ÎnvĂȚĂmÂntul profesional Și tehnic - taraluiandrei.ro de... · (germania, austria,...

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL

ȘI TEHNICPROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE

DE DEZVOLTARE

INSTITUTUL DE CERCETAREA CALITĂȚII VIEȚII

RAPORT DE POLITICĂ PUBLICĂ

DEZVOLTAT CU SPRIJINUL OMV PETROM

CUPRINSACRONIME 3LISTA FIGURILOR 4LISTA TABELELOR 4INTRODUCERE 5SUMAR EXECUTIV 7OBIECTIVE ȘI METODOLOGIE 11

1. CONTEXT 13 1.1 Context european 13 1.1.1Tendințeîndezvoltareaînvățământuluiprofesionalșitehnic 13 1.1.2Soluțiiidentificatelanivelulstateloreuropene 14 1.2 Context național 16 1.2.1Contextuleconomic,socialșialpiețeimuncii 16 1.2.2Contextuleducațional 19 1.2.3Inițiativedereformăaînvățământuluiprofesionalșitehnic 25 1.2.4Cadrullegislativactual 27 1.2.5Finanțareaînvățământuluiprofesionalșitehnic 29

2. PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU EFICIENTIZAREA ÎPT 32

3. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC DIN ROMÂNIA 363.1 Principalele provocări ale sistemului de învățământ profesional și tehnic din România 36 3.2 Opinii ale angajatorilor/ agenților economici 48 3.3 Modele de organizare și funcționare a învățământului profesional și tehnic din România 52 3.4 Analiza politicii actuale în domeniul ÎPT 60 3.4.1Problemedecoordonare 60 3.4.2Problemedecapacitate 63

1|Cuprins

3.4.3Politiciparticipative 65

4. RECOMANDĂRI PENTRU EFICIENTIZAREA SISTEMULUI ÎPT ÎN ROMÂNIA 67

REFERINȚE 84

ANEXA 1. MODELE DE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC ÎN EUROPA 87 A1.1 ÎPT în sistem dual 87 A1.2 Programe de ucenicie ca specializare paralelă cu alte forme de ÎPT 89 A1.3 Elemente semnificative ale învățării la locul de muncă integrate în programele din școli 90 A1.4 ÎPT integrat pe deplin în școli 91

ANEXA 2. EXPERIENȚE EUROPENE ÎN DOMENIUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC 92 A2.1 Germania 92 A2.2 Franța 93 A2.3 Finlanda 94 A2.4 Polonia 95

2|Cuprins

Coordonator:ClaudiaPetrescu

Autori:MihaelaLambruEugenPaladeAdrianaNeguțGabrielStănilă

Echipa de cercetare: AlexandraDeliuEugenGlăvanDanaEremiaFlaviusMihalacheGabrielaNeaguGabrielStănilă

ACRONIMEADLOANCARACIPCDL CECEDEFOP CFA CLDPSCNDÎPTCR EFPFGFSEICCVIMMINSÎPTIȘELENMENCȘMECRMAMMFPSPVMFPOECDOMENCȘPE

AgențiadeDezvoltareLocalăOradeaAutoritateaNaționalăpentruCalificăriAgențiaRomânăpentruAsigurareaCalitățiiînÎnvățământulPreuniversitarCurriculumîndezvoltarelocalăComisiaEuropeanăEuropeanCentrefortheDevelopmentofVocationalTrainingCentredeFormationd’ApprentisComitetLocaldeDezvoltareaParteneriatuluiSocialCentrulNaționalpentruDezvoltareaÎnvățământuluiProfesionalșiTehnicConsorțiuRegionalEducațieșiformareprofesionalăFocusgrupFondulSocialEuropeanInstitutuldeCercetareaCalitățiiViețiiÎntreprinderimicișimijlociiInstitutulNaționaldeStatisticăÎnvățământProfesionalșiTehnicInstitutulpentruȘtiințealeEducațieiLegeaEducațieiNaționaleNr.1/2011MinisterulEducațieiNaționaleșiCercetăriiȘtiințificeMinisterulEconomiei,ComerțuluișiRelațiilorcuMediuldeAfaceriMinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeșiPersoanelorVârstniceMinisterulFinanțelorPubliceOrganizațiapentruDezvoltareșiCooperareEconomicăOrdinulMinistruluiEducațieiNaționaleșiCercetăriiȘtiințificeParlamentulEuropean

3|Acronime

PIBPNDRPORPOSDRURESPSAMUEVET

ProdusulInternBrutProgramulNaționaldeDezvoltareRuralăProgramulOperaționalRegionalProgramulOperaționalSectorialDezvoltareaResurselorUmaneRepèresetréférencesstatistiquesȘcolideArteșiMeseriiUniuneaEuropeanăVocationalEducationandTraining

4|Acronime|Listafigurilor|Listatabelelor

LISTA FIGURILORFigura 1.Ratadepărăsiretimpurieașcolii 15Figura 2.Evoluțianumăruluideelevi-învățământprofesionallanivelnațional 16Figura 3.Evoluțianumăruluideelevilaînvățământprofesionalperegiunidedezvoltare 17Figura 4.Ratabrutădecuprindereînînvățământulprofesional 17Figura 5.Ratadeangajareatinerilorcuvârsteîntre20-34deani,careauabsolvitstudiiprofesionalesauliceale(ISCED3&4)șicarenuerauniciîneducațieniciîntraining 18Figura 6.BugetulnaționalalocatpenivelurideeducațieînRomânia 24Figura 7. ModeledeorganizareșifuncționareaÎPTînRomânia 39Figura 8.CoordonareainstituționalăînÎPT 44

LISTA TABELELORTabel 1. Rezultateleînregistratelaexamenuldebacalaureatpentru absolvențiidinanulșcolar2013-2014 18Tabel 2. Structurabugetuluieducațieipetipuridecheltuieli 23Tabel 3. AlocarebugetarădinPIBpentrueducațieșiînvățământsecundarsuperiorînUE 23

5|Introducere

INTRODUCEREGuvernulRomâniei a plasat problematica reformei învățământului profesional și tehnic (ÎPT) caprioritate pe agenda sa de lucru.Acest interes al Guvernului s-a materializat printr-o serie dedocumentedepoliticăpublicălansateîn2016,carevizeazăînmodspecificreformaÎPTșiîncadrareacoerentăaacestuisegmentîncadrullargalreformelordindomeniuleducațieinaționale.

Principaluldocumentdepoliticăpublicălansatîn2016îlreprezintăStrategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020 (EFP). Realizată în contextul negocieriiexercițiului bugetar european 2014-2020, condiționalitate ex-ante pentru alocarea fonduriloreuropeneîndomeniuleducațieiprofesionale(partedinFSE),aceastăstrategiepreiaangajamenteale Guvernului României din cadrul Acordului de Parteneriat și le transpune într-un documentstrategiccaresăconducăcătreîndeplinirearezultateloragreate.Maimult,ProgramulOperaționalSectorialCapitalUmanincludeînobiectivelesalestrategicepărțiimportantedinStrategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020,asigurândșanselecaopartearezultatelorstrategiceasumatesăserealizezecufondurieuropene.

ÎncontinuareaacestuidemersstrategicafostelaboratșilansatînconsultarepublicăundocumentintitulatOpțiuni de educație și formare profesională ale absolvenților de clasa a VIII-a.Acestdocumentpropuneintroducereaunuimodeldeînvățământprofesional-dual,inspiratdeexperiențelepozitiverealizateînultimiianiînzonaTransilvanieidecătrefirmegermanecareauinclusinvestițiaînÎPTcaparteapropriei strategii deasigurarea forței demuncă (modelulKronstadt). Înperioadadeconsultarepublică,acestdocumentasuscitatomareatențiedinparteaangajatorilor,darșiaaltorfactoriinteresațiîndezvoltareeconomicășisocialălanivellocalșicentral.

RaportuldefațăafostrealizatlasolicitareaOMVPETROMdecătreInstitutuldeCercetareaCalitățiiVieții(ICCV)caparteaefortuluiangajatorilordeasepoziționaînprocesuldereformăaÎPTdinRomâniașideaoferipropriaperspectivăprivindproblemeleÎPT.Deasemenearaportulprezintășiperspectivaangajatorilorcuprivirelasoluțiilecelemaiadecvatecaresărăspundănevoiiaccentuatedeforțădemuncăcucalificăridenivel3și4.Raportuls-arezumatlaanalizaformăriiinițialelaniveldeliceutehnologicșișcoalăprofesională,nuaabordatproblematicaÎPTînansamblulsău.

6|Introducere

ÎnRomâniaforțademuncăcalificată ieșinddinșcoliledeprofilafost inultimiani înscădere.OprimăcauzăoreprezintăproblemeleexistenteîndesignulșiimplementareasistemuluideÎPTdinultimeledouădeceniidinRomânia:nivelulridicatde inadecvareal ÎPTlacerințelepiețeimuncii,învechireaechipamentelorșiabazelordepracticăetc.Oadouacauzăatendințelornegativedepepiațaforțeidemuncăoreprezintămigrațiamuncitorilorcalificațicătrealtețărieuropenedezvoltate,undeprimescun salariumai bun.Această situație genereazăproblemedeosebite firmelor careopereazăînRomâniapentrugăsireaforțeidemuncăcucalificarespecifică.Dacăîntreprinderiledemaridimensiunigăsescsoluțiideformarelaloculdemuncă,situațiaestecuatâtmaigreapentruIMM-uricarenuauforțafinanciarăpentruaseimplicaînprogramedeformarearesurselorumane.

Înacestecondiții, intervențiaeficientășistrategicăastatuluiîndomeniulreformeiînvățământuluiprofesionalșitehnicesteabsolutnecesarăpentruaasiguraunmediuinclusivșisustenabilpentrudezvoltareaeconomico-socială.Așacums-avăzutdinexperiențațărilorcuÎPTdecalitate,investițiaînaceastăzonăasistemuluideeducațiepoateaduceocontribuțiemajorălacreștereacompetitivitățiieconomice.DeaceeanouldocumentstrategiclansatdeMinisterulEconomiei,România competitivă,plaseazăproblematicaÎPTpelistadeprioritățistrategiceprinreconectareaÎPTlaexigențelepiețeimuncii.

ÎncadrulraportuluidefațăvomfaceoevaluareanevoilorșiproblemelorspecificÎPTdinRomânia,vompropunesoluțiicaresăconducălaomaibunăconexiuneareformeiÎPTcunevoileeconomiei.ÎPTtrebuiesăreflecteînegalămăsuranevoile înschimbarealeangajatorilor,darșipreferințeleși nevoileelevilor.Găsireaunei soluții depoliticăpublicăoptimă întreacestedouăvariabilealesistemuluivaconducelacreștereeconomică,competitivitatecrescută,scăderearateișomajuluiînrândultinerilor,maimultăstabilitateeconomicășibunăstarepentrucomunități.Înconcepțiaautoriloracestuiraport,ÎPTnuesteunsistemdesinestătător,ciparteconstitutivăasistemuluideînvățământdinRomânia.Dinaceastăperspectivă,calitateaÎPTdepindenudoardemăsurilespecificeluate,darșidecalitatearesurseiumanecarealimenteazăsistemulÎPT(absolvențiaiînvățământuluiprimarșigimnazial).Larândulsău,reformadesuccesaÎPTvageneraunefectbeneficdestimulareaperformanțeiîneducație,porninddelaînțelegereafaptuluicăeducațiatrebuiesăținăpasulcucerințeleuneieconomiiînschimbare.

7|SumarExecutiv

SUMAR EXECUTIVÎn România problemele învățământului profesional și tehnic nu sunt noi. Dimpotrivă, ele s-aucronicizat în ultimii ani ca urmare a reformelor multiple și fragmentate din domeniul educației,modificărilorstructuraledinpeisajuleconomicșiinvestiționalșidistanțăriiaccentuateaînvățământuluiprofesionalși tehnicdenevoileeconomieișialepiețeimuncii. Înmomentuldefațăînvățământulprofesional și tehnicdinRomânia trebuiesă facă fațăunormultipleprovocări și presiunipentruarăspundenevoilorelevilordeaaveaoportunitățideeducațiedecalitate,caresăledeașansauneiviețiîmpliniteșiprospere,dearăspundepresiunilorangajatorilorpentrucareforțademuncăbinecalificatăreprezintăunelementfoarteimportantîndeciziadeainvestișidezvoltaafaceripetermenlungînRomânia,nevoiloruneieconomiiînschimbare,careutilizeazăcalificărimoderneșicomplexe,presiunilorexternedinparteaUEdeamodernizasistemuldeînvățământprofesionalșitehnicpentruacreștecompetitivitateașicoeziuneasocială.

Raportul„Învățământulprofesionalșitehnic–provocărișiperspectivededezvoltare”îșipropunesăidentificeșisăanalizezeproblematicacomplexăareformeiacestuisegmentalsistemuluinaționalde educație și să susțină, prin propunerile făcute, dezbaterea publică privind viitorul educațieiprofesionaleșitehnicedinRomânia.

Primapartearaportuluiprezintăelemente de context privindînvățământulprofesionalșitehnic.Sunt prezentate tendințele privind reforma ÎPT la nivelul Uniunii Europene și soluții identificatela nivelul statelor membre. Din perspectiva managementului și reformei ÎPT, la nivelul UniuniiEuropeneșinunumai,existădouăabordărimajoreînceeacepriveștemodalitateadeorganizareaînvățării:învățareaînșcoală(engl.school-based learning)șiînvățarealaloculdemuncă(engl.work-based learning).Celedouămodalitățideorganizareaînvățăriinusuntînraportdeopoziție,cidecomplementaritate.Soluțiileadoptatedestateleeuropenepentrueficientizarearelațieidintreeducațieșipiațamunciisuntvariate,toateluândînsăînconsiderație,înproporțiidiferite,celedouăabordări.ModeleledeÎPTidentificatelaniveluleuropeannufuncționeazăînstarepurăînniciunuldintrestatelemembre.Dacăîncâtevacazurivorbimdeodominațieaînvățământuluidetipdual(Germania,Austria,Danemarca),înmajoritateastateloreuropeneseaplicăocombinațieaacestormodele.Chiarșiînstatelecarepracticăacelașimodel,existădiferențenaționaledeoarecesoluțiileadoptate țin cont de contextul economic și social în care seaplică.Analiza contextului național

8|SumarExecutiv

cuprindeoprezentareaevoluțiilordindomeniileeconomic,socialșialpiețeimuncii,careauavutconsecințeasupradezvoltăriiÎPTdinRomânia.Oanalizăspecificăsereferălacontextuleducațional,încadrulacesteiafiindtrecuteînrevistăetapeleînreformareaÎPT,prezentateșianalizatedeciziilemajoredepoliticăpublicăcareaugeneratefecteasuprastructuriișiperformanțelorÎPT,identificateinițiativeledereformășianalizatcadrulstrategicșilegislativdereferințăpentruÎPT.

Adouapartearaportuluipropuneoseriedeprincipii de bună practică privind reforma ÎPT.Acestepropunerideprincipii/criteriidebunăpracticăcaretrebuiesăghidezeacțiuneastrategicăprivindreforma ÎPTdinRomânia trebuie să fieurmătoarele:flexibilitate –asigurarea condițiilor pentruimplementareaunormodelevariatedeabordareaÎPTlanivel local, adaptate lacontextul localșiporninddelaoseriedestandardeșiprincipiidebunăpracticăagreatelanivelnațional;sistem centrat pe nevoile elevilor și angajatorilor–dezvoltareaunuisistemcaresăpunăaccentulpeoferireadeșansetinerilor,indiferentdecategoriasocială,deasecalificaîntr-oprofesiecaresăleaducăbeneficiișisatisfacțiepetermenlungșipeintereseleangajatorilordeaaveaacceslaforțădemuncăbinecalificată,cucompetențespecificeșitransversalesolidasimilate;sistem predictibil și informat (legat de nevoile pieței muncii)–dezvoltareaunuisistemdeÎPTcaresăporneascăde la cunoașterea nevoilor de forță de muncă calificată realizată profesionist și sistematic, dela evaluarea performanțelor legate de inserția absolvenților pe piațamuncii;un sistem de ÎPT participativ–DezvoltareaunuisistemdeÎPTcaresăincludăîndesign,implementareșievaluaretoțifactoriiinteresați.

A treia parte a raportului prezintă oanaliză a organizării și funcționării ÎPT în România prinidentificarea principalelor probleme și amodelelor de organizare și funcționare a ÎPT în România.CercetareaaevidențiatproblemeleexistenteîncadrulpoliticiiprivindÎPTdinRomania.Acesteproblemepotfigrupateîntreimaricategorii:a)problemedecoordonaredepoliticipublice;b)problemedecapacitatealesistemuluișiactorilordepoliticăpublicăimplicați;c)problemeprivindcaracterulparticipativîndesignul,implementareașievaluareapoliticilorcentraleșilocalelegatedeÎPT.DincercetareaufostidentificatecincimodalitățidiferitedeaorganizaÎPTlanivellocal.Lanivelnaționalcadruldereglementareaînvățământuluiprofesionalșitehnicesteacelași,darînpractică,lanivel local,găsimdiversemodeledeorganizareși funcționareaacestuia.Acestediferențețindemodalitățilede îmbinarea învățării înșcoalăși/sau la loculdemuncă înactivitateapractică,

9|SumarExecutiv

mecanismeledefinanțare,parteneriatulcuactoriisociali,modeluldemanagement.

Concluziileanalizeisuntvalorificate înparteaapatraa raportului,careseconcentreazăasupraunui setdeposibilesoluții pentruproblemele identificate.Acestesoluții vizeazăatâtmodeluldeintervenție, cât și sistemul ÎPT ca atare. În concepția autorilor, accentul trebuie deplasat de pereforma legislativă și instituțională, dominantă până în prezent, pe schimbarea mecanismelor de funcționare a ÎPT, pemodul în care este organizat procesul de predare-învățare și pe rezultatele acestuia,deexemplugraduldeangajabilitatealabsolvențilorÎPT.

Schimbarea ar trebui să aibă ca finalitate crearea unui model de ÎPT mixt, în care școlile organizate în sistem dual să coexiste cu cele în care procesul de învățare(inclusivpracticaelevilor)esteorganizat preponderent la nivelul școlii.Modelulartrebuisăfieunulflexibil,caresăpermitădeciziiinformate,luatelanivellocalînraportcurealitățilesocio-economiceexistente,prinmecanismefuncționaledeparteneriatpublic-privat.Principalelecaracteristicialenouluimodelsunt:

► asumarea de către angajatori a unui rol activ în domeniul pregătirii profesionale (a elevilor și cadrelor didactice): integrarea ÎPT înpropriilestrategiideasigurarea resurselorumane;implicarea activă în structurile de parteneriat care urmează să guverneze ÎPT; modificareastatutuluitutorilordepractică,inclusivprinconsolidareacompetențelordidactice;

► reconsiderarea activității școlii din perspectiva nevoilor individuale ale elevilor:susținereafinanciară a copiilor proveniți dinmedii dezavantajate; consolidarea procesului de orientareșcolarășiprofesionalăîncepânddelaniveldegimnaziu;implementareaunormecanismedeselecțieaelevilorpebazădeaptitudini;

► deschiderea reală a școlii către piața muncii:creștereaatențieiacordatecompetențelordetip trans curricular, cu precădere a celor antreprenoriale în curriculumul școlar începând cueducațiatimpurie(învățământulprimar);modificarearaportuluiteorie-practicăînfavoareaceleidinurmă,maicuseamă încazul liceului tehnologic; revizuireacurriculumuluidin ÎPTpentrua determina măsura în care acesta răspunde noilor cerințe ale pieței muncii, schimbărilortehnologice, precum și cerințelor specifice unui curriculum bazat pe competențe; creștereaeficacității contractului de practică încheiat cu angajatorii (contracte tripartite, cu stabilireaclarăaresponsabilitățilorfiecăruiactor);apropiereaactivitățiidepracticădecondițiilerealedemuncădinîntreprinderi,înprincipalprincreștereaponderiiînvățământuluidualșiapracticilor

10|SumarExecutiv

asociateacestuia;regândireacurriculumuluidindomeniulÎPTdinperspectivarelevanțeipentrupiața muncii și creșterea nivelului angajabilității absolvenților; reconsiderarea mecanismelorde formareprofesionalăcontinuăaprofesorilor șimaiștrilor,acordândopondere importantăformăriilaniveldeîntreprindere,încondițiirealedemuncă.

Drumulcătrenoulmodel trebuieacompaniatdeoseriedemăsuri lanivelulpoliticilorpublice îndomeniulÎPT,întrecare:

► Creareaunuimecanismdecoordonaredepoliticăpublicăaflatlacentrulguvernului,respectivo comisie interministerială coordonată de prim-ministru care să pună laolaltăministerele cuatribuțiiîndomeniu;

► Creștereacalitățiicoordonăriiintra-ministerialeîndomeniuleducației,însensulcreșteriicoerențeistrategiilorșidocumentelorlegislative.

► TransparentizareșiclaritateasistemuluiÎPTpentrutoțifactoriiinteresanți. ► Dezvoltarea și utilizarea unor mecanisme de anticipare a competențelor solicitate de piațamunciiînstabilireaprofilurilor.

► AccelerareareformeiSistemuluiNaționalalCalificărilor. ► CreștereacaracteruluiparticipativalprocesuluidereformăprivindÎPTprinrealizareadestructuriformalecaresăaibăcompetențespecificeprivindconsultarea,analizașimonitorizareareformei,adaptareareformeilacerințelepiețeimunciișiacordareauneiimportanțesporiteabordărilorpetermenmediușilung.

► RevizuirearegulamentelordefuncționareastructurilordetipCLDPSsauCRpentruomaibunăfuncționareaacestorstructurilocalecareasigurăparticipareafactorilorinteresațiladezbaterileșideciziileprivindÎPT.

Partea a patra a raportului cuprinde și câteva sugestii privind modalitatea de implementare aproiectuluideschimbare,propunândoabordareîndouăetapedistincte.Primaetapăarurmasăcuprindătoatemăsuriledeschimbareposibileîncadrullegislativactual,urmândcaceade-adouasădeaprofunzimeprocesuluideschimbare.

11|Obiectiveșimetodologie

OBIECTIVE ȘI METODOLOGIEScopulacestuistudiuestedea identificașianalizaproblematicacomplexăa reformei ÎPTșisăsusținăprinpropunerilefăcutedezbatereapublicăprivindviitoruleducațieiprofesionaleșitehnicedinRomânia.

MetodologiapropusăpentruanalizasistemuluideînvățământprofesionalșitehnicdinRomâniaacuprins:

Analizadedatesecundare–aufostanalizatedateledisponibileprivindînvățământulprofesionalșitehnicdinbazelededaterelevante(aleInstitutuluiNaționaldeStatistică,CentruluiNaționaldeDezvoltareaÎnvățământuluiProfesionalșiTehnic,EUROSTAT,OECD)

1. Analiza de documente de politică publică:• Legislație: LegeaEducației, legislația națională în domeniul învățământului profesional și

tehnic,legislațianaționalăconexădomeniuluiînvățământuluiprofesionalșitehnic(ucenicia)• Documente strategice: Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru

perioada2016-2020,OpțiunideeducațieșiformareprofesionalăaleabsolvențilordeclasaaVIII-a.

• Politicieuropene:ConcluziileConsiliuluidin12mai2009privinduncadrustrategicpentrucooperareaeuropeanăîndomeniuleducațieișiformăriiprofesionale(„ET2020”);Strategia Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii (2010);

2. Analiza documentelor-studiișicercetărirealizatelanivelnațional,studiișicercetărirealizatelaniveleuropean(rapoarteCEDEFOP,Eurydice,CRELLetc.),modeledinaltețărieuropeneprivindorganizareasistemuluideînvățământprofesionalșitehnic;

3. Focus grupuri cu actori relevanți-2focusgrup(FG)cupărințiaielevilorclaselorVII-VIII(1FGînurbanși1FGînrural)–afostanalizatăopinia lordespreînvățământulprofesionalșitehnicșimotivațiadinspatelealegeriiparcursuluieducaționalalcopiilorlor;

4. Interviuri în profunzime cu actori relevanți în domeniu - 6 interviuri cu autorități publice(MENCȘ,CNDÎPT,InspectorateȘcolare,AdministrațiaPrezidențială),17interviuricuangajatoridindiversedomenii(industrieautoșicomponente,industrieelectronicășiautomatizări,turismșialimentațiepublică,industriealimentară,textileșipielărie,construcții,tehnologiainformațiilor

12|Obiectiveșimetodologie

șicomunicațiilor,industrieextractivă,transportșidepozitare),2interviuricufirmederecrutaredepersonal,2interviuricuexperțieducație,1interviucuunsindicatdinînvățământ,2interviuricureprezentanțiaisocietățiicivile.

5. Studii de caz regionale-aufostrealizate6studiidecazcareauanalizatîndetaliudiversemodeledeorganizareși funcționareasistemuluideînvățământprofesionalși tehnic.Pentrufiecaredintrecele6s-aurealizat:focusgrupcueleviidinliceeletehnice/școlileprofesionale,interviuri cu cadreledidactice și interviuri cuangajatori careaucontractedecolaborare cuinstituțiiledeînvățământ.

Agențiieconomiciintervievațiaufostselectațiînfuncțiededomeniulordeactivitate.ÎnselectareadomeniilordeactivitatealeagențiloreconomiciampornitdelacelezecesectoareeconomicecupotențialdespecializareinteligentăexistenteînStrategiadecompetitivitateaRomâniei2014-2020,respectiv: turismși ecoturism, textile și pielărie, lemnșimobilă, industrii creative, industriaautoși componente, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, procesarea alimentelor și a băuturilor,sănătate și produse farmaceutice, energie șimanagement demediu, bioeconomie (agricultură,silvicultură,pescuit,acvacultură),biofarmaceuticășibiotehnologii.

