' longitudine estica , fiind strabatut de la nord la sud de raul Jiu , al carui nume il porata Doljiu , adica Jiul de Jos. Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din tarii .Relieful judetului cuprinde o zona de lunca a Dunarii , campiea si zona de deal, beneficiind de o clima blanda cu o medie anuala de 11,50C.Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis inspre soare.Pe acest generos pamant traiesc aproximativ 770.000 locuitori grupati in 2 municipii , 3 orase si 94 de comune , cu o pondere a populatiei urbane de 51%.Tinutul Doljului a fost binecuvantat cu bunurile materiale si spirituale faurite in decursul timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Carna, Verbicioara, Salcuta, Carcea si Cotofeni, datand din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane.Marturiile arheologice atesta o viata prospera in cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingand aici apogeul in timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava al carui nume a fost preluat de la romani si transpusa in Tabula Peutingeriana , consemnata cartografic la anul 225 fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii , dintre care cea mai importanta , realizata in sec. IV , Brazda lui Novac, stabate zona de la vest la est.Numarul mare de localitati si cresterea demografica la inceputul mileniului doi au dus la o dinamica economico-sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale.Judetul Dolj detine 3,1% din suprafata totala si 3,9% din cea agricola a tarii.Agricultura ofera cele mai multe locuri de munca si conteaza ca parte majora a produsului brut intern din judet.Suprafata agricola este de 590.000 ha din care 302.000 ha sunt irigabile , iar 470.000 ha sunt proprietate privata.Faptul ca 40% din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom vorbeste de la sine despre marile posibilitati pe care le are agricultura in judetul Dolj.Pentru valorificarea productiei agricole din judet, au fost infiintate in timp numeroase intreprinderi prelucratoare din diferite domenii: morarit-panificatie , industrializarea laptelui , producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii , a legumelor , precum si de producere si distilarea alcoolului.Toate aceste instalatii si spatii de productie , dublate de o promovarea unor produse de calitate superioara atat pe piata interna si internationala.Judetul dispunde de o suprafata forestiera de 81.500 ha , dintre care 11.500 ha sunt detiunte de sectorul privat.Padurile adapostesc un bogat fond cinegetic cerb , caprioara , vulpea , mistretul.Suprafata ocupata de ape si balti este de 22.000 ha , din care 5.000 ha in sectorul privat. Bogatia in peste a acestor ape, mai ales in trecut , a fost determinanta in alegerea pestelui in stema judetului Dolj. O bogatie importanta a zonei constituie fructele recoltate de pe cele aproape 10.000 ha destinate pomiculturii.Reteaua cailor de transport cuprinde 221 km cale ferata, 424 km drumuri nationale si 1691 km drumuri judetene si comunale, precum si un aeroport.Camera de Comert din Craiova a nregistrat n Dolj un numar de cea. 18.500 de agenti economici. Exista de asemenea un numar de cea. 600 societati cu capital strain, majoritatea nsa cu capital redus. Ponderea mare a acestor agenti economici este n mediul urban, cea. 15.500, si numai 3.000 n mediul rural.

Agricultura RomanieiAnul 2007, data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana , a marcat o epoca noua in economia agricola si de dezvoltare rurala a tarii noastre. In acest context, Romania a trebuie sa iesi adapteze economia agricola pentru a se putea integra in piata interna a Uniunii Europene si a adoptat in totalitate Politica Agricola Comuna.Aderarea la UE este , probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapida a agriculturii si economiei rurale romanesti , data fiind necesitatea integrarii cu succes in economia rurala europeana.Modelul european de agricultura se bazeaza pe un sector competitiv , orientat spre piata, indeplinind , totodata , si alte functii publice , cum ar fi protejarea mediului inconjurator , oferirea unro asezari rezidentiale mai convenabile pentru populatia din spatiul rural , precum si intregrarea agriculturii cu mediu inconjurator si silvicultura. Politica Agricola Comuna isi deplaseaza accentul de la subventii directe acordate agriculturii spre dezvoltarea integrata a economiei rurale si spre protejarea mediului inconjurator.Economia rurala romaneasca , dominata de agricultura in mare parte , este inca slab integrata in economia de piata. In contextul actual al economiei de piata, de modul intelegerii si aplicarii tehnicilor de marketing depinde bunastarea cetatenilor din zona rurala si urbana , precum si bunastarea producatorilor agricoli.

Agricultura in economia nationalaPe plan naional, agricultura reprezint una dintre ramurile importante ale economiei romneti.Contribuia agriculturii, silviculturii, pisciculturii n formarea Produsului Intern Brut se situeazn jurul valorii de 6% din PIB, iar n statele membre ale UE se situeaz la aproximativ 1,7%.Ponderea agriculturii, silviculturii, i pisciculturii in PIB

PIB200720082009*2010*(1.I-30.VI)

Agricultura,vanatoare si silvicultura , pescuit si piscicultura23992,234448,2307686911,7

PIB TOTAL416006,8514654491273,7211414,8

% din PIB5,86,76,33,27

Sursa: Anuarul statistic al Romniei 2009*Buletin statistic lunar nr. 8/2010, INS

Sursa: Eurostat Yearbook 2010(date 2007)Raportul dintre suprafata arabila a tarii si numarul de locuitori denota faptul ca fiecui locuitor ii revin circa 0,41 ha teren arabil , valoare superioara multor tari din Uniunea Europeana si aproape dubla fata de media UE27 , care este de 0,212 ha/ locuitor.AGRICULTURA ECOLOGICA,,Agricultur ecologic, termen protejat i atribuit de U.E Romniei pentru definirea acestui sistem de agricultur este similar cu termenii ,,agricultur organic sau ,,agricultur biologic utilizai n alte state membre.Rolul sistemului de agricultur ecologic este de a produce hran mai curat, mai potrivit metabolismului uman, n deplin corelaie cu conservarea i dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole i alimentare proaspete i autentice, prin procese create s respecte natura i sistemele acesteia. In etapa de producie la ferm se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri i derivatele acestora) a fertilizanilor i pesticidelor de sintez, a stimulatorilor i regulatorilor de cretere, hormonilor, antibioticelor. n etapa de procesare a alimentelor se restricioneaz folosirea aditivilor, a substanelor complementare i a substanelor chimice de sintez folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologic are o contribuie major la dezvoltarea durabil, la creterea activitilor economice cu o important valoare adugat i la sporirea interesului pentru spaiul rural.Obiectivele, principiile i normele aplicabile produciei ecologice sunt cuprinse n legislaia comunitar i naional din acest domeniu. Aceste norme, alturi de definirea metodei de producie n sectorul de producie vegetal, animalier i de acvacultur reglementeaz i urmtoarele aspecte legate de sistemul de agricultur ecologic: procesarea, etichetarea, comerul, importul, inspecia i certificarea.

