Stiri 4 mai 2020, p1 CURSUL DE SCHIMB 04.05.2020

1 EUR 4.8387

1 USD 4.4240

ANM: vreme calda in luna mai, insa instabila. Care sunt sansele de aparitie a ploilor Mai 4, 2020

Luna mai este cea mai calduroasa, dar si cea mai instabila luna a primaverii. Deseori, in aceasta luna, perioade cu zilele insorite si calde (uneori chiar caniculare) alterneaza cu perioade cu zile reci si ploioase, iar ploile au adesea, caracter torential.

Aceste modificari bruste ale vremii se produc din cauza pozitiei centrilor barici de pe continentul european, tara noasta fiind influentata fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala aniticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african.

Astfel, din datele inregistrate in perioada 1961 – 2019 la statiile meteorologice din reteaua Administratiei Nationale de Meteorologie, se constata ca temperatura medie lunara multianuala (1961 – 2019) are valori mai mari de 18ºC in extremitatea sud-vestica a Olteniei.

Valori medii lunare intre 16 si 18 ºC sunt caracteristice zonelor de campie (Campia de Vest, Campia Romana, Campia Moldovei) si lunca, zonelor joase din Dobrogea si a celor din Delta Dunarii. Valori medii intre 12 si 16ºC se intalnesc in Dealurile Vestice, in Maramures, Bucovina, in cea mai mare parte a Transilvaniei, in Subcarpatii Olteniei si Munteniei, dar si in zonele subcarpatice ale Moldovei si in Podisul Central Moldovenesc.

In zona montana, dar si in depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situeaza intre 6 si 12 ºC. La altitudini de peste 1700 m, mediile de

1

temperatura sunt intre 2 si 6 ºC si doar pe culmile inalte ale Carpatilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se inregistreaza, in medie, temperaturi sub 2 ºC.

Temperatura maxima absoluta a lunii mai in Romania este 40,8ºC, inregistrata la Marculesti (jud. Calarasi), in 27 mai 1950. In aceeasi zi a fost inregistrata maxima absoluta si la BucurestiFilaret (36,6ºC). Mentionam ca in perioada 25-28 mai 1950, mai ales in jumatatea de sud a Romaniei, in Transilvania, in centrul si sudul Moldovei, temperatura maxima absoluta a depasit 32,0ºC la peste 35 de statii meteorologice.

Temperatura maxima absoluta a lunii mai, la Bucuresti, este de 36,9ºC, inregistrata la statia meteorologica Bucuresti-Baneasa, in 13 mai 1958. Ani in care s-au inregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute in luna mai, majoritatea peste 30ºC, au fost inregistrate in: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950, etc.

Temperatura minima absoluta a lunii mai in Romania este -16,0ºC, inregistrata la statia meteorologica Vf. Omu, in zilele de 14 si 15 mai 1940. Temperaturi minime foarte scazute, in luna mai, s-au mai inregistrat si in anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numarul mare de statii meteorologice, 37, la care au fost inregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor statii, mai ales in zilele de 2 si 3 mai, in cea mai mare parte, valorile fiind sub 0,0ºC, iar in zona montana sub -11,0ºC (-11,2ºC la Calimani si -11,8 ºC la Ceahlau Toaca).

La Bucuresti, minima absoluta a lunii mai este -1,1ºC, inregistrata in data de 3 mai 2007, la statia meteorologica Bucuresti-Baneasa. Din punct de vedere al precipitatiilor, luna mai se remarca prin crestera intensitatii acestora, ca urmare a aparitiei averselor de ploaie, insotite uneori si de descarcari electrice. Din datele inregistrate in perioada 1961 – 2019 la statiile meteorologice din reteaua Administratiei Nationale de Meteorologie, se constata ca precipitatiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar in Dobrogea.

In Campia Romana si Campia de Vest, in Podisul Moldovei si vestul Transilvaniei, mediile de precipitatii sunt cuprinse intre 50 si 75 mm. In cea mai mare parte a Transilvaniei, in Maramures, in Bucovina, in zonele subcarpatice si in zonele montane joase, precipitatiile medii multianuale se situeaza in intervalul 75-125 mm. In zona montana inalta din Carpatii Meridionali si din nordul Carpatilor Orientali acestea depasesc 125-150 mm (fig. 2).

2

Cantitatea maxima absoluta lunara de precipitatii din mai, inregistrata la statiile meteorologice din Romania, este de 367,6 mm, la Vf. Omu, in anul 1941. La Bucuresti, cantitatea lunara maxima absoluta de precipitatii din mai este de 259,7 mm, inregistrata la Bucuresti-Filaret, in anul 1971. In acelasi an a fost inregistrata si maxima absoluta la statia meteorologica Bucuresti-Afumati, aceasta fiind 247,7 mm.

La Bucuresti-Baneasa, maxima absoluta de precipitatii este 233,4 mm, inregistrata in 2012. Mentionam si cativa ani in care s-au inregistrat precipitatii abundente in luna mai, multe dintre valori fiind maxime absolute ale statiilor: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019. Cantitatea maxima absoluta lunara de precipitatii cazuta in 24 de ore, la statiile meteorologice din Romania, este 146,7 mm, inregistrata la Sinaia Oras, in 24 mai 1993. La Bucuresti, cantitatea maxima absoluta de precipitatii cazuta in 24 de ore este de 86,0 mm, inregistrata in 29 mai 1997, la Bucuresti-Afumati. In aceeasi zi, la Bucuresti-Baneasa si Bucuresti Filaret, cantitatea de precipitatii inregistrata a fost de 61,9 mm, respectiv 57,6 mm.

Startul sezonului de combatere a căderilor de grindină4 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Ca urmare a manifestărilor de instabilitate atmosferică accentuată înregistrate în majoritatea regiunilor țării începând cu 29 aprilie 2020, unitățile operaționale din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au desfășurat primele acțiuni de combatere a căderilor de grindină din acest an.

Astfel, în 29 aprilie, din punctul de lansare Cerăt aparținând Grupului de combatere Segarcea din cadrul Unității de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Oltenia, au fost lansate 3 rachete antigrindină, iar în 30 aprilie, din punctele de lansare Câmpina, Tătaru, Tisău, Mehedința și Viperești din structura Unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, până la ora 14 au fost lansate 26 de rachete antigrindină, acțiunea fiind în

3

desfășurare până la încetarea stării de alertă de fenomene meteorologice periculoase.

Acțiunile au avut efectul scontat, comunitățile locale, culturile agricole, infrastructura și bunurile publice și private din zonele de intervenție fiind protejate față de pagubele cauzate de căderile de grindină.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor fiind pregătite pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase prin intervenții active în atmosferă.

În sezonul 2020 de combatere a căderilor de grindină, numărul punctelor de lansare și, implicit, a suprafeței protejate față de fenomenele meteorologice periculoase a crescut semnificativ în raport cu anii anteriori.

SNACP va proteja o suprafață de cca. 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

UPCCG Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;

UCCG Iași care asigură, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;

UCCG Vrancea care asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;

UCCG Oltenia care asigură, cu 17 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;

UCCG Timiș care asigură, cu 4 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș.

Alte 15 PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar alte 26 PL se află în diferite stadii de construire.

INFORMAȚII SUPLIMENTAREÎn ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2020, depășind 2,3 mil ha în sezonul următor. SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. La acest moment, protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel

4

transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului.Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a Programului de dezvoltare a SNACP 2010-2024. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Rachetele antigrindina salveaza culturile fermierilor In mai 3, 2020

Centrul Zonal de Coordonare Moldova şi Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 a folosit rachete antigrindină în zona Cotnari și Bălțați-Iași a declarat fermierul Ionuț Cioată.

“La noi au tras cu rachete la Bălțați, că este stație la Cotnari. Aici a plouat puțin cu gheață la început, ca unghia de la degetul mic. A fost fără pagube, fără nimic. A plouat foarte bine și curat pe Belcești, Bălțați. Dacă ploua cu gheață afecta toată rapița. La mine la grâu a plouat 3 litri. Nu mai zic că scot 6 tone, să scot 2 tone și e bine” spune pentru Agro TV, fermierul Ionuț Cioată.

5

În sezonul 2020 de combatere a căderilor de grindină, numărul punctelor de lansare și, implicit, a suprafeței protejate față de fenomenele meteorologice periculoase a crescut semnificativ în raport cu anii anteriori.

UCCG Iași care asigură, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui; Alte 15 PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar alte 26 PL se află în diferite stadii de construire.

În ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 milioane de hectare în anul 2020, depășind 2,3 milioane de hectare în sezonul următor. SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. La acest moment, protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a Programului de dezvoltare a SNACP 2010-2024. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

APIA si SUBVENTII

AJUTOR pentru CARNEA DE OAIE, VITĂ ȘI CAPRĂ! NU A MAI FOST ACORDAT DE 20 DE ANI! Agroinfo 01 mai 2020 - OFICIAL PARLAMENTUL EUROPEAN! De 20 de ani nu a mai fost acordat acest ajutor pentru carnea de oaie și capră, iar ajutorul pentru

6

carnea de vită era prevăzut ca o măsură standard, dar nu a fst acordat fermierilor niciodată, a spus comisarul european pentru Agricultură și Dzvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, în discursul său din Comisia AGRI, Parlamentul European, întrunită pe 30 aprilie 2020. Despre ce ajutoare este vorba?

Sectorul cărnii de vită era deja fragil înainte de Covid-19. Închiderea sectorului de servicii alimentare a avut un impact foarte mare asupra reducerilor la carnea de calitate superioară, adică partea cea mai valoroasă a carcasei. Carnea de oaie se bazează foarte mult pe consumul casnic.