13|Context

1. CONTEXT1.1 CONTEXT EUROPEAN1.1.1. TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC

La nivelul Uniunii Europene, dar și pe plan internațional, provocărilor impuse de dezvoltareatehnologicăfărăprecedent,saudeproceseleconexeglobalizării,auconduslaconsolidarearelațieidintrepiațamunciișisistemeleeducaționale,influențelefiindbilaterale.Pedeopartevorbimdespreo largă recunoaștere a rolului fundamental pe care educația îl are asupra dezvoltării sociale șieconomice,ajungându-seladescriereasocietățiicontemporanecapeuna„acunoașterii”.Pedealtăparte,sistemeleeducaționalesunttotmaiputernicmarcatedeconceptecareîșiauorigineaînlumeaeconomică,precum„centrareapeformareadecompetențe”,„asigurareacalității”,„educațieantreprenorială”ș.a.Înacestcontext,învățământulprofesionalșitehnic-ÎPT(engl.Initial Vocational Education and Training)adevenitunadintreprioritățilepoliticiloreducaționalepromovatelaniveleuropeanșiinternațional.

Nici în domeniul educației generale, nici în VET nu există directive care să se aplice la niveleuropean,elaborareapoliticilorîndomeniuleducațieifiindapanajulinstanțelornaționale.Cutoateacestea, la nivelul UE s-au elaborat importante documente strategice care stabilesc țintele cetrebuieatinsedesistemeleeducaționalenaționale.Deactualitate,esteStrategia Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii.Elaborată în2010,strategiastabileșteurmătoareleținteculegăturădirectăcuÎPT:

a) creșterearateideocupareapopulațieicuvârstacuprinsăîntre20și64deanilacelpuțin75%;

b) alocareaa3%dinPIBpentrucercetare-dezvoltare;c) reducerearateipărăsiriitimpuriiașcoliilamaximum10%șicreștereaprocentuluipersoanelorcuvârstacuprinsăîntre30și34deanicustudiidenivelterțiarlacelpuțin40%în2020;

d) reducerealanivelulUE28anumăruluidepersoaneînriscdesărăciesauexcluziunesocialăcu20demilioanedepersoanepânăanul2020comparativcuanul2008.

Țintele strategice strict legate de domeniul educației și formării profesionale pentru orizontulanului2020,aufoststabiliteprinConcluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET2020”).Potrivit

14|Context

documentului,pânăîn20201:1. procentulpersoanelorcuvârstade15ani,cucompetențescăzutedecitire,matematicășiștiințe

exacte,artrebuisăfiemaimicde15%;2. proporțiapărăsiriitimpuriiașcoliidinsistemeledeeducațieșiformare,artrebuisăfiesub10%;3. proporțiadeabsolvențiangajațicuvârstecuprinseîn20și34deani,careaufinalizatsistemul

deeducațieșideformareprofesionalăcucelmulttreianiînainteaanuluidereferință,artrebuisăfiedecelpuțin82%,comparativcu76,5%în2010.

1 Au fost menționate doar acele ținte care au legătură directă cu ÎPT.

1.1.2. SOLUȚII IDENTIFICATE LA NIVELUL STATELOR EUROPENEDinperspectiva temei îndiscuție, lanivelulUniuniiEuropenesinunumai,existădouăabordărimajoreînceeacepriveștemodalitateadeorganizareaînvățării:învățareaînșcoală(engl.school-based learning)șiînvățarealaloculdemuncă(engl.work-based learning).

Învățarea în școală. Învățareaseproduce,înceamaimareparte,dintr-operspectivăteoretică,într-unmediudeînvățarespecialcreatînacestscop:clasadeelevi.Puneunaccentmajorpeînvățareadeconcepte,teorii,algoritmi,avândoimportantăcontribuțieladezvoltareaintelectualăacopilului.Prefigureazăcomportamenteșivaloripropriilumiimuncii,darînlimiteleimpusedemediulșcolar.ÎncontextulÎPT,activitateapracticăsedesfășoară,totalsauparțial,lanivelulșcolii,înateliereșcoalăcareținsaunupasulcuevoluțiiletehnologice.

Învățarea la locul de muncă. Este complementară învățării în școală, contribuind la dezvoltareaabilitățilorpractice,lamicșorareadiferențelordintreteorieșipractică.Învățândînloculîncarevalucra,tânărulareomaibunăînțelegerearelevanțeicompetențelordeprinseînșcoală(cunoștințe,deprinderi, atitudini bazate pe valori) pentru viața reală, pentru lumea muncii. În același timp,învățarea la loculdemuncăpoatecontribui laomaibunăorientareprofesionalăa tinerilorși lacreștereașanseloracestoradeaexploraopțiuniprivindpropriacarieră.ÎnÎPT,activitateapracticăsedesfășoarălanivelulcompaniilor,potențialangajatoare,încontexterealedemuncă.

Cele două modalități de organizare a învățării nu sunt în raport de opoziție, ci de complementaritate. Înlumeacontemporană,învățareaînșcoalăestetotmaimultinfluențatăde

nevoiadeapropieredelumeareală,e.g.învățareabazatăpeproiecte,întimpceînvățarealaloculdemuncăpoatecontribuilaconsolidareaînvățăriidetipacademic.

Soluțiileadoptatedestateleeuropenepentrueficientizarearelațieidintreeducațieșipiațamunciisunt variate, toate luând însă în considerație, în proporții diferite, abordările descrise mai sus.StudiulDual education: a bridge over troubled waters?(PE,2014:102-120)identificăpatrumodeleorganizareaÎPTînEuropa:(a)programulcompletdeuceniciecunoscutsubnumeledesistemdual,(b)programedeuceniciecaspecializareparalelăcualteformedeVET,(c)elementesemnificativealeînvățăriilaloculdemuncăintegrateînprogrameledinșcoliși(d)VETintegratpedeplinînșcoli.

Programul complet de ucenicie.Acestmodel promoveazăsistemuldual, care combinăuceniciaîntr-ocompanie-undeuceniculbeneficiazădeformarepractică(învățarealaloculdemuncă)șiinstruireteoreticăîncadruluneișcoliprofesionale.Conținutulformăriișicosturileaferenteacesteiasuntstabiliteșiacoperitedestatșidecompanii.Ucenicularecontractdemuncășiesteremunerat.Cu nuanțe specifice, sistemul dual funcționează în Germania, Austria, Elveția și Danemarca,furnizând economiei forță de muncă bine calificată. Modelul oferă un înalt nivel de calificareasigurândangajabilitateamajoritățiiabsolvenților,dardepindedestabilitateaeconomiei,dedorințacompaniilorprivatedea-șiasumaunrolîndomeniulformăriiprofesionaleșidecapacitateatehnicăaacestora.

Programe de ucenicie organizate în paralel cu alte forme de ÎPT.Celde-aldoileamodelesteunulmixt,încareprogrameledeuceniciecoexistăcuÎPTdinșcoli.Înmultecazuri,celedouătipurideformareprofesionalăsuntgestionatedeministerediferite,așacumestecazulGreciei(rutadualăseaflăînresponsabilitateaMinisteruluiMuncii,iarceatradițională,dinșcoală,subautoritateaMinisteruluiEducației),saudedepartamentediferitedincadrulministereloreducației,cumseîntâmplăînFranțasauAnglia.Celedouătipurideformarecoexistă,fiecaresistempăstrându-șicaracteristicileinițiale.

Elemente semnificative ale învățării la locul de muncă sunt integrate în programele din școli. În cadrul acestuimodel, principalaopțiuneeste formarea lanivelul școlii, în care sunt integratecaracteristicialeînvățăriilaloculdemuncă.Perioadeledeformareîncadrulcompanieisuntobligatoriișiauopondereimportantă.Cutoateacestea,întreacestmodelșiprecedenteleexistădiferențesemnificative:activitateadebazăsedesfășoarăînșcoală,perioadeledepracticăînîntreprinderenusuntclardefinite,iarîntreelevșifurnizoruldepracticănuexistărelațiicontractuale.Acestmodelul

15|Context

este practicat în țări precum Franța, Finlanda, Belgia, Olanda, unde funcționează în paralel cumodelulaldoilea(programe de ucenicie organizate în paralel cu alte forme de ÎPT).

ÎPT integrat la nivelul școlii. Înacestcaz,ÎPTsedesfășoarăpredominantlanivelulșcoli,ceeaceconducelaomaislabăcooperaredintreșcolișicompaniiși,implicit,laomaislabărelevanțăpentrupiațamuncii.Deaceea,modelulpregătiriiînșcoalăareungraddeatractivitatemaiscăzutpentruelevi.SistemulesterăspânditînțăricuunÎPTaflatîntr-ofazăincipientădeintegrareaînvățăriilaloculdemuncă,precumRepublicaCehăsauSlovacia.

Modelele de ÎPT identificate la nivelul european nu funcționează în stare pură în nici una dintre statele membre. Dacă în câteva cazuri vorbim de o dominație a învățământului de tip dual (Germania, Austria, Danemarca), în majoritatea statelor europene se aplică o combinație a acestor modele. Chiar și în statele care practică același model, există diferențe naționale. Soluțiile adoptate de statele naționale țin cont de contextul economic și social în care se aplică.

1.2 CONTEXT NAȚIONAL1.2.1. CONTEXTUL ECONOMIC, SOCIAL ȘI AL PIEȚEI MUNCIIContextul economic general.După1990,piațamunciidinRomâniaaavutoevoluțiesinuoasă,fiindputernic influențatăpedeopartedeschimbărilestructuraledineconomia românească,pedealtăpartedediscontinuitatea reformelor politice,mai cu seamăpână în2000 (Boboc,2011:42).Astfel,după1990economiaplanificatălanivelcentral,esteînlocuităcuoeconomiedepiață,deficitar reglementată,careapresupusmenținereaunuisectordestatpuținperformant,acăruirestructurare a fost frânată de impactul socialmajor al acesteia. Primii zece ani de după 1990oferă tabloul unei țări cuo structurăeconomicăprecară,marcatăprofunddedezindustrializare,inflațiegalopantă,deunsectoragricolimportant,darputernicafectatdefragmentareaproprietății,distrugereasistemelorde irigațiiș.a.Creștereaeconomicărelativstabilă înregistratădupă2000,afostabruptîntreruptădecrizaeconomicămondială,PIB-ulRomânieitrecând,conformEurostat,delaocreșterede7,3%în2008,laminus7,1%în2009.Deșidupă2012creștereaeconomicăestereluată(1%în2012,3,9%în2013),RomâniacontinuăsădeținăunadintrecelemaisăraceeconomiidinEuropa,cuunPIBrealper capitadeaproximativcinciorimaimicdecâtmediaUniuniiEuropene(Valmy,2014:65).

Contextul social. Evoluțiile din economie sunt dublate de fenomene sociale negative precumșomajul, declinul demografic, rezultat din scăderea drastică a natalității, emigrația masivă și16|Context

îmbătrânireapopulației.Astfel,populațiaaptădemuncăacrescutcontinuupânăîn2005,dupăcareaintratîntr-unregrescontinuu.Scădereadeordincantitativestedublatădeceacalitativă,emigrațiafiind înmodsemnificativalimentatădepersoanetinereșicuopregătireprofesionalăsuperioară(informaticieni,medicietc.).Astfel,potrivit InstitutulNaționaldeStatisticăemigrațiadefinitivă (cuschimbarededomiciliu) între1990și2008reprezintă404.396deromâni,cifrămultsubevaluatăavândînvederecaracterulneoficialalfenomenului.Înultimiianiînsă,oponderetotmaimareoareemigrațiatemporară,potrivitRaportuluiNaționalalDezvoltăriiUmane2007,aproximativ2milioanederomâni(10%dinpopulațiațării)fiindangajațiînstrăinătate.

Evoluții în piața muncii.Crizaeconomicăs-areflectatputernicînniveluldeocupareaforțeidemuncă, rataocupăriiajungând la58,6% în2009,cuoscăderede1,3%(oscăderecu125.000delocuridemuncă)între2008și2009(Eurostat).Înparalel,pentruprimadatăînpestezeceani,șomajulacrescut între2008și2009de la5,8% la6,9%,ceeaceaatrasdublareacheltuielilorpublicepentrușomeri.Estevorba,înprincipal,deundeficitdeocuparecauzatdeasimetriadepepiațamuncii,încareșomajulcoexistăculocuridemuncăvacante(Tudose,Țoțan,Cristache,2013:107).Paradoxal,cheltuielilepentrustimulareaangajăriicategoriilordefavorizatedeșomeriascăzutîntre2008și2009(Boboc,2011:45).Potrivitstatisticilor,ratașomajuluiînrândulpersoanelorcuunniveldeeducațieridicatacrescutcu1,3%în2009fațăde2008,întimpceratașomajuluiînrândulcelorcuunnivelscăzutdeeducațieacrescutcudoar0,5%în2009comparativcu2008(Eurostat).În2015,ratadeocupareapopulațieidevârstăactivăacrescutpânăla66%,dararămassubmediaUEde70.1%.ÎnRomânia,ratadeocuparecuprindeatâtsalariații(71%),câtșialtecategorii(39%)(patroni,lucrătoripecontpropriu,lucrătorifamilialineremuneraţişimembriaiuneisocietăţiagricole/cooperativeneagricole).Procentullucrătorilorpecontpropriușialcelorfamilialineremunerațiestede27.9%,ceeacecreșteratadeocupareapopulației(INS,2016).Oconsecințăașomajuluiafostșideplasareauneipărțiaforțeidemuncăînașanumita„economieneagră”,OECDevaluândpondereaocupăriiinformaleînRomâniala20-50%dinpopulațiaocupată(ParlevlietşiXenogiani,2008).

Dinamica pieței muncii.Piațamunciiesteîntr-opermanentășitotmaiaccentuatădinamică,subinfluențaschimbărilordinștiințășitehnologie.Prognozaestecăpânăîn2020,circa16milioanedenoilocuridemuncăvornecesitacalificărisuperioare,întimpcecerereadepersonalnecalificatvascădeacuaproximativ12milioane(Chiș,2012:71).Pregătireaforțeidemuncăvatrebuisăsatisfacă,

17|Context

într-omăsurădinceîncemaimare,opiațăîncăutaredemuncitoriînaltcalificați,deținătoridenoicompetențe.Modificăriledeacestfeldepepiațamunciiseimpunînsăcudificultate,atâtavremecâtlanivelulanului2014încadrulBurseilocurilordemuncăorganizatădeAgențiaNaționalăpentruOcupareaForțeideMuncă în23de județe2,pentrua luaunsingurexemplu,numărul locurilordemuncăpentrupersoanele cu studii superioarea fost dedoar584 (6.85%!), dintr-un total de8.526,restulfiindpentrustudiimedii,profesionaleșilucrătorinecalificați.Relevantăesteșistructurameseriiloraferentelocurilordemuncăoferitepersoanelorfărăstudiisuperioare:confecționerarticoletextile–580locuridemuncă,vânzător–274locuridemuncă,șofer–228locuridemuncă,sudor–190locuridemuncă,agentasigurare–178locuridemuncăetc.

Tinerii și piața muncii.Semnificativdinperspectivaacesteianalizeesteșomajulînrândultinerilor.Acestaaatins21.7%în2015,situându-seastfelcumultpestenivelulșomajuluitotal,darînscăderesemnificativă față de 2014 (24% conform Eurostat). Numărul de tineri care nu sunt încadrațiprofesionalșinuurmeazăniciunprogrameducaționalsaude formareestedeasemenearidicatreprezentând17%dinpopulația tânără în vârstăde15-24deani.Peste60%dinaceștia suntinactividinpunctdevedereeconomic,reprezentândatreiaceamaimareproporțiedinUE(ComisiaEuropeană,2015:63).În2015,ratadeocupareatinerilor(15-24ani)înRomâniafostde24,5%,submediaUEde33.2%(Eurostat,2016,yth_empl_020).

18|Context

2 Vezi Comunicatul de presă al ANOFM din data de 25 aprilie 2014 referitor la Oferta preliminară de locuri de muncă pentru Bursa locurilor de muncă, organizată în 23 de județe.

Piața muncii rămâne în continuare dezechilibrată, rigidă și marcată de predictibilitatea scăzută a cererii de forță de muncă. Rata de ocupare rămâne scăzută, mai ales în rândul tinerilor, dar șomajul coexistă cu deficitul de forță de muncă. O parte importantă a muncii formale este dirijată spre forme de muncă informale, emigrație definitivă sau temporară. Piața muncii nu este unitară la nivelul țării, între diferitele regiuni existând variații semnificative.

1.2.2 CONTEXTUL EDUCAȚIONALPunctul de pornire. Înaintede1990, ÎPTdinRomânia funcționa în strânsă legătură cuagențiieconomici,cunecesitățileșicumecanismeledefuncționarealeeconomieiplanificatelanivelcentral.Școlileprofesionaleși liceele tehnologice funcționau într-unsistemdedublăsubordonare, cătreMinisterulEducației,darșicătreministereleeconomicedeprofil,iarîntreșcolișiunitățileeconomiceexistaucontractedeșcolarizarecareasigurauelevilor,pentruoperioadălimitată,locuridemuncă.

Schimbările structurale intervenite în economia românească după 1990 au determinat declinulînvățământuluiprofesional.Legăturadintreagențiieconomicișimediuleducaționals-arupt,multedintreliceele‘industriale’aurevenitlastatutuldeliceeteoreticeavutanterior,iarșcolileprofesionaleși-aupierdut,treptat,relevanțaînraportcucerințeleuneipiețeamunciiaflateînplinprocesdeschimbare.Maimult,ÎPTafostalimentatînpermanențăcuceimaineperformanțidintreabsolvențiiclaseiaVIII-a.Eleviicucelemaimodesterezultatelaexamenulde‘capacitate’,mulțidintreeicumediisubnota5,„optează”pentruliceeletehnologice,ajungândlafineleclaseiaXII-aînimposibilitatedeapromovaexamenuldebacalaureat.

Decizii eronate de politică educațională.SoluțiileadoptatelanivelulMEpentrucreștereaeficacitățiiÎPTnuau fostdintreceleadecvate,conducând, înceledinurmă, laagravareasituației. Astfel,deciziadeînființareaȘcoliideArteșiMeserii(SAM)cuduratadedoiani,curutădedezvoltareprofesionalădeîncătreiani(2003),nuafostunsuccespetermenlung,conducând,întrealtele,lacreșterearateidepărăsiretimpurieașcoliipesegmentulÎPT.AșacumseobservăînFigura 1,dacăpânăîn2008ratadepărăsiretimpurieașcoliiascăzutînmodconstantpânăla15,9%,foarteaproapedemediaeuropeanăde14,7%,dupăaceastădatăcreștereaestebruscă,înnumaidoianiadăugându-se3,4procente.Trendulcrescătoresteînopozițiecutendințeledelaniveleuropean.

Marileproblemealeacestei formedepregătireprofesională rămânselecțianegativă,pregătireainițialăfoarteslabăaelevilor,carențelemajorealeprogramelordeorientareșcolară, insuficientapregătire practică, uzura morală a atelierelor și a echipamentelor din dotare, dar și lipsa unorraporturi contractuale reglementatecupotențialii angajatori. Înacestecondiții,ȘcoaladeArteșiMeseriinuși-aatinsniciunuldintrescopuri:nuaasiguratnicipregătireageneralăatinerilorcareaufrecventat-o(conformINS,înanul2010doar26,2%dintreeleviiȘcolilordeArteșiMeseriiaureușitsă-șifinalizezestudiile),nicinuarăspunsnevoilorpiețeimuncii.Calitateaslabăaînvățământului

19|Context

șinecorelareaacestuiacupiațamunciisuntenumerateîndocumenteleoficialealeRomânieidreptsursedediminuareainvestiției îneconomieșiaexporturilor(ComisiaEuropeană,2015:69-70).

Figura 1. Rata de părăsire timpurie a școlii

* Procentul populației de vârstă 18-24 cu maxim nivel de educație secundar inferior, care nu erau nici în educație nici în training în cele 4 săptămâni anterioare anchetei. Sursa: Eurostat, Early leavers from education and training, [tsdsc410], august 2016

Gradul scăzutdeatractivitatealSAMpoatefiușorobservat înFigura 2, carepune înevidențăscădereaconstantăanumăruluideeleviînscrișiînÎPTîncepândcuanulimediaturmătorînființăriiSAM.Graficulreflectă,înegalămăsură,efecteledecizieidin2008deanusemaiacordacifrădeșcolarizarelaSAM:dacăpierdereadeelevidintre2006,2007și2008estedecca.30.000deelevi,între2008și2009,scădereanumăruluideeleviînscrișiînÎPTdevinedramatică:73.809în2009!Încifreabsolute,număruldeeleviînscrișiînÎPTscadedela189.254deeleviîn2008,lanumai12.382treianimaitârziu.Aceastăevoluțieestedeosebitdeîngrijorătoaredinmultipleperspective:creștereașomajului înrândul tinerilor,asigurareaforțeidemuncămediucalificată,sauprestigiulsocialalacesteiformedeînvățământ.

AceeașitendințăsepoateobservașiînFigura 3,cumicidiferențe,întoateregiunilețăriiinteresulpentruSAMfiindîndescreștere.DacădeclinulestemailentlanivelulBucureștiului,spreexemplu,încazulregiuniiN-Escădereaestedelapeste60.000deeleviîn2004lasub5.000în2011.Esteunbunexempludesprecumodecizieeronatădepoliticăeducaționalăpoateaccentuaefectelesocialeșieconomicealeuneicrizeeconomicedeanvergură.

20|Context

Figura 2. Evoluția numărului de elevi - învățământ profesional la nivel național

Sursa: INS, baza de date Tempo, Populația școlară pe niveluri de educație, medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe, [SCL103E], august 2016

Figura 3. Evoluția numărului de elevi la învățământprofesional pe regiuni de dezvoltare

Sursa: INS, baza de date Tempo, Populația școlară pe niveluri de educație, medii de rezidență, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe, [SCL103E], august 201621|Context

Erodarea ÎPT este agravată și de decizia Ministerului Educației din 2008 de a nu mai acordacifrădeșcolarizarelaSAM(2008-2010),practictoțiabsolvențiiclaseiaVIII-afiind‘împinși’cătreînvățământulliceal,indiferentdeniveluldecompetențăsauopțiunileindividuale.Aceastădeciziea făcut ca, dinperspectivă statistică, participareaelevilor din învățământul secundar superior laînvățământprofesionalși tehnicsăfiesuperioarămedieiUE(în2012:62%fațăde50%,potrivitEurostat).Dargraduldecuprindere în învățământulprofesional s-aprăbușit, așacumsepoateobservaînFigura 4,înscriindu-sepeuntrendpozitivabiadupăinițiativeledeschimbaredin2011și2013.Încifreabsolute,scădereaestedela115.000deelevicuprinșiînînvățământulprofesionalînanulșcolar2009-2010,la12.000eleviînanulșcolar2011-2012!

Figura 4. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional

Sursa datelor: MENCȘ - Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015

Dinperspectivăcalitativă,deciziadin2008conducespreuntablouîncășimaidezastruos:potrivitdateloroferitedeIȘE,liceelecareoferăînvățământprofesionalșitehnicauavutîn2013ceamaiscăzutăratăapromovabilitățiilaexaminareanațională,38%,comparativcu76%înînvățământulgeneral (numeroase licee tehnologice având un procentaj de 0% la examenul de bacalaureat),iarrataabandonuluișcolarafostîn2012dedouăorimairidicatădecâtînînvățământulsecundarsuperiorgeneral.AșacumsepoateobservaînTabelul1,niciînanul2014situațianus-aîmbunătățitsubstanțial.

22|Context

Tabel 1. Rezultatele înregistrate la examenul de bacalaureat pentruabsolvenții din anul școlar 2013-2014

Pondere

%

Pondere

%

Pondere

%

Filiera teo 78029 72787 93.28 61417 84.38 78.71

Filiera

82644 526616 3.72 23675 4 4.96 28.62

11940 11405 95.52 8726 76.51 73.08

Sursa datelor: INS – Statistica pentru educație

Rata de ocupare a absolvenților. Datele statistice despremăsura în care absolvenții de școliprofesionale și licee tehnologice dinRomânia reușesc să se angajeze în domeniul pentru cares-aupregătitsuntquasiinexistente.Cutoateacestea,statisticileinternaționalenepotoferiindiciiimportante,fieelesiindirecte,asuprarateideangajareaabsolvenților.Figura 5,reflectăosituațiecomparativăarateideocupareagrupeidevârstă20-34deani,ceamaiapropiatădemomentulabsolviriiÎPTdinRomânia,comparativcumediaUE.DecalajulesteevidentșiconstantîndefavoareauneiRomânii încare ratadeocupare laacestsegmentdevârstăeste înpermanențămaimicădecâtmediaUEpedurataașaseani(2009-2014).

România înregistreazăosituație îngrijorătoareși înceeacepriveșteparticiparea laactivitățideînvățarepe totparcursulvieții.Deșia înregistratoușoarăcreștere lanivelulanului2013,acestindicatorarămaslanivelulde2%,cumultsubmediaUEde10,5%.„Sunt în jocbariereatât lanivelulcererii,câtșilanivelulofertei,inclusivinsuficiențaoferteideprogramedeformarebazatepeparteneriatsocialșiunacceslimitatlasistemedevalidareșicertificareaînvățăriiprealabile.Ceamaimicăratădeparticiparelaformareseînregistreazăînrândulangajațilorcuniveluriscăzutedeeducațieșicalificareprofesională,carelucreazăînîntreprindericumaipuținde10angajațișicu

23|Context

Figura 5. Rata de angajare a tinerilor cu vârste între 20-34 de ani, care au absolvit studii profesionale sau liceale (ISCED 3&4) și care nu erau nici în educație nici în training

Sursa: Eurostat, Employment rates of young people not in education and training by sex, educational attainment level and years since completion of highest level of education, [edat_lfse_24], august 2016

vârstedepeste40deani.”(ComisiaEuropeană,2015:70).

Pelângăcauzelespecifice,declinulÎPTareșicauzegenerale.Acesteatrebuiecăutatelanivelulînvățământuluigeneralșiconstauîn:• subfinanțareasistemuluieducațional:cheltuielileanualedininstituțiilepubliceșiprivateperelev

în învățământul primar și secundar se ridică la un sfert dinmediaUE-28 (estimăriEurostat,2011);

• părăsireatimpurieașcolii:ratadepărăsiretimpurieașcoliisemenținecumultpestemediaUE(17%fațăde12%în2013)șiestemaipronunțatăîncazulgrupurilorsocialedezavantajate3;

• accesullimitatșiinegallaserviciiledeeducațieșideîngrijireacopiilorpreșcolari;• precaritateadezvoltăriidecompetențetransversale(competențaantreprenorială,derezolvare

deprobleme,decomunicareetc.).