Prevederile privind etichetarea produselor obinute din agricultura ecologic, stabilite n Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice i n Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise i au n vedere oferirea ncrederii depline a consumatorilor n produsele ecologice, ca produse obinute i certificate n conformitate cu reguli stricte de producie, procesare, inspecie i certificare.Pentru obinerea i comercializarea produselor ecologice care poart etichetele i siglele specifice, productorii trebuie s parcurg un proces strict ce trebuie urmat ntocmai. Astfel, nainte de a obine produse agricole ce pot fi comercializate cu meniunea ,,produs ecologic exploataia trebuie s parcurg o perioad de conversie, de minimum doi ani.

Pe durata ntregului lan de obinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie s respecte permanent regulile stabilite n legislaia comunitar i naional. Ei trebuie s-i supun activitatea unor vizite de inspecie, realizate de organisme de inspecie i certificare, n scopul controlului conformitii cu prevederile legislaiei n vigoare privind producia ecologic.n Romnia, controlul i certificarea produselor ecologice este asigurat n prezent de organisme de inspecie i certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale, pe baza criteriilor de independen, imparialitate i competen stabilite n Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecie i certificare, de aprobare a organismelor de inspecie i certificare i de supraveghere a activitii organismelor de control. Aprobarea de ctre M.A.D.R a organismelor de inspcie i certificare este precedat, n mod obligatoriu, de acreditarea acestora, n conformitate cu norma european EN ISO 45011:1998, emis de un organism abilitat n acest scop. n urma controalelor efectuate de organismele de inspecie i certificare, operatorii care au respectat regulile de producie vor primi certificatul de produs ecologic i i vor putea eticheta produsele cu meniunea ,,ecologic. Pe eticheta aplicat unui produs ecologic sunt obligatorii urmtoarele meniuni: referire la producia ecologic, siglele, numele i codul organismului de inspecie i certificare care a efectuat inspecia i a eliberat certificatul de produs ecologic.

Sigla naional ,,ae, specific produselor ecologice, alturi de sigla comunitar sunt folosite pentru a completa etichetarea, n scopul identificrii de ctre consumatori a produselor obinute n conformitate cu metodele de producie ecologic.

Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie ncepnd cu data de 1 iulie 2010 . Utilizarea acestuia rmne opional pentru produsele importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui s fie nsoit de indicarea locului de producere al materiilor prime agricole. Aceast indicaie poate fi de forma 'UE', 'non-UE' sau/i numele statului membru UE sau din afara UE, unde au fost obinute produsul sau materiile prime ale acestuia. Logoul comunitar ofer recunoaterea produselor certificate ecologic n ntreaga Uniune European. Informaii cu privire la modul de aplicare al logoului comunitar pe etichetele produselor agroalimentare ecologice sunt regsite n manualul de utilizare al logoului comunitar. Sigla ,,ae, proprietate a M.A.D.R , garanteaz ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologic i este certificat de un organism de inspecie i certificare aprobat. Regulile de utilizare a siglei ,,ae sunt cuprinse n Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea i completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor i dezvoltrii rurale nr. 317/2006 i al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.Dreptul de utilizare a siglei ,,ae pe produsele, etichetele i ambalajele produselor ecologice l au productorii, procesatorii i importatorii nregistrai la M.A.D.R. n vederea obinerii dreptului de utilizare a siglei ae de certificare i a siglei ae de comunicare, solicitanii vor completa cererile de solicitare. Consumatorii care cumpr produse care poart sigla naional i logoul comunitar pot avea ncrederea c: cel puin 95% din ingredientele produsului au fost obinute n conformitate cu metoda de producie ecologic i produsul respect regulile de producie ecologic. n plus, produsul poart numele productorului, procesatorului sau vnztorului i numele sau codul organismului de inspecie i certificare.

nainte ca productorii s nceap desfurarea unei activiti n acest domeniu au obligaia s se nregistreze la M.A.D.R. nregistrarea productorilor n agricultura ecologic este obligatorie, n fiecare an, prin completarea Fielor de nregistrare n agricultura ecologic,disponibile la Direciile pentru Agricultur Judeene i a Municipiului Bucureti, n perimetrul creia productorul i desfoar activitatea, la responsabilii judeeni pentru agricultura ecologic. Procedura de nregistrare a productorilor n agricultura ecologic este reglementat prin Ordinul nr. 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind nregistrarea operatorilor n agricultura ecologic, cu completrile i modificrile ulterioare. Urmare a procesului de nregistrare, M.A.D.R elaboreaz n fiecare an Lista operatorilor din agricultura ecologic care este pus la dispoziia celor interesai.

Agricultura ecologic este un sector dinamic n Romnia care a cunoscut n ultimii ani o evoluie ascendent, att n sectorul vegetal ct i n sectorul de producie animalier.Organizarea comercializrii produselor constituie un element important din filiera de agricultur ecologic. Comercializarea produselor ecologice se face numai de comerciani nregistrai la M.A.D.R, prin diferite canale de pia: vnzri de la poarta fermei, vnzri prin magazine en-gros, vnzri prin magazine specializate, vnzri prin bursa on-line pentru produse ecologice (www.agricultura-ecologica.ro), vnzri prin piee sezoniere.Una din condiiile eseniale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezint promovarea conceptului de agricultur ecologic n vederea contientizrii consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel nct acetia s ofere un pre mai mare pentru produse curate a cror calitate este garantat de un sistem de inspecie i certificare. Aciunile de informare a productorilor, de instruire i de promovare a conceptului de agricultur ecologic sunt realizate de ctre organizaii de stat i private. Educaia n agricultura ecologic, n vederea formrii de specialiti pentru acest domeniu constituie o preocupare a instituiilor de profil din nvmntul superior. Ca parte a campaniei de promovare a agriculturii ecologice n Uniunea European, la iniiativ Directoratului General pentru Agricultur i Dezvoltare Rural al Comisiei Europene, a fost creat site-ulwww.ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro ce are ca principal obiectiv informarea publicului larg cu privire la sistemul de agricultur ecologic precum i punct de plecare n realizarea campaniilor promoionale n diferite State Membre. De asemenea, n vederea promovrii produselor ecologice, Comisia European acord sprijin de pn la 50% programelor de informare i promovare propuse de organizaiile profesionale i interprofesionale din sector, care particip cu minim 20 % din costul real al aciunilor, cofinanarea fiind asigurat de la bugetul de stat, n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind aciunile de informare i promovare pentru produsele agricole pe piaa intern i n rile tere i cu Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008. Sectorul a cunoscut n ultimii ani o evoluie dinamic. Astfel, n anul 2009, suprafaa totalcultivat dup modul de producie ecologic a fost de 240.000 ha, ceea ce reprezint o cretere cu 68% fa de anul 2006. Pentru anul 2010, suprafaa cultivat dup modul de producie ecologic este de cca.260000 ha. Aceast evoluie are la baz creterea suprafeei arabile i a suprafeei aferente colectrii din flor spontan.Repartiia produselor alimentare ecologice

n anul 2009, pe piaa naional s-au comercializat legume i fructe proaspete, ceaiuri de plante, pine,paste finoase, produse de patiserie i cofetrie, fin i fulgi de cereale, ulei de floarea soarelui i soia,vin obinut din struguri ecologici, miere de albine i produse secundare, ou, precum i produse procesate din:-lapte de vac i oaie (swaitzer, cacaval, unt, smntn, telemea)-orez, soia, semine de cnep (tartine, tofu, pate, ulei de cnep etc)-carne de porc, vit si melci (crnai, slnin, tob, pate etc)-fructe i legume (sucuri, gemuri etc)Repartiia operatorilor din agricultura ecologic pe judee n anul 2009

