O HMS Vanguard,primul submarinnuclear Trident,clasa Vanguard, alFlotei MilitareRegale a MariiBritanii, sosind labaza de submarineClyde din Faslane,

Sco1ia.

O 0 vedere a spa~i-

~I;:2:-~~

~

Primele submarine erau barcisubacvatice cu vasle, facutedin lemn ~i piele. In prezent,submarinul nuclear este oma~ina militara puternica,capabila sa parcurga peste500000 km cu doar 5 kg decombustibiL

Z:-~

.c0;]

Bo

5:GI~GI

~01

'E)9~

~E

~

~OC

U n submarin a fost pentru prima datafol6sit pentru a ataca un vas inamic Inanul 1776, In timpul Razboiului de

independenta american (1775-83). Minisub-marinul Turtk (Broasca Testoasa) a Incercatsa ata~eze o mina la fregata britanica Eagle(Vulturul) In Ne'j1V York Bay. Planul a e~uat,dar Turtle reu~ise sa ajunga nedetectat la

I vasul inamic, aratand ca submarinele puteaui fi folosite In razboi. Turtle era propulsat de unr L, barbat care pedala o elice.

Gasirea unui mijloc potrivit de actionare asubmarinelor nu a fost un lucru u~or. Motoa-

; rele electrice pentru barci fusesera conceputepana 1:n anii 1830 ~i erau ideale pentru

; actionarea unui vas submersibil pentru ca nu.

ului de dormit com-pact de pe submar-inul american USSAlabama. Acest vascu propulsienucleara este armatcu proiectile Trident.Membrii echipajuluiexecuta serviciu mili-tar in mod normal inserii de catre 70 dezile pe submarinelede acest tip.

SUBMARINE

O USS Michigan,un submarin cupropulsie nuclearaclasa Ohio, conceputpentru transportulproiectilelor Trident.Submarinul estevazut aici aflat inca

construc,ie pentruFlota Militara SUA.

O Comandantulvasului HMSConqueror, un sub-marin britanic cu

propulsie nucleara,clasa Churchill,

inspecteazasuprafa~a prinperiscopul vasului.

Primele submarine ale Marii Britanii erau detip Holland, numite dup~ constructorul loramerican. Aceste ambarcatii erau lungi de 19,3m, cu o raz~ (l~time) de 3,6 m. In timp ce eraula suprafata, un motor cu benz~ actiona undinam care iI1c~rca bateriile electrice. Acest mo-tor propulsa de asemenea vasul la suprafata,dandu-i o vitez~ ~ de 12 noduri. candera scufundat, dinamul functiona ca motor ac-tionat de bateriile electrice. Aceasta ctadea vasu-lui o vitez~ subacvaticl de pan~ la 8 noduri.

Energia DieselIn. cele din urm~, totu$i, motoarele Diesel auInlocuit motoarele cu benzin~ la submarine.La iI1ceput~ propulsia lasuprafata se f~cea prin ~actionare direc~ de la motoarele Diesel ale :3vasului. Mai tarziu, s-au.int!,odus submarine cu ~actionare Diesel-electric~. In acest tip de vas, ;;:motoarele electrice sunt folosite atat sub ap~ jcat $i la suprafata, dar se folosesc $i genera- ~toare electrice actionate de motoare Diesel j!:pentru a le actiona $i a inc~rca bateriile.

in 1943, germanii au introdus "teava de res-piratie". Aceasta era un tub continand tevile deadmisie $i de evacuare ale motorului. Un sub-marin putea s~ rnman~ sub suprafata $i, cu"teava de respiratie" ie$ind din ap~, s~ i$i por-neasc~ motoarele pentru a-$i reinc~rca bateriileelectrice. Funqionand astfel, submarinele erauextrem de greu de detectat de inamic.

eliminau gaze ~i nu consumau oxigen. .Totu~i,motoarele electrice nu au adus raspunsulcomplet, pentru c~ bateriile necesare sedesc~rcau curand.

jn anii 1860 s-au conceput baterii electricere1nc~rcabile numite acumulatoare, sau bateriide acumulatoare, ~i dinamuri capabile s~ lerelncarce. Totu~i, In ciuda faptului c~ un sub-marin propulsat de un motor electric puteafolosi un dinam pentru a-~i relnc~rca bateriileelectrice, trebuia s~ se adauge un fel de motorpentru actionarea dinamului.