24|Context

3 Conform Studiului regional referitor la romi, realizat în 2011 de PNUD, Banca Mondială și Comisia Europeană, rata de părăsire timpurie a școlii este de aproape două ori mai mare în cazul romilor decât în cazul restului populației. Aproximativ 14 % din romii cu vârste mai mari de 10 ani sunt analfabeți, iar aproximativ 20 % din romi nu au mers la școală.

1.2.3 INIȚIATIVE DE REFORMĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNICPrograme și proiecte de reformă.După1990,autoritățilepublicedindomeniuleducațieiauacordato importanțămajorănevoiideadecvareaoferteieducaționalecunevoilepieței forțeidemuncă.Programele de reformă în domeniul ÎPT au fost lansate lamijlocul anilor ’90, cândRomânia abeneficiatdeconsistenteproiectefinanțatedeUniuneaEuropeanășiaucontinuatpânăînprezent.

Celemaiimportantedintreacesteproiectesunt:• Programul UE - Phare VET RO-9405 (1995-2000) a vizat corelarea formării profesionale a

tinerilorcustandardeledepregătiredințărileUE,precumșicunoilerealitățieconomiceșisocialealeRomâniei.Obiectivele-cadrualeprogramuluis-auaxatpe:(i)îmbunătățireacalificăriiforțeidemuncă,prinasimilareadeprinderilorpracticenecesaremeseriei;(ii)adaptareaconținutuluiinstruirii la tehnică și tehnologiamodernă; (iii) adaptarea școlarizării (cantitativ și calitativ) lacerințelepiețeimuncii.

• Programul multianual Phare TVET 2001-2003 care și-a propus consolidarea rezultatelorexistenteprin(i)consolidareaformăriiprofesionalăinițiale;susținerearaționalizăriișimodernizăriiactualuluisistemTVET;(ii)revizuirearesponsabilităților,amecanismelordeguvernareînofertadeformareprofesionalăinițială,înacordcudezvoltareaeconomicășisocială,dinperspectivaregionalășinațională; (iii)asigurareașanseloregalepentru toți tinerii înobținereauneibunecalificăriprofesionale,launnivelegalcucelalstandardeloreuropene,caresărăspundă,într-unmodflexibil,nevoilorfiecăruiindividșiasigurareacondițiilordeînvățarelastandardedecalitateprindotărideechipamentedidacticeșireabilităriinfrastructură.

• Programul multianual Phare TVET 2004-2006 careavizat(i)îmbunătățireaaccesuluișiparticipăriilaînvățământulprofesionalșitehnicconformspecificuluiregiunii,înspecialînzoneledefavorizate,prinridicareacondițiilordeînvățarelastandardedecalitateprindotăricuechipamentedidacticeși reabilitări de infrastructură; (ii) revizuirea responsabilităților, amecanismelor de guvernareîn oferta de formare profesională inițială, în acord cu dezvoltarea economică și socială (iii)asigurarea șanselor egale pentru toți tinerii în obținerea unei bune calificări profesionale, cuatențiespecialăpetineriidinzoneledefavorizateșipeeleviicunevoispeciale.

• Proiecte CNDÎPT cofinanțatedinFondulSocialEuropeanîncadrulPOSDRU2007-2013princares-aurmărit(i)revizuireametodologiilor,instrumentelorșiprocedurilorcareoperaționalizeazăpoliticilededezvoltarealeînvățământuluiprofesionalși tehnic;(ii)creșterearelevanțeiofertei

25|Context

deformareprofesională inițialăprinînvățământulprofesionalși tehnicpreuniversitar înraportcu nevoile pieței muncii și cerințele de dezvoltare economică și socială, prin îmbunătățireadocumentelordeplanificarestrategicăînÎPTlaniveljudețeanșilocal;(iii)intervențiiameliorative,ample,sistematice,lanivelulfiecăreicomponenteaprocesuluideproiectareaoferteicurricularespecifice sistemului de învățământ profesional și tehnic; (iv) dezvoltarea competențelorspecializatealecadrelordidactice;(v)îmbunătățireaoferteideeducațieșiformareprofesionalăinițialăîndomeniulTICpentruunelecalificăridinînvățământulprofesionalșitehnic.Întreacesteaseevidențiazăproiectul„CurriculumRevizuitînÎnvățământulProfesionalșiTehnic-CRÎPT”prinintermediulcăruias-au realizatstandardeledepregătireprofesională,pentrunivelurile3și4corespunzătorCadruluinaționalalcalificărilor,pebazădestandardeocupaționale.

Strategii de reformă. Deși vin relativ târziu în peisajul educațional românesc, strategiile deschimbarepetermenmediușilungnulipsescîndomeniulÎPT.

• Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020,pecareovomnumiînceleceurmeazăStrategiaEFP,ocupăunlocaparteînproiectareaefortuluidemodernizarea ÎPT.RealizatădeMENCȘ, „strategiapropuneoabordare coerentăa formăriiprofesionaleinițialeșiaformăriiprofesionalecontinue,caresăconducăladezvoltareaunuisistemdeformareprofesionalăaccesibil,atractiv,competitivșirelevantpentrucerințelepiețeimuncii.”(StrategiaEFP:3).PorninddelaoconvingătoareanalizăaÎPTdinRomânia,acontextuluisocialșieconomicintern,darșiaevoluțiilordinUE,StrategiaEFPpropune„dezvoltareaunuisistemaccesibil, atractiv și competitiv, care săofere servicii deeducație și formareprofesionalădecalitatepentruarăspunderelevantșirapidlacerințeleoamenilorșieconomiei,pringestionareaeficientăaresurselordisponibile”.Viitorulsistemuluideeducațieșiformareprofesionalătrebuieconstruitînjurulapatrudimensiunicheie:(i)relevanțaînraportcucerințelepiețeimunciiactualeșiviitoare;(ii)accesulșiparticiparealaeducațieșiformareprofesională,cuaccentspecialpentrugrupurilevulnerabileșiadecvarealanevoileindividuale;(iii)dezvoltareauneiculturiacalitățiiînguvernanțasistemuluideeducațieșiformareprofesională;(iv)inovareașicooperarea.

• Opțiuni de educație și formare profesională ale absolvenților de clasa a VIII-a.Aflatobunăperioadăîn dezbatere publică, documentul-concept propune analiza situației actuale a învățământuluiprofesional,clarificareaspecificuluiprogramelordeformareînsistemprofesional-dual,stabilireatraseelorpentrucontinuareastudiilorși ieșirilepepiațamuncii,precumșisolicitărilemediului

26|Context

economicprivindformareaînsistemprofesional-dual.Înurmaacestuiampluprocesdeconsultarepublicăafostelaboratăometodologiedeorganizareșifuncționareaînvățământuluiprofesionaldetipdualșis-adecissăfiepilotatăînanulșcolar2016/2017,urmândcaulteriorsăpoatăfiaplicatălanivelnațional.

Susținerea financiară a elevilorîntreinițiativelemenitesăstimulezeparticipareaelevilor laÎPTmenționăm:

• HotărâreaNr.1062din30.10.2012aGuvernuluiRomâniei4privitoarelasubvenționareadecătrestat a costurilor pentru elevii care frecventează învățământul profesional […] prinProgramulnaționaldeprotecțiesocială„Bursaprofesională“.(art.1).Potrivitlegii,toțiaceștieleviprimescobursăînvaloarede200deleilunar.

• Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinuluifinanciarceseacordaelevilorincadrulProgramuluinaționaldeprotecțiesocială“Banideliceu”5,pentrususținereafinanciarăaelevilordeliceuprovenițidinmediisocialedefavorizate,inclusivaelevilorliceelortehnologice.

Reforma ÎPT s-a aflat în atenția autorităților educaționale încă de la mijlocul anilor ’90, substanțiale proiecte de reformă fiindu-i dedicate. Schimbarea la nivelul ÎPT nu poate rezolva însă, de una singură, problemele legate de adecvarea ofertei educaționale la nevoile pieței forței de muncă. Pentru a fi eficientă, reforma ÎPT trebuie combinată cu schimbări structurale la nivelul învățământului general, dar și cu politicile active pe piața muncii, creșterea flexibilității și securității pe piața muncii („flexicuritate”).

1.2.4 CADRUL LEGISLATIV ACTUALPașiimportanțiînreglementareacadruluijuridicîncarefuncționeazăÎPTînsensulmodernizăriișispoririieficacitățiiacestuiaaufostfăcuțiîncepândcu2011,astfel:• Legea Educației Naționale Nr. 1/2011 (LEN)reintroduceșcoalaprofesională„cuduratăîntre6

luniși2ani”,organizată„înșcoliprofesionalecarepotfiunitățiindependentesauafiliateliceelortehnologice,destatsauparticulare”.Formareaesteconceputăaserealiza„pebazastandardelordepregătireprofesionalăaprobatedeMinisterulEducației,Cercetării,TineretuluișiSportului,în

4 Publicat în Monitorul Oficial nr. 756 din 09 noiembrie 20125 Publicat în Monitorul Oficial nr. 916 din 7 octombrie 2004

27|Context

urmaconsultăriipartenerilorsociali,iarstandardeledepregătireprofesionalăserealizeazăpebazastandardelorocupaționalevalidatedecomitetelesectoriale”,atestareaformării făcându-seprincertificatdecalificareprofesională.Importanțapregătireapracticecăreiaiseacordăoponderede60%înprimulandestudiiși75%încede-aldoilea,agențiieconomiciurmândafiimplicațidirectînpregătireaprofesionalăaelevilor.

• Ordinul Ministrului educației naționale 3136/2013introduce,începândcuanulșcolar2014–2015,învățământulprofesionalcuduratade3ani,dupăfinalizareaclaseiaVIII-a.Foarteimportant,contractuldepregătirepracticăpentrufiecareelevesteocondițieprealabilăpentruaprobareaoferteișcolare.

• Ordonanța de Urgență a Guvernului 94/2014 modificăLENînsensulintroducerii,porninddelasolicitărileunorangajatoridea liseasiguraforțădemuncăcalificatăprofesional, însistemulnațional de învățământ preuniversitar a pregătirii profesionale organizată în sistem dual,începândcuanulșcolar2015-2016.Aceastăformădepregătireestedefinităca„[…]oformădeorganizareaînvățământuluiprofesional,caresedesfășoarăpebazădecontractdemuncășicombinăpregătireaprofesionalăorganizatădeunoperatoreconomic,cupregătireaorganizatăîncadruluneiunitățideînvățământ.Responsabilitateaprivindorganizareașifuncționareaestepartajatăîntreoperatoruleconomicșiunitateadeînvățământ”(art.25.4).Lipsescînsănormeledeaplicareaaleacesteiordonanțe,faptceafăcutimposibilătranspunereaînpracticăasistemuluideînvățământprofesionalînsistemdual.

• Ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 4456/08.07.2015 care reorganizeazăConsorțiileregionaleșiComiteteleLocaledeDezvoltareaParteneriatuluiSocial,curolimportantîn aplicarea modelului de planificare strategică6 a ofertei de formare profesională prin ÎTPconceputșilansatdeCNDÎPTîn2004.

6 Modelul implică utilizarea unor documente de planificare strategică precum: Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ (realizat la nivel regional de către Consorțiile regionale), Planul Local de Acțiune pentru Învățământ (realizat la nivel județean de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru formare profesională) și Planul de Acțiune al Școlii (realizat de unitatea de învățământ la nivelul comunității).

28|Context

1.2.5 FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNICMecanismuldefinanțareașcolilordinRomânia, inclusivaceloraparținând ÎPT,estestabilit deLegeaEducațieiNaționaleNr.1/2011.Art.9(2)alacesteiastabileștecă[…]statulasigurăfinanțareadebazăpentruînvățământullicealșiprofesionalacreditat[…]înlimitelecostuluistandardperelev[…]”.PrevederileLegii1suntoperaționalizateprinHG1274/21decembrie2011privindmetodologiadecalculpentrudeterminareacosturilorstandardperelevșifinanțareaunitățilordeînvățământ.

Studii recente (Fartușnic, 2014a) subliniază atât avantajele sistemului de finanțare pe bază decosturistandard(spreexemplu,omaibunăprevizibilitate,flexibilitate înexecuțiabugetarăetc.),darșilimitelesale:insuficiențafondurilorîncazulșcolilordinmediidezavantajate,cuopopulațiașcolarămicăetc.Deasemenea,studiulscoateînevidențăfaptulcamecanismuldefinanțareesteaplicatîntr-unsistemdeînvățământsubfinanțat,RomâniaavândceamairedusăalocaredinPIBpentru educație la nivelul Uniunii Europene (Eurostat).Astfel, potrivit Eurostat, la nivelul anului2010,Româniaaalocatpentrueducațiedoar3,53%dinPIB,semnificativmaipuțindecâtmediaeuropeană(5,44%),darșidecâtmediastatelordinEuropadeest(4,73%).Deasemenea,procentulestecumultsubțintade6%prevăzutăînlegislațiainternăprivindeducația.TrebuiesubliniatfaptulcălanivelulUEnuexistăunbugetalocateducațieicaresăfiesub4%dinPIB,următorulstatînordinecrescătoarefiindBulgariacuunbugetde4,1%dinPIB.

Delocdeneglijatesteșidestinațiapecareoaufondurileprovenitedelabugetuldestat.Astfel,structura bugetului educației arată că marea majoritate a fondurile sunt destinate cheltuielilorsalariale.Astfel,potrivitcifrelorfurnizateînTabelul 2,dintotalulbugetuluialocateducațieîn2015,ceamaimare parte (47,7%) a fost alocată pentru cheltuieli de personal și numai 5,8% pentrucheltuielidecapital.

Total buget (EURO)

%

Cheltuieli de capital

%

Cheltuieli curente

%

Cheltuieli de personal

%

5.070.000.671 297.575.608 2.353.943.274 2.418.481.789

100% 5,87% 46,42% 4 7,70%

Tabel 2. Structura bugetului educației pe tipuri de cheltuieli

Sursa: Eurostat, Total public expenditure on education by education level and programme orientation - as % of GDP, [educ_uoe_fine06]

29|Context

Tabel 3. Alocare bugetară din PIB pentru educațieși învățământ secundar superior în UE

Sursa: Eurostat, Total public expenditure on education by education level and programme orientation - as % of GDP, [educ_uoe_fine06]

Tabelul 3aratăpozițiacutotulprecarăpecaresesitueazăRomâniaîncomparațiecustateleUniuniiEuropeneînceeacepriveștemecanismuldefinanțarealÎPTcaparteaînvățământuluisecundarsuperior(0.6%).AșacumseobservăînFigura 6,situațianus-aîmbunătățitnici lanivelulanului2015.

30|Context

Figura 6. Bugetul național alocat pe niveluri de educație în România

Sursa: European Commission/EACEA/Eurydice, 2015. National Sheets on Education Budgets in Europe 2015. Eurydice Facts and Figures. Luxembourg: Publications Office of the European Union

31|Context

2. PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU EFICIENTIZAREA ÎPTDocumentul strategic de referință privind ÎPT din România esteStrategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020 (EFP). Lansată la începutul anului 2015deMENCȘ,strategiaEFP facepartedinpachetuldedocumentestrategicedezvoltatecapartea condiționalităților ex-ante cerute de UE, susține participarea României ca stat membru laimplementarea cu succes a Strategiei Europe 2020 și e dezvoltată în acord cu principiile șiinstrumenteleeuropenepentrucooperareîneducațieșiformareprofesională.

Integrândunprocesdeconsultarepublică(partenerisocialișialțifactoriinteresațidelanivelcentralșilocal)șiporninddelaoanalizăacontextuluieuropeanșinațional,documentulstrategicformuleazăîncăde la începutoseriedeprincipiideacțiunestrategică,caredauseamadeviziuneaprivindacțiuneapublicăîndomeniulformăriiprofesionaleînintervalul2014-2020.Acestepatruprincipiisaudimensiunicheiesunt:(i)relevanțaînraportcucerințelepiețeimunciiactualeșiviitoare;(ii)accesulși participarea la educație și formare profesională, cu accent special pe grupurile vulnerabile șiadecvarealanevoileindividuale;(iii)dezvoltareauneiculturiacalitățiiînguvernanțasistemuluideeducațieșiformareprofesională;(iv)inovareașicooperarea.AcesteprincipiisuntpropusepentruafundamentașighidaacțiuneastrategicăaStatuluiprivinddezvoltareauneisistemdeeducațieșiformareprofesionalăadaptatcerințelorpiețeimunciișinevoilorbeneficiarilordirecți.

Așacumreiesedindocument,înceeacepriveștereformareaeducațieiprofesionaleinițiale,suntprevăzutecadirecțiișiobiectivestrategicedeacțiune:a) îmbunătățirea relevanțeisistemelordeformare profesională pentru piațamuncii prin reforma instrumentelor de descriere a ocupațiilorși calificărilor,acurriculumului șiauxiliarelor curriculare;dezvoltaredemecanismedeanticiparea competențelor solicitate pe piațamuncii;monitorizarea inserției absolvenților pe piațamuncii;îmbunătățireaînvățăriilaloculdemuncă;îmbunătățireamecanismelordefinanțarepublicășiprivatăaformăriiprofesionale;creștereaimplicăriipartenerilorsocialiîndezvoltareasistemuluideformareprofesională,b)creștereagraduluideparticipareșifacilitareaaccesuluilaprogrameledeformareprofesionalăprindezvoltareacampaniilordemarketingșiinformare;evaluarearezultatelorînvățării;îmbunătățirea orientării profesionale și a consilierii specializate; mecanisme de recunoaștereși validare a rezultatelor învățării mai performante; creșterea accesului tinerilor din categorii

32|PrincipiidebunăpracticăpentrueficientizareaÎTP

socialevulnerabilelaînvățământulprofesional;c)îmbunătățireacalitățiiformăriiprofesionaleprindezvoltareaunuicadrunaționaldeaasigurareacalitățiiEFP;îmbunătățireacompetențelorcadrelordidacticeșialtorcategoriideprofesioniștiimplicațiînsistemuldeînvățământprofesional;investițieîninfrastructură;d)dezvoltareaînvățăriișicooperării internaționaleșipreluarea/inovareabunelorpracticiprivinddezvoltareaantreprenoriatuluiprinintroduceredeprogramedeînvățarespecifice,dezvoltareademobilități internaționale;extindereautilizăriimecanismelorsoftdecoordonarecupracticieuropene(învățaremutuală).

Raportuldefață,realizatdinperspectivaangajatorilorșiavândlabazaoanalizăasituațieiÎPTdinRomâniarealizatăatâtlanivelcentral,câtșilanivellocal,propunecomplementarcuStrategiaEFPoabordaredetipbottom-up,caresăreflectenevoileșiproblemelesistemuluiporninddelanivellocal,comunitar,acoloundeprocesuldeînvățământprofesionalșitehnicareloc.Nivelullocalestetestulpentrueficacitateașifezabilitateasoluțiilorpropuselanivelcentral,zonaîncareangajatorii,reprezentanții școlilor și administrația locală/regională se întâlnesc în efortul lor de a realiza șiimplementaunsistemdeÎPTadaptatcerințelorpiețeimuncii,modernșiperformant,răspunzândnevoilorindivizilorșicomunității.Principiile de bună practică care trebuie să ghideze acțiunea strategică privind reforma ÎPT dinRomâniatrebuiesăfieurmătoarele:

A. Flexibilitate–asigurareacondițiilorpentruimplementareaunormodelevariatedeabordareaÎPTlanivellocal,adaptatelacontextullocalșiporninddelaoseriedestandardeșiprincipiidebunăpracticăagreatelanivelnațional.Cercetareanoastrăapus înevidențăexistențamaimultormodelede implementarea ÎPT lanivellocal,toatecurespectareacadruluilegal.Diferințelespecificedintreacestemodelețindeniveluldedezvoltare industrialădin regiuneșidemodul încares-a realizat îmbinareadintreelementeledeînvățareînșcoalăși laloculdemuncă.Laacesteaseadaugădiferențelegatecalitateamanagementuluișcolarșicalitateamanagementuluisistemelorparticipative,implicareaangajatorilorșiinteresulpentruperformanțămanagerială.Documentulaflatînconsultarepublicăînprimăvara-varalui2016privindOpțiunideeducațieșiformareprofesionalăaleabsolvențilordeclasaaVIII-areflectăspecificulprogramelordeformareînsistemprofesional-dual,realizatecuprecădereînregiunilecuconcentrațiedeangajatorigermani,careauadaptat/inovatpornindde


lamodelulprofesionaldualexistentînGermania.Dar,pelângăacestmodelgerman(reprezentatcelmaibinedeKronstadt)caracterizatprindezvoltareacomplexăasistemuluidepractică laagentul economic și accentpe învățarea la locul demuncă, înRomânia funcționeazăși altemodelede ÎPT -modelulmixtdepractică la loculdemuncă înparalelcualte formede ÎPT,modelulcuelementesemnificativedeînvățarelaloculdemuncăintegrateînșcoală,modelecuaccentpeînvățareaprofesionalăînșcoalășicuelementelimitatedeînvățarelaloculdemuncă,modele totalnereformatecuînvățareaprofesională limitată lacadrulșcoliiși legăturiaproapeinexistentecuangajatorii.

B. Sistem centrat pe nevoile elevilor și angajatorilor–dezvoltareaunuisistemcaresăpunăaccentul pe oferirea de șanse tinerilor, indiferent de categoria socială, de a se califica într-oprofesiecaresă leaducăbeneficii și satisfacțiepe termen lungșipe intereseleangajatorilordeaaveaacceslaforțădemuncăbinecalificată,cucompetențespecificeșitransversalesolidasimilate.ÎnprezentsistemuldeÎPTdinRomâniaestemaidegrabăcentratpenevoilecadrelordidactice.Acestlucrutrebuieschimbat,insensulintegrăriinevoilorcadrelordidacticeîntr-unsistemdeÎPTperformant,orientatsprenevoilepiețeimuncii,beneficpentruelevișicomunități,răspunzândînmaremăsurănevoiloridentificatealeangajatorilor.

C. Politici publice informate și predictibile (legate de nevoile pieței muncii) –dezvoltareaunuisistemdeÎPTcaresăporneascădelacunoaștereanevoilordeforțădemuncăcalificatărealizatăprofesionistșisistematic,delaevaluareaperformanțelorlegatedeinserțiaabsolvențilorpepiațamuncii.Această abordare va permite un plus de predictibilitate ce va orientamai bine atât deciziileadministrativeșidereformă,câtșiabordărilestrategicealeangajatorilor.UnuldintreelementeleprincipaledeatractivitatepentruinvestitoriînRomâniaînultimeledouădeceniiafostreprezentatdeexistențaunei forțe demuncă calificate și bineeducate la nivel național.Așa cum reiesedinultimelestudii,acestlucruestepecalesăseschimbeiarintervențiastrategicăimediatăaautoritățilorpubliceestenecesarăpentruastopatrenduldescendent.

D. Un sistem de ÎPT participativ –Dezvoltareaunui sistemde ÎPTcare să includă îndesign,implementareșievaluaretoțifactoriiinteresați.


ÎnmomentuldefațăsistemuldeÎPTesteconstruitmaidegrabădesusînjos,deșitestulprincipalalfezabilitățiișieficacitățiisistemuluisefacelanivellocal,îninteracțiuneaconcretădintreșcoală,administrația locală și angajatori. Preocuparea legată de capacitatea fiecărui participant lasuccesulsistemuluideÎPT,analizasistematicălegatădeperformanțătrebuiesăaibălocîntr-undialogdepoliticăpublicălanivelcentralșilocal,încondițiioptimeșiclarproceduralizat.

Reforma ÎPT din România trebuie să pornească de la recunoașterea specificului economic și social local și nevoilor locale ale angajatorilor, permițând inovarea și flexibilitatea în abordare, recuperând elementele valoroase din practica actuală și generând un cadru propice pentru modernizarea și reformarea întregului sistem.


3. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC DIN ROMÂNIA3.1 Principalele provocări ale sistemului de învățământ profesional și tehnic din româniaÎnvățământulprofesionalșitehnicseconfruntăcuoseriedeproblemecarefaccasistemulsănuaibărezultatelescontate,respectivsănuproducăabsolvențipregătițicorespunzătorpentrucerințelepiețeimuncii.Stabilireaunorviitoaresoluții realisteșidurabilepresupune identificareașianalizatuturorproblemelor,darșiaspectelorpozitivealesistemuluide învățământ tehnicșiprofesional.CercetareaempiricăderulatăapermisidentificareaprincipalelorproblemealeÎPT.

Modalitățiledecombinareacelordouătipurimajoredeînvățare–înșcoalășilaloculdemuncă–reprezintăesențaÎPTșipunctuldeplecarealreformeiînacestdomeniu.Existențaunorabsolvențicaresăsepoatăintegrasocio-profesionalrapiddupăfinalizareastudiilorpresupuneacumulareaatâtacunoștințelorteoretice,câtșiacelorpracticeșinuînultimulrândacompetențelortransversale.Având învedereacesteaspecte, încadrulacestui raport,amoptatpentrudescriereasistemuluiînvățământuluiprofesionalșitehnicdinRomâniaînraportcuunsetdecincicriterii:mecanismedeasigurareacalității,mecanismeledefinanțare,adecvareacompetențelorlacerințelepiețeimuncii,parteneriatelecuactoriisociali,percepțiesocială/imaginepublicăaÎPT.

Calitate în învățământul profesional și tehnic

MecanismeledeasigurareaacalitățiiînÎPTvizeazătoateaceleaspectecarepermitexistențaunorabsolvenți pregătiți conformcerințelorpiețeimuncii –existențaunormecanismedeanticipareacompetențelorsolicitatedepiațamunciiînstabilireaprofilurilor,asigurareaserviciilordeorientareșiconsilierepentruelevi,infrastructurașcolară,conținutulprogramelordestudii,materialeledidactice,personaluldidactic,pregătireapracticăaelevilor.

1. Mecanisme de anticipare a competențelor solicitate de piața muncii și definirea profilurilor - presupunexistențaunorinstrumentedeanalizășiprognozăcaresăpermităstabilireapotențialuluidedezvoltarealanumitoractivitățieconomicepetermenmediușilungastfelîncâtofertaÎPTsă răspundă acestor nevoi potențiale alemediului de afaceri. În acestmoment principaleleproblemeidentificateaufost:

36|AnalizasistemuluideînvățământprofesionalșitehnicdinRomânia

• Lipsaanalizelorșiprognozelorprivindgraduldedezvoltarepedomeniieconomiceșievoluțiapiețeimuncii.

