llinca BERNEANumele tiu gi alte erezii

Pe muchie

POTIROM2077

Cuprins

243,

25r,,

280

29L

29t

313

?\s339

346

'. .-t

Cufitul

Deep EnglandAprilie 201.6

Cum vin dinspre centru, trebuie si o iau la dreapta inaintede pod. Nu inieleg de ce mi rdticesc mereu pe drum dreptintr-un origel atit de simplu alcituit. E adevirat ci totul e

inverzit, iar explozia de flori gi verdeafi a invadat fa;adelecaselor. Anglia, la mijloc de aprilie, e cel mai verde loc dinEuropa. Iar in zilele insorite splendoarea igi ia ochii. Fac

cale intoarsi vreo 500 de metri, dupi ce imi dau seama cd

am depigit intrarea pe stridufi.Helma e omul-orchestrd. Dezinvoltura cu care face intr-o

zi c3rtiltliintr-o siptimXni gi parcimonia cu care i9i drimuieqtetimpul ar ldsa paf pe oricine nu gtie cd e nemtoaici. Aparen-gele n-o trddeazd, cu una, cu doud. Mai .ales cd, fizic, emlidioasd gi senzuald, are nigte ochi albaptri senini, o siluetide balerini gi o agilitate in gesturi de ierbivori de munte.Are o rnini neagteptat de vioaie pentru cineva care doarmecel mult trei-patru ore pe noapte. M-a cazat in camera cupianul gi cu un perete-fereastr{ prin care vid intreaga gridini.,,Mi-ai vizut petuniile?" ,,Da, Helma. Minunate!" ,,Nu-i aqa

ci sunt splendide gi daliile mele sllbatice? Dar de cXrciumire-sele mele ce zici? Dar de minunatele mele tuberoze?" Gtddinae integral crealia ei. Cind a inchiriat casa, curtea era in para-gini, de aceea pronumele posesiv

^P re cu atlta ostentalie

in fiecare exclamafie. Clnd pun capul pe pernl se aud greieriiatunci cind nu rizbat din camera vecini exercitiile de digitalie

Ilinca Bernea

nocturne ale bunei mele prietene. Am inregistrat-o odatiexersind o lucrare a Iui Chopin firi si ii spun. Tehnicvorbind, e o pianistd puEin peste medie, dar in ce privegteinterpretarea e un inger. Ea nu ne are decnt pe mine gi peSigmund, prietenul ei din copilirie, mai apropiagi. in rest, eo mizantropi cu vocalie, dupd culn ea insngi se recomandd.

N-am mai vizut in nicio alti casi atita dezordine giiubire, e anarhie curati, dupi spusele ei, fiecare face cevrea, cnnd vrea. Aga se explici faptul ci te pofi pomeni,pe la 11 noaptea, cind dai si ifi tragi pijamaua pe tine, cutrei pugtani de liceu venind dinspre pidure prin gridini gitrecdnd prin camera cu pianul, indreptindu-se spre scdril,ecare duc la mansarda unde locuiegte copila artiitei, Nora,intr-o odaie cu mobili albi, excentricd gi suavi, ficuti deHelma, cu miinile ei de pianisti.

Domnegte o fericire ?n acea casi pe care o pofi aproapepalpa. Helma e yoghini. Uneori, pe la orele amiezli, dac;are citeva minute libere, se intinde pe covor qi trage ,unpui de somn sau se agazd" ?n cap, ca si se odihneasii.

CAnd dn lecfii de pian, mi mut cu geamantanul in dor_mitorul indian. E incintitor sd. vezi o camer{ ticsiti cu cadouride la tine. Cel putin trei giraguri de mirgele, o duzini debroge, briliri gi inele, trei tablouri, cutii pictate de mine,toate se integreazd organic in decoq constat cu mulgurnire.Mut pantalonii de lucru ai francezului pe fotoliul de lXngioglindi gi mi instalez in birlogul lui. Cind vorbesc Jeiubitul ei gi zic francezul, se amvzd., pentru cd gi eu suntfnn[uzoaici pe ici, pe colo, un strop, cit ii gade bine unuiromin din clasa de mijloc cu multi gcoali ficuti ?n ztdar.