ProgreseUn motor cu aburi obi~nuit necesita o alimen-tare abundent! cu aer pentru a-~i arde com-bustibilul ~i un co~ pentru eliminarea fumului~i gazelor. Motorul putea fi actionat 1n timp cevasul .era la suprafatil dar , 1nainte de scufun-dare, echipajul trebuia s~ etan~eze co~ul ~i s~1nchida boilerele. Aceasta provoca o 1ntarziereinacceptabil~ pentru un vas militar care trebuies~ se scufunde brusc pentru a evita inamicul.De asemenea, c~ldura rezidual~ de la boilereridica temperatura la nivele insuportabile.

Mspunsul p~rea s~ fie motorul cu benzin~,de~i un dezavantaJ grav al acestuia este faptulca aburii combustibilului volatil pot explodau~or. Cu toate acestea, In anii 1900 multeasemen'ea vase cu motoare cu benzin~ eraufolosite In operatiunile navale.

SUBMARINUL PENTRU

PROIECTILE TRIDENT

Informatiile privind constructia submarine-lor nucleare pentru proiectile Trident suntstrict secrete. Aceasta diagrama se bazeazape indicii exterioare ~i cuno~tin~e tehnologi-ce recente. S-au facut reducerile ale marimiisistemului de proiectile Trident C-4.

carm3

18

O revolutie in constructia de submarine aavut loc in 1955. Flota Militarn SUA a lansatUSS Nautilus -primul submarin cu propulsienuclearn. Actionat de o bucata de uraniu, dem;lrimea unei mingi de golf, intr-un reactornuclear, Nautilus putea parcurge peste 110000km in doi ani, f;lr;l a trebui realimentat.

Energia nuclearaReactorul unui submarin nuclear produce c;ll-durn prin fisiunea nucleelor. Prin acest processe divid nucleele atomice, eliberand caQtit;ltimari de c;lldurn. Un lichid de r;lcire extragec;lldura din reactor ~i o transfern la apa dintr-un boiler. Apa fierbe, generand aburi, trecutiapoi in turbinele de propulsie principale ~i inturbine legate la generatoare electrice.C;lldura transform;l apa in aburi. Apoi aburiirotesc turbinele care actioneaz;l elicele.

vanatoaJ'e-distrugatoareSubmarinele cu propulsie nuclearn sunt foartecostisitoare ~i doar flotele militare ale celormai bogate t:Iri ~i le pot permite. Ele sunt dedou;l tipurl. Submarinele nucleare van;ltoare-distrug;ltoare, cunoscute ca SSN-uri, se folo-sesc la urm;lrirea ~i distrugerea navelor ~i sub-marinelor inamice. Ele sunt dotate cu sonarsensibil pentru a detecta "sernn;ltura sonorn"unic;l, un sunet de identificare, a unui vasinamic. Operatorii de sonar priceputi pot s;lidentifice multe vase pur ~i simplu dup;l tipulde zgomot pe care il fac. Acesta este in mareparte determinat de viteza cu care se rote~teelicea ~i num;lrul de pale pe care ii are aceas-ta. Indiferent cat d~ silentios ar fi un submtlrin,d~ obicei el poate fi detectat prin folosireaunui sistem sonor activ. Acesta transmite undesonore prin ap;l ~i receptioneaz;l ecourile,inclusiv pe cele provocate de submarine.