• Lipsamecanismelorvalidedeanticipareacerințelorpiețeimuncii-existăcelmultdiscuțiiîncadrulComitetulLocaldeDezvoltareaParteneriatuluiSocial(CLDPS)cuagențiieconomici.

• Mecanisme instituționale greoaie și proceduri dificile de obținere a calificărilor - factoridescurajanțipentrușcoliîndemersuriledeajustareaaoferteieducaționale.

• Rezistențalaschimbareasistemuluideînvățământprofesional(ex.adaptareacalificărilorlacerințelepiețeimuncii).

• Decelemaimulteori,criteriilecarestaulabazastabiliriispecializărilor,sunt:a)estimările/aprecierile asupra preferințelor elevilor (ce clase ar fi celemai căutate); b) specializărileprofesorilor;c)acreditărileinstituțieideînvățământpentruospecializaresaualta.

2. Servicii de consiliere și orientare profesională pentru elevi și părinți - acestea sunt extremde importante pentru stabilirea parcursului profesional al elevilor. Consilierea și orientareaprofesionalătrebuiesăîivizezedeopotrivăpeelevi,darșipepărințiilor,șisăfierealizatădecătrepersonalspecializatcaresăaplicediversebateriideteste,saualtemodalitățideidentificarea potențialului de dezvoltare al elevilor precum discuțiile cu elevii și părinții lor, observareasistematică a comportamentului elevului pe o perioadă mai mare de timp etc. Principaleleproblemeidentificatevizează:• Acoperirea insuficientă cu consilieri școlari în învățământul gimnazial: conform legislației

revine 1 consilier / 800 de elevi. În plus, dintre cele 18 ore de activități de asistențăpsihopedagogică, 4 trebuie să fie de predare, fapt ce reduce și mai mult timpul alocatactivitățilordeconsiliereșiorientare.

• Nivelulredusalsalarizăriifacecamultedintrepozițiiledeconsilierișcolarisănufieocupatedepersonalcalificat,problemafiindmultmaigravăînmediulrural.

• Deturnareafrecventăascopuluiacesteiactivități:consilieriigestioneazădecelemaimulteoriproblemeemoționaleșicomportamentalealeelevilor.

• Decelemaimulteactivitățiledeorientareșiconsiliererevindiriginților,careledesfășoarăocazional(ex.ȘcoalaAltfel).

• Absența consilierii părinților/educației părinților privind competențele copilului lor șioportunitățiledevalorificareaacestoradupăfinalizareagimnaziului.Părințiiauopercepție


negativă asupra ÎPT și din cauza necunoașterii oportunităților oferite de acest domeniucopiilorlor.

• Selecțiaelevilornuținecontdepotențialullordedezvoltare,cidenivelullordecunoștințelaunmomentdat.SistemulderepartizarecomputerizatăalelevilordupăfinalizareacelorVIIIclasecarenuasigurăcongruențaîntredeprinderileșiabilitățileelevuluișispecificațiiledomeniului încareurmeazăsăsespecializeze.RepartizareînÎPTsefacedoarpebazarezultatelorșcolare(mediaanilordestudiușiarezultatelorexamenuluideevaluarenațională)șinucuprindeniciuntestdeaptitudini.AccesulînÎPTestemaicurândrezultatulunuiprocesdeselecțienegativă,eleviiajunșiînșcoliprofesionaleșiliceetehnologicefiind,deregulă,ceicareobțincelemaislaberezultateșcolare.

„Consilierea și orientarea profesională ar trebui să se facă din clasa a VI-a. În paralel cu consilierea elevilor ar trebui realizată consilierea părinților, astfel încât aceștia să înțeleagă ce oportunități are copilul și ce capacitate are, de ce e bine să învețe o meserie sau de ce e bine să urmeze o facultate teoretică. Educația părinților este esența acestei consilieri” (reprezentantfirmăderecrutare)

„Toți părinții vor să își vadă copiii la costum și la birou, fără a vedea că nu au competențe, nu au capacitatea de a ajunge acolo. Eu înțeleg că vor binele copilului, dar trebuie să înțeleagă și dânșii că e mai bine să ai o meserie, că nu toți trebuie să termine o facultate. Sunt absolvenți în producție care au facultate și lucrează ca muncitori calificați” (reprezentantinstituțiedeînvățământ)

3. Infrastructura școlară este esențială pentru derularea unui proces educațional de calitate-chiardacăavemînmareparteînvățarelaloculdemuncă,acestfaptnueliminăpregătireașcolarăaelevilor.Acumulareacunoștințelordebazădecătreeleviserealizeazăcuprecădereînșcoală,iarpentruaceastaestenecesarsăexisteominimăbazămaterialăcaresăpermităefectuareadeaplicațiipractice.AnalizaÎPTasemnalaturmătoareleproblemelegatedeinfrastructurașcolară:• Calitatea infrastructurii este puternic dependentă de parteneriatele cu agenții economici:

dotareaceamaibunăesteacoloundeexistăparteneriatesolidecuagențieconomicicucapacitatefinanciarășidorințadeainvesti.Acestfaptfacecaînzoneleundeunitățiledeînvățământaucontractecuagențieconomicicarenuaucapacitatefinanciarăfoartemare(sunt preponderent IMM-uri), dotarea școlilor să fie cumult sub nevoile de formare aleelevilor.


• Cele mai multe investiții de modernizare a infrastructurii școlare au fost realizate deadministrațiilepublicelocaleprinaccesareadefinanțăriprinprogrameleeuropene(POSDRU,POR,PNDR),darînunelecazuriauexistatproblemeînimplementareadiverselorproiecte,faptceaduslanefinalizarealucrărilordemodernizaresaudotare.

• Dinpăcate,încelemaimultecazuri,instituțiiledeînvățământnuaucapacitatedeaccesareafinanțăriloreuropene,eledepinzânddeautoritățilepublicelocale(inclusivdecelejudețene,respectivdeConsiliulJudețean).Acestfaptnulepermitesăaccesezefondurileeuropenepentruprogrameledeformareprofesionalăsaupentrucreștereacalitățiiactuluieducațional.Pentrulucrăriledemodernizare,administrațiilelocalesuntcelecaretrebuiesăelaborezeșisăimplementezeproiectele.

• Investițiileînmodernizarea/dotareaunitățilordeÎPTsunt,dupăprocesuldedescentralizareadministrativă, în sarcina autorităților publice locale care, în foartemulte cazuri, nu aufondurilenecesare.Procesuldedescentralizareapresupusacordareaderesponsabilitățimaimari autorităților locale, fără ca să fie alocate însă și resursele financiare necesarepentrurealizareaacestora.

4. Conținutul curriculumului - acesta cuprinde toate elementele de conținut ale procesului depredare-învățare,reformarealuifiindesențialăpentrueficientizareasistemuluideÎPT.Înacestmoment:• Conținutulcurriculumuluiesteneadaptatlacerințelepiețeimuncii(inclusivlaspecificullocal)

șielaboratfărăoimplicareamediuluideafaceri.DeșiexistăunCurriculumîndezvoltarelocalăcareareopondereînprocesuldeînvățare,acestanuestestabilit întotdeaunapebazaunuidialogstructuratcuagențiieconomici.

• Curricula depinde de redefinirea standardelor profesionale, care este un proces greoi șidedurată.Pentruopartedinstandardeledepregătireprofesionalăaferenteunoradintrecalificările Cadrului național al calificărilor, această reactualizare a fost realizată fiindaprobateprinOMENCSnr.4121/13.06.2016.Astfel,începândcuanulșcolar2016-2017,intrăînvigoareStandardele de pregătire profesională pentru calificări profesionale de nivel 3 și 4 al Cadrului național al calificărilor,pentrucareseasigurăpregătireaprinînvățământulprofesionalșitehnic.DeasemeneaesteintrodusunnouCurriculum pentru anumite materii - planurile de învățământ și programele școlare pentru cultura de specialitate și pregătirea


practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii, precum și pentru stagiile de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală CDL, pentru clasele a IX-a, învățământ liceal filiera tehnologică și învățământ profesional.

• Există o discrepanță atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ între elevii de la liceeletehnologice,carefacmaipuțineoredepractică(1000ore)șiceidelașcoalaprofesională,care în 3 ani fac unnumăr dublu deore depractică. În același timp, deși elevii școlilorprofesionalesuntmultmaibinepregătițidinpunctdevederepractic,nivelullordecalificareeste ISCED 3, respectivmuncitor, iar al celor de la liceele tehnologice este ISCED 4 –tehnicieni.Aceastădiscrepanțăcreeazănemulțumire în rândulelevilor,darșialagențiloreconomicicareconsiderăcăabsolvenții școlilorprofesionalesuntmultmaibinepregătițipentrucerințelepiețeimuncii.

5. Materiale didactice - sunt instrumente importante de transmitere a cunoștințelor către elevi,calitatealorfiindrelevantăpentruformareacompetențeloracestora.Actualizareamaterialelordidacticeserealizeazăînstrânsălegăturăcumodificărilecurriculumului,fiinddependentădeacesta.Avândînvedereproblemelesemnalateînceeacepriveștecurriculumul,cercetareaareliefaturmătoareleaspecteînlegăturăcumaterialeledidactice:• Materialelordidacticenusuntactualizateconformcerințelorpiețeimuncii,conținutullorfiind

demulteoricumultînurmaschimbărilortehnologice.AvândînvederelipsadeactualitateaconținutuluimanualelorșimaterialelordidacticedeladisciplineledespecialitatedinÎPT,există riscul ca și cunoștințeleelevilor sănucorespundăcerințelor angajatorilor. În lipsaacestormaterialedidacticeactualizate,cadreledidacticetrebuiesăgăseascănoimodalitățidetransmitereainformațiilor.Încelemaimultecazuriînsăprogrameleșcolaresuntrealizateînconformitatecumanualeleexistenteșiastfeldiscutămdediscrepanțeîntrecompetențeledeținuteșicelesolicitatedepiațamuncii.

• Lipsacaietelordepracticăstandardpentrueleviastfelîncâtsăexisteoevaluareunitarăaacestora.

• Lipsaunoraplicațiiinformaticemodernepentrumateriiledespecialitate.

6. Cadre didactice-formareacompetențelorelevilordepindeînceamaimaremăsurădecadreledidactice:nivelullordepregătireprofesională,metodeledeînvățareutilizateetc.Cercetareade


terenareliefatcaprincipaleproblemeîncepriveștepersonaluldidactic:• Insuficiențacadrelordidacticepentrumateriiledespecialitateșilipsacompetențelorpractice

aleacestora.Motivațiafinanciarăredusăesteunadintreprincipalelecauzealelipseicadrelordidacticecalificate.

• Neadaptareaprofesorilorlanoiletehnologiișilacerințeleposturilor:pregătireaprofesionalăacadrelordidacticeestemaibunăacoloundeauexistatprogramedeformarelaangajatorisauschimburideexperiențăînaltețări.

• Lipsamecanismelorderecalificareacadrelordidacticeîncontextuldesființăriiunorcalificăriși introducerii altora noi. Din acest motiv stabilirea specializărilor oferite de instituția deînvățământsefaceadeseaînfuncțiedeasigurareanormelordidactice

• Capacitateinstituționalăredusăașcolilor:managementulnuesteasiguratîntotdeaunadepersonaldespecialitate

„Învățământul profesional și tehnic este extrem de fragmentat din punct de vedere al viziunii, nefuncțional din punct de vedere al pieței muncii, nebazat pe nevoia pieței muncii și bazat pe disponibilitatea cadrelor didactice”(factordedecizie)

7. Pregătirea practică a elevilor -Unadintreprincipaleleproblemecucareseconfruntă ÎPT înmomentuldefațăesteineficiențapregătiriipractice,explicabilăprincelpuțintreicategoriidefactori:raportulinadecvatdintreteorieșipractică(maicuseamăîncazulînvățământuluilicealtehnic),lipsasauslabacalitateadotăriidinatelierele-școală,pregătireamodestădespecialitateapersonaluluidespecialitatedinșcolișiabsențaunorraporturicontractualeclareîntreșcoalășipotențialiiangajatori.Seîntâlnescambeletipurideînvățareacunoștințelorpractice:• Învățarea în școală:fiedinrațiunilegatedesecuritateamuncii,fiedinlipsaparteneriatelor

depracticăcuagențieconomicipentruanumitespecializărisauparteneriatefoarterecente.• Învățarea la locul de muncă: presupune costuri suplimentare pentru angajatori (tutori de

practică,materialdidactic).Tutoridepracticăexistădoarîncompaniilemari.ÎncazulIMM-urilor,supraveghereaelevilorsefacefiedecătrepersonalpropriuagentuluieconomic,fiedecătreprofesoruldepractică.

• Incapacitateaprofesorilordepracticădeacoordonaoclasădeeleviîncondițiileefectuăriipracticiilamaimulțiagențieconomici


Mecanismele de finanțare a sistemului de ÎPT

FuncționareasistemuluiÎPTdepindeîntr-omaremăsurădeniveluldefinanțare.Înacestmomentfinanțareasefacedindouăsurse:delanivelcentralseasigurăfinanțareapentruplataresurselorumane(personaldidactic,nedidacticșiauxiliar),amanualelorșcolare,autilităților(25%),facilitățilordetransportCFRșiaburselorelevilordinînvățământulprofesional,iardelanivellocalsefinanțeazăinvestițiile în infrastructură, transportul local al elevilor și cadrelor didactice, utilitățile. În acestmomentasistămlaosubfinanțareaîntreguluisistemeducaționalși implicitaceluiprofesionalșitehnic.ModalitateadefinanțareaÎPTprezintăurmătoareleaspecteproblematice:

• Finanțarea/elevesteapreciatăcafiinddeficitarăînmultecazurideoareceesteinsuficientășifavorizează lipsaperformanței.Multecadredidacticealegsăacordenotede trecereelevilortocmai pentru a-i păstra în sistem cât mai mult timp, pentru a își păstra finanțarea primităpentrufiecaredintreaceștia.SituațiaestecuatâtmaidificilăpentruclaseleaXI-așiaXII-acândînvățământulnumaiesteobligatoriușimulțieleviarpărăsisistemuldeînvățământdacărezultatelelorșcolarenule-arpermitesăpromovezeclasa.

• Finanțareaactualănuținecontdenevoilereale,ciestecalculatăpebazaunorcosturiistorice.Lastabilireafinanțăriiperelevnuafostrealizatăoanalizărealăanevoilorcaresăasigureodimensionarecorespunzătoareabugetului,ciaufostluatecosturileanterioarealeinstituțiilordeînvățământ.

• Finanțarea de la nivelul administrației publice locale este fragmentată și neunitară la nivelnațional,aceastadepinzânddeniveluldedezvoltareeconomicăalcomunității.Descentralizareaadministrativăapresupusoferireaderesponsabilităținoiadministrațieipublicelocale,fărăînsăaseasigurașifinanțareatuturoracestora.

• Finanțareasuplimentarăesteasiguratădinaltesurse–angajatori(dotareașcolilor,sponsorizări);proiectecufinanțareEuropeană(ex.ERASMUSpentruactivitățieducațienon-formală,mobilități).Aceastadepinde foartemultdecapacitateașcolilordeaelaboraproiecte,dedisponibilitateaautoritățilorlocaledeacofinanțaproiectele,departeneriateleexistentecuagențiieconomici.

• Lipsafinanțăriipentrucopiiidincomunitățișimediidefavorizate.Deșiexistăburseleacordateelevilor(bursaprofesionalăsaubursaoferităprinprogramul„Banideliceu”),cuantumulacestora


este redus comparativ cu nevoile copiilor. În cazul programului „Bani de liceu”, condițiile deacordaresuntrestrictive,acesteapresupunândcavenitulpemembrudefamiliesănufiemaimarede150 lei/lunăceeaceesteconduce laeliminareaunuinumăr importantdeelevicarevindinfamiliisărace.Eleartrebuiacompaniatedealtemăsuridesprijinfinanciar(decontaretransport,banipentrurechiziteetc.)pentrueleviiprovenițidincomunitățisaumediidefavorizatecaresăîiatragăpeaceștiasăîșicontinuestudiile.

„Responsabilitatea este la toată lumea și la nimeni. Școala trebuie să răspundă cerințelor politicilor publice, să aibă o relație bună cu administrația publică locală și să răspundă solicitărilor Inspectoratului Școlar Județean, care nu respectă mereu politica Ministerului”(factordedecizie)

Adecvarea competențelor la cerințele pieței muncii

Acesta constituie celmai important rezultat al procesului educațional derulat în cadrul unitățilorșcolare din sistemul ÎPT. Ca să existe o adecvare câtmai bună la cerințele piețeimuncii estenecesarsăfie îndeplinițimaimulțipași:existențamecanismelordeanticipareacerințelorpiețeimuncii,existențamecanismelordemonitorizareaainserțieiabsolvențilorpepiațamuncii,adaptareastandardelordepregătireprofesionalășiacalificărilor,revizuireapermanentăacurriculumuluișiamaterialelordidactice.Existăoseriedeaspecteproblematicedintrecaremenționăm:

• Nivelredusdedezvoltareatâtacompetențelorspecifice(uneoricompetențedebazălipsesc:ex. citirea unei planșe de desen tehnic, utilizarea instrumentelor demăsură), cât și a celortransversalealeelevilor/absolvențilordeînvățământprofesionalșitehnic.

• Înunelecazuri,deoarecelanivelulșcoliinuseformeazăcompetențeletransversale,angajatoriise implică inclusiv înacestaspect.Astfel, fie încadrulpracticiidespecialitate,fie îndiverseactivitățiextracurriculare(școlidevară,taberetematice,școlideweekend,vizitedestudiuetc)suntîncurajatelucrulînechipă,comunicarea,creativitatea.

• Inexistența mecanismelor de monitorizarea a inserției absolvenților pe piața muncii care săfurnizezeinformațiiatâtdespredomeniileîncareabsolvențiideÎPTseangajează,darșidesprecompetențele specifice sau transversale pe care absolvenții consideră că le-au dobândit înșcoalăsauînperioadapracticiidespecialitate,astfelîncâtsăpoatăfiîmbunătățiteprogrameledestudiu.AcestestudiisuntextremdeutileînprocesuldereformăaÎPT.


• Mulți angajatori preferă să formeze angajații la locul de muncă (ex. programe de ucenicie)decâtsăinvesteascăînÎPT,deoarecenulesuntclareprocedurileprincarepotsolicitaanumitecalificărietc.

• Integrareapepiațamunciiestemai facilăacolounderolulangajatorilor (îngeneralcompaniimari)îndefinireaparteneriatuluiestemaiputernicșiîndomeniiunderesursaumanăesterară(construcții)sauundecerereașifluctuațiadepersonalsuntmari(turismșialimentațiepublică).

„25% dintre absolvenți merg la facultate, 25% lucrează în domeniu, 25% excelează în domeniu, dar restul... fie nu profesează în domeniu, fie abandonează. De aceea, concret, 75% dintre absolvenți sunt angajați imediat după absolvire în companiile în care au efectuat practica” (reprezentantinstituțiedeînvățământ)

Parteneriatul cu actorii sociali

ÎPTnupoatefuncționaîntr-unmodeficientînlipsaunuiparteneriatsolidcuparteneriisociali,maialescuceidinmediuleconomic.FilozofiadefuncționareaÎPTpresupuneexistențaunuiparteneriatsolidcumediuldeafaceriastfel încâtsăsepoată realiza învățarea la loculdemuncă. Încazulșcoliloracestparteneriatse traduceprinexistențaunorcontractedepractică încare toțicei treiactori (elev, instituția de învățământ și agentul economic) ar trebui să aibă un rol bine definit.Principaleleprovocăripecareleregăsimîncepriveștecontractuldepracticăvizează:• Lipsa unui contract cadru unitar care să reglementeze această relație și rolurile actorilor. În

practicăseîntâlnescfiecontracteîntreagentuleconomicșielev/părintesaututorealeacestuia,fiecontracteîntreagentuleconomicșișcoală.Nuamregăsitcontracteîncaresăfieimplicațitoțiceitreiactori.

• Înmetodologiadeimplementareaînvățământuluiprofesionaldetipdualexistăuncontractcadruîntreunitățiledeînvățământșiagențiieconomiciîncaresuntspecificateclaratribuțiile.Existăînsăobligațiaagentuluieconomicsăacordesuportfinanciarelevilorcaresăconținăcelpuțin:bursă,cheltuielicuexaminăriledemedicinăamunciișianalizemedicaleobligatorii,asigurarederisc,echipamentedelucrușideprotecție,conformcerințelorșiriscurilorlaloculdemuncă.

• LipsaunorfacilitățifiscaleacordateagențiloreconomicicareseimplicăînsusținereaÎPT.


„E necesar ca legislația să ofere avantaje financiare reale firmelor pentru ca acestea să fie motivate în a colabora cu unitățile școlare. Firmele mari au o reținere în a investi în elevi care la finele perioadei școlare pot decide să se angajeze în altă parte, sau pot pleca în străinătate. De aceea, ca o formă de compensație pentru acest risc, firmele au nevoie de facilități fiscale reale. Nu ne putem întoarce la sistemul repartițiilor din perioada comunistă, facilitățile în schimb pot contribui la reducerea expunerii firmelor și la motivarea lor în a fi interesate de colaborarea cu unitățile școlare ce furnizează învățământ profesional”(InspectorISJ)

Parteneriatul social în cazul ÎPTeste realizat înmod formalprindouă structuri consultative -comitetelelocalededezvoltareaparteneriatuluisocial(CLDPS)laniveljudețean/municipiulBucureștiși consorțiile regionale (CR) lanivel regional.CLDPS-ularecaobiectiveprincipale:dezvoltareaparteneriatuluisocialpentru ÎPT, identificareacereriipiețeimunciipentru ÎPTșicorelareaoferteieducaționale cu aceasta, optimizarea politicilor și strategiilor județene referitoare la resurselefinanciare, umane și material necesare în ÎPT. Atribuțiile acestei structuri conform OMENCȘ4456/2015suntextremedediverseșidacăs-ar realiza înmodcorespunzătoraraveacaefectoeficientizareasistemuluideÎPT.DinpăcatefuncționareaCLDPS-urilorprezintămariproblemelegateînspecialdereprezentativitateaactorilor,demanagementulprocesuluiconsultativetc.

Percepția socială/imaginea publică

EficacitateaÎPT(sauaunormăsurialternative)esteputernicafectatădepercepțiasocialănegativăreferitoarelasistemulÎPT.ÎPTesteperceputcaoculturăaeșecului,neavând,înmareamajoritatea cazurilor, o legăturanici cu vocația și nici cuperformanța școlară.Esteun sistemdefinit prineșeculșcolar,abandonulșcolarfiindlacelmaiînaltnivel,iarratadepromovareaexamenuluidebacalaureatsituându-selacelemaijoasecotedinsistemuleducaționalromânesc(veziTabelul1demaisus).

StudiulrealizatdeExact Cercetare și Consultanțăîn2015,asuprapercepțieigeneraleapopulațieiadulte asuprameseriașilor din România, în cadrul campaniei de responsabilitate socialăOMV-Petrom–„Româniameseriașă”,plaseazăcalitateaslabăaînvățământuluioferitprintreprincipalelemotivepentrucaredoar12%dintrerespondențiarrecomandauneipersoanedragisăurmezeo


școalăprofesională,alăturidedorințaunuistatutprofesionalsuperior,condițiilegrelede lucrușiremunerațiainsuficientă.Totodată,maipuțindeotreimedintrepersoaneleintervievateauapreciatpregătireateoreticășiceapracticădincadrulșcolilorprofesionalecafiindbunăsaufoartebunășimaipuțindejumătateauevaluatsistemuldeînvățământprofesionalneadaptatlacerințelepiețeimuncii.AngajatoriiintervievațiîncadrulaceleiașicercetăriauapreciatcăabsolvențiișcolilorprofesionaledinRomâniaauunnivelscăzutalcunoștințelorteoreticeșipractice.

FocusgrupurilecupărințiaielevilordeclaseleV-VIIșiinterviurilecuangajatoridincadrulprezentuluistudiuîntărescconcluziilecercetăriloranterioare.Înceeacepriveștepărinții,principalulmotivpentrucareaceștiadeclarăcănuîșiîndrumăcopiiicătreînvățământulprofesionalestecelalprestigiuluiscăzutalșcolilordeprofil.Acesteasuntasociatecuperformanțascăzută,datoratăcuprecădererepartizăriicomputerizate,carefacecaeleviicucelemaislaberezultateșcolaresăfiedirecționațicătreșcolileprofesionale.Plasarearesponsabilitățiipentrucontinuareastudiilorlanivelulsistemului,prin acestmecanism de repartizare, și nu la nivelul individului (majoritatea elevilor „ajung” sau„suntrepartizați”lașcoliprofesionale,șinu„optează”pentruastfeldeformedeînvățământ)areocontribuțieimportantălaperpetuarea/accentuareaimaginiinegativeaÎPT.Efectelormecanismuluiderepartizareliseadaugășicelealeetichetăriielevilorcare„ajung”lașcolileprofesionalecaavând,demulteori,comportamentemaipuținconformecunormelesociale(„problemedecomportament”)careinfluențeazăclimatulgeneraldinșcoală.

Gradul redusdedotare amultor unități de ÎPT șimodul de desfășurare a activității practice cuelevii(înșcoală,înatelierecudotăriinsuficientesauînvechite)contribuielaimagineanegativăaacestorstructuri:acesteasuntconsiderateincapabilesăasigurecorelareacunoștințelorteoreticedobânditecuparteapracticășisălepermităelevilordobândireacompetențelornecesarepracticăriimeserieipentrucaresepregătesc.NivelulredusalcompetențelorpracticealeabsolvențilordeÎPTșineconcordanțadintreofertaeducaționalășicerințelepiețeimuncii reprezintădoardouădintreproblemeleÎPTsemnalatedeangajatoriiintervievați.

