o marfă de valoare În societate

1
Adina POPESCU | Inspiraţia „O marfă de valoare în societate“ - argument - Fac parte dintre oamenii care au de-a face aproape zilnic cu inspiraţia, în cea mai clasică reprezentare a acesteia. O aştept, o caut, mă enervez cînd nu vine. Acea stare de graţie în care cuvintele se scriu de la sine, trec pur şi simplu prin tine, în timp ce capul ţi-e gol, nu te gîndeşti de fapt la nimic, apoi eşti surprins de povestea care a prins viaţă, parcă fără implicarea ta. Este doar una dintre multiplele ei forme. Alţii au descris-o altfel. De pildă, ca pe un moment de strălucire. Au analizat-o în diferite moduri. Au suferit ca şi mine, în lipsa ei, acel blocaj mental în care nu se leagă nimic. Însă nu doar despre acea inspiraţie discutăm în acest Dosar. Despre ea s-a scris deja foarte mult, în medii academice şi nu numai. Dar, în zilele noastre, inspiraţia nu le mai aparţine doar artiştilor, poeţilor, scriitorilor, aşa cum se întîmpla în trecut. A devenit un „bun de consum“ şi a căpătat noi valenţe. Este „o marfă de valoare în societate“ – cum scria cineva pe un site. Oricine poate fi inspirat în anumite momente ale vieţii şi asta nu înseamnă că, de pildă, începe dintr -odată să scrie versuri, deşi nu are nici un talent. Poţi să fii inspirat într -o anumită situaţie critică şi să-ţi vină o soluţie salvatoare. Sau poţi fi inspirat în afaceri. Ai „un moment de inspiraţie“ cînd îţi alegi rochia de mireasă perfectă. Există inspiraţie şi în gastronomie, turism, decorarea casei, alegerea unei maşini care ţi se potriveşte. Această inspiraţie de tip fast-food, uşor de procurat şi de ingurgitat, e practic peste tot. Dincolo de un cuvînt la modă, însă cu semnificaţii profunde, au apărut şi alţi termeni mai uşor de asimilat pentru oamenii care nu au treabă cu inspiraţia în mod curent. Cum ar fi: inspiraţional, motivaţional, aspiraţional. Sînt nişte jaloane care ar trebui să-i ghideze pe aceşti oameni în a-şi face mai bine treaba la job sau a avea satisfacţii în viaţa personală. Există şi modele inspiraţionale, adică oameni de succes care îi inspiră pe ceilalţi. Şi tone de literatură în acest domeniu din care afli că orice se poate obţine în trei (şapte sau zece) paşi. Cum reuşim să ne descurcăm în acest haos „inspiraţional“? Şi care mai e rostul inspiraţiei în sine, din moment ce ea poate fi cumpărată, controlată, deţinută ca pe o proprietate? Făcînd diferenţe şi ghidîndu-ne după propriul nostru sistem de valori. Există în continuare oameni care doar prin simpla lor prezenţă îi inspiră pe ceilalţi. Psihologii spun că mai importantă decît inspiraţia în sine este creativitatea, în ea ar trebui „să investim“. Multe dintre „sursele de inspiraţie“ au rămas cele clasice filme bune, cărţi valoroase, poveşti cu tîlc. Dar au apărut şi „surse“ colaterale, fiecare are dreptul să o aleagă pe care o vrea. Dacă „noua“ inspiraţie îi ajută pe oameni să devină mai buni, mai generoşi, mai atenţi la ceea ce se întîmplă în jurul lor, atunci lucrurile stau bine. Într -un fel e normal ca astăzi inspiraţia să nu mai fie o comoară ascunsă a anumitor privilegiaţi şi să aparţină maselor. Mai departe, totul ţine de talentul şi fantezia fiecăruia de a se juca cu idei şi reţete în fel şi chip. Ilustraţie realizată de Ion BARBU

Upload: contscribd11

Post on 16-Aug-2015

216 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

gh

TRANSCRIPT

Adina POPESCU | Inspiraia O marf de valoare n societate - argument -

Fac parte dintre oamenii care au de-a face aproape zilnic cu inspiraia, n cea mai clasic reprezentare a acesteia. O atept, o caut, m enervez cnd nu vine. Acea stare de graie n care cuvintele se scriu de la sine, trec pur i simplu prin tine, n timp ce capul i-e gol, nu te gndeti de fapt la nimic, apoi eti surprins de povestea care a prins via, parc fr implicarea ta. Este doar una dintre multiplele ei forme. Alii au descris-o altfel. De pild, ca pe un moment de strlucire. Au analizat-o n diferite moduri. Au suferit ca i mine, n lipsa ei, acel blocaj mental n care nu se leag nimic.

ns nu doar despre acea inspiraie discutm n acest Dosar. Despre ea s-a scris deja foarte mult, n medii academice i nu numai. Dar, n zilele noastre, inspiraia nu le mai aparine doar artitilor, poeilor, scriitorilor, aa cum se ntmpla n trecut. A devenit un bun de consum i a cptat noi valene. Este o marf de valoare n societate cum scria cineva pe un site. Oricine poate fi inspirat n anumite momente ale vieii i asta nu nseamn c, de pild, ncepe dintr-odat s scrie versuri, dei nu are nici un talent. Poi s fii inspirat ntr-o anumit situaie critic i s-i vin o soluie salvatoare. Sau poi fi inspirat n afaceri. Ai un moment de inspiraie cnd i alegi rochia de mireas perfect. Exist inspiraie i n gastronomie, turism, decorarea casei, alegerea unei maini care i se potrivete. Aceast inspiraie de tip fast-food, uor de procurat i de ingurgitat, e practic peste tot.

Dincolo de un cuvnt la mod, ns cu semnificaii profunde, au aprut i ali termeni mai uor de asimilat pentru oamenii care nu au treab cu inspiraia n mod curent. Cum ar fi: inspiraional, motivaional, aspiraional. Snt nite jaloane care ar trebui s-i ghideze pe aceti oameni n a-i face mai bine treaba la job sau a avea satisfacii n viaa personal. Exist i modele inspiraionale, adic oameni de succes care i inspir pe ceilali. i tone de literatur n acest domeniu din care afli c orice se poate obine n trei (apte sau zece) pai.

Cum reuim s ne descurcm n acest haos inspiraional? i care mai e rostul inspiraiei n sine, din moment ce ea poate fi cumprat, controlat, deinut ca pe o proprietate? Fcnd diferene i ghidndu-ne dup propriul nostru sistem de valori. Exist n continuare oameni care doar prin simpla lor prezen i inspir pe ceilali. Psihologii spun c mai important dect inspiraia n sine este creativitatea, n ea ar trebui s investim. Multe dintre sursele de inspiraie au rmas cele clasice filme bune, cri valoroase, poveti cu tlc. Dar au aprut i surse colaterale, fiecare are dreptul s o aleag pe care o vrea. Dac noua inspiraie i ajut pe oameni s devin mai buni, mai generoi, mai ateni la ceea ce se ntmpl n jurul lor, atunci lucrurile stau bine. ntr-un fel e normal ca astzi inspiraia s nu mai fie o comoar ascuns a anumitor privilegiai i s aparin maselor. Mai departe, totul ine de talentul i fantezia fiecruia de a se juca cu idei i reete n fel i chip.

Ilustraie realizat de Ion BARBU