SSN-ul rusesc clasa A1fa, cunoscut sub nu-mele de "pe~ti~orul auriu", se poate scufundala 700 m ~i s;l ating;l o vitez;l maxim:l de 110

O Trape retrase pentru a dezviilui tuburilepentru lansarea proiectilelor pe un submarincu propulsie nuclearii clasa Ohio. Fiecare dincele opt tuburi con1ine patru projectile balis-tice Trident 1 C-4.

km/h. Pe vremea Razboiului Rece dintre SUA~i fosta Uniune Sovietica, ambele tari ~i-au con-struit flote mari de submarine vanatoare-distru-gatoare cu scopul ~i rezistenta de a a~tepta lan-ga porturile terminale ale inamicului ~i de a-~iurmari prada in zonele de patrulare oceanice.

Submarinele balisticeCele mai mari submarine cu propulsie nuc-leara sunt cele concepute pentru aruncareaproiectilelor balistice cu raza mare de actiune,purtand focoase nucleare. Aceste vase, cunos-cute ca SSBN-uri, pot lansa proiectile pe subapa pentru a lovi tinte la mii de kilometridepartare. SSBN-uri se afla in functiune inSUA, Rusia, Marea Britanie, Franta ~i China.Capacitatea SSBN-urilor de a evita detectarea,ramanand sub apa luni intregi daca este nece-sar, le protejeaza de atacul nuclear -un mareavantaj fata de punctele de lansare a proiec-tilelor de pe uscat. Daca un inamic lanseazaun atac cu arme nucleare, SSBN-urile pot con-traataca devastator. Aceasta le face foarte efi-ciente in tinerea la distanta a inamicilor. SSBN-urile includ cele mai mari submarine din lun:!e-clasa Typhoon ruseasca, lunga de 170 m..

in era submarinelor cu propulsie nuclearasubmarinele Diesel-electrice au inca un rol im-portant. Sunt mai mici ~i mai putin costisitoaredecat submarinele nucleare ~i deplasarea lorfoarte silentioasa le face greu de depistat dedetectorii sonar ai unui submarin inamic.

Via~a in adancuriToate submarinele, atat cele nucleare cit ~i celeDiesel-electrice, imerseaza .la fel. cand se pre-gate~te de scufundare, un submarin i~i umplecu apa tancurile de imersiune pana cind vasuldevine neutru din punct de yedere al portantei.Aceasta inseamna ca densitatea medie a vasu-lui este aceea~i cu a apei din jurul sau, adicavasul nu plute~te ~i nici nu se scufunda, ci doar"sta" in apa. Pentru ca submarinul sa coboare,el este ghidat in jos cu ajutorul unor suprafetede imersiune. Acestea functioneaza ca ni$te car-me, cu deosebirea ca elecontroleaza mi~careade sus-jos a vasului, ~i nu dintr-o parte in alta.

arbore de comunicatie

periscop de asalt

Dac~ un submarin trebuie s~ fac~ o scurtavi?it.I la suprafata, el urc~ pur ~i simplu ori-entandu-~i in sus suprafetele de imersiune.Pentru a se intoarce la suprafata pentru operioada mai lung~, un submarin folose~te inmod normal aer comprimat pentru a expulzaapa din tancurile sale de imersiune.

Un submarin nuclear poate ramane subap~ luni in ~ir, de aceea trebuie s~ contin~depozite mari de hran~. Este esential~ ~iprezenta unui sistem de climatizare. Acestamentine aerul la o temperatur~ confortabil~,inl~tur~ dioxidul de carbon expirat de oameni~i ii inlocuie~te cu oxigen. Oxigenul este pro-dus la bord prin folosirea unui curent electricpentru a descompune apa marii in compo-nentele sale principale -hidrogen ~i oxigen.Apele reziduale se depoziteaz~ in rezervoare,care se pompeaz~ in ap~ din cand in cand.

Apa marii se distileaz~ pentru a asiguraechipajului ap~ de b~1.lt. Apa s~rat.I a marii sefierbe, aburii produ~i se racesc pentru a fitransformati in ap~ pura, strins~ apoi in alt re-cipient. Sarea ~i alte impurit.Iti raman in boiler.

Naviga1iaUnele dintre primele periscoape (tuburi deobservare) folosite la submarine erau simple~i grosolane, proiectand o imagine rasturnat.Ia marii pe un ecran din sticl~ mat~.