Helma mi pune si ii aduc din grddini gtevie, mighiran,praz, mdrar gi leugtean. Nu sunt siguri ci pot face diferenlaintre leugtean gi pitrunjel, aga ci merg la risc. curili cartofiifier;i in coajd cu nigte gesturi sigure, mnnuiegte culitul caun adevdrat fachiE rernarc. Am o obsesie legati de culitegi de simbolurile asociate lor. Cugitul e un element despir_fitor, taie, are muchii asculite, rinegte. Culitul poate fi linia

8

Nttmele tdu Si alte erezii

de demarcafie dintre doui realitili posibile. O tiieturl poateinsernna o decizie ireversibili. lnsogitn de o rand gi de durere.Un minuitor de culite trebuie si aibi singe rece, si facifaqi contactului cu sXngele. insigi expresia liuing on the edge

imi aduce in minte imaginea unui cufit. Duritate, strilucire,fhscinagia riscului. Culitul chirurgului poate salva viefi.

- Asta nu e leugtean, e trifoi, rXde Helma. O si mXncimsaleti dupi gustul iepurilor.

Salata arati nemfegte gi e delicioasi. Ultima oat{ am tnincataga ceva in Baden-Baden. Meniul principal e tot verde: cubroccoli, fasole, ma.zdre, dovlecei gititi la abur gi pesto.

A fost o zi incdrcati, Helma a dat cinci ore de meditalii,arn ficut piaja in oragul vecin, am dat o fugl prin cimp,cu magina, vreo 7 tnile, ca si ajungern la o serl de undepianista mea si-qi a,le:.gd, risaduri de castravefi, 9i m-a apucatpanica in magini cXnd am realizat ci nu blusem api de

aproape 18 ore.

- Rezisti, o si fii bine, vei supraviequi, ffi-? ?ncurajat

nemfoaica gi am rezistat.Dupi ce am biut ca o cimili, m-a rugat si ii plimb cXinele.

Nu, asta nu! Pe cit de incXntitori i-am gisit pe pisoiagiicare abia ficuseri ochi gi pe care trebuia si ii sustrag ba

din cadi, ba de sub pernfl, ba din vallzd., pe-atXt de antipaticimi era Marthy, cu respiraqia lui impufitd 9i cu obsesia dea se culca lingi mine gi de a-mi linge miinile. Mirosul de

ciine e dezgustdtor. Iar atunci cind se apropia cu'botul deobrazul meu mi apuca fandaxia.,,Nu! Nu rnai bine studiezeu la pian gi il plimbi tu?", am indriznit si glumesc. Darnu era de glumi, avea un recital in doui zile care chiartrebuia pregitit. Nu rni-a dat lesi, ci doar o pungd cu biscuilicanini cu care urma sd il ademenesc, daci era si se indepir-teze pre.L mult, mi-a indicat drumul prin fundul curlii sprepidure gi a trebuit si imi iau misiunea in primire. Nemtii,credeam eu pe atunci, sunt cel mai greu de refuzat sau

induplecat. lntre timp, am descoperit neamuri gi mai aprige.

L578 Dupi bdtdlia de la Zivid /Ey2let-i nildir / Georgia

Ultimele figii de lumini stacojie fur?i infulecate de intuneric,iar noaptea se atternu ca un voal de smoali peste pimintulcare fumega inci gi peste valea din care rJ;zbitteau gemetelemuribunzilor, amestecate cu forniitul cailor in agonie gi culipetele vulturilor dind tircoale legurilor. Mirosul greu almiruntaielor putrezite imprigtiate pe front insogea risuflareaacelui freamit sinistru de sub giulgiul nocturn. intregul cnmpde bitilie ii piru lui Mehr un animal uriag care se zbdtea,implorXndu-i, parcd., ajutor. Dacd. ar fi putut sI opreasclacel spectacol al morfii cumva, si anuleze totul printr-orugiciune, si faci si dispari dintr-odati toate vaietele gitot acel supliciu al cirnii gi al singelui virsat in numelegloriei Semilunei! ii trecu prin gind cd i-zu fi fost mai ugordacd s-ar fi aflat el insugi printre rdnilii care zd.ceau in iarbi,durerea fizici- l-ar fi impiedicat si simti chinul neputinleigi frigul pe care i-l imprigtia in oase gi in viscere imagineaacelor nefericigi pe care sorlii aleseseri si ii trimiti in aceleore in rai sau in iad. Se intrebase adeseori dacd, era,intr-adeviqposibil ca toli necredinciogii si ajungi in iad. De vreme cetriiserl in legea altor credinle gi nu avuseseri ocazia sd.cunoasci sfintele invilituri ale profetului, cum ar fi pututfi osindifi pentru necredinfi? Oare nu prin voia lui Allahse intnmplau toate pe pdmint? Nu trdiam tofi sub aceleagistele? Iar dacd. El lisase ataten neamuri, triburi, obiceiuri gicredinEe si existe, nu era asta, oare, cu un rost? Legile firii