In anul 2009, au fost destinate schimbului intracomunitar cca. 136.600 tone de produse ecologice cu o valoare de cca. 103 mil. euro, ceea ce reprezint o cretere cu cca. 20% fa de anul 2007.Principalele produse prezente pe piaa comunitar au fost: oleaginoase i proteice, cereale,fructe de pdure i ciuperci, produse procesate din lapte, miere de albine i produse derivate, ulei dinfloarea soarelui. Produsele romneti au fost comercializate n: Germania, Italia, Grecia, Elveia,Olanda i Frana .Comercializarea produselor ecologice se face de comerciani nregistrai la MADR, prin utilizarea de canale de pia diferite: vnzri de la poarta fermei, vnzri prin magazine en-gros,vnzri prin magazine specializate, vnzri prin bursa on-line pentru produse ecologice, vnzri prin piee sezoniere.Produsele traditionaleIdentificarea produselor tradiionale i procesul de protecie a acestora la nivel comunitar reprezint unul din obiectivele Politicii Agricole Comune care i propune s furnizeze cetenilor europeni alimente diverse i de calitate. Potenialul local de produse tradiionale este unul diversificat, pn n luna iunie 2010 au fost ntregistrate i atestate 2713 produse tradiionale din care, 1547 n perioada 2007 2009. Principalele categorii de produse tradiionale atestate sunt cele din lapte, carne, panificaie, buturi.n ceea ce privete sistemul de protecie al denumirilor produselor tradiionale, la Comisia European se afl n procedura de opoziie comunitar documentul unic pentru produsul romnesc MAGIUN DE PRUNE DE TOPOLOVENI - Indicaie Geografic Protejat, fabricat de SC SONIMPEX SERV COM SRL, la unitatea de producie din localitatea Topoloveni, judeul Arge (publicat n Jurnalul Oficial al UE C241/3 din 8.09.2010)

Agricultura Judetului DOLJSituat in zona de sud-vest a Romaniei, judetul Dolj se intinde intre 40000' - 44030' latitudine nordica si 22000' - 23000' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de raul Jiu.

Judetul Dolj are o suprafata de 7.414 kmp, invecinandu-se cu Gorj si Valcea la nord, Olt la est si Mehedinti la vest, iar la sud fluviul Dunarea formeaza frontiera cu Bulgaria. Relieful este dispus in amfiteatru, treapta inalta constituind-o unele prelungiri sudice ale Podisului Getic, urmeaza apoi Campia Olteniei, dominanta ca suprafata. Altitudinile cele mai mici se gasesc in Lunca Dunarii.

Suprafata agricola este de 585.736 hectare, reprezentand 79% din suprafata totala a judetului Dolj. Suprafata cultivata in anul 2003 a fost de 453.330 hectare, sectorul privat detinand 95% din totalul acesteia.

Productia animala in anul 2003 a fost: productia de carne - 38.660 tone greutate vie, productia de lapte - 1.397.826 hl, productia de lana - 466.026 kg, productia de miere - 488.240 kg. Sectorul privat detine in productia animala 98,2% la carne, 98,9% la lapte, 99,8% la lana si 99,9% la oua.

Evolutiile din ultimii cinci ani ai principalilor indicatori agricoli sunt redate in tabelele urmatoare:

Suprafata cultivata in profil de exploatare, cu principalele culturi/ The cultivated area in exploitation profile, with the main cultures Judetul/ County19952000200120022003

DOLJ

Suprafata cultivata; total/ The cultivated surface total480085439492457286460893453330

Cereale pentru boabe/ Cereals for berries371682330009369090360156350462

Gru i secar/ Wheat and rye177402159235205729198146192057

Orz i orzoaic/ Barley and two-rowed barley177211014118463154404878

Porumb/ Corn175316157908141997142878150056

Plante uleioase/ Oil plants 4174056037409414736649200

Floarea soarelui / Sun- flower3936449727377694033542716

Sfecl de zahr/ Sugar beet33721--86

Cartofi / Potatoes38023726369139073508

Legume/ Vegetables1116210547101051033910963

Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie/ The land funds, according to the way of utilisation, on 31st December Judeul / County19952000200120022003

DOLJ

Suprafaa total / Total of surface741401741401741401741401741401

Suprafaa agricol / Agricultural surface588572588944588950585654585736

din care, pe categorii de folosin: / of which, according to utilisation categories:

Arabil / Arable485597489004489683487369487615

Puni / Pastures7144569390687676852168530

Fnee / Meadow 27632993297329562952

Vii1) / Vineyard1896518810187881833218287

Livezi2) / Orchard98028747873984768352

Not: Fondul funciar dup modul de folosin reprezint terenurile aflate n proprietatea deintorilor n raz administrativ / The land funds according to the way of utilisation represent the lands belonging to owners in administrative range1) Vii i pepiniere viticole / Vineyards and vineyard nurseries2) Livezi i pepiniere pomicole / Orchards and fruit nurseriesSursa: Cercetri statistice curente. / Source: Recent statistic research

Producia agricol de bunuri i servicii agricole/ Agricultural production of agricultural goods and service milioane lei preuri curente/ millions lei current prices

Judeul / CountyAnii/ YearsTotalVegetal/ VegetableAnimal/ AminalServicii Agricole/ Agricultural service

DOLJ

20019.556.5146.833.6492.515.713207.152

20025.637.6992.294.6243.130.397212.678

200311.253.6067.544.0533.487.944221.609

Not: Producia agricol de bunuri i servicii agricole este furnizat conform metodologieiEurostat privind Conturile economice pentru agricultur/The agricultural production of agricultural goods and service is supplied according to the Eurostat methodology regarding Economic Accounts for Agriculture"Sursa: Cercetri statistice curente / Source: Recent statistic research

Producia agricol vegetal la principalele culturi/Vegetable agricultural production in main culturaltoneJudeul / County19992000200120022003

