nursing in geriatrie cursul nr. iv (1)

12
ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. CURS NR.4 DISCIPLINA : GERONTOLOGIE , GERIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR VÂRSTNICI CU AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR (Continuare curs) 1. TRAHEOBRONŞITA ACUTĂ inflamaţia acută acută, de natură infecţioasă a mucoasei traheo-bronşice, deseori, urmare a unei afecţiuni virale ale căilor aeriene superioare. Circumstanţe de apariţie: Factori determinanţi: - infecţii virale ale căilor aeriene superioare (CAS); - infecţii bacteriene ale CAS cu Haemophilus influenziae, streptococcus pneumoniae, mycoplasma pneumoniae. Factori favorizanţi: - fizici (iritanţi bronşici): fumat, atmosferă poluată, ceaţă; - chimici (iritanţi bronşici): gaze şi vapori chimici, acizi volatili, alergeni volatili. Manifestări de dependenţă: tuse iritativă, apoi productivă cu aspect muco-purulent; dureri toracice; cefalee; stare generală alterată; febră/ subfebrilitate. Realizarea intervenţiilor (aplicarea îngrijirilor): - repaus la pat; 1

Upload: nef22

Post on 28-Sep-2015

166 views

Category:

Documents


34 download

DESCRIPTION

Curs amg

TRANSCRIPT

COALA POSTLICEAL F.E.G. CURS NR.4DISCIPLINA : GERONTOLOGIE , GERIATRIE I NURSING SPECIFIC

NGRIJIREA PACIENILOR VRSTNICI CU AFECIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR (Continuare curs)

1. TRAHEOBRONITA ACUT inflamaia acut acut, de natur infecioas a mucoasei traheo-bronice, deseori, urmare a unei afeciuni virale ale cilor aeriene superioare.

Circumstane de apariie:

Factori determinani:

infecii virale ale cilor aeriene superioare (CAS);

infecii bacteriene ale CAS cu Haemophilus influenziae, streptococcus pneumoniae, mycoplasma pneumoniae. Factori favorizani:

fizici (iritani bronici): fumat, atmosfer poluat, cea; chimici (iritani bronici): gaze i vapori chimici, acizi volatili, alergeni volatili.

Manifestri de dependen:

tuse iritativ, apoi productiv cu aspect muco-purulent;

dureri toracice;

cefalee;

stare general alterat;

febr/ subfebrilitate.

Realizarea interveniilor (aplicarea ngrijirilor):

repaus la pat;

aport lichidian adecvat n vederea fluidificrii secreiilor bronice;

schimbarea frecvent a poziiei pentru a se evita stagnarea sputei i formarea dopurilor bronice (atelectaziei) cu risc de bronhopneomonie;

schimbarea lenjeriei de corp i de pat;

combaterea durerilor toracice prin administrarea de analgetice; combaterea iritaiei laringo-traheale prin cldur umed (inhalaii, umidifierea aerului); tapotaj toracic pentru favorizarea expectoraiei;

administrarea de expectorante (nu se administreaz antitusive i antihistaminice);

monitorizarea funciilor vitale;

antibioterapie conform antibiogramei.

2. PNEUMONIILE inflamaii ale parenchimului pulmonar determinat, de regul, de factori infecioi (bacteria, virusuri, fungi, Mycoplasma pneumonia).

Circumstane de apariie:

Factori favorizani: Scderea rezistenei organismului la infecii: dup infecii virale premergtoare;

imunodeficieni: neoplazii, tratamente anticanceroase; afeciuni cronice debilitante: diabet zaharat, TBC pulmonar;

vrstnici, imobilizare prelungit la pat;

infecii nosocomiale cu germeni viruleni i rezisteni la antibiotice;

Manifestri de dependen:

Pneumonia lobar pneumococic

Debut acut: stare general sever alterat; febr(39-40);

frison;

junghi toracic;

tuse iritativ, polipnee.Perioada de stare:

tuse productiv cu expectoraie ruginie-vscoas; stare general influenat;

herpes naso-labial (cauza de febr i scderea imunitii);

febr n platou peste 38 grade; sindrom de condensare pulmonar (matitate, raluri crepitante, suflu tubar);