10

Mrmele tdrt.;i alte erezii

nu erau aceleagi pentru tofi? De ce n-ar fi fost 9i cele alesufletului'/ Fusese o zi senini, de o frumusele stranie, desprinsl,parcd, dintr-o alti lume, o zi a cirei lumini ii amintea deverile copiliriei petrecute pe lirmul Mirii Negre. De cindfusese ws amejl gi tdlmaci de limbi, dupn bntilie, la ldsareanopfii, agtepta si adoarmi gdrzile, se strecura afard din cortgi le goptea rugiciuni muribunzilor din tabira dugmanilor.Daci deveneau musulmani in ultima clipi aveau, poate, ogansi si ajungi in rai.

Trebuia sd umble cu griji, nu culrva si fie zdrit devreunul dintre ienicerii de pazi; daci ar fi fost prins ingri-jindu-se de adversati, nu doar el, ci qi fratele lui, Aden, arfi ar,'ut de indurat pedepse crunte gi, cu siguranfd, gi-ar fipierdut amindoi slujbele, fiind declartli tridtrtori. Aden,care era comandant de cavalerie gi avea ceva trecere lacurtea sultanului, aranjase ca Mehr si fie numit in funcliegi siJ poatd insoEi in campaniile militare.

Despre sultanul Murad al IIIJea, care venise la tron depatru ani, se zvonea ci-i pliceau mai mult curmalele, vinu-rile de Burgundia gi prafurile din Indii decXt invigiturileProfetului, ci se arita destul de riguros, ce-i drept, inrespectarea sfintelor scripturi, cind era vorba de picatelesupugilor, dar predispus la interpretiri dintre cele mai inge-nioase, cXnd era vorba de pdcatele proprii. Unii dintre vizirigi eunuci vorbeau cd ar fi avut curajul unui stru! gi voinlide cameleon, cd avea o chemare pentru chiolhanurile cumese copioase gi cd aprecia mai cu seatnd dulciurile pe bazd.

de fistic ai de smochine, dansurile gi compania filfizonilor,a acelor tiriie-briu spilcuili din tagma artiqtilor. Renagtereaizbucnise ca o epidemie in vestul Europei, corupind curlilemarilor regate gi aristocraEia, gi se parc cd microbul il atinseseqi pe sultanul care triia inconjurat de tilmicitori de vise,astrologi, saltimbanci gi bufoni, fiindci era mai preocupatde secretul sticlei veneliene gi de taina fabriclrii rachiului

1. Funcqie in imperiul Otoman pentfti cel care primea petifii.

11

Ilinca Benrca

scotian decit de soarta armatelor sale. Se pare ci avea oslibiciune pentru cadnnele cu pielea foarte albi, iar gurilecele mai slobode gugoteau cum ci dornnia o li,sase pe i,inafemeilor seraiului, ceea ce nu era chiar cel mai riu lucrucu putinfi, cici acestea se aritaseri mai pricepute in bunaornnduire a irnperiului decdt se dovedise el vreodatd. Nuparticipa niciodati personal la campaniile militare, igi lisabeii si ia toate deciziile importante gi si cnrmuiasci oqtirilegi populafiile cucerite dupi bunul lor plac.

Mehr nu putea suferi acest cuvint: dupman. Oamenii,care trliau pe alte meleaguri, cu care ai fi pufut ffii inarmonie daci ii lisai in plata Domnului, neamuri din carese trigeau negustori gi vraci cu care impirleai acelagi soare,aceeagi pnine gi aceeagi api, in marile cetifi, se preficeaudintr-odati in dugmani daci piminturile lor de bagtini erauvizate de ambifiile vreunui sultan. poporul lui era unul depriditori, iar dugmanii erau, de fapt, nevinovalii sacrificagiSemilunei, dar el nu se simfea un animal de pradi. O partedintre ieniceri erau neamuri cu cei pe care erau nevoili si-iucidi in bntelii. Ce fel de duqmani erau ei cu aga_zigiiinamici? Oare nu invdlau tridarea inci din copilirie, cnnderau antrenati si lupte impotriva celor care le fuseseri frafisau si ii priveascl, dintr-odati, ca pe nigte striini? El insugise simfea, intru cXtva, un venetic in lumea otornani, nu atntpentru ci binuise ci gtiau pi spuneau adevirul slugile pecare le surprinsese vorbind in casa tatilui siu, pe cdid aieacinci ani, despre faptul ci mama lui nu fusese cea de_adoua sogie a acestuia, ci o sclavi si.rboaicd, o femeie de ofrumusege care ar fi ficut si se imbolniveasci de invidieorice cadinl de la curte gi care murise la nagtere, cit pentrucI el insugi sirnfea ci nu-gi gisegte rostul pe acele meleagurigi printre acei oameni... Era evident ci avea alt singe, erasingurul blond dintre fra;ii lui gi avea un caracter mai blind.N-avea aceeagi plicere pe care o aveau ei si se intreacdin incercirile cu arcul sau in mi.nuirea cufitului, iar acestaar fi putut fi un semn ci nu avea intru totul singe otoman.