Mai tarziu s-au introdus aparaturi sofisticatepentru da. navigatorilor posibilitatea de a exa-mina in detaliu cerul, marea ~i fundul m~rii.Asemenea aparatura include sextanti periscop

turn de salyare frontalstabilizator (citadela)

torpile

casi interioari spa'iu de locuit al ofi,erilor

19

SUBMARINE

scapare este prin intennediul unui subrnarin furniniatura nurnit submersibil. Flota Militara SUA$i Flota Militara Regala a Marii Britanii suntambele dotate cu submersibile de salvare. LR5,un tip folosit de flota militara britanica, estecoborat fu apa de pe un vas de la suprafata $iapoi ghidat spre subrnarinul aflat fu sinistrurnaritim. Un CO$ metalic, nurnit liziera de trans-fer, se potrive$te la trapa de urgenta a submari-nului $i asigura echipajului o cale de a trecefusubmersibil pentrucaIatoria fuapoi la suprafata.

toare cu o gluga pentru a urca la suprafal:l.Cand intra ill turnul de salvare, membrul echi-pajului i~i umfla vesta conectand-o la un ~tutde alimentare cu aer. Apoi, o data inundata,camera se deschide ~i membrul echipajuluipur ~i simplu urca liber la suprafal:l, respiclndnormal in interiorul vestei de salvare.

Echipajul unui subrnarin e~uat la adancimileextreme ale oceanulul nu se poate retrage prinaceasta metoda, deoarece corpul uman nu re-zista la presiunea mare a apei. Singura cale de

pentru observarea soarelui, a lunii ~i a stelelor,aparatur:l radar, sisteme de televiziune cu lu-~ redusa ~i aparatur:l de sondaj ultrasonic.in prezent, Sistemul de Navigatie Submarin(SINS), un sistem complex cu giroscoape, pro-duce un grafic extrem de exact care necesitadoar o data la cateva zile reglare de catreNAUSAT, un sistem de navigatie prin satelit.

Submarinele controleaza torpilele cu unsistem computerizat. cand o torpila ajunge inzona tinta, ea este preluata de mecanisme deghidare preprogramate, care se orienteazadupa sunetul elicei, magnetismul carcaselor ~ialte perturbatii. subacvatice.

Proiectilele de croazier:l pot fi lansate dedeasupra apei sau de sub apa. Acestea se men-tin aproape de suprafata valurilor, sub nivelulradar, pana i-5i lovesc tinta. Proiectilele decroazier:l ale submarinelor au o raza de actiunede pana la 400 km. Principalele arme purtatede SSBN-uri sunt rachetele intercontinentaleaCBM-uri) cu focoase nucleare. Acestea includPolaris (raza de actiune de circa 4500 km),Poseidon (4800 km) ~i Trident (7200 km).

PericoleCel mai grav lucru care se poate intamplaunui submarin este avarierea carcasei. Aceastaeste una dintre cele mai mari temeri al echipa-jului. Carcasa este impartita in compartimenteetan,5e, astfel incat doar sectiunile direct avari-ate vor fi inundate de apa. Daca sunt inundateprea multe sectiuni, submarinu.J se va scufun-da. Un alt pericol este izbucnirea unui incen-diu in compartimentul ma~inilor. Aceasta s-aintamplat cu mai multe submarine ruse~ti. infiecare caz, vasul a reu~it sa urce la suprafata,unde echipajul trebuie sa a~tepte interventiaechipelorde salvare. ~

Daca un submarin defectat nu poate sa :3urce la suprafata, dar este etan~, stabil ~i sta pe ~fundul marii la o adancime nu foarte mare, ii:atunci echipajul poate folosi trapele de salva- ire. Membrii echipajelor submarinelor britanice ~avariate folosesc o vesta de salvare asemana- ~

)I

~i.

Stiint~ ~i tehnologie 6 -NA YE SI BARcI Stiint~ ~i tehnologie 55 -ENERGIA NUCLEARA20