NUMERALUL

Numeralul este partea de vorbire flexibilă, care exprimă un număr, determinarea

numerică a obiectelor sau ordinea acestora prin numărare.

CLASIFICAREA NUMERALELOR:

1)Numeral cardinal:

- numeral cardinal propriu-zis;

- numeral colectiv;

- numeral multiplicativ;

- numeral distributiv;

- numeral fracţionar;

- numeral adverbial (de repetiţie).

2)Numeral ordinal:

- numeral ordinal propriu-zis;

- numeral ordinal adverbial.

Numeral cardinal propriu-zis:

Este partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr întreg sau/ şi determinarea

numerică a obiectelor.

După alcătuire (structură), se împart în:

- simple (1-10, sută, mie, zero, milion,miliard);

- compuse (celelalte numerale cardinale).

Numeralul cardinal propriu-zis are două valori:

- substantivală: când înlocuieşte un substantiv;

Ex.: Trei au mers la concert.

- adjectivală: când determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr şi caz;

Ex.: Trei elevi au picat examenul.

Funcţii sintactice:

- Numeralul cardinal propriu-zis cu valoare adjectivală are o singură funcţie sintactică:

atribut adjectival;

1

- Numeralul cardinal propriu-zis cu valoare substantivală are aceleaşi funcţii sintactice

ca şi

substantivul:

a) subiect: (Cei) trei au plecat la munte.

b) nume predicativ: El este primul.

c) atribut:

- substantival genitival: Retragerea a doi dintre ei i-a uimit pe toţi cei prezenți.

- substantival prepoziţional: S-a bucurat de hainele primite de la cei doi.

- substantival apoziţional: Băieţii aceia, doi, din toată echipa, au luat medalia de

aur.

- substantival în D. fără prepoziţie: El este dator celor doi.

d) complement direct: L-am ajutat pe al treilea.

e) complement indirect: Ne-a vorbit despre doi din ei.

f) complement de agent: A fost chemat de cei doi din minister.

g) complemente circumstanţiale:

- de loc: Mă aşez lângă al patrulea.

- de timp: Am ajuns după al zecelea.

- de mod: Tu ai lucrat de două ori mai bine.

- de cauză: Datorită celor trei, am picat examenul.

- de scop: Se pregăteşte în vederea celor două examene.

Numeralul colectiv

Numeralele cardinale colective exprimă însoţirea a două sau mai multe obiecte.

Ex: Ambii au permis de conducere.

Numeralul colectiv are două valori:

- valoare substantivală: Amândoi citesc ziarul.

- valoare adjectivală: Amândoi copiii sunt plecaţi la bunici.

2

FORME

Nominativ = Acuzativ Genitiv = Dativ

amândoi, amândouă

ambii, ambele

tustrei, tustrele, tuspatru

câteşitrei, câteştrele

toţi (toate) trei, patru

amândurora

ambilor

ambelor

a/la tuspatru

a/la câteşitrei

Are aceleaşi funcţii sintactice ca şi numeralul cardinal propriu-zis:

Când are valoare substantivală, are aceleaşi funcţii sintactice ca şi substantivul:

a) subiect: Câteşitrei citesc.

b) nume predicativ: Ei sunt tuspatru.

c) atribut: Colegele amândurora sunt dansatoare.

- substantival prepoziţional: Cărţile pentru tustrei au fost aici.

- substantival opoziţional: Prietenii mei, amândoi, au plecat acasă.

- substantival în D. fără prepoziţie: Este unchi amândurora.

d) complement direct: Ia-le pe amândouă cu tine.

e) complement indirect: M-am întâlnit cu tustrei.

f) complement de agent: A fost aplaudat de tustrei.

g) complemente circumstanţiale:

- de loc: Dinaintea a tustrei se află o farfurie cu mâncare.

- de timp: Vei ajunge acolo înaintea amândurora.

- de mod: Era mai greu decât amândoi la un loc.

- de cauză: Mi-am rupt piciorul din cauza amândurora.

- de scop: Se pregăteşte în vederea amândurora dintre examenele de specialitate.

Numeralele cardinale colective formate cu tus- şi câteşi- + numeralul cardinal propriu-

zis se scriu într-un cuvânt.

Numeralul colectiv ambii se scrie cu doi -i. Când are valoare adjectivală, numeralul

colectiv are funcţie sintactică de atribut adjectival: Amândoi copii au plecat la joacă.

3

Numeralul multiplicative

Numeralul multiplicativ arată în ce proporţie creşte o cantitate. Se formează prin

derivarea numeralului cardinal cu prefixul în- şi sufixul -it: îndoit, înzecit, însutit etc.

Are sinonime neologice: dublu, triplu etc.

Are mai multe valori:

a) adjectivală (cea mai des întâlnită): Efortul înzecit i-a fost răsplătit.

b) adverbială: Munceşte înzecit.

c) substantivală: Întreitul acestui număr este nouă.

Funcţiile sintactice cele mai frecvente sunt de :

a) atribut adjectival (când are valoare adjectivală):

Ex: Munca înzecită a dat roade.

b) complement circumstanţial de mod (când are valoare adverbială)

Ex: A exersat înzecit şi a obţinut rezultate bune.