12

Mtmele td.tt.;i alte erezii

l)t';;i nu se didea in vXnt dupd y'ocurile violente gi evitar'orrl'lictele gi bitiile, avea forEi in brage gi agilitate in migciri,t{('strrri rapide de apirare. De vreo citeva ori sirise in,rl):ir:rrea fiatelui si.u preferat, Abdul, care, degi era cu un;rrr rrrei mare, era sfrijit gi f5.ri prea multl vlagd,, gi atuncircrrpi.se si-gi spele ruginea ripunlnd la pimint doi dintrev'l;tjganii cei mai temugi de pe uliga unde crescuseri. Darr'('('ir ce iI fdcea si. se simti in exil in cetatea Istanbululuicr;r thptul ci suferea de un alean dupi nu se gtie ce, ca gir'un-r o parte din sufletul lui ar fi fost surghiuniti la mii dek'glre distanli sau ar fi plutit in derivi, ca o corabie naufra-gi;rti, pe deasupra unui hiu dureros. VizXndu-l mereu ticut;i cam insingurat, adeseori cizut pe ginduri, tatil lui ilirrtrebi ce anume il tulbure, dar biiarul nu qtiu si rispundi.l;iind alai beyt, tatdl igi putu permite si cherne cei mailt'numifi vraci si il consulte gi togi il declarari bolnav derrrclancolie gi ii prescriseri diverse remedii din tincturi dintreccle mai exotice, preparale prin toate colEurile lumii, darrriciunul nu se dovedi a fi in misuri sd ii aduci, daci nuvindecarea, micar o alinare. Cu vlrsta, Mehr invili si-girrscundi melancolia, insi nu gi de priviret ptrtrunzitoare a

prirnei lui sofii, Hayal, care reugise si-i deslugeasci tristefeainci de cnnd il zirise pentru prima dati in casa unor rudeindepirtate comune, in pofida stridaniilor lui de a glumir"lin orice. Prezenla ei, plini de farmec, bllndege gi voiogie,reugi si-i incilzeasci inima o vreme gi si i-o facd, si tresalte,iar seninitatea ei se dovedi capabili siJ !ini, pre! de vreodoi ani, intr-o stare de mul;umire pi tihnd ?n care se ardtdnrai intreprinzdtor gi mai plin de voingl decXt ii stituse infire pini o cunoscuse, dar din care aluneci din nou inpreajma virstei de treizeci de ani. Preocupirile lui eraurnereu legate de ceea ce se intXrnpla in afara granigelorimperiului, igi petrecuse prima tinerele inchis in biblioteci,studiind limbile, obiceiurile, credinfele gi istoria altor neamuri

1. Colonel de cavalerie in armata otomand.

r3

Ilinca Bernea

europene. Aga ajunse unul dintre cei mai buni tilmaci delirnbi din Istanbul. Nu se simlea deloc strlin de cei ciroraajunsese si le cunoasci nu doar graiul, ci gi felul de a figi ingelege lumea, de togi acei evrei, arabi, maghrebieni,bulgari, croafi, romlni, venefieni, francezi care se perindauprin talciocul gi pe uliEele Istanbulului, ci mai degrabl striinde propria lui viafi, de parcd un riu fird nume i-ar fimicinat sufletul, impiedicindul si triiasci in prezent. Boalamelancoliei, cu care ajunsese si convieEuiasci., il piriseatemporar atunci cind studia sau cXnd igi lipea trupul decel al unei femei, mai ales atunci cind se indrigostea decAte o frumoasd necunoscutd,, dar devenea chinuitoare atuncic1nd avea de a face cu cruzimea gi cupiditatea semenilor,in zori sau in amurg gi in preajma cimpurilor de lupti.Uneori, rugiciunile ii upurau sufletul, dar nu se intnmplaintotdeauna. N-ar fi indriznit si vorbeasci nimlnui despreaceste frdmlntdri, poate doar soliei lui, Meryem, cea de-adoua, al cirei suflet milos i-ar fi tolerat slibiciunea si i-arfi inleles mihnirea.