Comisia propune să acorde ajutoare de depozitare privată pentru carnea de vită, oaie și capră, în mod special semicarcase (pulpe din spate) de vită, conținînd partea de "steak" , și carcase de oi și capre. Acest sistem va permite retragerea temporară a produselor de pe piață pentru:

• o perioadă de păstrare (depozitare) de 90, 120 sau 150 de zile pentru aceste categorii de carne.

Permiteți-mi să subliniez faptul că ajutorul de depozitare privată pentru carne de vită este prevăzut ca o măsură de piață standard, dar nu a fost practicat până acum. Ajutorul privat pentru depozitare pentru ovine și caprine nu a fost practicat în ultimii 20 de ani. Aceasta este o măsură nouă pentru a rezolva problemele cu care se confruntă sectorul, a spus comisarul european pentru Agricultură.

Oficialul Comisiei Europene a adăugat că bugetul pentru agricultură este restrâns la nivelul Uniunii Europene, dar pachetul de măsuri excepționale, anunțat acum, demonstrează că fermierii sunt sprijiniți de Comisia Europeană.

În concluzie, măsurile propuse vor ajuta piața și au fost, în general, foarte bine primite atât de statele membre, cât și de părțile interesate. Statele membre, de exemplu, au dat avize pozitive la voturile lor cu privire la toate reglementările de punere în aplicare propuse de Comisie

Măsurile vor ajuta fermierii noștri și sectorul agroalimentar să continue să funcționeze eficient pentru a pune hrana pe mesele cetățenilor noștri și pentru a asigura securitatea alimentară. PAC-ul nostru s-a dovedit a fi foarte rezistent în această criză.Sunt astăzi aici pentru a vă asculta cu atenție și pentru a înțelege opiniile voastre. Permiteți-mi să fiu clar: voi continua să fac tot ce îmi stă în putere pentru a sprijini fermierii, veniturile lor și capacitatea lor de a ne menține securitatea alimentară, a mai spus comisarul Wojciechowski, în discursul ținut în fața europarlamentarilor.

7

UN DIRECTOR APIA, ANUNȚ IMPORTANT pentru FERMIERI!Agroinfo 03 mai 2020 -

ACT OBLIGATORIU PENTRU SUBVENȚII APIA. Fermierii nu mai sunt nevoiți să meargă la bănci pentru eliberarea unui extras bancar prin care fac dovada că au cont valid, obligatoriu pentru toți cei care cer subvenții agricole, a anunțat directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Caraș-Severin.

Am fost sesizați de Prefectura Caraș-Severin că fermierii sunt nevoiți să se deplaseze la bănci pentru a-și obține acel extras bancar care face dovada că are un cont bancar valid și APIA poate să-l ia în considerare printr-un document de maximă eligibilitate pentru aprobarea cererii.

Am reușit să găsesc înțelegere la toți directorii de bănci din județul nostru și am stabilit că trimitem un fișier în care vor fi trecute datele de contact ale fermierului, nume, prenume, CNP, eventual adresă și contul care este la APIA, urmînd ca în acest fișier dumnealor, de la bancă, să verifice și dacă este același cont, să-l certifice, iar dacă s-a schimbat, să ne treacă în fișier contul care este acum valid.

În acest fel, îi ajutăm pe fermieri să nu se mai deplaseze la bănci pentru a sta timp îndelungat și, la sesizarea domnului prefect, am reușit să obținem această dispensă. Deci, fermierii nu se vor mai deplasa în clădirea băncii, a declarat Dumitru Stepănescu, directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Caraș-Severin, pentru Radio Reșița.

Cand vine plata subventiei pentru motorina? Raspunsul MADR In mai 1, 2020

Plata subvenției la motorina folosită în agricultură, aferentă trimestrului IV al anului 2019, a fost virată ieri, 30 aprilie 2020, de către Ministerul Agriculturii către conturile APIA. Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, George Scarlat, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV că plata în cuantum de 117 milioane de lei va fi virată către fermieri la începutul săptămânii viitoare.

Potrivit secretarului de stat, George Scarlat, după centralizarea și analiza cererilor pentru primul trimestru din acest an se va face un efort pentru avansarea procesului de plată către fermieri. „Astazi (30 aprilie 2020) a fost și ultima zi de depunere a cererilor pentru trimestrul I. Vom face un efort ca plata să o facem cât mai repede, pentru că înțelegem situația”, a declarat George Scarlat în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”.

8

Completări aduse schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în acvacultură

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce completează art. 14 din Hotărârea Guvernului nr.748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură.

Actul normativ aprobat completează cu valoarea de 1.000.000 lei suma prevăzută inițial la art.14 din HG nr. 748/2018, în vederea asigurării resurselor financiare necesare aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2020. În acest fel, vor fi efectuate plățile aferente ajutorului de stat pentru motorina utilizată în acvacultură pentru anul 2020.

Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse.

Reamintim că prin Hotărârea Guvernului nr.748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat pentru perioada 2018-2020, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură, discuire, însămânţare, cosire masa verde pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

Programul pentru angajarea tinerilor în agricultură beneficiază de 1 milion de lei în acest an 4 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce completează art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, aprobate prin HG nr. 325/2019.

Prin actul normativ aprobat astăzi s-a stabilit valoarea Programului aferent anului 2020, respectiv 1.000.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație.

9

Măsura urmărește crearea cadrului legal adecvat și a mecanismelor necesare de punere în aplicare a ”Programului pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară”, derulat pe perioada 2018-2020.Astfel, prezentul act normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin instituirea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posiblitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.Reamintim că angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:a) 1000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;b) 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;c) 500 lei pentru persoanele fără studii.

De asemenea, pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

MADR: Programul Naţional Apicol 2020-2022 va beneficia de un buget de 150,6 milioane lei 4 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional Apicol 2020-2022.Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628 mii lei, din care 75.314 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Suma alocată PNA 2020-2022 este distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;

10

b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;

c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei; 

Ca element de noutate, față de PNA anterioare au fost stabilite măsurile de asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori, precum consultanța în apicultură, promovarea apiculturii și a produselor apicole, organizarea de cursuri și perfecționare în apicultură, achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii, în vederea obținerii fagurilor artificiali și achiziția de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii.

O altă completare cu privire la raționalizarea transhumanței și a stupăritului pastoral vizează  achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie precum și mijloace de transport apicol fără autopropulsie şi de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral.

De asemenea, în cadrul Programului Național Apicol 2020-2022 a fost inclusă o nouă acțiune referitoare la îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a acestora pe piață, ce constă în decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri în vederea atestării calității mierii.

Aceste completări ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 au drept scop sporirea numărului familiilor de albine, creşterea calitativă a produselor apicole și îmbunătăţirea indicatorilor de producţie.  Noile prevederi ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 vor genera extinderea ofertei de produse apicole, majorarea exporturilor și dezvoltarea economiei rurale, prin păstrarea tradiţiei de creştere a albinelor.

Totodată, din punct de vedere al impactului social și asupra mediului, Programul Național Apicol urmărește dezvoltarea unor servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea producţiei de miere în condiţii de calitate controlată, la nivelul standardelor europene, precum și valorificarea integrală şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, precum şi a resurselor din flora spontană.

Reamintim că țara noastră deţine o îndelungată tradiţie în domeniul creşterii albinelor şi a realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri.

11

BY LANTULALIMENTAR  2020-05-04  

”Agenția pentru Investiții și Plăți în Agricultură ( APIA ) a autorizat pentru plată o sumă totală de 2,7 miliarde de euro, care reprezintă 99,16 % din suma totală aferentă anului agricol 2019/2020”, a declarat directorul-general APIA, Adrian Pintea, pentru emisiunea Rural a postului de radio RFI Romania, emisiune realizată de Constantin RudnițchiOficialul APIA a afirmat că a mai rămas pentru autorizarea la plată Sprijinul Cuplat acordat sectorului vegetal, întrucât beneficiarii mai au de depus anumite documente, termenul de depunere fiind 15 mai, de pildă pentru producătorii de sămânță de cartof și de hamei. Totodată, guvernul ar urma să adopte săptămâna viitoare o HG în baza căreia vor fi acordate subvențiile respective. ”Termenul regulamentar este 30 iunie, dar noi am reușit să achităm mult mai repede cea mai mare parte din aceste subvenții pentru cei 844.000 de fermieri înscriși anul trecut, cu o suprafață totală de 9.700.000 de ha eligibile” a declarat Adrian Pintea.

În ce privește primirea cererilor pentru subvențiile aferente anului 2020/2021 directorul APIA a anunțat că până în prezent au fost primite 422.800 de cereri pentru subvenții, acoperind 2.800.000 de ha. Pintea s-a declarat mulțumit de funcționarea sistemului de depunere on line a cererilor de plată, așteptându-se să finalizeze procesul de înregistrare a acestor cereri chiar la sfârșitul acestei luni, mai dinvreme față de termenul de 15 iunie pe care Comisia Europeană l-a fixat recent, fără a impune sancțiuni fermierilor, ca o măsură luată în contextul pandemiei Covid – 19.

Pintea estimează că anul acesta plata avansului ar putea fi făcută începând cu 1 septembrie, față de 16 octombrie, data când a fost dat startul anul trecut. Decalarea avansului este tot o decizie a Comisiei Europene, pentru a sprijini fermierii.

12

MESAJUL MINISTRULUI AGRICULTURII pentru FERMIERI! Agroinfo  03 mai 2020 - SUBVENȚII APIA 2020. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a transmis sâmbătă un mesaj pentru fermierii care solicită subvențiile agricole pentru acest an la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Mesajul a fost postat de ministrul Oros pe pagina sa oficială Facebook.

Mă bucur că fermierii au răspuns într-un număr mare apelului nostru de a completa online Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2020. Este un semnal puternic care ne arată că agricultura României merge în direcția digitalizarii!