DOLJ

Cereale boabe/Cereal berries1.115.648394.0791.055.224132.293564.416

Gru i secar/Wheat and rye398.453280.515584.95851.393272.383

Orz i orzoaic/Barley and two-rowed barley59.81923.8214.89913.5754.082

Porumb boabe/Corn berries656.09988.395416.46976.973284.538

Floarea soarelui / Sunflower53.62520.54030.1845.57536.390

Sfecl de zahr/Sugar beet50.08041--381

Cartofi/ Potatoes39.09323.02936.95422.78930.253

Struguri/ Grapes69.49162.73653.29821.57862.397

Fructe/Fruit18.91815.98118.1503.35630.357

Sursa: Cercetri statistice curente/ Source: recent statistic research

Producia medie la hectar a principalelor culturi n anul 2003/ Average production on hectares of the main cultures in 2003kg/haJudeul/ CountyTotaldin care: proprietate majoritar privat/ of which: majority private property

DOLJ

Gru i secar/ Wheat and rye1.4181.424

Orz i orzoaic/Barley and two-rowed barley837822

Ovz/Oat1.0671.050

Porumb boabe/Corn berries1.8961.902

Mazre boabe/Pea berries1.2281.170

Fasole boabe/ Bean berries548533

Floarea soarelui/Sunflower852866

Soia boabe/Soya berries585505

Sfecl de zahr/Sugar beet4.4304.430

Cartofi/Potatoes8.6248.658

Cartofi de toamn/Autumn potatoes8.1308.130

Tomate/Tomatoes14.70314.755

Ceap uscat/Onion7.4287.442

Varz/Cabbage16.75516.749

Pepeni verzi i galbeni/Watermelons and melons17.12417.133

Lucern 1) / Lucerne18.07018.738

Trifoi1) / Trefoil12.06310.000

1) n echivalent mas verde / in equivalent green mass

Producia total de fructe n anul 2003 / Total fruit production in 2003tone

Judeul /CountyTotaldin care:proprietate majoritar privat/of which: majority private property

DOLJ

Fructe total/fruit total30.35728.139

Prune/plums13.95912.878

Mere/apples5.3754.479

Pere/pears1.2761.266

Piersici/peaches731662

Ciree i viine/cherries4.1534.076

Caise i zarzre/apricots1.2031.121

Nuci/nuts1.3611.358

Cpuni/strawberries3535

Suprafaa viilor pe rod n anul 2003/ Vineyard surface in bearing in 2003hectareJudeul/ CountyTotaldin care: proprietate majoritar privat/ of which: majority private property

DOLJ

Vii pe rod total / Vineyard in bearing total18.17316.560

Vii altoite i indigene/ Graft and autochtone vineyard5.7634.150

Vii hibride/ Hybrid vineyard12.41012.410

toneJudeul/CountyTotaldin care: proprietate majoritar privat of which: majority private property

DOLJ

Struguri total / Grapes total62.39761.145

Struguri din vii altoite i indigene / Grapes from graft and autochton vineyard17.97116.719

Struguri din vii hibride / Grapes from hybrid vineyard44.42644.426

Numrul animalelor (la sfritul anului)/ Animal number (at the end of the year)Capete/headsJudeul/ county19992000200120022003

DOLJ

Bovine total / Bovines total89.03062.43659.69756.44257.829

din care: vaci, bivolie i juninci / of which: cows, oxen and heifer54.09445.62943.84141.57640.505

Porcine / Swine210.840129.835134.086146.780155.491

din care: scroafe de prsil / of which: breeder sows17.8987.3348.3839.1308.309

Ovine / Sheep309.241227.609209.424188.920204.353

din care: oi i mioare/ of which: sheep 226.720184.115174.887164.155179.395

Caprine / Goat58.88541.99245.88748.39255.803

Sursa: Cercetri statistice curente / Source: recent statistic research

Producia agricol animal n anul 2003/Animal agricultural production in 2003Judeul / CountyTotaldin care: proprietate majoritar privat / of which: majority private property

DOLJ

Carne total (tone greutate vie) / Meat total (tones of live weight)38.66037.970

Carne de bovine (tone greutate vie) / Beef (tones of live weight)12.26712.140

Carne de porcine (tone greutate vie) / Pork (tones of live weight)16.57216.013

Carne de ovine i caprine (tone greutate vie) / Sheep and goat meat (tones of live weight)5.6455.641

Carne de pasre (tone greutate vie) / poultry (tones of live weight)3.7733.773

Lapte total (mii hectolitri) / Milk total (thousand hl)1.397,81.382,6

Lapte de vac i bivoli (mii hectolitri) / Cow milk (thousand hl)1.271,81.256,7

Ln total (tone) / Wool total (tones)466,0464,9

Ou total (milioane buci) / Eggs total (million pieces)192,8192,6

Miere (tone) / Honey (tones)488,2488,2

Parcul de tractoare i principalele maini agricole din agricultur la sfarsitul anului/ Tractors and main agricultural machines in agricultural at the end of the yearBuci/piecesJudeul/ CountyAnii/ yearsTractoare agricolefizice/Physic agricultural tractorsPluguri pentru tractor/Ploughs for tractorsSemntoriMecanice/ Mechanical seeding machinesCombine autopropulsatepentru recoltat:cereale pioase + porumb + furaje/ Self-propelled combines for harvesting: strawy cereals + corn + forage

DOLJ

19998.2435.2732.9892.646

20007.7546.0443.7531.976

20017.6916.2003.9211.904

20027.8446.2684.1001.887

20037.7536.1904.2172.009

Sursa: Cercetri statistice curente/ Source: recent statistic research

Suprafata cultivata cu principalele culturi

hectare

Judeul20052006200720082009

DOLJ

Suprafaa cultivat - total447679400890400122408154389247

Cereale pentru boabe378101329310316816312971304152

Gru i secar246358234500186504178901168519

Orz i orzoaic13320124657804942211558

Porumb11475779575117898119640118300

Plante uleioase3218134529466125163746397

Floarea soarelui2879229334312913614431054

Sfecl de zahr302898---

Cartofi30942980265238253564

Legume1431914247148971574015114

Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie

hectare

Judeul20052006200720082009

DOLJ

Suprafaa total741401741401741401741401741401

Suprafaa agricol585699585515585223585469585067

din care, pe categorii de folosin:

arabil488677489086488866488820488886

puni6843568414692756850668666

fnee29522952295229523009

vii i pepiniere viticole1753817188168411733417117

livezi i pepiniere pomicole80977875728978577389

Productia agricola de bunuri si servicii agricole

mii lei preuri curente

JudeulAniiTotalVegetalAnimalServicii agricole

DOLJ

20051548999105659845790734494

2006145240098128943455736554

2007123593573453543106770333

20082425354181363452992681794

20091887464123518859307859198

Productia agricola vegetala, la principalele culturi

tone

Judeul20052006200720082009

DOLJ

Cereale boabe1352326906936197060971753915919

Gru i secar778509581574125059526357434261

Orz i orzoaic383222638749002396736309

Porumb boabe52811129461064771412609430780

Floarea soarelui 4891245711134515369551908

Sfecl de zahr603011078---

Cartofi3139729253285704721844653

Struguri1288238095461805758565009

Fructe5104829022203151698314734

Productia medie la hectar a principalelor culturi

2009 kg/ha

JudeulTotaldin care:proprietate majoritarprivat

DOLJ

Gru 25772577

Orz i orzoaic31413141

Ovz15561549

Porumb boabe36413644

Mazre boabe16431643

Fasole boabe12381238

Floarea soarelui16721679

Soia boabe--

Sfecl de zahr--

Cartofi1247712482

Cartofi de toamn1235912359

Tomate1267112670

Ceap uscat88468846

Varz1786917869

Pepeni verzi i galbeni2169621774

Lucern 1)1882318782

Trifoi1076810091

1)In echivalent masa verde.