Realizarea interveniilor (aplicarea ngrijirilor):

repaus la pat pe toat perioada febril i nc 3 zile dup defervescen; poziie semieznd, pentru uurarea micrilor respiratorii;

controlul, schimbarea aternutului i a lenjeriei de corp pentru prevenirea escarelor;

camer bine aerisit si confort termic (20-22 de grade);

tapotaj toracic pentru favorizarea expectoraiei;

umidifiere a aerului din ncpere;

oxigenoterapie intermitent cu O2 umidifiat, 3-4 litri / minut;

monitorizarea funciilor vitale;

hidratare corespunztoare: pe toat perioada febril 3000-4000 ml / zi, oral sau parenteral;

igiena riguroas a cavitii bucale (soluii bicarbonatate pt gargar, se ung buzele i limba cu glicerin boraxat); aport de sare 8-10 grame /zi, pentru compensarea pierderilor prin polipnee i transpiraie;

dieta lichid i semilichid pe durata febrei : ceaiuri, sucuri de fructe, compoturi, lapte gris, iaurt, orez supe de legume, de carne (fr carne), piureuri de legume;

dup defervescen se adaug n alimentaie finoasele, brnza de vaci, carnea de pasre, reluarea treptat a alimentaiei normale;

antibioterapie, analgetice, antitermice, antiinflamatorii nesteroidiene, expectorante, vitaminoterapie.3. PULMONUL TROMBOEMBOLIC consecina obstrucionrii circulaiei arteriale pulmonare prin material embolic sau trombotic provenit din cavitile cardiace drepte sau circulaia venoas sistemic. Obstrucia brusc a unui ram al arterei pulmonare prin migrarea unui fragment embolic sau tromb, determin diminuarea brusc a teritoriului de hematoz. Apare un dezechilibru n teritoriul pulmonar afectat, normal ventilat dar hipoperfuzat. Presiunea pulmonar crete i se instaleaz cordul pulmonar acut.

Circumstane de apariie

Factori favorizani ai tromboembolismului pulmonar: Staza venoas sistemic:

imobilizri prelungite la pat;

varice ale m. inferioare;

cltorii n poziie eznd la altitudine;

Stri de hipercoagulabilitate a sngelui:

traumatisme, tumori;

poliglobulii (postsplenectomie);

Inflamaii ale endoteliului venos:

tromboflebite;

afeciuni vasculare;

reacie de corp strin endovenos (branule, catetere venoase);

Afeciuni sistemice predispozante:

insuficien cardiac;

diabet zaharat;

cord pulmonar cronic;

embolii pulmonare n antecedente; obezitatea

Manifestri de dependen:

Severitatea manifestrilor depinde de amploarea (dimensiunile) emboliei:

dispnee de repaus , brusc instalat, fr cauz aparent;

tuse iritativ, cu spute hemoptoice;

dureri toracice;

tahicardie;

cianoz;

oc cardiogen fr cauz aparent;

sincop;

moarte subit.Realizarea interveniilor (aplicarea ngrijirilor)

identificarea precoce a pacienilor cu risc pentru complicaii tromboembolice pulmonare; mobilizarea pasiv si activ precoce a pacienilor postoperator, sau a celor cu imobilizare ndelungat la pat;

evitarea meninerii cateterelor i branulelor endovenoase peste 48 de ore;

aplicarea tratamentului trombolitic (streptokinaz) i anticoagulant (heparin sau heparine cu greutate molecular mic 10-14 zile, apoi anticoagulante orale pn la 6 luni); urmrire tratamentului trombolitic i anticoagulant sub aspectul monitorizrii parametrilor de coagulare i a posibilelor complicaii hemoragice;

monitorizarea funciilor vitale;

oxigenoterapie cu supraveghere continu;

ameliorarea durerii;

urmrirea semnelor ,, de alarm care pot anuna recurena tromboembolismului;

necesitatea aderenei la planul terapeutic individual; poziie adecvat a picioarelorn cursul imobilizrii la pat);

ciorapi elastici de contenie varicoas a membrelor inferioare;