Pentru a veni in sprijinul fermierilor, funcționarii APIA au primit cereri online chiar și în zilele de 1 și 2 Mai. În aceste zile s-au primit 8.110 de cereri pentru o suprafață de 101.200 ha.

Astfel, numărul total de cereri depuse în aceasta campanie este de: 438.176 cereri2.956.940 ha suprafata solicitata

Vă reamintesc că, pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială, completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență. A scris șeful MADR pe pagina sa oficială Facebook.

DESPĂGUBIRI pentru FERMIERI de până la 5.000 EURO!Agroinfo  04 mai 2020

OFICIAL. Comisia a publicat azi, 4 mai, cel mai recent pachet de măsuri excepționale pentru a oferi mai mult sprijin sectoarelor agricole și alimentare care sunt cele mai afectate de criza provocată de coronavirus, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Măsurile excepționale (anunțate la 22 aprilie) includ ajutoare pentru depozitarea privată pentru sectorul produselor lactate și cel al cărnii, autorizarea temporară ca operatorii din sectoarele grav afectate să-și autoorganizeze măsurile de piață și flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței. În plus față de aceste măsuri de piață, Comisia a propus să se permită statelor membre să utilizeze fonduri destinate dezvoltării rurale pentru despăgubirea fermierilor și a micilor

13

întreprinderi din sectorul agroalimentar, cu cuantumuri de până la 5 000 EUR și, respectiv, de până la 50 000 EUR.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Am acționat rapid pentru a pune la dispoziție cât se poate de repede toate măsurile necesare pentru sprijinirea fermierilor și a celor care au nevoie de ajutor. Unele piețe agricole și alimentare au fost puternic afectate de criză. Totuși, acum sunt încrezător că adoptarea acestor măsuri va oferi un sprijin tangibil și va transmite piețelor semnalul corect, creând în curând o oarecare stabilitate. Acest pachet și măsurile de sprijin precedente demonstrează că Comisia este pregătită și va acționa în funcție de situație. Vom monitoriza în continuare situația, în strâns contact cu părțile interesate, cu Parlamentul European și cu statele membre.”

Măsurile de piață excepționale propuse la 22 aprilie sunt acum întru totul adoptate și publicate și includ:

Ajutoare pentru depozitarea privată: Comisia va sprijini acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte praf degresat, unt, brânză) și a produselor din carne (carne de vită, de oaie și de capră). Această măsură permite retragerea temporară a unor produse de pe piață, timp de minimum 2-3 luni și de maximum 5-6 luni. Cererile de participare la schemă vor putea fi transmise începând cu data de 7 mai 2020. Această măsură vizează stabilizarea pieței prin reducerea temporară a ofertei disponibile.

Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pieței: Comisia va acorda flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței în sectorul vitivinicol, în cel al fructelor și legumelor, în cel al măslinelor de masă și al uleiului de măsline și în cel apicol, precum și a programului UE pentru școli (care vizează laptele, fructele și legumele). Această flexibilitate vizează limitarea ofertei disponibile din fiecare sector, pentru a determina reechilibrarea piețelor. În plus, va permite reorientarea priorităților în materie de finanțare spre măsuri de gestionare a crizelor.

Derogare temporară de la normele Uniunii în materie de concurență:  Articolul 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP) permite Comisiei să adopte derogări temporare de la anumite norme ale UE în materie de concurență în situații de dezechilibre grave pe piețe. Comisia a adoptat astfel de derogări pentru sectorul laptelui, pentru cel al florilor și pentru cel al cartofilor. Aceste derogări le permit operatorilor să se auto-organizeze și să pună în aplicare măsuri de piață fiecare la nivelul său pentru a-și stabiliza sectoarele, cu respectarea funcționării pieței interne, pentru o perioadă maximă de 6 luni. De exemplu, sectorul laptelui va putea

14

planifica în mod colectiv producția de lapte, iar sectorul florilor și cel al cartofilor vor putea retrage produse de pe piață. De asemenea, va fi permisă depozitarea de către operatori privați. Evoluțiile prețurilor de consum și orice eventuală împărțire a pieței interne vor fi monitorizate îndeaproape pentru a se evita efectele negative.

În plus față de cele sus-menționate, Comisia propune ca statele membre cărora le rămân fonduri destinate dezvoltării rurale să poată folosi banii respectivi în 2020 pentru a acorda sprijin fermierilor și micilor întreprinderi din sectorul agroalimentar. Acesta ar trebui să fie un sprijin imediat pentru cei care au cel mai mult de suferit din cauza crizei.

Statele membre pot oferi un sprijin de până la 5 000 EUR/fermier și de până la 50 000 EUR/întreprindere mică. Aceste ajutoare sunt acordate în plus față de ajutoarele de minimis destinate sectorului agricol și față de ajutoarele de stat cu plafon majorat adoptate anterior. Propunerea trebuie trimisă spre aprobare Consiliului și Parlamentului.

Aceste măsuri urmează unui amplu pachet de măsuri adoptat anterior de Comisie. Măsurile respective acordau sprijin sectorului agroalimentar în această perioadă dificilă prin majorarea cuantumurilor ajutoarelor de stat, un nivel mai ridicat al plăților în avans și prelungirea termenelor pentru depunerea cererilor de plată. Flexibilitatea sporită în ceea ce privește normele politicii agricole comune vizează reducerea sarcinii administrative a fermierilor și a administrațiilor naționale.

AM DAT ÎN ARENDĂ TERENUL DUPĂ CE AM DEPUS CEREREA LA APIA. POT SĂ-MI RETRAG CEREREA?Agroinfo  04 mai 2020

SUBVENȚII APIA 2020. AGROINFO a primit ieri mesajul unui fermier care a renunțat la teren, l-a dat în arendă unei asociații, dar a făcut acest lucru la două săptămâni după ce a depus cererea pentru subvenții la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Ne întreabă dacă poate să-și retragă cererea de la APIA. Informațiile pe care le publicăm servesc și altor fermieri care se află în aceeași situație, vor să-și retragă, din diferite motive, parțial sau total suprafața declarată la APIA.

În primul rând, să lămurim cine beneficiază de subvenții APIA pe teren. Beneficiarii plăţilor directe sunt fermierii activi, persoane fizice sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință conform art. 7

15

din OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează și cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole, cu modificările și completările ulterioare, precum și grupurile de producători care desfășoară activitate agricolă, informează APIA. Așadar, dacă aveți un teren și l-ați dat în arendă, nu veți beneficia de subvențiile pentru acest teren. Vor beneficia fermierii, cooperativele sau asociațiile care lucrează respectivul teren.

Dacă ați depus cererea la APIA și ați arendat terenul după depunerea cererii, așa cum a făcut fermierul care ne-a adresat întrebarea, iată condițiile în care vă puteți retrage cererea:

Conform informațiilor furnizate nouă de către APIA, fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate cererea unică de plată sau părţi ale acesteia numai dacă:- APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată;- APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului.

În cazul în care în cadrul unui control la faţa locului, a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu sunt autorizate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea. Trebuie să menționăm că anul acesta, în condițiile crizei de coronavirus, APIA va înlocui controlul în teren cu alte verificări, teledetecție, utilizarea fotointerpretării ortoimaginilor prin satelit sau aeriene ori a altor probe relevante, inclusiv a dovezilor furnizate de beneficiar la solicitarea APIA, de exemplu a fotografiilor cu etichetare geografică. VEZI DETALII AICI!În cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidenţă asupra documentelor justificative sau asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecinţă.

Numai solicitantul însuși sau persoana împuternicită de el poate efectua modificări ale cererii unice de plată. Împuternicirea se realizează prin procură notarială (în cazul persoanelor fizice) sau delegaţie de împuternicire (în cazul persoanelor juridice). Acestea trebuie să fie însoțite și de copiile CI/BI/pașaport ale titularului cererii unice de plată și al împuternicitului care trebuie ataşate la dosarul cererii de plată. Împuternicitul înlocuiește titularul doar în scopul și pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea. Pentru toate modificările aduse cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte documente justificative care susțin aceste modificări.

16

În conformitate cu art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014, o cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parţial în orice moment, în scris. Dacă APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată, dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenţia sa de a efectua un control la faţa locului sau dacă, în cadrul unui control la faţa locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce priveşte acele părţi din cererea unică de plată care sunt implicate.

Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă şi a bifelor de solicitare corespunzătoare (retragere parţială de suprafeţe) se efectuează prin intermediul formularului M3.

Declaraţia de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2020 - retragerea întregii suprafeţe declarată de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând (se specifică clar motivul retragerii): https://www.agroinfo.ro/economic/am-dat-in-arenda-terenul-dupa-ce-am-depus-cererea-la-apia-pot-sa-mi-retrag-cererea

AFIR si FINANTARI

Primele măsuri pentru sprijinirea companiilor mari din România, anunțate de Orban Premierul Ludovic Orban a anunțat măsurile viitoare pentru susținerea companiilor mari din România. Iată declarațiile premierului, pentru fiecare set de măsuri 04 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Garanții și credite de tip IMM Invest pentru firmele mari

După modelul IMM Invest vom adopta un act normativ care va crea un mecanism de garantare pentru capitalul de lucru și investiții și pentru companiile mari. Sunt foarte multe companii mari care și-au suspendat activitatea, precum Dacia sau Ford, sau Pirelli, și au reluat acum producția. Vrem să le susținem.

17

Reducerea costurilor cu energia electrică

Companiile românești cumpără gaze și energie electrică la prețuri mai mari decât se cumpără în multe țări europene, vedem și acum efectele OUG 114. Competitivitatea lor s-a redus pe piața internațională, trebuie să gândim mecanisme prin care companiile să cumpere energie electrică și gaze la prețuri în media europeană. Intră în vigoare o schema de ajutor de stat pentru reducerea costurilor cu certificatele de CO2, 20%  pentru marii consumatori. Ne gândim și la o reducere a taxei de cogenerare pentru aceste companii, și va deveni operational acest lucru.