Totodată,discuțiilecupărințiiauarătatcăaceștiaasociazășcoalaprofesionalășistatutuldemeseriașdobânditdupăabsolvirecuopozițiedefavorabilăprofesionalșisocial(FGMoinești).Discuțiilecupărințiiauevoluatînjuruladouăcomponenteprincipale:graduldedificultatealmeseriilordobânditeînsistemuldeÎPTșiprestigiulscăzutalacestora.Prinurmare,majoritateapărințilorproiectează


asupraviitoruluicopiilordorințederealizareprofesionalăînaltă,înmeseriicarepresupunabsolvireadestudiisuperioareșicareauprestigiuridicat:avocat,medic.

Învățământul dual

Proiectullegislativpentrudezvoltareaînvățământuluiprofesional-duallansatîndezbaterepublică,precum și numeroasele consultări publice organizate în anul 2016 pe tema învățământul dualreprezintăunevidentpasînainteînefortuldeidentificareaunorsoluțiiviabilepentrunumeroaseleproblemecucareseconfruntăatâtînvățământulprofesionalșitehnic,câtșiagențiieconomiciînasigurareaforțeidemuncă.Existăcâtevaproblemelegatededezvoltareaacestuitipdeînvățământprofesional,cumarfi:

• Învățământuldualnuestedoarochestiunetehnică,cușiunaculturală.Presupuneuntipdesocietateîncareactoriiinteresați(deexemplu,agențiieconomicișiinstituțiileguvernamentale)sunt dispuși să-și împartă responsabilitatea pentru formarea profesională a tinerilor și săinvesteascăînacestproces,pedeopartelanivelșcolii,pedealtăpartelacelalîntreprinderii.Dinpăcate,înRomâniaaceastăpremisăesteîndeplinitădoarînregiuniledezvoltateeconomic,undeexistăangajatoricucapitalstrăin,proveninddințăriundeimplicareaagențiloreconomiciînînvățământulprofesionalconstituieotradiție.Dezvoltareaînvățământuluiprofesionalînsistemdualdepindedeexistențaunoragențieconomicimarișivafidificilderealizatînzonelesărace,undeaceștialipsesc.

• Considerarea de către factorii de decizie a învățământului dual ca unică soluție pentrueficientizarea ÎPT nu este o opțiune viabilă nicimăcar la nivel european.Această formă deorganizarea ÎPT trebuiesă reprezinteoalternativă la sistemul clasic,deoarecedependențade agenții economicimari poate constitui un impediment în cazul unei crize economice saual falimentului/restructurării agenților economici. De asemenea, generalizarea acestui sistempoatereprezentaoproblemămajorăpentruunitățiledeînvățământaflateînregiunimaipuțindezvoltateeconomic,undepredominăîntreprinderilemicișimijlocii.

• Renunțarea la actuala formă de învățământ profesional ar prezenta riscuri majore pentruasigurareapiețeimunciicupersonalcalificatdenivel3 înregiunilemaipuțindezvoltate,așacums-aîntâmplatanteriorprindesființareașcoliidearteșimeserii.


• Însistemuldeînvățământdual,presiuneaexercitatăasupraangajatorilor înceeacepriveșteprocesuldeformareaeleviloresteridicată.ConformMetodologieideorganizareșifuncționareaînvățământuluiprofesionaldetipdualpropusădeMENCȘ(2016),angajatoriitrebuiesăasigureelevilor burse, cheltuieli cu examinările de medicina muncii și analize medicale obligatorii,asigurarederiscșiechipamentedelucrușideprotecție.

3.2 OPINII ALE ANGAJATORILOR/ AGENȚILOR ECONOMICIFuncționareaeficientăaînvățământuluiprofesionalșitehnicpresupuneexistențaunuiparteneriatsolid între instituțiilede învățământșiagențiieconomici,fiecaredintreaceștiactoriavândunrolfundamentalînformareacompetențelorelevilor.Angajatoriireprezintăunactorextremdeimportantîn funcționarea eficientă a sistemului ÎPT, având un rol esențial în dezvoltarea competențelorpracticeprinasigurarea formăriielevilor la loculdemuncă. ÎncontinuareprezentămoanalizăaopiniilorangajatorilorreferitoarelaprincipaleleproblemeșiperspectivededezvoltarealesistemuldeînvățământprofesionalșitehnicdinRomânia.

Probleme ale sistemului ÎPT

► Calitatea curriculumului și a instrumentelor de învățare• Standardele de pregătire profesională existente în sistemul ÎPT sunt ”depășite” nefiind

actualizateconformcerințelorpiețeimuncii,atâtîncepriveștedescriereameseriei,câtșiînprezentareacompetențelorcareartrebuideținutelafinalulstudiilordecătreabsolvenți.AcestestandardedeformareprofesionalăstaulabazastabiliriicalificărilorșisuntextremdeimportantemaialespentruangajatoriicareauinteressăseimpliceînsusținereaanumitorspecializăriînsistemulÎPTnecesarepentruactivitatealor.UniiangajatoriaureclamatfaptulcăausolicitatinstituțiilordeÎPTanumitecalificăripentrucarenus-aupututorganizaclasedeoarecelipseauacestestandarde,iarprocesuldeelaborarealunoranoidureazășimaimultdedoiani.

• Neactualizarea standardelor are efecte asupra procesului demodificare a curriculumului(programeșcolare, planuri de învățământ etc).Nemodificarea curriculumului face să fiepredatenoțiuni,tehnicișiechipamenteînvechite.

• Instrumenteledeînvățare(manuale,metodeledeînvățare)utilizatenucorespundcunoștințelor


actualeîndomeniu.Manualelesuntactualizateabiadupămodificareacurriculumului.Uniiangajatori s-au implicat în reactualizareamanualelor și în elaborarea de instrumente deînvățare(caietealeelevilor,fiședeevaluare),darprocesulderecunoaștereaacestoralanivelnaționalesteextremdebirocraticșidelungădurată.

„La admitere nu știu nici să se exprime, să formuleze un răspuns simplu de genul am mers la fotbal și nu am mers la școală. Ar trebui reformat tot sistemul, schimbate metodele de predare în școală-clasele I-VIII.” (angajator)

► Calitatea slabă a cadrelor didactice• CadreledidacticedinunitățileÎPTnudețincunoștințeletehnicenecesarepentrupregătirea

elevilor.Ocauzăoconstituieșilipsaobligațieicadrelordidacticedeaparticipalastagiidepregătirelaagentuleconomic,pentruacunoașteechipamenteleșiprocedurileexistenteînproducție.

• LipsadecolaborareacadrelordidacticedininstituțiileÎPTcuagențiieconomici.Graduldeimplicareacadrelordidacticeînstagiiledepracticăefectuatedeelevilaagențiieconomiciesteredus.Înplus,evaluareaelevilornuesterealizatădecadreledidacticeîmpreunăcuangajatorul.

„Profesorii nu au predat în sistemul acesta, ei vin din vechiul sistem. Ei erau obișnuiți cu practica în atelier, la școală și era foarte comod. Acum sunt obligați să vină aici să vadă ce fac elevii, să dea un feedback, ce am putea să îmbunătățim. Am vrea să existe mai multă implicare din partea profesorului de practică, să vină aici să stea cu tutorele nostru de practică și să vadă ce face, să facă recomandări asupra elevilor.”(angajator)

► Organizarea și funcționarea ÎPT• Rezistența laschimbaredinparteaMENCȘ,care, înpofidatuturorsolicitărilordinpartea

mediului de afaceri, amână actualizarea metodologiilor și standardelor de pregătireprofesionalăpentruÎPT.

• Birocrațiafoarteridicatăînprocesuldeactualizareastandardelordepregătireprofesionalășimodificareacurriculumului.

• CosturimaripentruautorizareșiacreditareaprogramelorÎPT.


• Modalitatea de admitere în instituțiile ÎPT este deficitară deoarece este bazată doar peselecțiacomputerizatăaelevilor,nupeexistențaunuitestdeaptitudini.Înplusîntestareaaptitudinilorelevilorartrebuiimplicațiagențiieconomici.

► Competențele necesare pieței muncii• AbsolvențiideÎPTnudețincompetențelespecificeșitransversale(lucruînechipă,comunicare,

analizășisintezăetc)necesareuneiintegrărirapidepepiațamuncii.Competențelespecificeexistălanivelteoretic,însăestenevoiedeformarelaagentuleconomicpentrualedezvoltașiaplica.

• Lipsacompetențelortransversaleadeterminatangajatoriisăseimpliceînformarealorprindiverseactivitățideeducațienonformală(taberetematice,cursurideformare).

• Principalele consecințe ale neconcordanței între cerințele companiei și competențeleabsolvențilorsuntcosturileîntermenidetimp,resurseumaneșimaterialeșiefecteasupraeficiențeiactivitățiiagentuluieconomic.

• Atitudinea tinerilor față demuncăesteoproblemă importantă semnalatădeangajatori -tineriiauaccessporitlatehnologieșiinformație,aumobilitatemairidicatășinusuntatâtdemultdispușisădepunăefort(comoditate,așteaptăsalariimaripentruefortminim).

„Competențele transversale-comunicare, relaționare, cred că se dezvoltă mai bine la locul de muncă în acest moment. Având în vedere curricula pe care o ai la școală nu se pune accentul pe așa ceva. Noi ca și angajatori avem preocupări în sensul acesta, programe coordonate de managementul de resurse umane.” (angajator)

„Slaba pregătire din punct de vedere profesional, probleme de comunicare și adaptare, sunt instabili din punct de vedere al jobului, părăsesc repede postul obținut, pleacă fără să anunțe, fără să stea în preaviz, dacă ceva nu le convine din ziua următoare nu se mai prezintă la muncă, nu au simțul responsabilității, întârzie la program, se ceartă cu colegii și superiorii, refuză să îndeplinească anumite atribuții deși intră în fișa postului, cer un salariu nejustificat de mare comparativ cu ceea ce știu efectiv să facă”(angajator)

► Parteneriatul cu instituțiile ÎPT• Încelemaimultecazuri,nuexistăoconsultarerealăaagențiloreconomiciîncadrulCLDPS-


urilorsauCR-urilor,mulțidintreeinecunoscândexistențaacestorstructuriconsultativedelaniveljudețean/regional.Încazulagențiloreconomicicareștiaudeexistențaacestorstructuri,fienufuseserăinvitațisăparticipe,fieopinialornuafostrespectată.Oimplicareaactivăamediuluideafaceriînacestestructuriseîntâlneșteacoloundeexistăunparteneriatsolidîntreadministrațiapublicălocalășiagențiieconomici.

Perspective asupra dezvoltării ÎPTA. Implementarea ÎPT în sistem dual

► Sistemuldualestevăzutcaopțiunepetermenmediușilung,careasigurăolegăturăstrânsăîntreinstituțiaÎPTșipiațamuncii,darelpoatefiimplementatdoardacăexistăparteneriatecucompaniimari,IMM-urileneputândfacefațăcerințelor:• implicareafinanciarăprinburseleșicelelaltebeneficiiacordateelevilor• existențaunortutoridepracticăcaresăseocupedepregătireaeleviloraflațiînstagiile

depractică• asigurareanormelordesecuritateamunciiîncadrulstagiilordepractică

► Esterecomandatcatransformareaînvățământuluiprofesionalînsistemdualsăaibălabazăostrategie, săse realizeze regional,astfel încâtacoloundenuesteposibilăoastfeldemăsurăsăexisteposibilitateafuncționăriiînsistemulactual.

„Un tânăr absolvent are nevoie de timp să se acomodeze la locul de muncă, are nevoie de timp să învețe ce trebuie să facă și, foarte important (..) presupune ca cineva în permanență să-l îndrume, să-l supervizeze și practic, acel cineva nu mai este la fel de eficient întrucât își îndreaptă atenția în mai multe părți”(angajator)

B. Creșterea eficienței sistemului actual de ÎPT

► UnrolimportantînacestdemersrevineMENCȘprinrealizareadestudii(inclusivprognoze)privindprincipaliiactorieconomicipezone,liceeleșicadreledidacticedisponibile,analizedemograficeprivindpopulațiadinzonele respective învederea identificăriinevoilorpiețeimunciiînviitor.

► Pe baza analizelor menționate, să se realizeze identificarea nevoilor de formare pentru


cadreledidactice/școli(funcțiedemeseriilecarevorficăutatepepiațamuncii). ► AfostsubliniatănecesitateagenerăriidedateprivindratadesuccesaabsolvențilordeÎPTpepiațamunciișidiseminăriitransparenteaacestora,informațiiledeacesttipavândunrolimportantșiînatragereacandidațilorcătreinstituțiiledeÎPT.

► Măsuridesprijinireainvestitorilor:acordareadefacilitățifiscalepentruangajatori,decontareauneipărțidincheltuieliledeformarealetraineriloretc.ii).

► Asocierea companiilor din același domeniu pentru a putea pune presiune pe factorii dedeciziecasăserealizezeschimbărilenecesare.

3.3 MODELE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC DIN ROMÂNIALanivelnaționalcadrulde reglementarea învățământuluiprofesionalși tehnicesteacelași,darînpracticăgăsimdiversemodeledeorganizareșifuncționareaacestuia.Acestediferențeținatâtdemodalitățiledeîmbinareaînvățăriiînșcoalăcuînvățarealaloculdemuncăînceeacepriveșteactivitateapractică,câtșideniveluldedezvoltareindustrialăalzoneișiimplicareaangajatorilorînformareaprofesionalăaelevilor.Încadrulaceluiașimodelconceptual,diferențeleîntreunitățiledeînvățământsuntdeterminatepreponderentdegradulșimoduldeimplicarealangajatorilorînformareaelevilor.Figura 7nuporneștedelaanalizaexhaustivăasituațiilorexistenteîncadrulsistemuluiÎPT,cidelarezultatelecercetăriideterenderulateîncadrulproiectuluișiprezintăcorespondențadintreacesteașimodeleledeorganizareaÎPTînEuropa(detaliateînAnexa1),cuaccentpegraduldeintegrareacomponenteideînvățarelaloculdemuncăînactivitateadincadrulșcolii.Acestuicriteriuiseadaugăparteneriatulcuactoriisociali,modeluldemanagementșimecanismeledefinanțare.


Implicarea angajatorilor

(-) (+)

SGK,

La locul

În cadrul colii

i în

SPE, Orade

a

LTCM, Mioveni

CTGC,

CTDP, Turnu

cadrul LTDM,

Figura 7. Modele de organizare și funcționare a ÎPT în România

Notă: SGK, Brașov – Școala Profesională Germană Kronstadt, Brașov / SPE, Oradea – Școala Profesională Eurobusiness, Oradea / LTCM, Mioveni – Liceul Tehnologic de Construcții Mașini, Mioveni, Argeș / CTGC, Moinești – Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu, Moinești, Bacău / CTDP, Turnu Măgurele – Colegiul Tehnic David Praporgescu, Turnu Măgurele, Alexandria / LTDM, Călărași – Liceul Tehnologic Dan Mateescu, Călărași

Modele ale zonelor dezvoltate industrial• Model cu practică la locul de muncă - Școala Profesională Germană Kronstadt, Brașov

Parteneriatul cu actorii sociali.ȘcoalaProfesionalăGermanăKronstadt(SGK)esteoinstituțiedeînvățământpublicăcarearelabazăunparteneriatsolidcuagențiieconomicidinClubulEconomicGerman.Parteneriatulcuagențiieconomiciestetranspusînpracticăprin: implicareaacestoraîntoateetapele formăriiprofesionaleaelevilor(selecția inițialăelevilor,dezvoltareadecompetențespecificeșitransversale,evaluareacontinuăacompetențelorspecifice,evaluareafinală),definireaspecializărilor instituției de învățământ, stabilirea conținutului curriculumului în dezvoltare locală(definirea conținuturilor de practică), supravegherea calității actului de învățământ, formareacadrelordidacticeșiasigurareabazeimateriale.Existăuncontractdepracticăîntreelevișiagențiieconomici,curesponsabilitățiclarepentruambelepărțișicuunsprijinfinanciardinparteaagenților


economicidestuldesubstanțial(bursă,asiguraremedicală,decontareaabonamentuluidetransport,abonamentlasaladesport,carddesănătatelafurnizoriprivațideserviciimedicale,cămin,masădeprânz.

Modelul de management.ReprezentanțiiClubuluiEconomicGermansuntmembriiînConsiliuldeAdministrațiealȘcoliișiautransferatmetodeledemanagementdinsectorulprivatcătreinstituțiadeînvățământ.Agențiieconomicis-auimplicatîndefinireastandardelordecalitatealeinstituțieideînvățământ,directorulavânduncontractdemanagementcuConsiliuldeAdministrațieîncaresuntspecificațiindicatorideperformanță.

Mecanismele de finanțare.ÎncazulSGKfinanțareaesteasiguratădelabugetuldestatdinfinanțareadebazăpentruplatacadrelordidacticeșiacelorlalteaspecteprevăzutedelegislațiaînvigoare,delabugetul localpentrumodernizarea infrastructuriișcolare (clădireaa fost reamenajatădecătrePrimăria Brașov) și de la agenții economici (dotarea atelierelor, formarea cadrelor didactice despecialitate,burseleșicelelaltebeneficiiacordateelevilor).

Activitatea practică. Aceasta se derulează cu precădere la agenții economici, dar instituția deînvățământ a beneficiat de suport din partea acestora pentru dotarea atelierelor cu tehnologianecesară pregătirii practice a elevilor. Astfel din activitatea practică la agentul economic sedesfășoară:înprimulan20%,înanulII–60%,iarînanulIII–75%.Tutoriidepracticădincadrulcompaniilor,suntresponsabilipentruactivitateadepracticăaelevilor,sunt implicați înevaluareaacestorașicolaboreazăîndeaproapecuprofesoriidepracticădelainstituțiadeînvățământ.Parteneriatul public-privat, concretizat prin colaborarea dintre Primăria Municipiului Brașov,Inspectoratul Școlar, Școala Profesională (SGK) și agenții economici, constituie unul dintreprincipalelepunctetarialesistemuluiimplementatlaSGK,Brașov.Acestaoferăeleviloroportunitateadeafacepracticădirectîncadrulcompaniilor,reprezentanțiiacestorfiindimplicațiatâtînprocesuldeadmitere,câtșiînstabilireaconținutuluiprogrameidestudiu.UnelementdistinctivalmodeluluiimplementatlaSGKîlreprezintăinteresulacordatdecompaniiformăriicadrelordidactice,materializatîn oportunități de formare continuă și schimburi deexperiență cuprofesori din străinătate.AlteavantajesemnificativealeSGKsuntreprezentatedecalitateainfrastructuriișcolare,datoratădotăriisălilordeclasășilaboratoarelordecătreagențiieconomici,șigarantareaunuilocdemuncădupăabsolvire,acestacântărindcelmaimultîndeciziaelevilordeaurmastudiileSGK.


• Model mixt (practică la locul de muncă și în școală) - Școala Profesională EUROBUSINESS, Oradea

Parteneriatul cu actorii sociali.ȘcoalaProfesionalăEurobusinessOradea(SPE)afostînființatăîn2013,lainițiativaAgențieideDezvoltareLocalăOradea(ADLO)caurmareasolicitărilormediuluideafaceri,avândlabazăoinițiativădedezvoltareaparteneriatelorsocialepentruÎPTdincadrulproiectului ,,Parteneriateactiveșcoală– întreprinderepentru îmbunătățirea formăriiprofesionaleinițiale – PAŞII FPI”. Parteneriatul SPE implică Inspectoratul Școlar Județean Bihor, 4 colegiiletehnice din Oradea, Eurobusiness Parc Oradea, Ro Marketing Oradea, Primăria MunicipiuluiOradeași14companiipartenere.SPEutilizeazăbazamaterialășiresursaumanăainstituțiilordeînvățământpartenere (acesteasuntcelecareorganizeazăclaseledeșcoalăprofesională), însăpropunecifradeșcolarizare,număruldeclaseșispecializărileînurmaconsultărilorcareaulocatâtîncadrulconsiliuluideadministrațiealSPE,câtșicumediuldeafaceridinzonă.Începândcuanulșcolar2016-2017,încadrulCLDPSs-adeciscomasareaspecializărilorastfelîncâtoinstituțiedeînvățământsăoferecalificărispecificedoarunuidomeniu.Dinacestmotiv,înparteneriatulSPEamairămasdoar1colegiutehnic(acestaesterezultatulfuziuniiprinabsorbțiea2dintrecolegiilepartenereînSPE).SPEesteunparteneriatneformalizat,fiindcreatăcaun”conceptdemarketing”caresăatragăeleviicătreînvățământulprofesional.

Modelul de management. ȘcoalaProfesionalăEurobusiness(companiilepartenereșiadministrațiapublicălocalăprinADLO)estereprezentatăînConsiliudeadministrațiealinstituțieideînvățământ.Companiile partenere și ADLO sunt partenerii care dau direcțiile de dezvoltare a instituțieide învățământ. Spre deosebire de SGK, Brașov, laOradea agenții economici nu sunt implicațiîn formarea cadrelor didactice, în evaluarea continuă a elevilor sau în dezvoltarea de activitățiextrașcolarepentrucreștereacompetențelortransversalealeelevilor.

Mecanismele de finanțare. ÎncadrulSPE,finanțareaesteasiguratădupăcumurmează:bugetulde stat (salariile profesorilor, bursa profesională de 200 lei/elev/lună), bugetul local (cheltuielilecu întreținerea imobilelor,utilități), companiileprivate (îmbunătățireabazeimaterialeexistente lacolegiultehnic,bursaprivatăde200lei/elev/lună).SpredeosebiredeSGK,implicareafinanciarăaagențiloreconomicinuesteatâtdemare,eiacordânddoarburselesuplimentare.


Activitatea practică. Estederulatălaagențiieconomici,chiardacăs-arealizatdotareaatelierelorșcolilorfiedecompaniileprivate,fieprinproiectecufinanțareeuropeană.Pondereapracticiiderulatelaagențiieconomiciparteneriestede:60%înprimulan,75%înaniiIIșiIII.Agențiieconomiciaututoridepracticăpentruactivitățilecuelevii.Agențiieconomiciaututoridepracticăpentruactivitățilecuelevii,darnuexistăocolaborarepermanentăîntreaceștiașiprofesoriidepracticădininstituțiiledeînvățământ.

Printre aspectele care diferențiazăȘcoalaProfesionalăEurobusiness (SPE) de alte instituții deprofilsenumărădeschidereaadministrațieipublice locale fațădemediuldeafaceri, inițiativadeînființareaSPEaparținândautorităților,șiorganizareaSPEcaparteneriatneinstituționalizatîntreinstituțiiledeînvățământ,companiișiautoritățilepublice,curoluldeacreșteatractivitateașcolilorprofesionale.Doi dintre factorii de succesaimodelului de laOradea, întâlniți și laBrașov, suntgarantarealoculuidemuncădupăabsolvireșimonitorizareacontinuăaelevilor,atâtlașcoală,câtșiîntimpulstagiuluidepracticălacompanie,ambiicontribuindlacreștereacalitățiiabsolvenților.Diferențe importante între cele douămodele (Oradea și Brașov) se observă însă sub aspectulinteresuluipentruformareacadrelordidactice,alsuportuluifinanciarpentruelevișialcolaborăriidintre tutori și profesorii de practică din instituțiile de învățământ, toatemai puternice laȘcoalaProfesionalăGermanăKronstadtBrașov.

- Liceul Tehnologic de Construcții Mașini Mioveni

Parteneriatul cu actorii sociali.Existăunparteneriatcupatrucompaniidinindustriaconstructoaredemașini.Încheiereacontractelordepracticăafostfacilitatăînprimăfazădeautoritățilepublicelocale,dupăcarenotorietateaagențiloreconomiciaatrascelelaltecompanii.Autoritățilepublicelocalesuntimplicateactivînsusținerealiceului,inclusivprinatragereadecompaniicaresăofereoportunitățidederulareaactivitățilorpracticesauasigurareapracticiidespecialitateîncadrulunitățilorpropriialeadministrațieilocale.Agențiieconomicisuntimplicațiîndefinireacurriculumuluiîndezvoltarelocală,însusținereafinanciarăaunuinumărlimitatdeelevișiînsusținereaactivitățiipracticeaelevilor.Modeluldemanagement.CompaniileauoprezențăredusăîncadrulConsiliuluideAdministrație,managementulfiindrealizatdecătreinstituțiadeînvățământconformreglementărilorînvigoare.

Mecanismele de finanțare. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat (salariile cadrelor


didactice, bursa profesională), bugetul local (utilități, investiții în modernizarea infrastructurii) șicompanii(dotărișibursaprivatăpentruunnumărlimitatdeelevi).

Activitatea practică. Prinmijlocirea facilitată de către autoritățile locale și de către InspectoratulȘcolar JudețeanArgeș, LiceulTehnologicConstrucții deMașini (LTCM)Mioveni beneficiază departeneriatecucompanii privatecaresăasigurederulareaactivității practiceaelevilor.Dotareaatelierelorșcolareeste însădestuldedeficitară,preferându-secapracticadespecialitatesăsedesfășoarelaagențiieconomici.

UnuldintreprincipalelepunctetarialeLTCMMioveniîlreprezintăcontextullocal,caracterizatdeunnivelridicatdedezvoltareeconomicășidesprijinulconstantalautoritățilorlocale.ColaborareastrânsădintreLTCMșiagențieconomiciimportanțidinsectorulindustrial(AutomobileDACIA,DeltaInvest,EuroAPS,PirouxIndustrieRomania),facilitatădeimplicareaautoritățilorlocale,constituieprincipalul atu al acestuimodel de ÎPT.Autoritățile locale au sprijinit instituția de învățământ nudoarprininvestițiifinanciareîninfrastructurașcolară,cișiprinmijlocireaparteneriatelorcuagențiieconomici,careaucontribuitulteriorlacreștereanotorietățiișiatractivitățiiliceului.Cutoateacestea,liceul nu se plasează în topul opțiunilor absolvenților de învățământ gimnazial cu performanțeșcolarepestemedie,ceeacesetraduceînpromovabilitateafoarteredusăaelevilorLTCMMiovenilaexamenuldebacalaureat(30-40%).

Unaltavantajalparteneriatuluicucelmaiimportantagenteconomicidinoraș(AutomobileDACIA)îlreprezintădonațiiledeutilajetehnologicecare,aucontribuit laatenuareaunuiadintrecelemaiimportanteneajunsuricucareseconfruntăLTCMMioveni-subfinanțarea,concretizatăîndotareaslabăaatelierelordepractică.