4. EPISTAXISUL SAU RINORAGIA reprezint hemoragia care ia natere n fosele nazale, avnd cauze locale i generale (inflamaii, leucemie, hemofilie, HTA, avitaminoze, traumatisme).Realizarea interveniilor (aplicarea ngrijirilor) pacientul pe scaun sau n pat dar n pozitie eznd (nu n decubit dorsal) scade returul venos; extremitatea cefalic n poziie intermediar (nu n hiperextensie, pentru a evita aspirarea de snge sau nghiirea (emetizant);

aplicarea de comprese reci,

evitarea strnutului i suflatul nasului;

compresiunea narinei de partea sngernd timp 4-10 minute;

eventual aplicare local de hemostatice (gelaspon, pulbere de fibrin); n caz de eec, tamponament anterior, hemostaticeADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELORDEFINIIE

- Anticoagulantele sunt medicamente care mpiedic procesul de coagulare, fiind administrate pentru prevenirea i tratarea diferitelor forme ale maladiei tromboembolice.FACTORII CARE FAVORIZEAZ BOALA TROMBOEMBOLIC

- Alterarea peretelui vascular

- Staza circulatorie din cauza imobilizrii

- Hipercoagulabilitate

INDICAII

- Flebitele membrelor inferioare n:

Obstetric - dup natere sau avort

Chirurgie - pentru bolnavul imobilizat n aparat gipsat, intervenii pelvine la femei cu obezitate sau cu boli venoase; dup intervenii pentru protez de old sau genunchi

Medical - bolnavi cardiaci, cu flebite latente, n imobilizarea prelungit

- Embolie: pulmonar, periferic n membrele inferioare, n teritoriul mezenteric, n cardiopatii embolice

- Tromboza coronarian: infarct miocardic

- Arterite i tromboze arteriale ale membrelor inferioare

- Chirurgia cardiac, a vaselor mariMEDICAMENTE UTILIZATE FORME DE PREZENTAREA. SOLUII INJECTABILE

HEPARINA

- Se administreaz strict intravenos, n amestec cu soluie salin izoton urmat de perfuzie continu

- Acioneaz prin blocarea ultimei faze a coagulrii, inhib trombina i mpiedic transformarea fibrinogenului n fibrin

- Nu se amestec n perfuzie cu preparate de calciu, papaverin, sau cu alte medicamente.

- Heparina este inactivat de sucurile digestive i nu trece prin membrane.FORME DE PREZENTARE:

Heparin soluie injectabil, fiole de 1ml, 5ml - 5000ui/ml

Heparin Sandoz 25000ui/5ml - soluie injectabil, fiole de 1ml, 5ml - 5000ui/ml

Heparine sodique - soluie injectabil - flacoane de 5ml - 5000ui/mlReviparinum, Enoxaparinum, Nadroparinum, Deltaparinum

- Soluii apoase injectabile pentru administrare S.C. i I.V.

- Pentru administrare i manevrare corect se citete cu atenie prospectul

- Locuri de administrare: deasupra crestei iliace, la nivelul abdomenului (la 5 cm distan de ombilic), la nivelul braului i coapsei

- Dup dezinfecia local se face un pliu cutanat care va fi meninut tot timpul injectrii, pentru a evita introducerea soluiei intramuscular

- Dup injectare se menine acul n esut aproximativ 5 secunde pentru a evita refluarea medicamentului prin neptur- Nu se maseaz locul pentru a nu favoriza apariia hematoamelor

- Nu se amestec n soluie cu alte preparate

- Administrarea se face la interval de 12 h, conform indicaiei medicale

- Locul injectrii nu influeneaz rata de absorbieReviparinum prezentat sub form de:

- Clivarin MULTI - soluie injectabil, flacoane de 6ml - 5726unit/ml

- Clivarin PEN - soluie injectabil 5726unit/ml, cartu pen umplut cu 10 doze 0,25 ml, 0,25ml= 1432 ui