Garanții pentru creditul comercial

Punem la punct o schemă de ajutor de stat care deja funcționeaă în cinci țări europene, care garantează creditul comercial. Dacă o companie intră în blocaj financiar, poate afecta toate companiile de pe lanț

Un nou fond de investiții

Ne gândim la construcția unui fond de investiții - avem un model care a funcționat, cel făcut de polonezi, care a permis achiziția de acțiuni de către sectorul privat. Îl gândim ca instrument de dezvoltare pentru unele domenii cu potențial

Banii pentru susținerea măsurilor vin din împrumuturi

Avem posibilitatea de a obţine finantari de la Banca Mondiala, de la BERD. Avem posibilitatea de a apela la credite de la Banca Europeana de Investitii. Urmarim cu mare atentie disponibilitatile financiare pentru a demara un progam amplu de investitii a companiilor de stat. Pilonii relansarii economice se vor baza pe investii publice si private. După modelul de crestere economica bazat pe stimularea artificiala a cererii, prin cresterea veniturilor, pe consum, propunem modelul cresterii pe investii, a cresterii competitivitatii, pe inovare, pe modelul prin noi insine - ce se poate produce in Romania trebuie produs in Romania", a declarat Orban

Ciolos: ”In 2016 am incercat sa facem Fondul Mutual. Fermierii n-au fost de acord” In mai 4, 2020 Lipsa fondului mutual este o problemă care se află pe buzele tot mai multor fermieri, dar și oameni politici, în ultima vreme, mai ales pe fondul crizei provocate de secetă, amplificată de pandemia de coronavirus. Mulți susțin că un astfel de mecanism ar fi fost foarte util

18

pentru a-i ajuta pe fermieri să treacă mai ușor peste această perioadă dificilă.

Subiectul a fost abordat și de fostul prim-ministru al României și comisar european, Dacian Cioloș, invitatul lui Ovidiu Ghinea în cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”. Potrivit europarlamentarului, în 2016, când se afla în fruntea Guvernului, au existat discuții și insistențe ale autorităților pentru crearea unui astfel de Fond Mutual, însă fermierii nu s-au pus de acord, iar ideea a fost abandonată.

”Agricultorii, indiferent de dimensiunea lor, nu mai trebuie să fie folosiți doar ca masă de manevră electorală și să le pese politicienilor de ei doar în anii electorali, ca să își atragă susținerea din mediul rural. Trebuie să vedem agricultura ca un potențial al economiei românești. Când ne uităm la balanța comercială, când ne uităm la locurile de muncă create, la scoaterea din sărăcie a unor zone din România care nu pot avea o sursă de dezvoltare economică mai importantă decât agricultura.

Asta presupune, însă, și ca fermierii să  își asume parte a responsabilității, pentru că eu țin minte că în 2016, cu Ministerul Agriculturii, am insistat mult la fermieri să facem împreună acel fond mutual de gestiune a riscurilor în agricultură, inclusiv a secetei, care ar fi presupus ca și fermierii să aibă o mică cotizație, să fie fondul lor pe care să-l gestioneze, statul să contribuie cel puțin egal la cotizația fermierilor, iar cu un astfel de sistem ar fi fost mult mai ușor acum să folosim și măsurile pe care Comisia Europeană le permite.

Atunci nu a fost din cauza statului. Ei nu s-au pus de acord cu privire la cine să conducă acest fond, dacă să fie constituit la nivel național sau să fie constituit sectorial și așa mai departe. N-am reușit să ajungem la un acord cu agricultorii și uite așa s-au întins lucrurile, suntem în 2020 și tot fără fond mutual am rămas”, a precizat Dacian Cioloș în exclusivitate pentru AGRO TV.

Masura III.4: Termenul pentru cererile de finantare, prelungit In mai 4, 2020 Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM (DGP-AM POPAM) anunță prelungirea până la data de 11 iunie 2020 orele 12.00 a apelului pentru depunerea cererilor de finanțare pentru Măsura III.4 – Activități de Cooperare, în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014 –

19

2020, cod: POPAM/778/4/1/Articolul 64 Activități de cooperare. Decizia a fost luată în contextul prevederilor legale privind starea de urgență instaurată în prezent în România cauzată de riscul de contaminare cu noul Coronavirus (COVID-19) precum și solicitările de prelungire a sesiunii de primire proiecte  transmise de către  FLAG-uri.

Solicitanți eligibili

Beneficiarii acestei măsuri sunt parteneriate formate din Grupuri de Acțiune Locală din zonele de pescuit (FLAG-uri) selectate și contractate în cadrul POPAM 2014-2020. 

Parteneriatele trebuie să aibă responsabilități clare asumate de fiecare membru și precizate în cadrul Acordului de Parteneriat semnat de toți partenerii. În cadrul Acordului de Parteneriat se va preciza care este FLAG-ul partener coordonator. Responsabilitățile fiecărui partener în ceea ce privește proiectul de cooperare vor fi detaliate în cadrul Acordului de Parteneriat, document semnat de toate FLAG-urile partenere, în conformitate cu modelul de Acord de parteneriat.  

Solicitantul trebuie să fie un parteneriat format din minim 3 FLAG-uri selectate în perioada de programare 2014-2020. Solicitantul trebuie să dețină contracte de finanțare nerambursabilă pentru fiecare FLAG partener, în vigoare și să prezinte Acordul de Parteneriat pentru proiectul de cooperare propus.

Eligibilitatea proiectului

Pentru a fi eligibil, proiectul trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:

1. Să conțină Planul de acțiune al proiectului de cooperare, conform Anexei 3. Planul va include abordarea unitară a activităților comune, vadescrie, după caz,  pentru componenta de sprijin pregătitor, activitățile premergătoare de pregătire a proiectului de cooperare unde se vor preciza toate acțiunile întreprinse în vederea interconectării cu posibilii parteneri și domeniile de cooperare vizate, iar pentru componenta de implementare a proiectului trebuie să descrie activitățile comune și cu rezultate proiectului de cooperare, care să genereze beneficii pentru teritoriile vizate.

2. Acțiunile proiectului sunt eligibile dacă sunt realizate pe teritoriul FLAG-urilor partenere.

20

3. Experții implicați în echipa de management a proiectului de cooperare trebuie să facă parte din personalul propriu al FLAG.

FLAG-ul va demonstra că echipa de management implicată în proiectul de cooperare face parte din personalul propriu al FLAG, iar acest lucru se va demonstra prin prezentarea unui extras din REVISAL, semnat și asumat de către reprezentantul legal al FLAG.

4. Suma solicitată în cadrul componentei A – sprijin pregătitor (dacă este cazul), cumulată cu suma solicitată în cadrul componentei B – implementarea proiectului de cooperare, nu trebuie să depășească cuantumul maxim al sprijinului nerambursabil de 70.000 de euro per FLAG.

5. Proiectul, respectiv activităţile pentru care se solicită sprijin nerambursabil prin Cererea de finanţare nu trebuie să facă obiectul unei alte finanțări din fonduri publice naționale sau ale Uniunii Europene, în ultimii 5 ani.

6. Durata de implementare a proiectului este de maximum 12 luni.

De astazi, IMM-urile pot depune proiecte pentru finantarea POR de pana la 1 milion de euro! Care sunt conditiile?In mai 4, 2020

Începând de astăzi, 4 mai 2020, proiectele pentru finanțarea POR (2.2-Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor) pot fi depuse, prin intermediul aplicației MySMIS. Termenul limită este 4 iunie 2020.

 Pe 2 martie 2020 a fost anunțată lansarea apelului POR dedicat investițiilor IMM-urilor în regiunile Sud-Est, Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia, cu un buget disponibil total de 84,58 milioane euro.

Pot aplica pentru finanțare societățile ce se încadrează în categoria IMM-urilor din mediul urban sau a întreprinderilor mijlocii din mediul rural.

Se poate solicita finanțare pentru:

lucrări de construire, extindere a spaţiilor de producţie/ prestare de servicii ale IMM-urilor, inclusiv a utilităţilor generale aferente;

achiziţionarea de echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, de natura mijloacelor fixe;

21

achiziţionarea de instalaţii/ echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile (alternative) de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;

achiziţionarea de active necorporale: brevete, licențe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi şi active similare. Sunt eligibile și investiții în realizarea de instrumente de comercializare on-line a serviciilor/produselor proprii;

implementarea procesului de certificare/recertificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății;

activități specifice procesului de internaţionalizare (participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, misiuni comerciale).

Valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 200.000 euro și maximum 1 milion euro.

Pot primi finanțare doar investițiile realizate în regiunile:

Sud-Est ( județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) – buget disponibil: 27,94 milioane euro;

Sud-Muntenia ( județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași) – buget disponibil: 38,67 milioane euro;

Sud-Vest Oltenia ( județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) – buget disponibil: 17,97 milioane euro.

Pentru regiunile de dezvoltare Nord-Vest și Centru alocarea financiară a fost deja contractată în totalitate.

ALTELE

5 mai, ora 11:00 – Ministrul Agriculturii, in direct la AGRO TV In mai 4, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, va susține marți, 5 mai, la ora 11:00 un briefing de presă la sediul MADR.

Temele pe care demnitarul le va aborda sunt de mare interes pentru industria agricolă din România. Ele vizează măsurile de sprijin dedicate fermierilor, în condițiile actuale de pandemie și de secetă prelungită.

22

Cei interesați pot urmări, în direct, declarațiile ministrului Agriculturii pe toată platforma media AGRO TV, atât pe TV, cât și în mediul online și pe aplicația de telefonie mobilă AGRO TV.