În privinţa flexiunii se observă că cele cu valoare adjectivală au flexiune adjectivală:

îndoit (ă), îndoiţi (te).

Numeralul distributiv

Numeralul distributiv exprimă repartizarea şi gruparea numerică a obiectelor. El se

formează din numerale cardinale propriu-zise, precedate de adverbul câte: câte unu,

câte două, unul câte unul etc. Are două valori:

a) substantivală: Ia câte una din fiecare prăjitură.

b) adjectivală: Scrie câte şapte pagini la fiecare oră de romană.

Funcţiile sintactice se realizează în raport cu valoarea lui:

- Când are valoare adjectivală, are funcţie sintactică de atribut adjectival.

- Când are valoare substantivală, are funcţii ca şi substantivul, respectiv că şi

numeralul cardinal propriu-zis.

Numeralul fracţionar

Numeralele cardinale fracţionare exprimă ideea de parte sau de fracţiune dintr-un

întreg sau grup unitar. Se formează de la numeralul cardinal propriu-zis prin derivare

cu sufixul -ime, la care se adaugă sfert şi jumătate. Ex: doime, zecime, sutime, miime.

4

Numeralele fracţionare flexionează ca şi substantivele, articulându-se: treimea,

treimei, o treime,unei treimi.

Când au valoare substantivală, au aceleaşi funcţii sintactice ca şi substantivul, iar

când au valoare adverbială, au funcţie sintactică de complement circumstanţial de

mod.

Numeralul adverbial (de repetare)

Este numeralul cardinal care arată de câte ori se îndeplineşte o acţiune sau în ce

raport numeric se află o cantitate (calitate) a unui obiect faţă de aceeaşi cantitate

(calitate) a altui obiect. Ex: o dată, de două ori, etc.;

După cum se şi observă din denumirea şi din definiţia lui, acest numeral are numai

valoare adverbială şi este lipsit de flexiune, determinând, ca şi adverbul, un verb, un

adjectiv sau alt adverb. Are funcţie sintactică de complement circumstanţial de mod şi

de timp.

Exemplu: Camera mea este de două ori mai mare decât a ta.

El merge la înot o dată pe săptămână.

Numeralul ordinal propriu-zis

Este numeralul ordinal care exprimă ordinea obiectelor prin numărare.

Pentru cifra 1 există trei numere ordinale corespunzătoare: întâi(ul), (cel) dintâi şi

prim(ul).Celelalte numerale ordinale se formează astfel:

- pentru masculin şi neutru: articolul posesiv al + numeralul cardinal + articolul

posesiv propriu-zis enclitic -le + particula -a: al doilea, al patrulea, al treilea etc.;

- pentru feminin: articolul posesiv a + numeralul cardinal + articolul hotărât

propriu-zis enclitic -a: a doua, a treia, a patra etc.

Numerale ordinale al doilea şi al treilea au şi sinonimele neologice secund şi terţ.

Numeralul ordinal propriu-zis are mai ales două valori:

- substantivală: A doua este sora mea.

- adjectivală: Stă în banca a doua.

Uneori poate avea şi valoare adverbială.

Funcţiile sintactice se stabilesc după valoarea numeralului:

5

Când are valoare adjectivală, are funcţie sintactică de atribut adjectival: A luat

premiul al doilea.

Când are valoarea substantivală, are aceleaşi funcţii sintactice ca şi numeralul

cardinal propriu-zis:

a) subiect: Al doilea era plecat la mare.

b) nume predicativ: Tu eşti al doilea.

c) atribut:

- substantival genitival: Mașina celei de a doua este la mine în garaj.

- substantival prepoziţional: Poezia de la a treia dintre eleve este scrisă într-un

stil modern.

- substantival apoziţional: Colegul meu, al doilea din cei trei, a fost felicitat.

- datival: Ea este mătuşă celui de al doilea.

d) complement direct: Pe al treilea l-am văzut în mașina colegului.

e) complement indirect: Celui de-al treilea i se cuvine mai mult.

f) complement de agent: Medalia de aur a fost câştigată de cel de-al doilea dintre

concurenţi.

g) complemente circumstanţiale:

- de loc: El nu stă în prima bancă, ci în a doua.

- de timp: Vei ajunge acolo, chiar înaintea primului dintre ei.

- de mod: Construcţia a fost executată conform celui de-al doilea dintre proiecte.

- de cauză: L-a certat pentru prima dintre fapte.

- de scop: Pentru primul s-a pregătit mai mult decât pentru al doilea.

Numeralul ordinal adverbial

Este numeralul ordinal care arată a câta oară se îndeplineşte o acţiune sau se

manifestă o calitate.

Se formează din numeralul ordinal propriu-zis, + substantivul dată (pentru cel

corespunzător lui 1) sau oară (pentru celelalte): întâia dată, prima dată, întâia oară,

prima oară, a doua oară etc.

Numeralele ordinale adverbiale se pot construi cu

6

prepoziţiile de şi pentru. Cu prepoziţia de se construiesc atât cu valoare adverbială, cât

şi cu valoare adjectivală.

Exemplu: Am câștigat de prima oară.

Aceste numerale sunt considerate şi locuţiuni adverbiale.

7