Suprafata viilor pe rod

Anul 2009hectare

JudeulTotaldin care:proprietate majoritarprivat

DOLJ

Vii pe rod total1263912557

Vii altoite i indigene48924810

Vii hibride77477747

Productia totala de fructe

Anul 2009tone

JudeulTotaldin care:proprietate majoritarprivat

DOLJ

Fructe total1473411871

Prune81956764

Mere24301308

Pere345279

Piersici273262

Ciree i viine11301044

Caise i zarzre852789

Nuci602518

Cpuni220220

Alte fructe656656

Efectivele de animale (la sfrsitul anului)

capete

Judeul20052006200720082009

DOLJ

Bovine - total5177351392557045514550602

din care: vaci, bivolie i juninci3608234701392543815736064

Porcine 205430209845220223219072207889

din care: scroafe de prsil86834862694198099491

Ovine 224850218899223835244363244092

din care: oi i mioare171893178582207080221592221287

Caprine 5467555943659136535466233

Organisme modificate genetic

Intrebari si raspunsuri despre OMG1. CE SUNT ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC (OMG) SI ALIMENTELEOBTINUTE DIN OMG?OMG = organisme n care materialul genetic a fost modificat (ADN), ntr-un mod care nu se produce prin mecanisme naturale (tehnologii moderne, tehnologie genetica, tehnologie de recombinare a ADN, inginerie genetica). Gene individuale, selectate datorita calitatilor lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar si ntre specii diferite.Rezulta crearea de plante modificate genetic, ale caror seminte sunt apoi utilizate la cultivare (culturi modificate genetic).2. DE CE SE PRODUC ORGANISME MODIFICATE GENETIC ?OMG se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje producatorului si consumatorului de alimente obtinute din OMG. Avantajele nseamna: preturi mai mici, beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva.Obiectivul initial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei mpotriva bolilor si daunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate n agricultura. - Rezistenta mpotriva insectelor s-a obtinut prin ncorporarea n planta utilizata ca materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis - BT). Aceasta toxina este utilizata de mult timp ca un insecticid conventional n agricultura, fiind netoxic pentru consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina, s-au dovedit a avea nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situatii specifice, cnd presiunea unor populatii mari de daunatori este mare.- Rezistenta mpotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezistentei mpotriva virusurilor face plantele mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea- Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta rezistenta la unele ierbicide. n situatii n care a fost imperativa utilizarea ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.3. ALIMENTELE PRODUSE DIN OMG (ALIMENTE NOI) SE EVALUEAZA DIFERIT DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SIGURANTEI ALIMENTULUI, FATA DE ALIMENTELE TRADITIONALE?Consumatorii considera, n general, ca alimentele traditionale, unele cu istorie de mii de ani, sunt sigure. Atunci cnd se realizeaza alimente noi, obtinute prin metode naturale, unele dintre caracteristicile cunoscute de la alimentele traditionale se modifica, n bine sau n rau. Autoritatile din domeniul controlului oficial al alimentului efectueaza curent analize de risc pentru alimentele traditionale. Este, desigur, nevoie de metode adecvate de analiza a riscului pentru alimentele noi.Toata lumea este de acord ca sunt necesare metode specifice de analiza a riscului si de aceea au fost elaborate metode specifice, riguroase, pentru OMG si pentru alimentele noi, obtinute din OMG, n relatia lor cu sanatatea animalelor si a omului, precum si cu mediul. Asadar, evaluarea la punerea pe piata a alimentelor este foarte diferita n cazul alimentelor traditionale, fata de cele noi, obtinute din OMG. OMS are un program special pentru asistarea autoritatilor nationale n identificarea alimentelor care trebuie sa fie supuse evaluarii riscului, inclusiv pentru cele obtinute din OMG.4. CUM SE DETERMINA RISCUL POTENTIAL AL OMG SI AL ALIMENTELOR DIN OMG PENTRU SANATATEA OMULUI?Prin evaluarea sigurantei alimentelor obtinute din OMG se au n vedere:(a) efectele directe asupra sanatatii (toxicitate),(b) tendintele de a provoca reactii alergice (alergenicitate);(c) componentele specifice care ar putea avea proprietati nutritionale sau toxice;(d) stabilitatea genelor inserate;(e) efectele nutritionale asociate modificarii genetice;(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.5. CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME DE INTERES PENTRU SANATATEA OMULUI LEGATE DE OMG ?n urma discutiilor teoretice care au acoperit o arie larga de aspecte, cele trei puncte principale de dezbatere sunt: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial, la celelalte culturi.- Alergenicitatea: nu au fost evidentiate efecte alergice legate de alimentele noi (MG) comercializate pna n prezent.- Transferul de gene din alimentele noi (MG) n organismul uman sau la bacterii aflate n intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat poate afecta sanatatea oamenilor? Acest subiect este important ndeosebi pentru genele care induc rezistenta la substante chimice, n acest caz, la antibiotice, daca transferul de gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii Fondului pentru Alimentatie si Agricultura FAO si expertii OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile OMG.-Transferul natural n culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranta alimentelor. Acest risc este real si a fost demonstrat atunci cnd, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutreturi, au fost decelate n produsele de orez pentru consum uman, obtinute din culturi care nu fusesera modificate genetic n mod voluntar, n SUA. S-au adoptat strategii nationale pentru reducerea mixarii, prin separarea clara a perimetrelor cu culturi (OMG si culturi conventionale). n acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piata a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea continua a sigurantei alimentelor obtinute din OMG.6. CUM SE DERULEAZA O ANALIZA A RISCULUI PENTRU MEDIU?Analizele de risc acopera att un anumit OMG, ct si mediul care l gazduieste. Procesul de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele si stabilitatea sa n mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului n care va fi introdus acest OMG. Analiza are n vedere si efectele neasteptate, ce ar putea rezulta n urma procesului de insertie genetica.7. CE PROBLEME PRIVIND OMG PREOCUPA N LEGATURA CU MEDIUL?- abilitatea OMG de a scapa si, eventual, de a introduce gene noi n populatiile salbatice, naturale;- persistenta genei n mediu, dupa recoltarea culturilor de plante MG; - susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex.: insecte care nu sunt daunatoare) la proprietatile produsului modificat genetic;- stabilitatea genelor;- reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii;- utilizarea crescuta a substantelor chimice n agricultura.Aspectele de siguranta a mediului legate de OMG variaza n functie de conditiile locale.Investigatiile au avut n vedere:- efectele negative potentiale asupra insectelor utile sau o inducere mai rapida a rezistentei unor insecte;- potentialul de a genera noi patogeni ai plantelor;- consecintele potential negative asupra biodiversitatii si vietii salbatice;- scaderea practicilor foarte importante de rotare a culturilor;- transferul rezistentei sau tolerantei crescute artificial la ierbicide de la OMG la alte plante, daunatoare.8. ALIMENTELE NOI, OBTINUTE DIN OMG SUNT SIGURE?Obtinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici diferite de transfer genetic. Alimentele obtinute difera ntre ele si siguranta lor se analizeaza de la caz la caz, fara a putea emite generalitati despre siguranta tuturor alimentelor din OMG. Alimentele noi din OMG care se comercializeaza n prezent pe piata mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezinta riscuri pentru sanatatea populatiei. Nu exista nregistrate pna n prezent informatii din care sa fi rezultat efecte negative asupra sanatatii omului, ca urmare a consumului de alimente din OMG, informatii provenind din foarte multe tari. Analiza continua a riscului, bazata pe principiile Codex Alimentarius si, acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe piata, trebuie sa stea la baza evaluarii sigurantei alimentelor obtinute din OMG.9. CUM ESTE REGLEMENTATA LA NIVEL