Modele ale zonelor mai puțin dezvoltate industrial• Elemente de învățare la locul de muncă integrate în programele din școli - Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu Moinești

Parteneriatul cu actorii sociali.Existăparteneriatecudouăcompaniimaricarederuleazăactivitățiînzonă–OMV-PetromșiS.C.HOLZINDUSTRIESCHWEIGHOFERS.R.L.darșicuagențieconomicidemicidimensiuni(activitățidecomerțșiturism)carepreiauunnumărmaredeeleviînstagiide


practică.OMVPetromestecompaniacares-aimplicatactivînsusținereafinanciarăa2specializărideșcoalăprofesională,înrealizareadeactivitățiextrașcolarecuelevii(tabere,școlidevară)șiîndotareaatelierelorșcolare.

Modelul de management.Esterealizatdecătreinstituțiadeînvățământconformreglementărilorînvigoare.

Mecanismele de finanțare.Finanțareaesteasiguratădelabugetuldestat(salariilecadrelordidactice,bursaprofesională),bugetullocal(utilități)șicompanii(dotărișibursaprivatăpentrueleviianumitorspecializări).Implicareaautoritățilorpublicelocaleesteextremderedusă.Activitateapractică.Înfuncțiedespecializare,sederuleazălaagențiieconomicisauînateliereleșcolarecarepentruindustriaextractivăsuntdotatecorespunzător.Încazulindustrieiextractiveestedificilsăserealizezepracticalaloculdemuncădacăeleviinuaucunoștințetemeinicedinrațiunilegatedesecuritateamuncii.

UnuldintreavantajeleimportantealeCTGCMoineștiîlreprezintătradiția,acestafuncționânddemaibinedejumătatedesecolcainstituțiedeînvățământcuprofildominantpetrolșigaze.Prestigiuluicolegiului i se adaugă nivelul ridicat de dotare tehnico-materială și colaborarea permanentă cuagențiieconomici,cuprecădereOMV-Petrom.Deșiocupareaîndomeniulpetroluluișigazelors-adiminuat considerabil, beneficiileoferiteelevilor caurmareacolaborării cuOMV-Petrom (bursa,practica în cadrul companiilor, oportunitățile de angajare) au contribuit la creșterea atractivitățiiunitățiideînvățământșilaaccentuareaconcurențeiîntreelevi.

- Colegiul Tehnic David Praporgescu, Turnu Măgurele, jud. Teleorman

Parteneriatul cu actorii sociali.Suntparteneriateîncheiatecudiverșiagențieconomici,daracesteasebazeazăperelațiilesocialealecadrelordidactice.

Modelul de management.Esterealizatdecătreinstituțiadeînvățământconformreglementărilorînvigoare.

Mecanismele de finanțare. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat (salariile cadrelordidactice, bursa profesională) și bugetul local (utilități, investiții în infrastructură). Finanțarea dinparteaagențiloreconomiciestesporadicășiserezumălasponsorizareaunorevenimenteșcolare.


Activitatea practică. Se realizează laagenții economici încazul încareexistădisponibilitatedinparteaacestorasauînșcoalădacănusuntacorduridepracticăîncheiate.Nutoatespecializărileauîncheiateastfeldeacorduriși,înacestecazuri,practicadespecialitateseorganizeazăîncadrulșcolii.Firmelenuaututoridepractică,îndrumareaelevilorfăcându-sedecătrepersonalulagentuluieconomicsauprofesoruldepractică.Dotareaatelierelorșcoliiesteredusă.

ColegiulTehnicDavidPraporgescu,TurnuMăgurele,seremarcăprinimplicarealimitatăaagențiloreconomiciînprocesuldeeducație,determinată,înpuținelecazuriîncareareloc,decapitalulsocialalcadrelordidactice,prin lipsamanualelorpentrudisciplineledespecialitateșigradulscăzutdedotarea laboratoarelor.Principalii factorideterminanțiaiacesteistăride faptsuntnivelulscăzutdedezvoltareeconomicăazoneișidimensiunileredusealeagențiloreconomicilocali,carenuauresurselefinanciareșiumanenecesarepentruasprijiniactivitateapracticăaelevilorColegiului.

• Model cu practică în cadrul școlii - Liceul Tehnologic Dan Mateescu, Călărași

Parteneriatul cu actorii sociali. Se regăsește într-o foarte mică măsură la nivelul acestui liceutehnologic.Cadreledidacticeaufostimplicateîndiverseproiectedeconsolidareaparteneriatuluicuagențiieconomici,darexistăanumiteneconcordanțeîntresolicitărileacestorașiofertainstituțieideînvățământ(suntcalificărisolicitatedepiațamunciipentrucarenuexistădisponibilitatedinparteaelevilor).Acesteparteneriatecuagențiieconomicisebazeazăperelațiilepersonalealecadrelordidactice.

Modelul de management. Esterealizatdecătreinstituțiadeînvățământconformreglementărilorînvigoare.

Mecanismele de finanțare. Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat (salariile cadrelordidactice,bursaprofesională)șibugetullocal(utilități,investițiiîninfrastructură).Nuexistăfinanțaredinparteaagențiloreconomici.

Activitatea practică.Se realizează laagenții economici încazul încareexistădisponibilitatedinparteaacestorasauînșcoalădacănusuntacorduridepracticăîncheiate.Nutoatespecializărileauîncheiateastfeldeacorduriși,înacestecazuri,practicadespecialitateseorganizeazăîncadrulșcolii.Firmelenuaututoridepractică,îndrumareaelevilorfăcându-sedecătrepersonalulagentului


economicsauprofesoruldepractică.Dotareaatelierelorșcoliiesteredusă.

Cutoatecăliceulesteimplicatînnumeroaseproiecteșiprogrameșcolareșiextrașcolare,orientareaacestora preponderent spre activități culturale și civice, în detrimentul dezvoltării profesionale acadrelordidacticeșiaelevilor,influențeazănegativactivitateaacestuia.Deșimodernizarearecentăainfrastructuriișcolarepoateconstituiunelementpozitivpentruevoluțialiceului,bazamaterialăcareacoperădomeniiledeformareprofesionalășiprofilurileoferitecaspecializareesteîncontinuaredeficitară.Situațiaestecuatâtmaigravăcucâtactivitateapracticăaelevilordin cadrulLTDM,Călărașisedesfășoarăcuprecăderelanivelulșcolii.

3.4 ANALIZA POLITICII ACTUALE ÎN DOMENIUL ÎPT Cercetarea a evidențiat problemele existente în cadrul politicii privind ÎPT dinRomania.Acesteprobleme pot fi grupate în treimari categorii: a) probleme de coordonare de politici publice; b)problemedecapacitatealesistemuluișiactorilordepoliticăpublicăimplicați;c)problemeprivindcaracterulparticipativalpoliticilorpublice.

3.4.1 PROBLEME DE COORDONAREGuvernanțasistemuluideÎPTaredouămaridimensiuni:a)coordonareaorizontalăîntrediverseministereșiacesteașidiversestructuriadministrativeaflateînsubordine,șib)coordonareaverticalăîntreguvernulcentralșicellocalprindiversemecanismedeconcentrateprecumșicoordonarepeverticalăcuUniuneaEuropeanășialteorganizațiiinternaționale.

• Un instrument esențial în coordonarea politicii publice îl reprezintă cadrul strategic. Fără oviziuneprivindreforma,înabsențaplanurilordeimplementareșisistemelordemonitorizareestegreuderealizatoreformăcomprehensivășicoerentăpetermenmediușilung.ÎndomeniulÎPTexistăundocumentstrategicadoptatîn2016-Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020.CutoateacestedocumentulafostrealizatprinpresiuneaexternăaangajamentelorluatedeRomâniaprinAcorduldeParteneriatcuUEșinuafostgeneratporninddelaoevaluareasituațieiactualeșianevoilorprincipalilorfactoriinteresați.Desigur,coordonareacuUEeste importantăși fondurileeuropenereprezintăunelement important însusținereafinanciarăasistemuluideÎPT,darnunumaiacesteatrebuiesafiepremiseledelacaretrebuiepornitîndezvoltareaabordăriistrategiceareformeiÎPT.Undocumentstrategicde


Figura 8. Coordonarea instituțională în ÎPT

succestrebuiesăporneascădelanevoileelevilorșicomunităților,delanevoileangajatorilorșianalizatendințelordepepiațamuncii.Documentelestrategicegenerateprinpresiuneexternărarreușescsăfieinternalizatedecătreprincipaliiactoriaireformeișiaplicatecusucces.Acestlucrus-aobservat la lansareadocumentuluiprivindmodelulprofesional-dual,careapărutcafiindcompletdetașatdeanalizacadrulstrategicprivindÎPT.

• Lanivelcentral,dinpunctdevederealguvernanței,sistemuldeînvățământprofesionalșitehnic


dinRomâniaseaflălaintersecțiaatreimariariidepoliticăpublică:a)politicidindomeniuleducației–gestionatedeMENCȘ,b)politiciprivindocuparea(cuunaccentspecialpecalificareaforțeidemuncă)–gestionatedeMMFPSPVșic)politiciprivinddezvoltareaeconomică-gestionatedeMECRMA.Datăfiindaceastătransversalitate,calitateasistemuluideÎPTestedirectinfluențatădecalitateacoordonăriideciziilorîntreactoriidepoliticăpublicăimplicați.ÎnmomentuldefațăcoordonareaîntreceletreimariministerepeproblematicareformeiÎPTserealizeazălaniveldeschimbdeinformații.MENCȘestecelcareaelaboratStrategiaprivindEFPînmodparticipativ,MMFPSPVșiMECRMAaufostactoriiimplicați.CutoateacesteaelementedinStrategiaEFPauintratpeagentaMECRMArecent(veziStrategia România competitivă).

• Unalt nivel important de coordonare implică agențiile specializate din cadrulministerelor cuautoritateșicompetențeînreformaÎPT.UnprimelementdecoordonarepriveșterelațiadintreMENCȘsiMMFPSPV,respectivrelațiadintreCNDÎPTșiANC.Întreceledouăstructuriexistăo istorie îndelungată de cooperare și coordonare interinstituțională concretizată în existențaunorgrupuridelucrucomunesauemiteredeOrdinecomune.Cutoateacesteacoordonareainterinstituționalăaavutșiareoseriededificultăți,înprincipallegatededesignulșiimplementareasistemuluinaționaldecalificări.Înabsențauneipoliticicoerenteșitransparenteprivindsistemulnaționaldecalificăriîntreagaconstrucțieseaflălarisc.Semnalămșioproblemădecoordonareintra instituțională care generează o serie de dificultăți legate de designul și funcționareasistemuluinaționaldecalificări.MenționămexistențaunoragendedelucrudiferiteîntreCNDÎPTșiANC,blocajedecomunicare,comunicarefragmentatăcuangajatorii.BunacoordonareîntreCNDÎPTșiANCesteesențialăpentruprocesuldereformăaÎPT.

• UnaltelementimportantdecoordonareimplicărelațiadintreMENCȘșiMECRMA.ÎnultimulanproblematicareformeiÎPTaajunsșipeagendaMECRMA,prinintermediulpresiunilorfăcutedeangajatorilegatedenecesitateaasigurăriipregătiriiforțeidemuncăcalificate.Astfel,documentulstrategicînlucruRomânia CompetitivăsubliniazăimportanțaforțeidemuncăcalificatestabilindcaelementimportantdeviziunepentrustrategiadedezvoltareeconomicadinRomâniapânăîn2020”creareadeoportunitățipentrugenerațiatânărădelasateșiorașeprinreconectareaînvățământuluiprofesionalșitehniclapiațamuncii.”

• Un element în asigurarea bunei coordonări între cei trei mari actori de politică publică implicațiîn


dezvoltareașimodernizareÎPTdinRomâniaîlconstituiecoerențacadruluistrategic.Înmomentuldefațăexistăcontradicții/suprapuneri/neclaritățiîntremariledocumentestrategicecareprivescdirect sau însubsidiar învățământulprofesional și tehnic.Lipsauneimari strategii – ceadindomeniuleducațieinaționale,facecasistemulsăfiefragmentatsaureformat”cuvitezediverse”.

• CoordonareacudocumenteleUEtrebuierealizatănudoarlanivelformalprinpreluareadiverselorobiectiveșiindicatoristabilițiprinAcorduldeParteneriat,ciprinaccesullaprogramedefinanțareeuropene,facilitatășipromovatădeGuvernulcentralșiadministrațialocală.Proiecteleeuropenelacaresevaaplicatrebuiesăpunăaccentpeinovațieșicreativitateșisărăspundănevoilorlocaleidentificateprininstrumentespecifice.NevoilelocaledinsistemuldeÎPTsuntmultiplesifinanțareaeuropeanăpoateaduceunsprijinconsistentînariidiverse–delanevoidepregătireșicreșteredecapacitateinstituțională,ladezvoltareadebunepracticiîncolaborareacuangajatoriișialtestructuriasociativereprezentândelevii/părinții.

3.4.2 PROBLEME DE CAPACITATE• ÎnmomentuldefațăexistăproblemelegatedecapacitateaÎPTdeaînțelegeșirăspundenevoilor

piețeimuncii.SistemuldeÎPT se construiește pornind mai degrabă de la nevoile și interesele cadrelor didactice și mai puțin de la preferințele și nevoile elevilor, comunităților sau de la nevoile angajatorilor.Preferințele elevilor sunt importante, dar nu suficientepentruadeterminaconstrucțiasistemuluideÎPT.Nevoileangajatorilorsuntșielefoarteimportantedarnuesimplusădeterminămcaresuntacelenevoisaucumvorevolua.Guvernulesteacelacareprinpoliticipubliceinformateestecapabilsăechilibrezeacestenevoispecificemaisusmenționatecunevoileîntregiisocietăți,echilibrândastfelpreferințeleelevilorcunevoileangajatorilor.Atâtpreferințeleelevilorcâtșinevoileangajatorilorsepotdeterminaprinstudiispecifice.

• Consiliereașiorientareaelevilor învedereaalegeriicariereiviitoareeste foarte importantă înarhitecturaunuisistemde ÎPTdesucces.Prinactivitateadeconsiliereșiorientareacariereibinerealizată(informată,profesionistă)elevii(șifamiliilelor)potînțelegemaibineoportunitățiledeeducațieșimuncăaflateladispozițialor.SistemuldeconsiliereșiorientareîncarierăcarefuncționeazăînacestmomentînRomâniaareoseriededeficiențelegatedelipsaresurselorumane calificate în acest tip de activități, a metodologiilor specifice etc.Actualul sistem de


repartizareelectronicăaabsolvențilordegimnaziucătreînvățământulsecundarsuperiorfacecaeleviisăfieînprimulrândrepartizațicătreliceetehnologiceșimaipuțincătreșcoliprofesionale.Acesteadinurmăsuntconsideratecaopțiuneaceamaipuțindezirabilăpentruelevișifamiliilelor.Aceastădeciziedepracticăarepartizăriinuarelabazăoanalizăanevoilorlocalealepiețeimuncii,ciporneștedelaasigurareanormelordidactice.

• Laacesteseadaugălipsa de studii privind inserția absolvenților pe piața munciicaresăarateprogresele reformei ÎPT.Sistemulactualdecolectareadatelorsebazeazăpediriginți,care la2-3 lunidupăfinalizareastudiilordecătreabsolvenți, iau legăturacuaceștiașiobțininformațiilegatedeparcursullorprofesionalsaușcolar.

• CaînoricealtsistemdeeducațiecheiasuccesuluiînsistemuldeÎPTestedatadecalitatea cadrelor didactice.ToatesistemeledeÎPTcombină,înproporțiidiferite,componentadeeducațieînșcoalăcu învățarea la loculdemuncă. ÎnRomânia funcționează înacestmomentdiversemodele,carepropunmodalitățidiferitederezolvareanevoiidemixșcoală/practică.Însistemulromânescactual de ÎPTnuexistă formule de recrutare de cadredidactice pentru activitățilepracticeflexibile,caresăpermităactivitatepart-time,săcondiționezeaccesullaacestepozițiididacticedeexperiențadelucruînindustrieșicunoaștereanoilortehnologii.

Numaipuținestenevoiecamentorii de cadrul întreprinderilor partenere sa aibă o pregătire pedagogică. Locul demuncă oferă unmediu bun de învățare pentru competențe specificeprofesiei, lucrului cu echipamentemoderne; de asemenea susține creșterea de competențetransversaleprecumlucrulînechipăsaucomunicarea.Pentruaaveasuccesînformareaacestorcompetențeenevoiecamentoriisăaibăoformarepedagogicăcelpuținminimă.

• Oaltă problemămajoră a sistemului de ÎPTdinRomânia o reprezintăslaba capacitate de control al calității.Beneficiileactivitățiideformareaelevilorlaloculdemuncă(ex.facilitareaangajării,satisfacereamaibunăanevoilordeforțădemuncăcalificatăcorespunzătornevoilorangajatoriloretc.)sepotrealizaîncondițiileîncareexistăunsistemdecontrolalactivitățilordepractică.Elementul centralpentruaasiguraacestcontrolal calitățiiestecontractul carestabileștedrepturileșiobligațiilepărțilorimplicateîndesfășurareaactivitățiidepracticălaloculdemuncă.Dificultățile de a implementa o formulă contractuală coerentă și inclusivă au fost


celecareaugeneralpresiuneaangajatorilorreprezentațideCameradeComerțGermanădeasusținefermnevoiadearecunoaștemodelulprofesionaldualsidea-ioferiprinlegeposibilitateadereformareasistemuluidecalitateprinmodificaretipuluidecontract.

3.4.3 POLITICI PARTICIPATIVE• ÎnRomâniaprocesuldeconsultarepublicăestestabilitprinlege(Legea52/2003).Documentele

depoliticăpublicăprivindÎPTnuaufăcutexcepțiedelalegislațiaîndomeniulconsultăriipublice,elaborarealorintegrândunprocesdeconsultarepublică.Cutoateacestea,semnalămoseriedeproblemecare țindecalitateaprocesuluideconsultarepublicășicareseobservăatât lanivelcentral,câtși lanivel local încadrulmecanismelorconsultative.Problemele identificateîncercetareaufost:problemedereprezentativitate(factoriiinteresațiimplicați),managementulprocesuluideconsultarepublică(moderareașigestionareafeedback-uluide lastakeholderi),integrareafeedback-uluiîndocumentelefinale.

• SistemuldeeducațieprofesionalșitehnicdinRomâniatrebuiesărăspundălanoipresiunisocietale,economice și nevoi individuale apărute în ultimele două decenii. Discuțiile reprezentanțilorguvernului central cu factorii interesați (parteneri sociali - patronate și sindicate, asociațiiprofesionaleșiasociațiialeangajatorilorșimediuluideafaceri)peproblematicareformei ÎPTsuntînacestmomentlimitateladiscuțiiînCESsaulaacțiuniîncadrulproceselordeconsultarepublicăgeneratedelansareaunordocumentedepoliticăpublicăprecumStrategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020, Proiectul de Strategie ”România Competitivă”saudocumentulOpțiuni de educație și formare profesională ale absolvenților de clasa a VIII-a.NuexistăunspațiudeanalizășidezbaterepeproblematicareformeiÎPTcaresăgrupeze toți factorii interesați, încaresăsediscuteabordareastrategicăaprocesuluidereformă,modalitățileprincarestrategiadeprofilpoatesăreprezinteunsuccesînimplementare,caresăanalizezeschimbărilenecesareînstructuradeguvernanțășimanagementaÎPT.

• UnelementimportantînsuccesulreformeiîlreprezintăbunafuncționareasistemuluideÎPTlanivel local. Înciudaconsensuluigeneralprivind importanțabunei funcționăria ÎPT lanivellocal,aiciregăsimcâtevadintreproblemelemajorealesistemuluiactual.Administrațiapublicălocală (cu rol în finanțarea infrastructurii ÎPT),managementul școlilor de profil), profesorii și


tutorii,angajatorii,părinții,toțiaunevoispecificelegatedecunoaștereadirecțiilorstrategicedeacțiuneprivindreformaÎPT,deînțelegereaconsecințelorpecareobunăreformălepoateaveaasupranevoilor lorspecifice,mediuluieconomicșisocial lanivel localși regional,aunevoiedeinformațiestructuratășiinstrumenteprincaresăaplicedirecțiilereformei,deunspațiucaresălepermităsăinovezeșisăadaptezeprincipiilereformeilaparticularitățileșinevoilelocale.ConformsistemuluiactualdeguvernanțăpentruÎPTlanivellocalexistăstructuriprecumCLDPSsauCRcareasigurăspațiulpentrudialogșiconsultarepublicălanivellocal,problemaprincipalăfiindlegatădemoduldefuncționarealeacestora.


4. RECOMANDĂRI PENTRU EFICIENTIZAREA SISTEMULUI ÎPT ÎN ROMÂNIAIdentificarea corectă a problemelor sistemului ÎPT se află la baza formulării de recomandări deeficientizareaacestuia.AcesterecomandărivizeazăprincipiiledeorganizareaÎPTenunțateanteriorșiactoriiimplicațiînprocesuldeschimbare.

Principii de organizare a ÎPT Recomandări Actori implicați

1. Centrare pe nevoile elevilor și

angajatorilor

Consolidarea capacității angajatorilor și școlii de a răspundenevoilor tinerilor și pieței muncii

IncludereaproblematiciiÎPTînstrategiile de asigurare a forței de muncălaniveluldeîntreprinderesaugrupdeîntreprinderi

Angajatori

Înființarea de campusuri școlare profesionale regionale pe specializări în funcție de domeniile economice dezvoltate înregiunilerespective(ex.înregiuneaSudEstpoatefiuncampuscuspecializarepe turismșialimentațiepublică).Acesteasuntprevăzutecamăsură înProgramulOperaționalRegional (Axaprioritară 10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale) și vorfacilitamobilitateaeducaționalăaelevilorînfuncțiedeabilitățile,darșidedomeniilelordeinteres.

MENCȘ/CNDÎPT

Calitate în învățământul profesional și tehnicMecanismele de anticipare a competențelor solicitate de

piața muncii în stabilirea profilurilor

DezvoltareaunormecanismedeanalizășiprognozăadezvoltăriieconomicepetermenmediușilungîncolaborarecuMECRMA.Acestea vor sta la baza stabilirii specializărilor în ÎPT.Acestemecanismepotfi:

Guvern

67|RecomandăripentrueficientizareasistemuluiÎTPînRomânia

► Studiile de prognoză economică dezvoltate de cătremediul academic pe baza datelor furnizate de cătreINS,instituțiecaredeținedatedinbilanțulfiscaldepusdeagențiieconomicideRomâniapecaresepotrealizadiverse analize longitudinale (pe perioade de timp)caresăpermităidentificareatendințelordedezvoltare.În același timp, INSderulează și diverse anchete deconjunctură care presupun analiza unor indicatorieconomici referitori la evoluția afacerilor agențiloreconomici cuprinși în anchetă și a opiniilor acestorareferitoareladezvoltareaviitoare.

► Studiile de prognoză realizate de către ComisiaNaționalădePrognoză.

► Analiza mediului de afaceri (”employers survey”)– cercetare cantitativă a mediului de afaceri, cueșantioane reprezentative pe domenii de activitate(coduri CAEN) care să fie realizată odată la 3 anipentru a identificaprincipalele tendințededezvoltareeconomică.Acestmecanismdeconsultareaagențiloreconomici ar permite existența unei periodicități înfurnizareadatelornecesareanalizelorșiprognozelor.

Guvern

Personalul didactic

Dezvoltarea de programe de formare profesională continuă atât pentru cadrele didactice, cât și pentru tutorii de practică din companie,pedouăcomponenteprincipale:

► Dezvoltarea competențelor necesare organizării încondițiidecalitateaprocesuluidepredare-învățare;

► Dezvoltarea competențelor aferente domeniului despecialitate.

MENCȘ/Angajatori


Caatare,activitateadeformaresevadesfășuraînegalămăsurăîninstituțiispecializate,deex.CasealeCorpuluiDidactic,darșilanivelulcompaniilor,încondițiirealedemuncă.Programelordedezvoltareprofesionalăpentrucadreledidacticedespecialitateșipentru tutoriidepracticăarurmasăfieproiectatedecătreautoritățileeducaționaleșiangajatori,pebazaunor riguroaseanalizedenevoi.

Modulul de formare profesională la angajator trebuiesă includă un minim 40h/bienal și trebuie să fie obligatoriupentru toate cadrele didactice care predau discipline tehnice.Contactul nemijlocit cunoile tehnologii arpermiteprofesoriloreficientizarea procesului de predare-învățare, proiectareametodelor și a instrumentelor evaluare a rezultatelor învățăriiînraportcuaceastărealitatetehnologică,precumșicreșterearelevanțeiînvățăriilanivelulșcoliipentrupiațamuncii.MENCȘva agrea cu angajatorii un mecanism de recunoaștere aactivitățilorde formaredesfășurate la loculdemuncă.Pentrustimulareaimplicăriiagențiloreconomiciînprocesuldeformarea cadrelor didactice pot fi acordate facilități fiscale (scutiri deimpozite la nivel locale, scutiri de la plata CAS-ului pentrupersonalulimplicatînformarecadrelordidacticeetc.).

MENCȘ MFP

Angajatori

Înființarea unor masterate didactice și stagii de practică în domeniul tehnic pe care îl predau cadrele didactice,vor reprezenta o a treia modalitate de calificare, recalificareși dezvoltare profesională continuă a profesorilor și tutorilordepractică.Organizatedeuniversitățilepolitehniceșidealteinstituții din învățământul terțiar tehnic, aceste masterate vortrebuiorganizate,deasemenea, înparteneriat cuangajatorii.Studiiledemasteratarurmasăconsolidezestatutulprofesionalalcelorcarepredaudisciplinetehnice,săstimulezecompetențașicreativitatea,maicuseamăîndomeniitehnologicedevârf.Deasemenea,arputeadeschidecăispreabordărimulti-șitrans-disciplinare,spreconsolidareacontribuțieistudiuluidisciplinelortehniceladezvoltareacompetențelor-cheie.