NU uitați5 mai, ora 11:00 în direct, declarație de presă făcută de liderul de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ANUNȚ MINISTRUL AGRICULTURII pentru TOȚI APICULTORII CARE MERG ÎN PASTORAL! Agroinfo 03 mai 2020 PERMIS APICULTORILOR! Un apicultor l-a întrebat, sâmbătă, pe ministrul agriculturii, Adrian Oros, dacă are voie, în această perioadă, să ducă și muncitori cu el când merge în pastoral pentru a-l ajuta la încărcarea și descărcarea stupilor. Răspunsul șefului MADR este important pentru toți apicultorii.

Domnule ministru, îmi trebuie 2 oameni să descarc, încarc stupi în pastoral la 200 km, ce le trebuie acestor oameni când vin acasă, polița nu-i crede?  L-a întrebat pe ministrul agriculturii apicultorul Vasile Taposu.  

Să completeze declarația pe propria răspundere, punctul 6. Spor la treabă! A răspuns ministrul Adrian Oros.

Punctul 6 din Declarația pe propria răspundere se referă la realizarea de activități agricole.

Ordonanța Militară nr.8 permite, pe timpul stării de urgență, deplasarea apicultorilor cu stupii în pastoral. Potrivit Ordonanței, dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberat de oficiile județene pentru zootehnie sau cu orice alte documente doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor. Ministrul agriculturii a clarificat acum și actul de care au nevoie muncitorii care-i ajută pe apicultori când merg în pastoral, o declarație pe propria răspundere pe care aceștia trebuie să bifeze punctul 6.

Masuri urgente pentru salvarea unei industrii de milioane si a unui brand de tara In mai 3, 2020 România riscă să piardă investiții de peste 400 de milioane de euro și 60 de mii de oameni ar putea rămâne fără un loc de muncă. Sectorul vitivinicol românesc se află în pragul falimentului din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19, scrie Carmen Avram pe pagina sa.

23

Membră în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, eurodeputatul Carmen Avram, alături de întreaga delegație română a Partidului Social Democrat, a trimis o scrisoare Comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, prin care a cerut introducerea schemei unice de plată pe suprafață pentru viticultori. Aceasta este singura măsură care ar putea salva de la faliment industria de vin din România.

Potrivit europarlamentarei, deși Comisia Europeană a propus un set de măsuri excepționale, acestea nu doar că nu ajută sectorul vitivinicol românesc, dar vor accentua și mai mult dezechilibrul pieței.

În primul rând, Comisia Europeană pare să nu recunoască adevărata dimensiune a catastrofei.

În timp ce în document se menționează o reducere de doar 30%, respectiv de 50% a volumelor de marfă și a valorii încasărilor, reducerea reală, ca urmare a închiderii restaurantelor, barurilor și a celorlalte unități HoReCa, apreciază experții europeni, este, de fapt, de 90%.

Mai mult, pentru România, măsura care prevede sprijin financiar pentru distilarea de criză, este inutilă, subliniază Carmen Avram. Nu doar că la noi nu există infrastructura de distilare necesară, dar eventualele cheltuieli cu consumul de energie și combustibil ar putea bloca și mai mult piața.

Măsura de stocare privată nu pare să fie de ajutor, având în vedere timpul foarte scurt până la noua campanie de recoltare a strugurilor pentru vin. În egală măsură, nici măsura recoltării în verde nu este o soluție, plantațiile fiind afectate de seceta puternică și neprezentând starea necesară pentru a elimina surplusul de struguri.

Prin urmare, României îi sunt necesari bani prin schema unică de plată pentru suprafață, ca să nu compromitem plantațiile de viță-de-vie, multe dintre acestea recent înființate prin cele 400 de milioane de euro absorbite.

24

Demers la nivelul UE. „Romania nu trebuie tratata ca fiind «raftul Europei»” In mai 3, 2020

Sprijin puternic din partea unor europarlamentari din 13 țări și 4 grupuri politice pentru muncitorii sezonieri. Europarlamentara Carmen Avram a făcut un demers în Parlamentul European pentru sezonierii români.

„România nu trebuie tratată ca fiind „raftul Europei”, din care poți alege oricând forță de muncă ieftină și, eventual, naivă. Muncitorii sezonieri din agricultură nu sunt roboți!”, scrie Carmen Avram pe blogul ei carmenavram.ro.

Membră în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, Carmen Avram a tras un semnal de alarmă la nivel internațional cu privire la abuzurile la care sunt supuși muncitorii români sezonieri care lucrează pe plantațiile sau în halele din diferite țări europene.

Prin demersul său, europarlamentarul Carmen Avram a cerut urgent Comisiei Europene:

1. un set de protocoale pentru informarea și protejarea muncitorilor sezonieri expuși la abuzuri în timpul acestei crize;

2. accelerarea mecanismul centralizat de achiziții pentru echipamente de protecție, în special în ferme;

3. necesitatea implementării Convenției ILO 184 (legată de Siguranța și Sănătatea în Agricultură) în statele membre care încă nu au implementat-o sau îi ignoră prevederile.

Scrisoarea, inițiată de europarlamentarul Carmen Avram și susținută de alți 24 de europarlamentari, din 13 țări și 4 grupuri politice, a fost trimisă miercuri, 29 aprilie, în atenția Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a Comisarului pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmitt, a Comisarului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a Comisarului pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides și a Comisarului pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.

În document se arată că deși muncitorilor sezonieri le-a fost permis tranzitul în alt stat prin acorduri bilaterale, mulți dintre ei au ajuns în ferme din străinătate unde trăiesc în condiții deplorabile, înghesuiți în adăposturi rudimentare, uneori fără electricitate, apă curentă sau facilități obligatorii pentru igiena de bază. Mai grav, acești oameni au puține opțiuni si

25

perspective profesionale, ceea ce îi face vulnerabili în relația cu angajatorii. Această vulnerabilitate nu înseamnă că trebuie lăsăți pradă condițiilor deplorabile, abuzurilor și izolării și, mai ales, tratați ca niște cetățeni de mână a doua.

Demersul vine după ce membra în Parlamentul European (MEP) Carmen Avram i-a atras atenția Comisarului pentru Agricultură, într-un dialog avut recent, asupra abuzurilor din contractele de muncă ale sezonierilor români din străinătate.

„Deși în ultimele săptămâni mii de români au plecat la muncă în ferme occidentale, în condiții incerte și în baza unor contracte dubioase, Guvernul României nu are nici până în prezent o evidență clară a acestora. E cu atât mai grav cu cât, în Germania, un sezonier român a murit după ce a fost infectat cu virusul COVID-19, iar alte câteva sute au fost testate pozitiv.”, scrie Carmen Avram, MEP.

Masurile pentru sprijinirea sectorului agroalimentar, adoptate! In mai 4, 2020

Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent pachet de măsuri excepționale pentru a sprijini în continuare sectoarele agricole și alimentare cele mai afectate de criza de coronavirus.

Măsurile excepționale anunțate la 22 aprilie includ ajutor de depozitare privată pentru sectorul produselor lactate și a cărnii, autorizarea temporară de auto-organizare a măsurilor de piață de către operatorii din sectoarele cu impact puternic și flexibilitatea punerii în aplicare a programelor de sprijinire a pieței. Pe lângă aceste măsuri de piață, Comisia a propus să permită statelor membre să folosească fonduri de dezvoltare rurală pentru a compensa fermierii și micile întreprinderi agroalimentare cu sume de până la 5.000 EUR, respectiv 50.000 €.

„Am acționat rapid pentru ca toate măsurile necesare să fie disponibile cât mai repede posibil pentru a sprijini fermierii și persoanele nevoiașe. Unele piețe agricole și alimentare au fost puternic afectate de criză. Cu toate acestea, acum sunt încrezător că adoptarea acestor măsuri va oferi un sprijin tangibil, va transmite semnalul potrivit piețelor și în curând va oferi o anumită stabilitate. Acest pachet și măsurile de sprijin anterioare arată că Comisia este pregătită și va acționa în funcție de situația impusă. Vom continua monitorizarea situației în contact strâns cu părțile interesate, Parlamentul European și statele membre”, a declarat Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski.

26

Măsurile excepționale de piață propuse la 22 aprilie și acum complet adoptate și publicate includ:

Ajutor pentru depozitare privată: Comisia va sprijini ajutoarele de depozitare privată pentru produsele lactate (lapte degresat, unt, brânză) și produse din carne (carne de vită, oaie și capră). Această măsură permite retragerea temporară a produselor de pe piață pentru minimum 2 până la 3 luni și o perioadă maximă de 5 până la 6 luni. Cererile de participare la program se vor deschide începând cu 7 mai 2020. Această măsură vizează stabilizarea pieței prin reducerea temporară a ofertei disponibile.

Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pieței: Comisia va permite flexibilitate în implementarea programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, măsline și ulei de măsline, apicultură și schema școlară a UE (care acoperă lapte, fructe și legume). Această flexibilitate își propune să limiteze oferta disponibilă în fiecare sector pentru a duce la reechilibrarea piețelor. În plus, va permite reorientarea priorităților de finanțare către măsuri de gestionare a crizelor.

Derogare temporară de la regulile UE în materie de concurență: articolul 222 din Regulamentul privind instituirea unei organizări comune a piețelor produselor agricole permite Comisiei să adopte derogări temporare de la anumite norme ale concurenței în situații de dezechilibre grave ale pieței. Comisia a adoptat astfel de derogări pentru sectoarele de lapte, flori și cartofi. Aceste derogări permit operatorilor să se autoorganizeze și să-și pună în aplicare măsuri de piață pentru a-și stabiliza sectorul și în ceea ce privește funcționarea pieței interne pentru o perioadă maximă de 6 luni. De exemplu, sectorul laptelui va avea voie să planifice colectiv producția de lapte, iar sectorul de flori și cartofi va avea voie să retragă produsele de pe piață. De asemenea, va fi permisă stocarea de către operatori privați. Variația prețurilor de consum și orice posibilă repartizare a pieței interne vor fi monitorizate îndeaproape pentru a evita efectele adverse.