NATIONAL PROBLEMA OMG SI AALIMENTELOR OMG, N LUME?Modurile n care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. n unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat o legislatie se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanatatea consumatorilor. Tarile care au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, n general, avnd n vedere att sanatatea, problemele de mediu, ct si problema practica de control si de comert (posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema este n evolutie continua. ROMNIA a adoptat legislatia UE n materie de OMG:Hotarrea 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic transpune Regulamentul 1829/2003 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic.Hotarrea 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obtinute din organisme modificate genetic transpune Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic.10.CE TIPURI DE ALIMENTE DIN OMG SE COMERCIALIZEAZA N PREZENTPE PLAN INTERNATIONAL?Pe piata se afla acum toate cele trei tipuri de OMG pentru nfiintare de culturi de plante:- rezistente la atacurile insectelor;- rezistente la infectiile virale;- cu toleranta crescuta la ierbicide.Toate genele utilizate pentru aceste modificari provin de la microorganisme.11.CE SE NTMPLA CND ALIMENTE OBTINUTE DIN OMG SUNT COMERCIALIZATE INTERNATIONAL?Exista deja un numar de reglementari internationale, dar se lucreaza la elaborarea de protocoale pentru OMG.Comisia Codex Alimentarius este un organism mixt OMS / FAO responsabil pentru elaborarea standardelor, codurilor de practica, ghidurilor si recomandarilor care constituie Codex Alimentarius = codul international al alimentului. Codex a elaborat n 2003 - 2004 si principiile pentru analiza riscurilor pentru om al alimentelor obtinute din OMG. Principiile Codex sunt mentionate, n mod special, n Acordul Sanitar si Fito- Sanitar (SPS) al Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) si pot fi utilizate ca referinta n disputele internationale ce se pot ivi. Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena (CPB), un tratat pentru mediu, reglementeaza circulatia transfrontaliera a OMG vii (LMOs). Elementul esential al Protocolului deBiosecuritate (CPB) este cerinta ca exportatorii sa solicite acordul importatorilor, nainte ca primul transport de OMG vii care urmeaza a fi eliberate n mediu, sa fie pregatit pentru livrare. UE a elaborat reglementari privind OMG si alimentele produse din OMG, transpuse deja n legislatia romneasca.12.PRODUSELE OBTINUTE DIN OMG DE PE PIATA INTERNATIONALA AUFOST SUPUSE UNEI ANALIZE A RISCULUI?Toate produsele obtinute din OMG aflate pe piata internationala au fost supuse unor analize a riscului. Analizele efectuate au fost foarte riguroase, au respectat principiile de baza privind sanatatea umana si mediul si nu au pus n evidenta riscuri pentru sanatatea omului.13.DE CE S-A CREAT ACEST INTERES DEOSEBIT AL UNOR POLITICIENI, GRUPURI DE INTERES PUBLIC, CONSUMATORI, ASUPRA ALIMENTELOR DIN OMG, NDEOSEBI N EUROPA?nca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor 90, a unui aliment OMG major (boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescnd al politicienilor, activistilor si consumatorilor din Europa, mai ales, asupra subiectului. Au contribuit o serie de factori: La sfrsitul anilor 80, nceputul anilor 90, rezultatele decadei din domeniul cercetarilor moleculare au ajuns la urechile publicului. Pna n acel moment, publicul nu era constient, n general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia publica privindlegatura dintre tehnologia moderna si crearea de specii noi.ntrebarea cea mai frecventa a consumatorilor este: ce am eu de cstigat din chestia asta?. Cnd este vorba de medicamente, consumatorii accepta mult mai repede tehnologiile noi, considerndu-le benefice pentru sanatate. n cazul primului produs MG introdus pe piata europeana, acesta nu parea sa aduca un beneficiu direct, vizibil, consumatorului (nu era mai ieftin, nu conferea o protectie directa, nu avea un gust mai bun). Potentialul semintelor de OMG de a duce la cresterea impresionanta a recoltelor/suprafata cultivata, ar fi dus la scaderea preturilor. Cu toate acestea, atentia publica s-a concentrat asupra riscului din ecuatia risc / beneficiu.ncrederea consumatorilor europeni n alimentele de pe piata a fost afectata serios, n urma unor evenimente nedorite care s-au produs n a doua jumatate a anilor 90, nelegate nsa de problema OMG si a alimentelor noi (vezi crizele dioxina, Encefalopatie Spongiforma Bovina, etc.). Acest lucru a avut impact asupra discutiilor despre acceptabilitatea alimentelor din OMG. Consumatorii au avut ndoieli chiar si asupra validitatii analizelor de risc (sanatate si mediu), concentrndu-se asupra eventualelor efecte pe termen lung. Alte subiecte de dezbatere de catre organizatiile consumatorilor au fost: alergenicitatea si rezistenta la antibiotice. Temerile consumatorilor au afectat chiar discutiile privind necesitatea etichetarii alimentelor obtinute din OMG, dorind a se permite alegerea bazata pe informatie. n acelasi timp, s-a demonstrat practic ca este dificila detectarea urmelor de OMG n alimente: deci cantitatile foarte mici de OMG n alimente nu pot fi detectate adesea.14.CUM AU AFECTAT ACESTE TEMERI COMERTUL N UE CU ALIMENTE DIN OMG?Impactul a fost major. A existat un Moratoriu privind punerea pe piata UE a acestor produse. A fost elaborata legislatie detaliata si cuprinzatoare nca din anii 90. Procedura de aprobare pentru OMG vii (seminte pentru culturi) cere parcurgerea unor etape dificile. ntre 1991 si 1998, a fost aprobata punerea pe piata UE a unui numar de 18 OMG-uri, prin decizii ale Comisiei. n prezent 31 de OMG-uri sunt autorizate pentru punerea pe piata.Unele state membre au invocat clauze de salvgardare, impunnd bariere temporare pentru introducerea pe pietele lor, de exemplu pentru semintele de rapita pentru ulei, modificate genetic. Comitetul stiintific a analizat si a concluzionat ca restrictiile impuse nu se justifica.UE, prin organismele sale a impus legislatie referitoare la: trasabilitate, etichetare, procedurile de autorizare, monitorizare, supraveghere, testare, etc. Toate acestea au un singur scop: cresterea ncrederii consumatorului.15.CE SE NTMPLA N CELELALTE REGIUNI ALE GLOBULUI, N CEEA CE PRIVESTE ALIMENTUL OBTINUT DIN OMG?- Desi diferite de la o tara la alta, dezbaterile se concentreaza asupra acelorasi teme, ca acelea prezentate anterior: riscuri, raport cost / beneficiu, mediu, sanatate, etc.- Nu exista consens privind trasabilitatea, etichetarea.- S-a realizat armonizarea viziunilor privind analiza riscului (protocolul de la Cartagena pentru Biosecuritate - CPB), ceea ce arata cresterea nivelului de ntelegere a problemei. Recent, criza umanitara din sudul Africii, a ridicat problema utilizarii cerealelor obtinute din OMG pentru a suplini nevoia de alimente. Guverne din regiune au exprimat temeri privind siguranta acestor alimente. Unele dintre ele au fost de acord cu distribuirea ajutoarelor acordate, n anumite conditii, iar altele le-au refuzat, solicitnd nlocuirea lor cu cereale non OMG.16.REACTIILE OAMENILOR DIN DIVERSELE REGIUNI ALE GLOBULUI, FATA DE ALIMENTELE OMG SUNT LEGATE DE ATITUDINILE DIFERITE FATA DE ALIMENTE ?Atitudinile privind alimentul, n general, sunt diferite n functie de zona geografica. n afara considerentelor de ordin nutritional, atitudinea fata de aliment are adesea conotatii sociale si istorice, uneori chiar religioase, rituale. Modificarile tehnologice ale alimentelor si proceselor de productie pot genera reactii negative ale consumatorilor, n special acolo unde comunicarea privind eforturile ntreprinse pentru analiza riscului si eforturile pentru evaluarea raportului cost / beneficiu nu exista sau este de slaba calitate.17.CE EVOLUTII SUNT DE ASTEPTAT N PERIOADA URMATOARE N DOMENIUL OMG?Este de asteptat ca lista cu viitoarele OMG sa includa plante cu rezistenta crescuta la boli si seceta, capabile sa furnizeze recolte cu niveluri nutritionale sporite, specii de peste cu caracteristici de crestere ameliorate si plante sau animale capabile sa produca proteine cu importanta medicala, cum ar fi chiar pentru realizarea de vaccinuri. FAO si OMS desfasoara continuu activitati privind evolutiile din acest domeniu.Acest material utilizeaza un text de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru a oferi raspunsuri la ntrebarile care se pun privind natura OMG si siguranta alimentelor ce contin OMG.