Doui gdrzi mogdiau la intrarea in cort, cu tXmplele spriji_nite de stnlpii de lemn ai cortului gi cu degetele risfiratepeste tecile iataganelor. Mehr inainti cu bigare de seamispre grajdul de campanie unde se aflau gilegile cu apidestinate ogtenilor gi animalelor. ingfici doui gllegi gi ieindrepti, mai intii cu pagi gribigi, pini iegi din ?mprejurimilecorturilor, apoi cu inima strinsi gi cu lentoarea cuiva careinainta printr-o mlagtind spre animalul uriag din vale, carese zvdrcolea pe sub pinza intunericului. Ducea cu el mereuo plosci din piele de cimili, in care finea rachiu englezescdin cel mai tare, luat de la un negustor din Istanbul, ginigte siruri olandeze, despre care se spunea cd, odatd.inhalate, igi dezvlluiau misterele raiului. Mai purta cu el,intr-o butelci, un suc ficut din mandragori, despre caregtia ci alini orice durere. Nu indriznise niciodati si seatingi de aceste leacuri pentru ci vracii de la care leprocumse il avertizaseri in privinla pericolului de a-gi pierde

14

Numele tdtr.;i alte erezii

acuitatea simfurilor. Are cu elun kbanjarpe care il implintiln pieptul cailor muribunzi, ca si le cunne chinul. I-a fostgreu si ucidl un animal, chiar gtiind ci in felul acesta ilelibereazi. Prima otrd, a ficut-o cind avea do'ar 2O de ani,in degertul tunisian. Un ctine scheletic, care nu se maiputea line pe picioare, l-a privit stiruitor in ochi, implodnduJstr-l crute de suferingn. O forgi veniti parci de dincolo deel i-a condus mina atunci cind i-a infipt in piept cutitulpi i s-a pirut cd animalul ii mulgumegte. Ochii aceia l-auurmirit ani la rnndul gi l-au ficut si-gi rigte cariera gi

reputatia, ba chiar viafa, alinind sau punind capit dureriidugmanilor ale ciror mlruntaie imprigtiate pe cimpurile debntnlie erau menite sI hrdneascl jivinele pimdntului giorgoliile sultanilor. Se apleci asupra unui muribund cupicioarele sfirtecate de tun gi-i didu si bea api, goptindu-ila ureche o rugiciune. Poate ci Allah avea si il primeasci,totugi, in rai. Nu cunoptea graiul georgienilor. Limba lor nuavea nimic in comun cu cele cunoscute de el gi nici cualtele europene. Avea un sunet cald gi armonios, care ames-teca in chip melodios, cu moderafie, vocale gi consoane.Fiecare limbn are o muzictr t ei, dar cea georgiani confinea,parci, ecourile unei lumi strivechi pe care gi-o imaginascildati intr-o lumini sidefie gi care ii pirea, in mod straniu,farniliari. Cel lingd care ingenunchease era un bdiat tinir,n-avea mai mult de L8 ani. Auzise, in talciocul din Istanbul,un fachir indian vorbind despre o licoare ficuti din cucutigi alcool, care putea indepirta durerea fdrd, sd, ucidi, daciera intrebuinfati in cantitatea adecvati: nu mai mult depatru-cinci picituri. Membrele ifi amorteau, ca prin farmec,iar trupul devenea rigid gi firi simgire. ln Anglia, auzise cifoloseau un amestec asemd.nitor atunci cXnd arnputau miinigi picioare gi ciruia ?i ziceau duale. Potiunea se preparadin suc de salatd verde, fiere de vier, opiu, miselarigd, sucde cucuti gi oget, iar tinctura se punea in vin la sfdrgit gi ise oferea nefericitului care avea si fie micelirit. Uneori,adormeai, dar puteai rimine gi treaz. Era ca gi cum ai fi

1"5

Ilinca Bernea

paralizat dintr-odati. Efectul era temporar, dnir neprefuit.Fie gi cnteva ore flri suferingi erau mani cereasci pentrurinigii cdz:ugi pe front. Unora nu mai avea ce sd le fhcidecit se le inchidi ochii.

Citeva sute de morfi gi alte sute de rinifi aveau si fieprelul pentru noti{a pe care avea si o redacteze a doua zigi si o trimiti sultanului: Annata noastrd a iesit tticto*oasd..Protincia Sarntskbe-Jatakbeti a Georgibi uafi anexatd hnpe_Nuhti Otoman.

L6