MENCȘ


Modificarea sistemului de evaluare a activității cadrelor didactice (obiective, mecanisme și instrumente),astfelîncâtevaluareasăfierealizatăpebazădecompetențeșiperformanțeclareșimăsurabile.ÎncontextulÎPT,esteesențialcaevaluareasăcuantificemăsuraîncares-areușitatingereadecătreelevia standardelor de performanță specifice, precum și relevanțacalificărilorobținutepentrupiațamuncii.Unindicatorimportantîn evaluarea calității activității cadrelor didactice ar putea finivelul de angajabilitate al absolvenților (ponderat desigur cualteelementeprecumcalitatea intrărilor în sistem).Pondereacriteriilor legate de dezvoltarea competențelor elevilor șipotențialuldeangajarealabsolvențilorarurmasăcreascăînraportcualtecriteriiprecumparticiparealaconcursuri,calitateadeautordemanuale,activitateaîncadruldiverselorcomisiietc.

MENCȘ/Angajatori

Suplimentarea personalului implicat în practica elevilor pentru a crește calitatea activității practice.Avândînvederefaptulcăoclasădeeleviesteîmpărțitălamaimulțiangajatori,esteextremdedificilcaprofesorulcoordonatordepracticăsăîipoatăsupravegheacorespunzător.Dinacestmotiv,propunemca un profesor de practică să răspundă de maxim 10 elevicareseaflăînpracticălaagențiieconomici.Unnumărmaimicdeelevi,arputeaconduce lacreștereaeficiențeiactivitățiideîndrumareapracticii,prinutilizareaunorinstrumentemodernedeevaluareprecumobservareasistematicăaactivitățiielevilor,proiectuletc.

MENCȘ

Măsuri de atragere a cadrelor didactice în ÎPT:

► Recunoașterea formării profesionale anterioare apersoanelor active în cadrul unor unități economicepentru a le permite să devină cadre didactice pentrumateriidespecialitate,dacăîșidorescrecalificareasausuplimentareaveniturilorprinactivitățididactice;

► Dezvoltarea sistemului de plată cu ora, astfel încâtsăpoatăfiatrași specialiștidinmediulprivatcaresăpredeaelevilormateriiletehnice;

MENCȘMFP


► Acordarea de stimulente financiare absolvenților deînvățământsuperiorcurezultatebune,caredorescsăpredeaînÎPT;

► Dezvoltarea parteneriatelor cu universitățile tehnicepentru realizarea activității practice a studenților încadrul modulelor pedagogice în liceele tehnologicesau școlile profesionale. Dată fiind concentrareauniversitățilortehniceînmarileorașe,pentruacoperireaunuinumărmaimarede liceeșișcoliprofesionaleșistimulareastudenților,arputeafiutilăoferireadesprijinfinanciarpentrudeplasărileacestora.

Consolidarea statutului tutorilor de practică din întreprinderi prindobândireade:

► competențe în domeniul pedagogic, prin cursuri deformare în domeniul învățării centrate pe formareadecompetențe, învățăriiactiveșievaluăriicontinuearezultatelorșcolare;

► sporurisalarialesusținutedelabugetuleducației,cuosumăagreatădeguverncuasociațiilepatronale;

► norme de muncă reduse, timpul economisit astfelurmând să fie utilizat pentru îndrumareaactivității deinstruirepracticăaelevilor.

MENCȘ/Angajatori

Curriculum

Revizuirea curriculumului din ÎPT pentru a determinamăsura în care acesta răspunde noilor cerințe ale piețeimuncii,schimbărilortehnologice,precumșicerințelorspecificeunui curriculum bazat pe competențe. Procesul de revizuiretrebuierealizatînparteneriatcuagențiieconomici.ProcesulderevizuireacurriculumuluipresupuneevaluareamăsuriiîncarecurriculumulÎPT:

► estecoerentcufilozofia,principiileșivalorilepromovatedesistemulcurriculardinRomânia;

MENCȘ/Angajatori


► existăunechilibruîntrecompetențelegeneraleaferentediferitelor domenii de specialitate și competențeletransversale(comunicare,gândirecritică,rezolvaredeprobleme,protejareamediuluietc.);

► raportuldintreteorieșipracticăînclinăînfavoareaceleidinurmă;

► noiletehnologiisuntdeplinintegrate;

► asigurăflexibilitatepepiațamuncii.

Diversificarea metodologiei didactice și adecvarea acesteia la specificul ÎPT: accentuarea învățării prin descoperire,a explorării, a rezolvării de probleme, învățării prin acțiune(learning by doing)etc.,stimulareagândiriișiaatitudinilordetip antreprenorial etc.; în egală măsură școala ar trebui săintegreze metode dezvoltate în domeniul educației adulțilorprecumshadowing,coaching,vizitedestudiu,învățarelaloculdemuncă,workshoptematicetc.

MENCȘ

Creșterea calității și diversificarea resurselor pentru învățare utilizate în egală măsură pentru transmiterea decunoștințe, dezvoltarea deprinderilor practice, cât și pentrucultivarea atitudinilor bazate pe valori – manuale, materialesuport,audio-video,laboratoarevirtuale,softwareeducațional,mașinișiechipamentespecifice.

MENCȘ/Angajatori

Dezvoltarea de noi instrumente de evaluare și de autoevaluare a elevilor care să îmbunătățească eficacitateaînvățării, să faciliteze învățarea și transmiterea cunoștințelorpractice,precum:

► caietulpentruactivitateapracticăalelevului.Importanțaacestor caiete trebuie să crească, acesta incluzândînsemnări ale elevului din timpul activității practice,dar și feedbackul tutorelui de practică de la agentuleconomicșialprofesoruluidepracticăde la instituțiade învățământ.Corect utilizate, astfel de instrumente

MENCȘ/Angajatori


pot să asigure coordonarea activității agențiloreconomicicuceaaunitățilordeînvățământ,creștereacoerenței informației furnizateelevuluișicreareauneibazecomunedeevaluareaactivitățiielevilor.

► „întreprinderi de exercițiu” care să le permitătranspunerea înpracticăacompetențelor specificeșitransversaleacumulate.

► aplicațiionlinecuexercițiipracticesubformădejoc.Creșterea numărului orelor de activitate practică în cadrul planurilor de învățământ pentru liceele tehnologice și consolidarea parteneriatului cu angajatorii la acest nivel de pregătire.Cutoatecăniveluldecalificareoferitestemaiînalt,număruldeoredepregătirepracticărealizatdeelevii liceelortehnologice(1000deore)estelajumătatefațădeceleoferitedeșcolileprofesionale.Decelemaimulteori,angajatoriipreferăabsolvențiideșcoliprofesionaletocmaipentrucăaumaimultăpregătirepracticășiomaibunăînțelegereanevoilorconcretedelaloculdemuncă.

MENCȘ/Angajatori

Servicii de orientare și consiliere

Regândirea sistemului de selecție a elevilorcareseînscriula școlile profesionale și în liceele tehnologice: Opțiuneapentruaceastărutădedezvoltaretrebuiesăincludășitestarea competențelor specifice domeniului ÎPTșinusăsebazezedoar pe evaluarea nivelului lor de cunoștințe generale (limbaromână,matematică,istorie)așacumseîntâmplăînprezent.

MENCȘ

Creșterea numărului de consilieri școlari și a numărului de ore de consiliere și orientare profesională în ciclul gimnazial. Pentru a avea eficacitatea dorită, activitatea deconsiliere și orientare profesională trebuie să se desfășoarepe întreaga durată a învățământului gimnazial, cu implicareaelevul,darșiapărințiloracestuia.

MENCȘ


Activitatea de consiliere și orientare profesională estenecesarsăsederulezepeoperioadămaimaredetimpșisăcuprindă:aplicareaunorbateriideteste,vizitedestudiu,discuțiiindividualizatecueleviișicupărințiilor.

MENCȘ

Adecvarea competențelor la cerințele pieței muncii

Contractul de practică trebuie să fie realizat între agentul economic - elev – instituția de învățământdeoarecefiecaredintreceitreiactoriareresponsabilitățipentrureușitaprocesuluideformareînÎPT.Contracteleîncheiateîntreaceștitreiactoriartrebuisăprevadăresponsabilitățilefiecăruiaînacestproces,astfelîncâtsăfieacordatăimportanțacuvenităroluluiinstituțieideînvățământ,darșiagentuluieconomic.

MENCȘ/Angajatori

Instituționalizareaunormecanismeeficientedemonitorizareainserției absolvenților pe piațamuncii care să ofere informațiidespredomeniiledeactivitateeconomicăîncares-auangajataceștia, dar și despre competențele care le sunt necesare laloculdemuncă,competențelecarei-auajutatlaangajareetc.Toate aceste informații sunt extrem de necesare în procesuldeadaptareacurriculumului lacerințelepiețeimuncii.Acestemecanismepotfi:

► Tracer studies – studii de monitorizare a inserțieiîn care respondenții sunt foștii absolvenți. Aceștiasunt chestionați despre parcursul profesional dupăfinalizarea studiilor, competențele necesare la loculde muncă, măsura în care competențele dobânditepeparcursulstudiilorrăspundcerințelorpiețeimuncii,competențesuplimentarecareartrebuisăfieformatedesistemuldeînvățământ.

► Studiidemonitorizareaainserțieiabsolvențilorîncarerespondențiisuntangajatorii–pentruaanalizamăsuraîn care absolvenții dețin competențele necesare pepiațamuncii,cecompetențearmaifinecesareetc.

MENCȘ


Creșterea vizibilității și prestigiului ÎPT

Multiplicarea și diversificarea efortului de mediatizare a avantajelor (de natură profesională, financiară etc.) ale ÎPT,maialesînzoneledefavorizatedinpunctdevedereeconomic(campaniimedia,promovareaexemplelordesuccesetc.).

Campanii de sensibilizare a părinților – campanii media,caravaneînmediulrural.

Campanii de sensibilizare a elevilor–vizitedestudiupentrueleviidegimnaziulaangajatori,întâlniricuangajatorii,caravane.

MENCȘ/Angajatori/Instituțiideînvățământ

2. Politici publice informate și predictibile

Elaborarea și coordonarea politicilor educaționale

Crearea unei comisii interministeriale coordonată de primministrucaresăpunălaolaltăministerelecuatribuțiiîndomeniu.Acestavafiunmecanismdecoordonaredepoliticăpublicăaflatlacentrulguvernuluișivaavearolulde:

► a alinia și a asigura sinergia între diversele strategiiexistente în România specific pe domeniul educațieiși formării profesionale și/sau incluzând referiri laînvățământul profesional și tehnic (inclusiv România competitivă);

► a ajuta la evitarea suprapunerilor și contradicțiilor îndeciziiledepoliticăpublică,vaaveaunrolimportantînmenținereaproblematicii învățământuluiprofesionalșitehnicsuspeagendaguvernului;

► acoordonaprocesulderevizuireacalificărilorastfelîncâtsă corespundă atât cerințelor educației profesionaleinițiale(realizatăprinînvățământulprofesionalșitehnicaflatîncoordonareaCNDÎPT),câtșiceloraleeducațieiprofesionalecontinue(realizatăprincursurideformareprofesionalăpentruadulțișiaflatăînresponsabilitateaAgențieiNaționaleaCalificărilor).Revizuireacalificărilorar trebui săaibăcaprioritate intereselepe termenșilungalemediuluideafacerișialeeconomieinaționale.

Guvern


► a revizui cadrul legislativ privind ÎPT astfel încât săfie coerent și aliniat prevederilor strategiei; a revizuistrategia,atuncicândseimpune,porninddelanevoileexistente la nivel național (ale elevilor, angajatorilor,sistemului ÎPTetc.),nudelațintelestabilite lanivelulUE.

Grup de lucru în cadrul MENCȘ pentru creșterea calității coordonării intra ministeriale în domeniul ÎPT în sensulcreșteriicoerențeistrategiilorșidocumentelorlegislativeprin:

► integrareaStrategieiEducațieișiFormăriiProfesionaleîn cadrul Strategiei Naționale de Educație pentruatingereaobiectivelorgeneralealesistemuluinaționaldeeducație.

► revizuirea calificărilor de cătreANCșiCNDÎPTastfelîncâtacesteasăaibăînvedereintereselepetermenșilungalemediuluideafacerișialeeconomieinaționale.Aceastărevizuiretrebuiefăcutăînurmaorganizăriideconsultăricumediuldeafaceri.

► existența planurilor de implementare cu indicatori,termenede realizareși responsabilipentrustrategiileexistente.

MENCȘ

Creșterea gradului de operabilitate a site-urilor CNDÎPT, MENCȘastfelîncâtsăpermită:identificareafacilăaprincipalelordocumente de politică publică din domeniu, publicareadocumentelorelaborateîncadruldiverselorproiectenaționalealeCNDÎPTșiconsultareacupărțileinteresate.

MENCȘ/CNDÎPT

Reconsiderarea documentelor de politică publică din domeniul ÎPT pornind de la cunoașterea nevoilor de forțăde muncă calificată realizată profesionist și sistematic, de laevaluarea performanțelor legate de inserția absolvenților pepiațamuncii.

MENCȘ/CNDÎPT


Elaborarea de ghiduri de lucru care să faciliteze angajareadiverșilor actori sociali în dezvoltarea politicilor publice îndomeniul ÎPT pe teme de interes specifice (standarde depregătireprofesională,calificări,curriculaetc.),pentrucreștereatransparențeisistemuluiînbeneficiultuturorfactorilorinteresanți–elevi,angajatori,școalăsireprezentanțiicomunităților.

MENCȘ/CNDÎPT

Strategii de finanțare a ÎPT

Creșterea nivelului finanțării publice a ÎPT este o condițieesențială pentru eficientizarea sistemului. Este necesară ocreștereabugetuluialocateducațieiastfelîncâtsăfieacordatăoalocarebugetarămaimareÎPT.Stabilireabugetuluialocatperelevtrebuiesăfierealizatăpebazauneianalizerealeanevoilorexistente.

Guvern

Acordarea de facilități fiscale pentru angajatori(deducereaTVApentruechipamentedonate,deducereaimpozitulpeprofitpentrucosturileimplicateînactivitățiledeformareprofesională).

Guvern

Finanțarea cu prioritate din fondurile structurale a unor proiecte strategice de revizuire a curriculumului și a standardelor profesionale, precum și crearea de materiale didactice actualizate la nevoile de dezvoltare curente.

Guvern

3. Flexibilitate Un sistem legislativ flexibil care, pornind de la o serie destandardeșiprincipiidebunăpracticăagreatelanivelnațional,să:

► permită înființarea școlilor în sistem dual acolo undeexistăcondițiipropice;

► permităadoptareadesoluțiialternativeînzoneleslabdezvoltate economic. Decizia ar urma să fie luată lanivel regional/județean, în conformitate cu principiuldescentralizării,decătreautoritățilelocaleîncolaborarecuparteneriisociali(angajatorii);

MENCȘ/CNDÎPT


► încurajezeinstituțiiledeînvățământsăsusținădiverseformealternativedeorganizareaÎPT.

Nucredem înviabilitateaunor inițiativeprecumgeneralizareaînvățământuluidual,avândînvedereexperiențainternaționalăacumulată în domeniu, precum și specificul dezvoltăriieconomice a României, unde zonele puternice din punct devedereeconomicalterneazăcucelemodestșislabdezvoltate.Dimpotrivă,unmecanismdescentralizatdedecizieînceeacepriveștetipuldeșcoală,modalitateaderelaționarecuangajatoriietc.areșansesăaducăvaloareînsistemulÎPT,sărăspundămairapidșimaieficaceatâtnevoilordedezvoltareindividualăaletinerilor,câtșinevoilorpiețeimuncii.Pentru un ÎPT dual eficient ar trebui îndeplinite următoarelecondiții:

► organizarea activității practice pe grupe mai mici deelevi(12-15elevi,nu28cumseîntâmplăînprezent),astfel încât să fiemai ușoară încadrarea acestora înactivitateadeproducțieaoperatoriloreconomici;

► reglementarea mai bună a contractului cu agențiieconomici: o alternativă la contractele de practică oreprezintăîncheiereaunorcontractedeucenicie,caresăfiescutitedeplataimpozitelor;

► schimbări ale sistemului de învățământ profesionalîn ce privește planul de școlarizare, standardele decalificăriprofesionale,acreditareacalificărilor,curricula,materialeledeînvățarealeelevilor;

► recunoașterea rolului important al instituțiilor deînvățământ, mai ales pentru formarea competențelortransversale,darșiacelorteoreticespecificecalificării.

MENCȘCNDÎPT

Agențieconomici

Constituirea unei rute profesionale complete, care să seîncheiecuun bacalaureat profesionalcaresăofereeleviloroportunitateadeaurmacursurileunor instituțiideînvățământsuperior cu profil tehnic. Nivelul de pregătire al elevilor din

MENCȘ


liceeleteoretice(deex.promovabilitatescăzutălabacalaureat),șicentrareacurriculeidin liceeletehnologicepecompetențelepracticeîntărescnecesitateabacalaureatuluiprofesional.

Creșterea ponderii curriculumului în dezvoltare locală (CDL) pentru a acorda o mai mare importanță adaptăriipregătirii profesionale a elevilor la cerințele pieței munciilocale.PondereamaimareaCDLarfacilitatranzițiaaelevilorde la școală la piața muncii, prin asigurarea competențelorprofesionale necesare agenților economici de la nivel local.

MENCȘCNDÎPT

4. Sistem participativ

Dezvoltarea unor mecanisme de consultare publică și dezvoltareade proceduri de obținerea și integrare a feedbackului

Dezvoltarea unor mecanisme de consultare publică care să aducă elemente de proceduralizare legate de obținerea și integrarea feedback-ului de la factorii interesați.Pentrua crește caracterul participativ al procesului de reformăprivind ÎPT este necesar să se realizeze structuri formalecare să aibă competențe specifice privind consultarea,analiza și monitorizarea reformei, adaptarea ei la cerințelepieței muncii și privilegierea abordărilor pe termen mediu șilung. În continuarea activităților de coordonare tehnică dejaexistente, încadrulCNDÎPTsepoatecreaungrup de lucru care să asigure participarea factorilor interesați la discuțiile,analizele și elaborarea de propuneri privind managementulreformei ÎPT.Grupulde lucruvafi formatdin reprezentanțiaiMENCȘ(CNDÎPT,ANC),MMFPSPV,MECRMA,angajatorilor,sindicatelor, altor structuri neguvernamentale reprezentative.Acestgrupdelucrusevaîntâlniperiodicșivaavearoluldea:

► Dezbate principalele decizii de politică publică(strategii, legislație) în domeniul ÎPT astfel încât toțiactorii interesați să poată oferi feedback care să seregăseascăulteriorîndeciziafinală;

► Analiza oferta educațională în domeniu și a propunemodificareaacesteia;

► Dezbate standardele de pregătire profesională,

MENCȘ/CNDÎPT


calificările, curricula astfel încât să răspundă într-omăsurămaimarenevoilorangajatorilor;

► Elabora propuneri de îmbunătățire a organizării șifuncționăriisistemuluideÎPT;

Pentru a se asigura obținerea și integrarea feedback-uluifactorilorinteresațiestenecesar:

► Să fie asigurată reprezentativitatea participanților –anunțpublicdeconstituireagrupuluidelucrușiinvitațiedeparticiparetrimisătuturorcelorinteresați;

► Săexisteunsetdeprocedurideorganizareaîntâlnirilor– publicarea anunțului pe rețelele de socializareși pe site-ul CNDÎPT, transmiterea de e-mailuri cuinvitația de participarea către toți factorii interesați,transmitereacătretoțiparticipanțiiaagendeiîntâlniriișiadocumentelorcarevorfidiscutate;

► Săexisteunsetdeproceduripost-întâlnire–realizareaunei minute a întâlnirii, transmiterea acesteia cătretoți participanții, publicarea minutei pe rețelele desocializareșipesite-ulCNDÎPTcasăpoatăficonsultatădecătretoțiceiinteresați.

Pentruomaibună funcționareastructurilorexistente lanivellocalcareasigurăparticipareafactorilorinteresațiladezbaterileșideciziileprivind ÎPTpropunemo revizuirea regulamentelorde funcționareastructurilorde tipCLDPSsauCR, în sensulcreșteriigraduluideproceduralizareprivind:

► desfășurarea sesiunilor de lucru prin stabilireaobligativității de a asigura reprezentativitateaparticipanților–transmitereaanunțuluideparticiparelaîntâlniri către toțiagenții economicidin județ (chiar șicătreceicarenuauacorduridepracticăcuinstituțiileÎPT);

► managementulsesiunilordelucru-transmitereacătre

MENCȘ/CNDÎPT


a agendei întâlnirii și a documentelor care vorfi discutate, realizarea unei minute a întâlnirii,transmitereaacesteiacătretoțiparticipanții,publicareaminutei pe rețelele de socializare și pe site-ul ISJca să poată fi consultată de către toți cei interesați;

► metodologiidecolectareainformațiilordelaangajatori– a) chestionar de identificare a nevoii de forță demuncă cu calificare 3 și 4 aplicat angajatorilor; b)studii cantitative și calitative de colectare a opiniilorangajatorilor privind performanțele unităților școlarede la nivel local în formarea elevilor și organizareaprogramelordepractică;c)evaluareaprogramelordepractică desfășurate în unități economice; d) tracerstudy-evaluareaperformanțelorabsolvențilordeșcoliprofesionaledeaseintegrapepiațamuncii;

► elaborarea documentelor strategice locale – PlanulLocal deAcțiune pentru Învățământ (PLAI) și PlanulRegionaldeAcțiunepentruÎnvățământ(PRAI)–printr-unprocesdeconsultareamplucutoțiactoriiinteresați.

Ca urmare a culturii participative scăzute și a faptului cădezvoltareaacesteiaconstituieunprocesdelungădurată,unprim pas pentru stimularea participării agenților economici șiaaltorpartenerisociali ladezbateriși luareadeciziei, îlpoateconstitui realizarea unei campanii publice de diseminare amodelelordebunăpracticăprivindimplicareamediuluiprivatînsusținereaÎPT,identificatelanivelnațional.

Așadar, recomandăm organizarea în România a unui model de ÎPT mixt, în care școlile carefuncționează în sistem dual să coexiste cu cele în care procesul de învățare, inclusiv practicaelevilor,sedesfășoarăcuprecăderelanivelulșcolii.Modelulartrebuisăfieunulflexibil,caresăpermitădeciziiinformate,luatelanivellocalînraportcurealitățilesocio-economiceexistente,prinmecanismedeparteneriatfuncționaledeparteneriatpublic-privat.

Înconcepțiaautorilor,încadrulprocesuluidereformă,accentultrebuiemutatdelacealegislativăși


instituțională,dominantăpânăînprezent,cătreschimbareamecanismelordefuncționareaÎPTșicătremodulîncareesteorganizatprocesuldepredare-învățareșirezultateleacestuia(deexemplugraduldeangajabilitatealabsolvențilorÎPT).Impulsionatădelacentru(vezipropunerilecevizeazăeficientizareapoliticilorpubliceîndomeniuÎPT),schimbareaarurmasăseproducălanivelulșcolilorșialangajatorilor,prin:

1. asumareadecătreangajatoriaunuirolactivîndomeniulpregătiriiprofesionaleaelevilor:

• integrareaÎPTînpropriilestrategiideresurseumane;• implicareaactivăînstructuriledeparteneriatcareurmeazăsăguvernezeÎPT;• modificareastatutuluitutorilordepractică,inclusivprindezvoltareacompetențelordidactice;

2. reconsiderareaactivitățiișcoliidinperspectivanevoilorindividualealeelevilor:

• susținereafinanciarăacopiilorprovenițidinmediidezavantajate;• consolidareaprocesuluideorientareșcolarășiprofesionalăîncepânddelaniveldegimnaziu;• implementareaunormecanismedeselecțieaelevilorpebazădeaptitudini;

3. deschiderearealăașcoliicătrepiațamuncii:• creșterea atenției acordate competențelor de tip trans-curricular, cu precădere a celor

antreprenorialeîncurriculumulșcolarîncepândcueducațiatimpurie(învățământulprimar);• modificarea raportului teorie-practică în favoarea celei din urmă,mai cu seamă în cazul

liceuluitehnologic;• revizuirea curriculumului din ÎPT pentru a determina măsura în care acesta răspunde

noilorcerințealepiețeimuncii,schimbărilortehnologice,precumșicerințelorspecificeunuicurriculumbazatpecompetențe;

• creșterea eficacității contractului de practică încheiat cu angajatorii (contract tripartit, curesponsabilitățiclarealetuturoractorilorimplicați);

• apropiereaactivitățiidepracticădecondițiilerealedemuncădinîntreprinderi,înprincipalprincreștereaponderiiînvățământuluidualșiapracticilorasociateacestuia;

• reconsiderareamecanismelordeformareprofesionalăcontinuăaprofesorilorșimaiștrilor,acordândopondereimportantăformăriilaniveldeîntreprindere,încondițiirealedemuncă.


ProcesuldeimplementareareformeiîndomeniulÎPTartrebuisăînceapăfărăîntârziere,urmândafiproiectatînetape,astfel:

• PrimaetapăarurmasăcuprindătoateintervențiilecaresuntposibileîncadruljuridicoferitdeLegea1/2011șiacesteasuntnumeroase,acoperindtoatepropunerileaferenteprincipiilordebunăpractică3.Flexibilitate,4.Sistemparticipativșiparțialpropunerileaferenteprincipiilor1.Centrareapenevoileelevilorșiangajatorilor(maicuseamălanivelulschimbareacurriculare,a practicilor didactice și a mecanismelor de formare continuă a resurselor umane implicateîn ÎPT– ingineri,maiștri, tutori în întreprinderi;deasemenea,sepoatedeclanșaprocesuldedezvoltare a campusurilor școlare), 2. Politici publice informate și predictibile (Elaborarea șicoordonareapoliticiloreducaționale).Singureleschimbări legislativeadmiseînaceastăetapăsuntceleintroduseprinordinedeministruși,eventual,hotărârialeguvernului.Nusuntnecesareintervențiilanivelulstructurilorinstituționale.Încadrulprimeietapearurmasăserealizezeșiun inventarcompletalschimbărilor legislativenecesare implementăriiceleide-adouaetape.Finanțareaactivitățiloraferenteprimeietapearurmasăsefacă,preponderent,dinproiectecufinanțareeuropeană.