Organisme modificate genetic in RomaniaRomania are o istorie relativ lunga in cultivarea organismelor modificate genetic(OMG)Soia modificata genetic Primele culturi comerciale de OMG au fost introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati de soia modificata genetic.Cifrele oficiale arata ca :-in anul 2004 au fost cultivate 5.523 ha cu soia MG-in anul 2005 au fost cultivate 87.600 ha cu soia MG-iar in anul 2006 au fost cultivate 137.275,5 ha Cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene in anul 2007 , soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe tertoriul Romaniei , conform reglementarilor europene ( soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE , fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic)Porumbul modificat genetic MON810-Totusi , in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivarea in Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810(ce apartine companiei Monsanto). Acesta este singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a prorumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului.Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catre autoritatile nici in agentia interna , nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in care culturile de porumb au devenit o traditie , detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati traditionale de porumb.Cele aproximativ 3 milioane de ha cultivate cu porumb nemodificat genetic sunt expuse contaminarii. Cum anume vom proteja varietatile de porumb traditionale si cele conventionale impotriva contaminarii cu porumb modificat genetic? Este o intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un raspuns.

Dezbateri Europene Inca din 2007 , Romania a aratat o puternica atitudine pro OMG in cadrul dezbaterilor europene. Exista o serie larga de discutii in domeniul OMG in cadrul structurilor Uniunii Europene in ce priveste noi aprobari de OMG, daca se admite un nivel acceptat de contaminare cu OMG a produselor ecologice si cele conventionale, daca tarile din UE care au interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810 au sau nu dreptul de a-si pastra interdictia etc. Votul Romaniei in aceste discutii s-a situat fie in favoarea OMG-urilor , fie neutru.Acest lucru demonstreaza pe de o parte succesul eforturilor depuse de companiile producatoare de OMG , pentru a influenta decizia la nivelul autoritatilor romanesti , iar pe de alta parte lipsa de interes a autoritatilor de a aplica principiul precautiei si de a evalua riscurile OMG asupra mediului si sanatatii umane.Legislatia OMGIn ceea ce priveste legislatia romaneasca in domeniul OMG , aceasta este rezultatul unei armonizari grabite a normelor nationale cu directivele europene. Romania este statul cu cele mai multe legi in acest domeniu-27 la numar- ce reglementeaza OMG-urile intr-o maniera complicata ce lasa loc interpretarii. Multe din aceste legi nu au fost supuse dezbaterii publice.Un aspect si mai grav legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu concret, este felul in care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG. Eforturile depuse pentru inlaturarea acesteia din campuri au fost superficiale si iresponsabile. Mai mult decat atat, Registrul National al OMG din anul 2006 arata faptul ca autoritatile nu aveau nici un control asupra culturii de soia MG , nici in momentul in care era autorizata in Romania. Exista numeroase cazuri de date care lipsesc(locatii ale culturilor, dimensiuni ale culturilor, variatile cultivate, originea semintelor , destinatia productie etc.) percum si date procesate gresit(greseli aritmetice de baza suma suprafetelor)Etichetare Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie inca din iunie 2006(Legea 106/2002- prevederile legate de OMG fiind completate de HG173/2006). Aceasta lege in vigoare , nu este implementata.Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat in Romania , care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate genetic. Astfel consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse nemodificate genetic, neputand identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.Laborator autorizat pentru testare OMG In anul 2007 , Laboratorul Unitatii de Biologie Moleculara si OMG din cadrul Autoritatii Natioanale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor , a fost acceptat pe lista Laboratoarelor Europene de Referinta pentru domeniul OMG. Romania are mijloacele tehnice si logistice pentru a testa produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate. Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu a fost facut public rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.Studii In Romania nu au fost realizate sau publicate studii independente care sa analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului si sanatatii umane si nu exista nici un plan de realizare a unor astfel de studii in viitor.Organisme modificate genetic in doljPe teritoriul judetului Dolj, in anii 2008- 2009 nu au existat culturi neautorizate/ilegale de plante modificate genetic si nici agenti economici cu activitati de depozitare sau procesare produse agricole Pentru anul 2007, datele necesare le puteti obtine de la Directia Agricola Dolj, Comisariatul Judetean Dolj al Garzii Nationale de Mediu nu a efectuat controale pe aceasta tema. n judeul Dolj n anul 2008 au fost cultivate 4 ha cu porumb modificat genetic NK603 la Staiunea de Cercetare i Ameliorare a plantelor imnic, Laboratorul Agrotehnic, cultura apartinand lui SC