Se administreaz n pliul cutanat prin neptur perpendicular, fr aspiraie

Dezinfecia se face ntr-un singur sens

Dup injectare dispozitivul de administrare se ine n poziie 10 secunde, apoi se d drumul la pliu

- Clivarin 0,25 ml/1432 ui; 0,6 ml/3346 ui;

se prezint n seringi preumplute unidoz

se administreaz naintea edinei de dializ n bolus intraarterial sau n pliu cutanat ntre ombilic i creasta iliac, pe faa anterioar a coapsei, perpendicular, fr aspiraie. Enoxaparinum prezentat sub form de :

- Clexane - soluie injectabil - 100 mg enoxaparin sodic/ml, flacoane de 3 ml

- Clexane 10 000 ui/ml - soluie injectabil n seringi preumplute de 1 ml (100 mg/ml - 1 mg enoxaparin sodic = 0.01 ml soluie injectabil)

- Clexane injectabil n seringi preumplute de 0,2 ml/ 2000 ui, 0,4 ml/4000 ui, 0,6 ml/6000 ui, 0,8 ml/8000 ui

Nu se administreaz i.m.

Nu se elimin bula de aer nainte de injectare- Nadroparinum prezentat sub denumirea de Fraxiparine - 2850 u.i./0,3 ml seringi preumplute de 0,3 ml/2850u.i., 3800u.i./0,4 ml; 5700 u.i/0,6 ml; 7600u.i./0,8 ml- Deltaparinum prezentat sub denumirea de Fragmin, seringi preumplute (10000 ui/ml) Fragmin : 0,2 ml/2500 ui, 0,2ml/5000 ui, 0,3ml/7500 ui, 0,6ml/1500ui

Se administreaz S.C. n peretele abdominal prin neptur perpendicular. Se poate administra i i.v. prin perfuzie continu i intrarterial n bolus, la nceputul edinei de dializ.B. FORME PENTRU ADMINISTRARE PE CALE ORALAnticoagulante cumarinice (Antivitamine K)

- mpiedic sinteza hepatic a factorilor coagulrii dependent de vitamina K

- Se recomand n profilaxia trombozelor venoase i accidentelor tromboembolice dup intervenii chirurgicale la pacienii cu risc crescut, la bolnavii cu proteze valvulare, grefe vasculare, stenoz mitral.

Acenocumarolum produs sub denumirea de:

- Acenocumarol - cp. - 2 mg

- Sintrom - cp. - 4 mg

- Trombostop - cp.- 2 mg;

se pstreaz la 15-25, ferit de lumin

atenie - vrsturi - disfuncii hepatice

Reacii adverse:

Hemoragii - gastrointestinale, cerebrale, la nivelul tractului urogenital (hematurie), uter (menoragii sau metroragii)

Reacii adverse: grea, vrsturi, reacii alergice, urticarie, dermatite,,febr, alopecie reversibilPRECAUIUNI SPECIALE PRIVIND ADMINISTRAREA SUBCUTANAT

- Injectarea subcutanat se preteaz la cantiti mici de soluie

- Se folosesc ace subiri, lungi de 12mm, care garanteaz injectarea medicamentului n esutul subcutanat

- Acul subire scade riscul antrenrii germenilor

- Se prefer introducerea vertical la 90 scznd riscul lezrii unor filete nervoase i vaselor de snge, ceea ce face ca durerea s fie mai mic i riscul de hematom sczut

- Acele mai lungi pot fi introduse sub un unghi de 45, cu atenie, pentru a nu ajunge n grosimea muchiului.SUPRAVEGHEREA PACIENTULUIA. naintea tratamentului

- Se determin grupul sanguin i Rh

- Medicul stabilete bolnavii cu risc de hemoragie: ulcerul gastroduodenal, boli hemoragice, insuficiena hepatic i renal, AVC recent; gravide, hipotensiunea arterial sever- Se determin timpul de protrombin naintea tratamentului cu anticoagulante cumarinice (este crescut n ciroz i hepatit)B. n timpul tratamentului