• A doua etapă va cuprinde acele intervenții care presupun schimbarea cadrului legislativ, înprincipalîndomeniulfinanciar/fiscal.Obiectulacestorintervențiiarurmasăfiecreștereaniveluluide finanțare a ÎPT, acordarea de facilități fiscale pentru angajatori, reglementarea tipului decontractșcoală-angajator-elev,susținereaelevilorprovenițidinmediidezavantajateetc.


REFERINȚE

Boboc, C., Țițan, E., Tudose, D. (2011). Piața muncii din România: persoane vulnerabile șivulnerabilități,RevistaRomânădeStatistică,Nr.5,pp.41-54.

CEDEFOP(2008),TerminologyofEuropeaneducationandtrainingpolicy-Aselectionof100keyterms,On-line:http://www.cedefop.europa.eu/en/Files/4064EN.PDF.

CEDEFOP(2011).Thebenefitsofvocationaleducationand training,Luxembourg: PublicationsOfficeoftheEuropeanUnion.

Chenic,A.Şt.(2012).OanalizădeactualitateaevoluțiilorșistructurilorpepiațamunciiînUniuneaEuropeanăîncorelațiecucerințeleflexicurităţiipiețeimuncii,EconomieteoreticășiaplicatăVolumulXIX,Nr.3(568),pp.76-95.

Chiș,C.(coord.), (2012).Conceptdemăsuri integratedecombatereașomajului,studiurealizatîn cadrul proiectului „Creșterea gradului de ocupare a forței demuncă prinmăsuri integrate încooperare transnațională”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul OperaționalSectorialDezvoltareaResurselorUmane2007-2013,http://www.cgofm-mict.eu/docs/concept.pdfComisia Europeană (2010). Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,ecologicășifavorabilăincluziunii,Brussels,3.3.2010COM2020final.

Comisia Europeană (2015). Raportul de țară al României pentru 2015, Bruxelles, 26.2.2015SWD(2015)42final.

ConsiliulUniuniiEuropene(2009).ConcluziileConsiliuluidin12mai2009privinduncadrustrategicpentrucooperareaeuropeanăîndomeniuleducațieișiformăriiprofesionale(„ET2020”).

EuropeanParliament,(2014).Dualeducation:abridgeovertroubledwaters?,EuropeanParliament’sCommitteeonCultureandEducation.

ExactCercetareșiConsultanță(2015a).Publicgeneral.Raportdecercetarecantitativă.

ExactCercetareșiConsultanță(2015b).Piațamunciipentrumeseriașicalificați–Angajatori.Sondajdeopinie.Raportdecercetarecantitativă.

84|Referințe

Fartușnic,C.(coord.)(2014a).Finanțareasistemuluideînvățământpreuniversitarpebazădestandardedecost:oevaluarecurentădinperspectivaechității,UNICEFRomânia,București:Vanemonde.

Fartușnic,C.(coord.)(2014b).Participarealaeducațieînînvățământulsecundarsuperior.OprovocarepentrupoliticilecurenteînRomânia,UNICEFRomânia,București.

MinisterulEducațieiNaționaleșiCercetăriiȘtiințifice(2016).Metodologiadeorganizareșifuncționareaînvățământuluiprofesionaldetipdual,destat,pentrunivelul3dinCadrulNaționalalCalificărilor.http://www.alegetidrumul.ro/uploads/Metodologia_de_organizare_si_functionare_IP_dual_12_08_2016.pdf

MinisterulEducațieiNaționaleșiCercetăriiȘtiințifice(2015).RaportprivindstareaînvățământuluipreuniversitardinRomânia.

Parlevliet,J.şiXenogiani,Th.(2008),RaportprivindocupareainformalăînRomânia,CentruldeDezvoltareOECD.

Tudose,G.,Țoțan,L.Șt.,Cristache,S.E.(2013).ModeledeanalizăapiețeiforțeidemuncădinRomânia,Economieteoreticășiaplicată,VolumulXX,No.4(581),pp.104-113.

UNESCOTerminologyofTechnicalandVocationaleducation,On-line:https://books.google.de/books/about/Terminology_of_Technical_and_Vocational.html?id=BTo6nQEACAAJ&redir_esc=y.

Varly,P.etal.(2014).CostulinvestițieiinsuficienteîneducațieînRomânia:raportfinalpentruUNICEF,București.

85|Referințe

SURSE DE DATE STATISTICEEUROSTAT.http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Europe_in_figures_-_Eurostat_yearbook

InstitutulNaționaldeStatistică-Româniahttp://www.insse.ro/cms/

InstitutulNaționaldeStatistică,2016,Ocupareșișomaj,comunicatdepresă,http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_2015r.pdf

Ministeredel’ÉducationNationale,del’EnseignementSupérieuretdelaRecherche.2013.Lesélèvesduseconddegré/Repèresetréférencesstatistiques-édition2013.http://cache.media.education.gouv.fr/file/2013/49/1/DEPP-RERS-2013-eleves-second-degre_266491.pdf

86|Sursededatestatistice

ANEXA 1. MODELE DE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUIPROFESIONAL ȘI TEHNIC ÎN EUROPA

StudiulDual education: a bridge over troubled waters? (PE, 2014) identificăexistența la nivelulUniuniiEuropeneapatrumodeledeorganizareaÎPTînEuropa,pecareledescriemînceleceurmează.

A1.1 ÎPT ÎN SISTEM DUAL

Acestmodelcombinăînvățarealaloculdemuncăcuceadincadrulșcolii.Sistemuldualfuncționeazăpentrușiînacordcupiațamuncii,furnizândeconomieiforțădemuncăbinecalificată.Încadrulacestuisistem,instituțiiledeînvățământșiangajatoriisauorganizațiialeacestoraîmpartresponsabilitateapentru:

• setuldecompetențegeneraleșispecificecaretrebuiedezvoltatpentruînsușireauneianumemeserii;

• conținuturileînvățării;• metodeledepregătireșibazamaterialănecesarăpentruatingereaobiectivelorpropuse;accentul

cadepeactivitateapracticăcareesteorganizată,nemijlocit,înîntreprindere;• costurileformării,guvernulacoperindcostulformăriiînșcoală,iarangajatoriifinanțândformarea

înîntreprindere;

În sistemul dual, statutul ucenicilor este guvernat de un contract demuncă care definește clardrepturileșiobligațiilepărților implicate(ucenicul,compania, instituțiade învățământ). Învirtuteaacestuicontract,uceniciisuntremunerațișiliseplătesccontribuțiilesociale,iarlafinalulstudiilorprimescuncertificatcareesterecunoscutlanivelnațional.

Învățământul dual nu este doar o chestiune tehnică, ci are o importantă componentă culturală:presupuneun tipdesocietate în careactorii interesați, înesențăagenții economici și instituțiileguvernamentale,suntdispușisă-șiîmpartăresponsabilitateapentruformareaprofesionalăatinerilorșisăinvesteascăînacestproces,pedeopartelanivelșcolii,pedealtăpartelacelalîntreprinderii.Avantajeleacestuimodelsunt:

87|Anexa1

• unnumărmaredeelevibeneficiazădeavantajeleformăriiprofesionaleîncondițiidemuncăreale;

• faciliteazătrecereadelamediulșcolar,lacelspecificmunciiînîntreprindere,conducândastfellaunnivelînaltdeangajabilitateaabsolvenților;

• puternica implicare a angajatorilor garantează caracterul actual al calificărilor, alinierea lanecesitățilepiețeimuncii,crescândtotodatănotorietateașiatractivitateasistemului;

• sistemulestereglatdemecanismesolidedeasigurareacalității;• esteunsistemfoartepopularșilargacceptatînțărilecareîlpractică;diplomaobținutăînfinal

areovaloareridicatăpepiațamuncii.

Provocărileadusedeacestmodelsunt:

• buna funcționare a componentei de învățare la locul demuncă depinde de oferta de stagiide ucenicie venită din partea angajatorilor; Însă în perioade de instabilitate sau recesiuneeconomică numărul locurilor oferite de angajatori poate scădea, în timp ce numărul elevilor,potențialbeneficiariaisistemului,rămâneînliniimariconstant;

• depindedeagențieconomicicareauviziuneșistrategiidecreștereeconomicăpetermenlungșicareauoculturăabusinessuluicareimplicăasumareaderesponsabilități;

• esteorutădeformareselectivă,nutoțieleviiavândoportunitateadeafiinclușiîntr-unprogramdeucenicie;existărisculdemarginalizareatinerilorprovenițidinmediidezavantajate;

• decelemaimulteori,accesulabsolvențilorcătreînvățământulsuperiorestefoartedificil,fiindnecesarecursurișiexamenesuplimentare.

• companiiletrebuiesădispunăderesurseletehniceșiumanenecesarepentruaasiguraoamplăgamădecompetențeșicalificarecompletăaucenicilorpetotparcursulșcolarizării;esteosituațieproblematicăpentrucompaniilemici.

AcestmodelestepracticatînAustria,Danemarca,GermaniașiElveția,iarnivelulredusalșomajuluiînrândultinerilordinacestețări,estedeseoriatribuiteficiențeisistemuluidual.DeșiesteceamaiimportantărutăprofesionalăurmatădetineriîncadrulÎPT,aceastacoexistăcusoluțiicomplementare,considerateînsăcafiindmaipuțineficiente.Înplus,programelealternativevizeazăcuprecăderesectoaredeactivitatecareauunanumitspecific,așacumse întâmplăcudomeniilesănătățiișieducațieiînGermania.

88|Anexa1

A1.2 PROGRAME DE UCENICIE CA SPECIALIZARE PARALELĂ CU ALTE FORME DE ÎPT

Celde-aldoileamodelesteunulmixt, încareprogrameledeuceniciedescrisemaisus (ÎPT însistemdual)coexistăcuÎPTcupracticăîncadrulșcolii.Înmultecazuri,celedouătipurideformareprofesionalăsuntgestionatedeministerediferite,așacumestecazulGreciei(rutadualăseaflăînresponsabilitateaministeruluimuncii,iarceatradițională,dinșcoală,subautoritateaministeruluieducației),saudedepartamentediferitedincadrulministereloreducației,cumseîntâmplăînFranțasauMareaBritanie.

ÎnceeacepriveștesistemuldecertificareaabsolvențilorsistemuluidualînraportcualteformedeÎPT,încadrulUE,aufostidentificatedouăsituațiispecifice,astfel:

► înprimulcaz,eleviipotobținecertificatedecalificareidentice,indiferentdetipuldeșcoalăpecareîlurmează,așacumseîntâmplăînFranța,ItaliasauînOlanda;

► în cea de-a doua situație, calificările obținute prin programele de formare din școli suntdiferitefațădeceleobținuteîncadrulșcolilorpentruucenici,acestsistemfiindpracticatînMareaBritanie,PoloniasauItalia.

Avantaje modelului sunt:

• estemaipotrivitpentrustatelecarenuauangajatorilafeldeputernicicaceidinGermaniasauAustriașiniciculturadebusinessexistentăînacestestate;

• ofertadestagiidepracticăestemaiușordecoordonatcucerereadinparteaelevilor,avândînvedereexistențaspecializărilorînșcoli;

• existențaamaimulterutealternativefacecarisculdemarginalizarepentrueleviicuproblemesăfiemaimic,iarmăsuriledeprevenireaabandonuluișcolarmaieficiente;

• eleviiauposibilitateadea-șischimbaorientareaprofesionalăîntimpulstudiilor,tranzițiaîntreÎPTbazatpepracticaînșcoalășiprogrameledeuceniciefiindrelativfacilă;

• efortuldeorganizareaprogrameledeuceniciesepoateconcentrapeacelesectoarecareaupotențialmaximdeorganizareșipresupuncosturimultmaimicipentruangajatori;

• face posibilă flexibilizarea politicilor și focalizarea învățământului dual pe anumite ramurieconomicecareasigurăcreștereaeconomicărapidă.

Provocările cu care se confruntă modelul sunt:

89|Anexa1

• înțărilecarepracticăacestmodel,școliledeucenicisuntprivitedemulteoricaoadouașansăoferităelevilorcurezultatemodestelaînvățătură;inclusivangajatoriisuntreticențiînacolaboracuastfeldeelevi;

• gradulmairidicatdeflexibilitateimpunemăsurimairiguroasedeasigurareacalitățiipentruaoferieficacitatesistemului;

• centrareaprogramelordeuceniciepemeseriidetiptradițional(meșteșuguri),facecasectoarelecelemaidinamice,caresigurăcreștereaeconomicăațării,săfieafectatedelipsapersonaluluicalificat;

• deșiteoreticposibil,accesulînînvățământulsuperiorestedificil.

A1.3 ELEMENTE SEMNIFICATIVE ALE ÎNVĂȚĂRII LA LOCUL DE MUNCĂ INTEGRATE ÎN PROGRAMELE DIN ȘCOLI

În cadrul acestui model, formarea la nivelul școlii este principala formă de ÎPT, însă aceastaintegreazăcaracteristicialeînvățăriilaloculdemuncă.Perioadeledeformareîncadrulcompanieisuntobligatoriișicorespunduneiperioadedetimpsubstanțiale.Cutoateacestea,existădiferențemajore între acestmodel și precedentele: perioadele de practică în întreprindere suntmai slabreglementate,activitateadebazăsedesfășoarăînșcoală,elevulseîntoarceaicidupăfiecarestagiudepractică,întreelevșifurnizoruldepracticănuseîncheieniciunfeldecontract(cumiciexcepții)astfelcăeleviirămânlastatutulpecareîlau(nudevinniciangajați,niciucenici),iarangajatoriinuauobligațiifinanciare(înFranțașiînOlandaseplăteșteoalocație).

Avantaje:

• gradmaimaredeflexibilitateînraportcuangajatoriinoi,carenuauuzanțadeaoferiformaretinerilor;

• implicareaînînvățarealaloculdemuncăestemaifacilăpentrumiciiangajatori,saupentruceicudificultăți financiarefiindcănu trebuiesă îșiasumeangajamentuldeaoferiunpostplătitpentruoperioadăîndelungată,așacumseîntâmplăîncazuluceniciilor;

• acestespecializărioferăosoluțiebunătinerilorcarenuauurmatunprogramdeucenicie,tineriifiindexpușiprogresivmediu realde lucru;deșimaipuțin reglementată, învățarea la loculde

90|Anexa1

muncăesteoferităunuinumărmaredeelevișiestemaipuținselectivădecâtîncazulsistemuluidual;

• elevii intră încontactcumaimultecompanii în timpulperioadeidestudii,ceea lepermitesădobândeascăexperiențamaimultorlocuridemuncășimediiprofesionale.

Provocările majore sunt următoarele:

• școliletrebuiesădezvolterelațiideparteneriatstabilecurețeleputernicedecompanii locale,ceeaceesteuneoridificil;

• stagiiledeînvățarelaloculdemuncăauoduratămultmaiscurtădecâtîncazulînvățământuluidualșinuoferăîntotdeaunaunmediudeînvățaresuficientdeadecvatșimotivant;

• înaceste condiții, calitatea învățării la locul demuncășimodul de combinareaacesteia cuînvățareaînșcolisuntafectate,ceeacefacecatranzițiadelașcoalălamuncăsăfierelativmailungădecâtîncadrulprogramelordeucenicie.

ModelulestepracticatînțăriprecumFranța,Finlanda,Belgia,Olanda,undefuncționeazăînparalelcumodelulaldoilea.

A1.4 ÎPT INTEGRAT PE DEPLIN ÎN ȘCOLI

Înacestcaz,ÎPTsedesfășoarăîntr-oproporțiefoartemarelanivelulșcolii,ceeacegenereazăoseriedeprovocăricurepercusiunimajoreasupraangajabilitățiiabsolvenților,precum:

• cooperareaîntreșcolișicompaniiestemodestăsaulipseștecutotul;• programele de studiu, echipamentele existente în atelierele-școală, dar și competențele

profesorilorsuntînvechite,nerelevantepentruopiațăamunciitotmaidinamică;• angajatoriisuntreticențiînasprijiniorganizareapracticiipentrueleviiformațiînsistemuldeÎPT

integratpedeplinînșcoli;• înmăsuraîncaresuntimplicați,angajatoriioferădoarcompetențespecificecompaniei,nușio

calificarecompletă;• toateacesteafaccaacestmodelsăaibăungradscăzutdeatractivitatepentruelevi.

SistemulesterăspânditînțăricuÎPTaflatîntr-ofazăincipientădeintegrareaînvățăriilaloculdemuncă,precumRepublicaCehăsauSlovacia.

91|Anexa1

ANEXA 2. EXPERIENȚE EUROPENE ÎN DOMENIULÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC

A2.1 GERMANIA

ÎnvățământulprofesionalîncepeînGermanialavârstade15/16ani,iarmodeluldominantesteceldual.CaracteristicilesistemuluidualînGermaniasunturmătoarele:

Responsabilități privind organizarea învățării. Activitateadeînvățaresedesfășoarăîndouăinstituțiibinedefinite:

• școala,careîșiasumăpregătireateoreticădespecialitateșidezvoltareacompetențelorgenerale• întreprindereacareesterăspunzătoaredepregătireapractică.

Curriculumul.La nivel federal există un cadru curricular, dar curricula pentru diferitele obiecte/domeniidestudiusedefinește lanivelul landurilor și cuprindeatâtelementespecificeeducațieigenerale,câtșicelespecificeocupației.Curriculumulestedefinitîncolaborarecuorganizațiialeangajatorilor.

Finanțarea sistemului.Costurileasociateprogramelordeformaresuntpartajateîntrestatșiparteneriisociali,astfel:

• statulîșiasumăcosturileaferentepregătiriiteoreticelanivelulșcolii(școli,profesori,echipamente);• întreprinderile acoperă pregătirea practică desfășurată la nivelul acestora: relația dintre

întreprindere și ucenic este de tip contractual și acoperă o remunerația lunară, asigurări desănătateșidrepturidepensie,plătitepeîntreagaduratăaprogramului.

Selecția participanților. Elevii trebuie să-și identificepropriul angajator/ furnizorde formare,apoisătreacăprintr-unprocesdeselecție.Stabilirearelațieicontractualedepindeexclusivdedeciziaangajatorului,carepriveșteacestprocescaparteastrategieiderecrutareaforțeidemuncă.

Durata școlarizării.Aceastaseîntindepeoperioadădedoipânălatreianișijumătate,înfuncțiedespecificulocupațieipentrucaresepregăteșteșiestevăzutăcaunprocesholisticconducândlapregătireacompletăpracticareuneimeserii.

92|Anexa2

Continuarea studiilor. Finalizare școlarizării în sistemdual permite continuarea studiilor, inclusivînînvățământulsuperior,diplomaobținutăcaucenicșiexperiențapracticădobândităfiindluateînconsiderarepentruadmiterealauniversitate.

Înmodtradițional,înGermaniaînvățământuldualesteasiguratdeîntreprinderilemicișimijlocii(IMM).Spreexemplu,în2011,IMM-urilegermaneauangajat83.2%dintretoțiabsolvențiiînvățământuluidual(PE,2014:107).Marisaumici,angajatoriiacționeazăsubumbrelaunui„PactNaționalpentruFormare”.

A2.2 FRANȚA

ÎnFranța,ÎPTîncepelavârstade15anișiincludedouămodalitățiledeorganizarecarefuncționeazăînparalel:(i)sistemuldeînvățământdetiptradițional,încadruldiverselortipurideșcolidestatși(ii)învățământuldetipdual.ȘcolileîșidesfășoarăactivitateasubautoritateaMinisteruluiEducației,sauaaltorministere,înfuncțiedespecificuldomeniuluideformare.Deciziaprivitoarelatipuldeșcoalărevineelevuluișifamilieisale.Nuexistăexamendeadmiteredeoareceprimulandeliceusauîncentruldeformareesteparteaînvățământuluiobligatoriu.

ÎPT în școala de stat(lycée professionnel)• finanțareaacestor instituțiiesteasiguratădinbugetulcentralaleducației,câtșidinbugetele

regionale(construcțiișimentenanță,echipamente,transportșcolaretc.);• durataacestuitipdeliceuestedetreianișiseîncheiecuunbacalaureatprofesional;• înanul2012,acesttipdeșcoliauatras25%(RESP,2013:110)dintreabsolvențiiînvățământului

secundarinferior(collège).

ÎPT în sistem dual (Centre de Formation d’Apprentis - CFA)

• activitatea de formare se desfășoară în cadrul unor centre de formare de ucenici care suntorganizatelanivelregionaldeconsiliilelocaleîncolaborarecuparteneriisociali(instituțiilocaledeformare,cameredecomerț,instituțiideeducațiepublicesauprivate,companii,asociațiietc.);

• CFAoferăelevilorpregătireateoreticăgeneralășidespecialitate,câtșipracticăîncompaniilorpartenere;

• înțelegerile privitoare la crearea CFA includ modul de organizare a activității educative și

93|Anexa2

administrative:metodelede recrutareapersonalului,număruldeucenicicarepoatefiprimit,ariaderecrutareaacestora,tipuldiplomei,infrastructuranecesara,metodeledefinanțare;

• CFApareareprezentaoalternativămaiatractivăpentruabsolvenții învățământuluisecundarinferior,înanul2011,51.7%dintreaceștiaoptândpentrusistemuldual(RESP,2013:160);

• activitatea se finalizează cu un certificat de aptitudini profesionale (certificat d’aptitudeprofessionnelle);ceicaredorescbacalaureatulprofesional,trebuiesămaiparcurgădoianideliceu;

• spredeosebiredealtestatecarepracticăacestsistem(Anglia,Italia,Polonia)înFranțaexistăorganismecareintermediazăgăsirealoculuidemuncă.

A2.3 FINLANDA

SistemuldeînvățământdinFinlandaesterecunoscutcafiindunmodelsprecaretindmultealtestateale lumii. Îndomeniul ÎPT, sistemul finlandez integrează învățarea înșcoală, cuceade laloculdemuncă,sauon-line.Înconformitatecunoualegeadoptatăîn2014,suntpromovateruteleindividuale de pregătire, în sistemmodular, cu recunoașterea achizițiilor anterioare.Din 2013 aintrat înacțiuneunnouprogram,GaranțiapentruTineret,potrivitcăruiatoți tineriisub25deanibeneficiazădeunlocdemuncă,formarelaloculdemuncă,sauacceslaprogramedereconversieprofesionalălatreilunidupăceadevenitșomer.Programulbeneficiazădeoalocarebugetarăde60milioaneeuroanual.

Învățământulprofesionalîncepelavârstade16ani,dupănouăanideînvățământgeneralobligatoriu.Durataacesteiformedeînvățământestedetreiani,urmațidealțitreideînvățământprofesionalsuplimentar,vârstaabsolvențilorfiindfiede19,fiede22ani.Sistemuldeselecțiepentruaceastăformăde învățământacordăprioritate celor carepărăsescșcoala și persoanelornecalificate.Oatențiespecialăesteacordatăemigranților.Selecțiaeste făcutădecătreșcoli,pebazaevaluăriiformularelordeaplicațietrimisedeelevi.Opțiunilepărințilornusuntluateînconsiderare.

Perioadapetrecutălaloculdemuncădeunelevestedeminimumșaseluniperprogramdeformare,corespunzătorcuocincimedintotalulcreditelor,daracesteapotmergepânălapatrucincimidintotal.Elevii primescdinpartea furnizorului depracticăo indemnizație, daraceastanuarebazecontractuale.

94|Anexa2

Graduldeatractivitateal învățământuluiprofesionaleste încreștere, înacestmomentcca.45%dintre absolvenții învățământului obligatoriu optând pentru sistemul VET, comparativ cu 36% în2001.Pentru a spori gradul de relevanță al programelorVET în raport cu nevoile angajatorilor,tendințaestedeconsolidareaînvățăriilaloculdemuncășimecanismeledeasigurareaacalității.Deasemenea,oatențiedeosebităesteacordatăprogramelordepre-calificareșideorientareîncarieră.

ÎnFinlanda,identificareaunuilocdemuncăpentruabsolvențiesteoîndatorireafurnizoruluiVET,aceastagarantândpentrucompetențeleprofesionalealeabsolvențilorsăi.

A2.4 POLONIA

ÎnPolonia,învățământultehnicșiprofesionalincludedouătipurideșcoli:liceultehnicdepatruani(comparativcutreianiai liceului teoretic),saușcoalaprofesionalădetreiani.Eleviiauacceslaacestniveldeînvățământîncepândcuvârstade16ani.Absolvențiișcoliidetreianipotcontinuapentruîncă1-2,5aniîntr-oșcoalăprofesionalădenivelsuperior.Caunrecentelementdeinovare,școlile profesionale se pot combina, creând centre de pregătire profesională continuă, pentru acreaoportunități de colaborare cuangajatorii.Deasemenea,au fost create centredepregătireprofesionalăînafarasistemuluișcolar,daracesteaoferăcursurideformarepentruadulți.UnspecificalÎPTînPoloniaesteorganizareașcolilorprofesionaledoarînmediulurban,cuexcepțiașcolilorcuprofilagricol.

Activitatea de învățare se desfășoară în școală, în clase și ateliere. Elemente de ‘învățare laloculdemuncă’sunt integrate înașanumite “oredeactivitățipractice”caresedesfășoară însăîn laboratoarele și atelierele școlii, sau în centre de practică. Activitatea practică desfășuratăîntr-ocompanieesteoexcepție.Uneori seorganizeazăactivități de internship, daracest tipdeactivitatenuestereglementată.Companiilenuaunicioinfluențăasupracurriculumuluișcolar,sauametodologieididacticeșinusuntimplicateînniciunfelînevaluarearezultatelorșcolare.

SelecțiacopiilorcaredorescsăapliceînsistemulÎPTestemixtășiînconsiderațiemediaobținutăîngimnaziupentruanumitedisciplinedeînvățământ,precumșialterealizărimenționateîncertificatuldeabsolvireal învățământuluigimnazial.Estedesemnalat faptulcăacelașisistemdeadmitere

95|Anexa2

funcționeazăînegalămăsurășipentruliceeleteoretice.

Numărul de ore pe săptămână este de 31-35 în liceele tehnice și de 27-30 de ore în școlileprofesionale.Școalasefinalizeazăcuunexamenînurmacăruiaseobțineuncertificatdepregătireprofesională.Eleviiliceelortehnologiceauacceslaexamenuldebacalaureatcareleoferășansadeaoptapentruînvățământulsuperior.

96|Anexa2

ÎnvĂȚĂmÂntul profesional Și tehnic - taraluiandrei.ro de... · (germania, austria,...

Documents