Pe lângă cele de mai sus, Comisia propune ca statele membre cu fonduri de dezvoltare rurală rămase să poată utiliza acești bani pentru a oferi sprijin agricultorilor și micilor întreprinderi agroalimentare în 2020. Acest lucru ar trebui să ofere ajutor imediat celor mai afectați de criză. Statele membre pot oferi sprijin de până la 5.000 de euro pe fermier și 50.000 de euro pentru fiecare întreprindere mică. Aceasta se află pe deasupra ajutoarelor de minimis pentru sectorul agricol și a plafonului crescut al ajutorului de stat

27

adoptat anterior. Această propunere trebuie prezentată Consiliului și Parlamentului pentru aprobare.

Măsurile prezentate fac parte dintr-un pachet larg de măsuri adoptate anterior de Comisia Europeană. Aceste măsuri au oferit sprijin sectorului agroalimentar în aceste perioade dificile, cu sume crescute pentru ajutor de stat, plăți avansate mai mari și termene prelungite pentru a depune cereri de plată. Flexibilitatea sporită în ceea ce privește normele politicii agricole comune vizează reducerea sarcinilor administrative pentru fermieri și administrațiile naționale.

Dacian Cioloș: Avem nevoie de Camere Agricole și cooperative! In mai 3, 2020

Agricultura românească are nevoie de organizare pe plan profesional și economic, este de părere fostul premier al României, Dacian Cioloș. Invitat în ediția de joi a emisiunii ”Agricultura la Raport”, europarlamentarul a subliniat importanța creării unor structuri organizaționale la nivelul țării noastre, precum Camerele agricole sau cooperativele, pentru ca fermierii români să poată beneficia la maximum de sprijinul venit de la Uniunea Europeană.

”Înainte de a vorbi despre cum poate Uniunea Europeană să sprijine o relansare a agriculturii, aș vrea să spun că un astfel de sprijin poate să fie eficient doar în măsura în care, la nivel național, există o conlucrare foarte coerentă între ce face statul, administrația public, Guvernul și ce fac fermierii organizați – și insist pe cuvântul organizați. Modelul de susținere European este adaptat pentru o agricultură organizată. Cel mai bine beneficiază de sprijinul European statele membre care au fermierii organizați: Spania, Franța, Germania, Italia, Olanda, chiar și Polonia și Ungaria în ultima vreme. Acesta este un prim element de bază. În România trebuie făcute eforturi pentru ca agricultorii să fie stimulați să se organizeze și profesional și economic.

Din punct de vedere a organizării intereselor profesionale, eu cred că cea mai bună soluție ar fi Camerele Agricole, care să pună laolaltă toate asociațiile și ligile naționale, iar din punct de vedere al organizării economice, sunt grupuri de producători și tot ce înseamnă forme de asociere, care ar trebui clar susținute inclusiv prin facilități fiscal. Odată agricultura

28

bine organizată, se poate stabili un parteneriat cu administrația publică, cu statul, indiferent de cine e la Guvernare. Se poate face un plan și să existe o viziune pe termen mediu și lung.

În aceste condiții putem începe să vorbim despre cum politicile europene, finanțările și piața europeană pot să sprijine o dezvoltare a agriculturii României. Eu cred că partea pozitivă a acestei crize ar putea să fie un stimul pentru consumatori să se apropie mai mult de sursa producției alimentare. (…) Eu cred că o concluzie pe care o vom trage cu toții la nivel European este că, dincolo de politica de export a produselor agroalimentare europene, care trebuie să rămână o prioritate, producția locală va lua un avânt pe care nu l-am cunoscut în trecut. (…) România poate să-și regândească modelul agroalimentar care să se bazeze atât pe export, dar nu pe export de materie primă, cât și pe o consolidare a sistemului local, a circuitelor scurte, pentru ca fermierii de dimensiuni mici și mijlocii să poată să fie competitivi”, a subliniat Dacian Cioloș în exclusivitate pentru AGRO TV.

……………………….

LEGISLATIV

... poate maine ....

………………….

INTERNE

Realitatea dureroasă despre cartoful românescPetronela Cotea Mihai  04 mai 2020 -

Pandemia de CoVid-19 a scos la iveală realitatea dureroasă despre cartoful românesc. Încă o dovadă că România trăieşte drama ţărilor care nu îşi pot gestiona resursele alimentare, deşi au acest potenţial.

Cartoful a fost unul dintre produsele alimentare de bază achiziţionate intens de către consumatorii care, speriaţi de gândul că pandemia îi va ţine în casă

29

şi că îi va înfometa, căutau să îşi facă provizii. Preţul kilogramului de cartof a crescut peste noapte cu minim 50%. Cel puţin în zona de nord-est a Moldovei preţul „modest” de 3,5 lei/kg a putut fi plătit doar micilor comercianţi, cei cu taxe şi impozite reduse şi, desigur, în funcţie de soi ori de calibru sau de modul de prezentare (neambalat ori ambalat).

Cartoful e mai scump, dar tot fără viitor. Iată de ce!

În oglindă cu situaţia din urmă cu doar 3-4 ani, pandemia a adus un salt incredibil al preţului cartofului de consum, respectiv de la 0,30 lei/kg la poarta fermei, la minim 3,5 lei/kg.

S-ar putea crede că această creştere a preţului cartofului ar reprezenta o şansă pentru ca producătorii români să redreseze sectorul, cu resurse proprii. Practic, însă, perspectivele realizării acestui obiectiv sunt diminuate semnificativ din două cauze:

1. România nu își asigură propriul necesar pentru consum, deși are potențialÎn ţara noastră, consumul anual este de aproximativ 3 milioane de tone de cartof, în proporție covârșitoare a . În foarte multe cazuri, pentru consumul uman este importată fracția mare, adică așa-numitul ”cartof furajer”, atrag atenţia reprezentanții sectorului.

Potrivit reprezentanţilor FNCCR, este adevărat și faptul că, în general, cu excepţia anului trecut, care a fost unul dintre cei mai slabi (cu o producţie de aproximativ 2,5-2,7 milioane de tone), în ultimii cinci ani ţara noastră a produs aproximativ 4 milioane de tone de cartof anual, deci peste consumul național. Numai că, această producție se pierde, din cauza acelorași importuri ”gri” care alterează piaţa naţională.

2. Decăderea segmentului de producere a cartofului pentru sămânţăÎn România, producerea materialului pentru plantat reprezintă o altă foarte mare problemă care s-a adâncit continuu, în loc să fie rezolvată pe fondul numeroaselor semnale trase de către specialiştii din domeniu. În primăvara anului 2020, situaţia din sectorul de producere a cartofului pentru sămânţă s-a înrăutăţit dramatic, suprafețele certificate fiind cele mai reduse, de după anul 1989.

„Dacă, în privința cartofului pentru consum, din producţie internă, în 2020 există aproximativ 70% din necesar, în privinţa cartofului pentru sămânţă stocurile sunt istoric mai mici. De exemplu, județul Neamț are doar 6,5 ha,

30

față de peste o mie de hectare, cât avea în urmă cu 25 de ani. La nivel național, nu avem mai mult de 2.500-3.000 ha cu certificare finală, multe suprafețe de producere a cartofului pentru sămânță fiind respinse, din cauza bolilor şi a dăunătorilor de carantină. Producţiile de pe amintitele suprafeţe certificate pot satisface doar aproximativ 10% din necesarul naţional. Desigur, importurile reprezintă soluţia şi pentru primăvara 2020, dar importuri la preţuri tot mai mari. Încă de la începutul primăverii s-au anunţat creşteri cu peste 20% ale preţurilor. Dacă anul trecut preţurile erau de 700-800 euro/tonă, plus cheltuielile de transport şi plus cheltuielile de desfacere, în primăvara 2020 s-a ajuns chiar şi la o mie de euro/tona de cartof pentru plantat, plus amintitele cheltuieli", arată Vasile Pop-Silaghi, fermier în comuna Girov, județul Neamț și reprezentant al Federației Cultivatorilor de Cartof din România.

  VASILE POP- SILAGHI, fermier din județul Neamț: „Trebuie o strategie reală pentru redresarea întregului domeniu de producere a cartofului, un aliment de bază, considerat cea de-a doua pâine a românilor”.

 MAI EXISTĂ O ŞANSĂ!

În opinia specialistului nemţean, pe termen scurt şi mediu, soluţia de redresare a producţiei româneşti de cartof, atât pentru sămânţă, cât şi pentru industrializare, ar putea fi reprezentată de menţinerea în viitoarea PAC a susţinerii financiare a acestei culturi. Sprijinul financiar primit până acum prin PAC este considerat a fi principalul factor care a făcut ca, până la această dată, cultura cartofului să nu fie total compromisă, în România.

Imaginea dezastrului cauzat de seceta in agricultura. Primele date alarmante In mai 3, 2020

Comisiile de constatare a pagubelor cauzate de secetă au adunat datele din 15 comune din județul Brăila. În urma verificărilor s-a constatat că sunt calamitate în total 11.200 hectare de grâu, rapiță sau orz, în proporție de

31

70-90%. Solele cu un asemenea grad de calamitare se află în zone unde sistemele de irigații au fost distruse complet în ultimii 30 de ani. Verificările oficiale continuă și în celelalte Unități Administrativ Teritoriale din județ.Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila a trimis câteva propuneri către Ministerul Agriculturii, pentru sprijinul concret pe care ar trebui să îl primească fermierii, scrie obiectivbr.ro.