- Nu se fac injecii i.m. i s.c, exist risc de hematom!- Se supraveghez apariia hemoragiilor

gingivoragii, epistaxis

hemoragii dup ras

hematuria - se colecteaz urina ntr-un borcan i se examineaz

scaunul cu snge

- n cazul sngerrilor, la recomandarea medicului, se administreaz PROTAMINA n tratamentul cu Heparin i Fitomenadion n tratamentul cu trombostop

- Nu se fac endoscopii i nici puncii!- Se face controlul biologic al coagulrii: timpul Howell n heparinoterapie i timpul de protrombin n tratamentul cu anticoagulante orale

- n timpul perfuziei, recoltarea sngelui se face de la cellalt bra

- n cazul administrrii subcutanate recoltarea se face la 6-8 ore de la injecie

- Se monitorizeaz starea general ntruct pot apare: frison, febr, vom.

- Pacientul este informat s nu ia alte medicamente fr recomandare medical deoarece unele poteneaz efectul iar altele l diminueaz

- Atenie deosebit se acord pacientului tratat cu anticoagulante cumarinice, deoarece tratamentul se face ambulator i nu poate fi supravegheat permanent

- Medicamentele care cresc efectul anticoagulantelor: salicilai, paracetamol, fenilbutazon, laxative, hormoni tiroidieni, unele antibiotice (tetraciclin, cloramfenicol), sulfamide, analgetice

- Medicamente care scad efectul anticoagulante lor: pansamentele gastrice, antiacide, barbiturice, unele tranchilizante i neuroleptice, diuretice mercuriale, digitalice, inhibitori tiroidieni.EDUCAIA PACIENTULUI

Se instruiete pacientul:

- S ia medicamentele dup orarul stabilit de medic; administrarea se face mai ales seara pentru ca medicul s poat corecta la nevoie doza dup valoarea timpului de protrombin determinat n timpul zilei

- Dac omite o doz, o poate lua n interval de 8 ore, dup care se sare pestepriz i se ia doza la ora obinuit n ziua urmtoare

- S nu-i modifice singur dozele

- S nu ntrerup brusc tratamentul, exist risc de hipercoagulabilitate i tromboembolie

- S se autosupravegheze i s depisteze semnele de supradozare (hemoragii)

- S se prezinte cu regularitate la medic pentru recoltarea probelor de coagulare

- S anune stomatologul sau alt medic, dac este cazul, c este n tratament cu anticoagulante orale (ACO)

- S nu practice sporturi violente care presupun lovituri, cderi sau munci intense

- S continue autosupravegherea pe perioada ntreruperii treptate a tratamentului (2-4 sptmni) pentru c aciunea se menine ntre 2-5 zile dup ncetarea administrrii, n funcie de anticoagulantul folosit

- S evite expunerea la cldur, canicula crete efectul

- S consume o alimentaie echilibrat i s nu exagereze cu alimente bogate n vitamina K: brocoli, spanac, varz, conopid, sparanghel, mrar, mazre verde, soia, tomate, urzici, glbenu de ou, ficat (porc, vit), salat verde, suc de grape-fruit.

- S nu consume alcool n exces, poteneaz efectul ACO

- S nu foloseasc plante medicinale care influeneaz efectul ACO:

scad timpul de protrombin: suntoarea, lucerna, ceaiul verde, gingseng, coacze negre

cresc timpul de protrombin sau riscul de hemoragie: usturoiul, ceaiul verde, ginko biloba

- S evite fumatul, deoarece fumul de igar poate scdea efectul ACO

- S informeze familia asupra tratamentului anticoagulant

- S evite tieturile; n caz de hemoragie s aplice un pansament compresiv i s se prezinte de urgen la spital- S poarte asupra lui cartea de identitate, un card cu grupa sanguin i anticoagulantul folosit; data nceperii tratamentului i durata probabil, doza administrat, modul de administrare (un comprimat seara, sau dou administrri pe zi la 12 ore preferabil la aceeai or )

8