Monsanto Romania SRL. In baza PROTOCOLULUI GUVERNUL ROMNIEIMINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR GARDA NAIONAL DE MEDIU COMISARIATUL JUDETEAN DOLJ DOLJ incheiat intre cele doua unitati, Compania Monsanto livreaza gratuit in scopul testarii in loturi demonstrative, samanta de porunb NK603.Samanta de porumb provine din cultura proprie a SC Monsanto Romania SRL. In baza Notificarii transmise de SC MONSANTO ROMANIA SRL pentru emiterea Acordului de Import, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, emite Autorizatia nr.9/21.05.2008, valabila pana la 31.12.2010, pentru introducerea deliberata in mediu a porumbului linia NK 603, modificat genetic pentru toleranta la erbicidele de baza de glifosat, impreuna cu toti hibrizii veniti din aceasta, in scopul testarii in camp, pe teritoriul Romaniei pentru anii 2008- 2010.- primind si numarul european de inregistrare B/RO/08/09. S-a cultivat 1ha Hb DKC 44424G - 20 kg smn la ha, 1 ha Hb DKC 57844G - 20 kg smn la ha, 1 ha Hb DKC 50184G - 20 kg smn la ha i 1 ha Hb DKC 39644G - 20 kg smn la ha , cu o productie de 37 tone, folosita la furajarea animalelor din ferma zootehica a statiunii. S-au cultivat si 2 ha de porumb NK603 in parcela nr.bloc 72409-376 pe zona Ghercesti, pentru testare.Lotul a facut parte dintr-o zona, pentru evaluare la erbicidul Roundup, cultura fiind infiintata in prima decada a lunii august, a fost distrusa prin discuire si in final arata. Inainte de de distrugere cultura avea o inaltime neuniforma, pana la maxim 40 cm.n judeul Dolj n anul 2009 la Staiunea de Cercetare i Ameliorare a plantelor imnic, Laboratorul Agrotehnic, a cultivat 1 ha din specia porumb, soiul NK603, Hibridul TXP 151- M, modificat genetic, culura apartinand lui SC Monsanto Romania SRL. Compania Monsanto livreaza gratuit in scopul testarii in loturi demonstrative, samanta de porunb NK603, hibridul TXP 151- M, pentru un ha, ce a fost cultivat de Laboratorul Agrotrhnic in zonz Ghercesti.In baza Notificarii transmise de SC MONSANTO ROMANIA SRL pentru emiterea Acordului de Import, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, emite Autorizatia nr.9/21.05.2008, valabila pana la 31.12.2010, pentru introducerea deliberata in mediu a porumbului linia NK 603, modificat genetic pentru toleranta la erbicidele de baza de glifosat, impreuna cu toti hibrizii veniti din aceasta, in scopul testarii in camp, pe teritoriul Romaniei pentru anii 2008- 2010.- primind si numarul european de inregistrare B/RO/08/09. Dupa recoltare cultura se va distruge in prezenta unei comisii formata din reprezentanti din cadrul Directiei Agricole Dolj, GNM- Comisraitul Judetean Dolj, Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricala Sinnic, SC Monsanto Romania SRL. Lotul face parte dintr-o zona de cercetare, pentru evaluare la erbicidulRoundup, cultura fiind infiintata in prima decada a lunii august.In baza de date a Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj, pentru anul 2009, s-a inregistrat numitul Boboc Constantin persoana fizica care a solicitat si obtinut Autorizatiile necesare pentru a cultiva 7 ha porumb modificat genetic Boboc C-tin din comuna Rast in calitate de Persoana fizica a cultivat pe raza orasului Bailesti- Tarlaua 200, o suprafata de 7 ha porumb modificat genetic din soiul MON 810 folosind o cantitate totala de 306 kg. Samanta a fost achizitionata de la SC MONSANTO ROMANIA SRL Cultura a fost infiintata cu destinatia de consum- pentru hrana animalelor din ferma proprie. La data controlului cultura se prezinta instadiul de ceara, urmand a se recolta peste 3 saptamani. Persoana Fizica Boboc Constantin, detine pentru cultura infiintat Autorizatie pentru cultivarea plantelor modificate genetic in anul 2009,nr.7750/30.04.2009, emisa de Directia Pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj, din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.In judetul Dolj exista o societate SC PROVIMII ROMANIA SRL care are ca profil de activitate fabricarea furajelor si nutreturilor combinate pentru pasari si animale, Cod Caen 1571. In fluxultehnologic se utilizeaza cereale ( porunb, grau, orz, floarea- soarelui) nemodificate genetic, proteine de natura vegetala si srot soia modificata genetic.Srotul de soia modificata genetic este achizitionat din import de catre firma SC BUNGE ROMANIA SRL- BUZAU. SC PROVIMII ROMANIA SRL, achizitioneaza srot soia modificata genetic de la societatea SC BUNGE ROMANIA SRLBUZAU, in baza contractului de vanzare nr.410/21336 din data de 15.04.2009. In procesul de preoductie societatea foloseste in medie 30000 tone/ luna srot de soia modificata genetic. Fiecare transport este insotit de Certificat de calitate. Produsul finit este livrat insacuit si vrac insotit de Certificat de calitate si etichete corespunzatoare pe care este mentionat si procentul de srot soia folosit. Pe anul 2008 s-a folosit in procesul de productie 33000 tone/luna srot soia modificata genetic, achizitionata tot de la firma SC BUNGE ROMANIA SRL BUZAU. Activitatea desfasurata este reglementata din punct de vedere al protectiei mediului prin Autorzatia de Mediu nr.174/21.06.2006 valabila 5 ani.

Bibliografie :1.Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic Florina Bran , Melinda Candea , Irina Cimpoeru Editura Universitara -an 20062.www.bioagro.ro accesat la 10 Mai 20113.www.dolj.insse.ro accesat la 9 Mai 20114. www.infomg.ro accesat la 10 Mai 20115. www.insse.ro accesat la 10 Mai 20116. www.judetuldolj.ro accesat la 10 Mai 20117. www.madr.ro accesat la 10 Mai 2011