Chiar dacă ploile prognozate în aceste zile vor aduce cantități importante de apă pe metrul pătrat, meteorologii anunță că în comunele brăilene s-ar putea înregistra, punctual, chiar și 30 – 40 l/mp – pagubele provocate de seceta prelungită din ultimele luni vor rămâne în continuare, întrucât plantele deja uscate nu se vor mai putea regenera.

La nivelul fiecărui județ au fost înființate mai multe comisii, cu personal din partea Direcției Agricole și Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care verifică în teren gradul de afectare a culturilor de grâu, orz sau orzoaică semănate în toamna anului trecut. Datele se centralizează la nivelul Prefecturii, care le va trimite mai departe către Ministerul Agriculturii, în vederea acordării unor despăgubiri către fermieri. Deocamdată nu se cunoaște valoarea acestor despăgubiri și nici când anume se vor da efectiv.

Procedura de constatare a pagubelor cauzate de secetă

Potrivit directorului Direcției Agricole Brăila, Traian Cișmaș, în momentul de față sunt înființate șapte comisii la nivel de județ, a căror misiune este să verifice în teren datele raportate de Primăriile din județ. Procedura este simplă, fermierii trebuie să trimită solicitări de despăgubiri către Primării, fiecare precizând care este suprafața culturilor afectate. Primăriile centralizează datele, iar comisia merge în teren să verifice dacă informațiile trimise de fermier sunt reale. În baza evaluărilor, se întocmește o situație oficială pe fiecare Unitate Administrativ Teritorială (UAT), iar dosarele se trimit către Prefectură, care va centraliza datele la nivel de județ și le va direcționa către Ministerul Agriculturii.

32

Până la mijlocul acestei săptămâni, comisiile au întocmit rapoarte oficiale pentru 15 UAT din județul Brăila, printre care se numără Vădeni, Ciocile, Mircea Vodă, Viziru, Însurăței sau Unirea. Concret, în zonele verificate până acum, s-a constatat că 11.200 hectare de grâu, rapiță sau orz, situate în zone unde nu funcționează sistemele de irigații, sunt calamitate în proporție de 70 până la 90%. Unde se poate iriga, situația nu este atât de gravă.

Situația irigațiilor din județul Brăila

Județul Brăila se numără printre județele cu un grad mare de acoperire a sistemelor de irigații – se pot uda în momentul de față 270.000 hectare arabile. În 1989, înainte de schimbarea de regim, în județul Brăila erau amenajate pentru irigații 368.000 hectare arabile, scrie obiectivbr.ro. Așadar, în ultimii 30 de ani, au fost distruse sistemele de irigații de pe 98.000 ha din județul Brăila. Dintre acestea, 15.000 ha erau irigate cu ajutorul jgheaburilor de beton care puteau fi văzute pe la marginea unor șosele. Aceste jgheaburi s-au distrus aproape în totalitate! Pe alte câteva zeci de mii de hectare, nu se mai poate iriga deoarece stațiile de pompare au fost efectiv jefuite de agregate, iar canalele de aducțiune a apei s-au colmatat aproape complet. Acestea se află, în general, pe terenuri administrate în timpul regimului comunist de Cooperativele Agricole de Productie (fostele CAP), care ulterior s-au desființat, iar amenajările au rămas ale nimănui, nemaifiind păzite de nimeni. Pe terenurile fostelor Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), care au mai funcționat și în anii ’90, amenajările pentru irigații s-au păstrat mai bine.

La ora actuală, sucursala brăileană a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), are contracte cu fermierii brăileni pentru a livra apă pe 230.000 ha. Contractele sunt încheiate pe tot anul și cuprind și culturile însămânțate în primăvară – porumb, floarea soarelui – care încă nu se irigă. Deocamdată, au intrat la irigații culturile de toamnă – grâu, rapiță -, astfel că apă s-a livrat, efectiv, pe circa  73.000 ha până la această dată, potrivit datelor oferite de Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila, citate de obiectivbr.ro.

Solicitările CCIA Brăila către Ministerul Agriculturii

În contextul problemelor provocate de seceta prelungită din ultimele luni, conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila a trimis către Ministerul Agriculturii câteva măsuri care, în opinia președintelui CCIA, Ștefan Fusea, i-ar ajuta concret pe fermieri să depășească mai ușor această criză. 

33

”Sunt de părere că ajutoarele pentru fermierii din zonele calamitate pot veni în primul rând prin scutirea acestora de la taxe, impozite pe care aceștia le datorează statului (inclusiv contribuțiile pentru angajați), urmând a se face compensare între ce sume ar trebui aceștia să primească de la stat pentru secetă și ce sume au ei de plată către bugetul de stat. De asemenea, cred că trebuie reabilitat tot ce înseamnă sistem principal de irigații din județul Brăila (canale principale), infrastructura secundară (antenele de irigații subterane și stațiile) făcând obiectul investițiilor din fonduri UE.

Stabilirea unui preț minim garantat la cereale, prin negociere directă între Ministerul Agriculturii și marii achizitori de cereale ar ajuta, de asemenea, fermierii pentru a-și putea face o imagine a costurilor de producție/tonă, astfel încât să nu iasă în pierdere. Poate nu ar fi rău dacă imm-urile din domeniul agricol ar avea prioritate la accesarea creditelor subvenționate de stat”, a scris Ștefan Fusea în memoriul adresat Ministrului Agriculturii, citat de publicația regională.

Cioloș: ”Seceta trebuie să preocupe întregul Guvern, nu doar Ministerul Agriculturii” In mai 2, 2020

Seceta trebuie privită dintr-o perspectivă mult mai largă, nu doar strict din cea a sectorului agricol, este de părere Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European. Fostul prim-ministru al României a fost invitatul lui Ovidiu Ghinea în cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport” și a făcut câteva precizări importante legate de situația prin care trece în acest moment țara noastră din punctul de vedere al secetei și ce măsuri ar trebui întreprinse pentru ca efectele negative ale acesteia să fie minime.

”Seceta aceasta ar trebuie să preocupe Guvernul nu doar din perspectiva agriculturii și a responsabilităților ministrului Agriculturii, ci din perspectivă economică și socială mult mai largă. Seceta înseamnă  reducere masivă a

34

producției de cereale anul acesta. Știm că România este un exportator mare de cereale, iar o reducere subită a cantităților produse și puse pe piață, fie cea intracomunitară sau cea extracomunitară, înseamnă o pierdere și pentru bugetul de stat, înseamnă că va afecta balanța comercială a României, înseamnă un impact care poate să meargă până la 2% din PIB. Poate să aibă un impact și asupra monedei naționale, deci e o problemă care ar trebui să intereseze și ministrul de Finanțe și ministrul Economiei, nu doar ministrul Agriculturii. De aceea cred că ar trebui evaluate în primul rând măsurile care ar trebui luate ca să evităm în primul rând, atât cât putem, impactul negativ asupra producției.

Culturile de toamnă sunt deja afectate, peste 3,5 milioane de hectare afectate masiv. Culturile de primăvară sunt sub risc și aici ar trebui să avem grijă, să vedem cum mai putem salva mobilizând, acolo unde se poate, sistemul de irigații.

Aș vedea în primul rând măsuri de urgență, pe termen scurt, ca să reducem impactul acestei secete asupra producției, iar apoi, în paralel, trebuie văzut cum putem sprijini venitul fermierilor, pentru ca aceștia să poată să reia și să întrețină culturile atât cât e nevoie, ca să nu impactăm prin ricoșeu și culturile de anul viitor.

Printre măsurile pe termen scurt, trebuie să ne gândim la mobilizări de la buget ca să mobilizăm sistemul de irigații atât cât se poate și apoi, ajutorul de stat pentru că acesta este cel mai la îndemână, pentru a compensa pierderile agricultorilor; subvențiile să fie plătite la timp, să reducem cât mai mult impactul birocratic. Sper că are Guvernul un plan despre cum să lucreze în mod intensiv în perioada aceasta de depunere a cererilor de plată și apoi de procesare și efectuare a plăților. Știu că și din partea Comisiei Europene au venit anumite derogări la reguli, la controale administrative, tocmai pentru a se reduce impactul birocratic”, a declarat Dacian Cioloș în exclusivitate pentru AGRO TV.

“Am avut scurgeri de pe versanți… șuvoiul a rupt tot la vale” In mai 2, 2020

Ploaia din ultimele ore a lăsat urme în unele localități din zona Moldovei. Un exemplu este în comuna Gorban din județul Iași unde scurgerile de pe versanți au acoperit unele suprafețe cu culturi după cum a declarat în exclusivitate pentru Agro TV, primarul Dănuț Rotaru.

 

35

“Noi nu am avut râuri ieșite din matcă. A plouat tare la vecini de la Dăncești județul Vaslui, localitate la limită cu noi, comuna Gorban. La noi, în satul Podul Hagiului a plouat cel mai mult iar râul care vine de la Moșna-Cozmești nu a ieșit din matcă, aproape să iasă. Noi am avut scurgeri pe versanți iar drumurile sunt stricate. În zona sunt culturi de rapiță, grâu. Eu am întrebat proprietarii de teren și mi-au spus că ploaia nu le-a stricat nimic. Este și porumb semnănat, avem toate culturile.” a declarat primarul comunei Gorban, județul Iași.

 Aproximativ 3-4 kilometri cu culturi ar putea fi calamitate de ploaia de astăzi și asta pentru că s-a scurs multă apă de pe versanții din zona satului Podu Hagiului. 

“S-a stricat acolo unde s-a scurs de pe versanți. Unde a prins șuvoiul a rupt tot la vale, unde este semănat, cu pământ cu piatră de pe drumuri, s-a dus tot în vale. Zilele următoare vom evalua situația. Noi ne-am cam plicitisit de evaluat. Noi am dat către Direcția Agricolă suprafața afectată dar nu ne-a răspuns deocamdată. Pentru secetă am avut 200 de hectare cu grâu. Acum ne rugăm să fie bine, să plouă că e nevoie. La noi e o secetă crâncenă. Sunt suprafețe mici unde a plouat mult, cu pășune, unde băltește apa. Noi nu avem teren de șes, decît Lunca Prutului, partea celalaltă unde a plouat tare e numai deal-vale” explică primarul  Dănuț Rotaru.

 Pe raza comunei Gorban din județul Iași este o suprafață administrată de 5.500 de hectare. Fermierii din zonă ar fi indicat să aibă imagini cu fiecare situație în parte și să strîngă toate dovezile necesare comisiilor de evaluare a pagubelor fie pentru calamitățile din cauza secetei, fie a ploilor.

  https://youtu.be/HnrGnZ9j5SU

 Administrația Națională de Meteorologie a transmis o informare meteo prin care se anunța că în Muntenia, Moldova și local în Transilvania, Oltenia și

36

Dobrogea vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin aversa ce vor avea și caracter torențial iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși local 25…30 l/mp.

Solarii si curti inundate, dupa o rupere de nori si grindina In mai 3, 2020

Sursa foto: Meteoplus

Vijelii și ploi torențiale cu grindină au lovit astăzi bazinul legumicol Matca din județul Galați. ” În jurul prânzului, a fost o rupere de nori care a durat aproape 20 de minute.Din fericire, grindina a căzut mai mult în interiorul comunei, și chiar dacă a fost însemnată cantitativ a fost de dimensiuni mici, aproape de mărimea unei boabe de cafea”, a spus primarul Nelu Costea.

În cele câteva zeci de minute cât a turnat cu găleata, mai multe drumuri și curți au fost inundate iar acum autoritățile caută soluții să-I ajute pe oameni. Ajutor au cerut și doi legumicultori care s-au trezit cu solariile în care aveau cultivate tomate pline de apă.

”Până în momentul de față nu avem o centralizare decât provizorie. Pagube mari nu avem. Din curți vom scoate apa. Rămâne să vedem la spațiile protejate inundate care sunt pagubele. Dacă doar a intrat apa și a ieșit sau a băltit și cultura a fost distrusă. Vom deplasa comisiile mâine la fața locului”, a mai spus Nelu Costea.

Natura s-a dezlănțuit astăzi și în județul Buzău. Deși cantitățile de precipitații au fost neuniforme pe teritoriul județului, au fost comune unde s-au înregistrat 25 litri pe metrul pătrat dar și zone unde abia a picurat, cantitățile înregistrate fiind sub 5 litri.

37

Chiar și așa ploaia de astăzi a adus bucurie în rândul agricultorilor care așteaptă precipitații încă din toamna anului trecut.

Atât județul Buzău cât și Galați au fost astăzi sub avertizare cod portocaliu , meteorologii anunțând averse care au acumulat 35 litri pe metrul pătrat, grindină de dimensiuni mici și descărcări electrice. Autor: Marilena Dinu

Fermier: Nu este o postare ,,razboinica” ci este sper o postare

pertinenta cu probleme reale In mai 1, 2020 Fermierii incep sa inteleaga din ce in ce mai bine politicile agrare aplicate sau (cele mai multe) doar clamate ori simulate de conducatori. Isi cunosc nevoile reale, isi stiu interesele si pricep ce trebuie facut pentru a merge treburile bine. Si atunci cand nu se misca lucrurile in directia normala, avertizeaza cu toata pertinenta. Si credem ca vocea fermierilor trebuie auzita puternic.

Acesta este motivul pentru care va prezentam o analiza facuta pe pagina personala de socializarea de catre un astfel de fermier – Stefan Gheorghita:

“…cum spune Murphy, ce incepe prost se termina si mai prost, adica asa cum se prognozeaza discutam de posibile precipitatii de cca 25-30 l/mp ca medie, nu vorbim ca punctual poate ploua mai putin sau mai mult. Este drept si ca este o prognoza, dar am impresia ca cele aducatoare de vesti proaste se implinesc. Stau si ma intreb ce sa facem cu 30-40 l/mp intr-o luna mai, care este foarte importanta de altfel, daca noua ne lipsesc cca 200 l/mp?Sper sa nu omorati mesagerul, dar vremurile arata prost si sunt cateva aspecte de facut urgent, in comun de toata lumea, decidenti politici, organizatii profesionale, fermieri. Am rugamintea de a REDISTRIBUI fiindca ne privesc pe toti fermierii aceste aspecte si asa poate ajung si unde trebuiesc. Aici nu este vorba de unul sau altul dintre noi, este vorba de o breasla, iar ce spun mai jos nu se aplica la mine doar, se aplica la toti.

I. Am o veste care este proasta pentru noi toti, inclusiv ministerul agriculturii, in sensul ca apar noi probleme si mari, inclusiv la fermierii care iriga, iar aici discutam si de loturi semincere de porumb si floare. Eu sper ca

38

cineva la minister sa ne citeasca si sa inteleaga ca Romania este al treilea (poate intre timp sa fi devenit al doilea, fiindca am iesit mai de mult din scena) producator de seminte certificate de porumb din Europa, iar o mare parte din productie era exportata. Daca nu ploua, s-ar putea sa nu facem seminte nici pentru suprafata irigata a celor de la ANIF, dar pentru restul fermierilor. Nu-i problema ca gasim sa importam, poate in Franta, poate aducem din SUA, sau America de Sud, dar samanta asta este pe bani care ii dam fermierilor de acolo, nu celor de aici. Dar cineva a discutat cu firmele sa vada ce si cum, macar sa stim cum stam?

Tot legat de seminte, ma intreb si eu samanta de grau sau orz o sa avem? As fi vrut si eu sa vad ca Inspectia de Seminte se autosesizeaza (poate a facut acest lucru, dar nu am vazut eu) si ii spune ministerului ce, cum si pe unde mai sunt loturile astea, ca cele din sud si Moldova sau mai intors, mare parte din ele. Poate vorbim cu firmele sa ne spuna pe unde au vandut C1, sa identificam producatorii si sa certificam in mod exceptional, poate mai si ajutam cu o derogare legislativa daca este cazul sau are cine sa o faca. Poate mai gasim seminte pe vest sau prin Oltenia, cu toate ca daca continua seceta nu mai gasim pe nicaieri. Si ce semanam?

II. Un alt aspect de interes pentru fermieri si ma refer la aceste comisii de constatare a calamitatilor. In Romania mai sunt si fermieri mici genul persoane fizice sau PFA, II, IF care platesc impozite pe norme de venit, fermieri pe care toata lumea ii apara pana ii ,,ingroapa”. Eu chiar daca nu sunt un fermier mic, imi permit sa le sugerez sa faca din nou cereri de calamitati la Primarie si sa ceara comisie de constatare a calamitatilor in baza L227/2015, adica Codului Fiscal, art 106 alin 6, iar din aceasta comisie fac parte reprezentanti ai Dir Agricole, APIA si ANAF.Procesul verbal obtinut in baza prevederilor Ord MADR 97/2020, cel de care se face atata tam tam acolo, dar cu umilinta eu sunt cel care am semnalat prima data ca nu exista si sunt documente care atesta asta, este valabil in raport cu ANAF doar pentru contribuabili cu impozit pe profit sau cifra de afaceri, adica pentru societati comerciale, nu pentru persoane fizice sau fizice autorizate si care au norme de venit.Spun asta fiindca un Ordin de ministru, nu poate modifica o LEGE aprobata de Parlament, sau chiar si un OUG aprobat de Guvern. Deci atentie fermieri mici, ca s-ar putea sa fiti buni de plata.

Mai mult, aceste comisii se fac ca procedura tot la recomandarea Dir Gen de DAJ si ordinul pentru comisii se emite de Prefect. Aud, cine trebuia sa sesizeze? si este vina tot a noastra a fermierilor ca autoritatile habar nu au de prevederile legale in vigoare? Dar cand vin autoritatile in control si spunem

39

ca nu stim de vreo prevedere legala, nu spun ca avem obligatia sa le cunoastem? Dar la ei nu este aceeasi obligatie? Eu sper ca poate maine dimineata vad ca domnul ministru al agriculturii imi face o surpriza sa ii schimbe din functii pe toti cei responsabili, daca nu vor pleca dansii de bunavoie. Si doresc sa fiu inteles, aici nu ma refer ca ministrul sau secretarii de stat trebuie sa le stie pe toate, ci trebuiesc informati de directiile din subordine si structurile din teritoriu, in conformitate cu prevederile legale.Ce or sa zica cei din teritoriu? ,,Daca petentul nu ne-a indicat prevederea legala noi nu am stiut sa il incadram, dar oare nu aveau obligatia dansii sa vada ca este persoana fizica, deci trebuie comisie pe baza codului fiscal, fiindca cea pe baza ord 97/2020 nu ii foloseste la nimic?

III. Legat de comisiile de evaluare pe teren o sa avem urmatoarea situatie, pornind de la ce am scris mai sus, adica a fost odata comisia in baza ord MADR nr 97/2020 pe la persoane fizice sau fizice autorizate si apoi ce facem, se mai duc odata si in baza art 106 Cod Fiscal, dar insotiti si de cel de la ANAF. Intre timp fermierul de buna credinta a intors cultura si nu mai are ce arata. S-ar putea si nu poate fi acuzat, cel de la ANAF va zice ,,eu nu vad calamitate nu semnez” si atunci? Daca cei de la DAJ si APIA semneaza ca nu exista calamitate, ce vor face cu primul proces verbal ? Si cand vine curtea de conturi le imputa despagubirile ilegal acordate (daca se vor da) si apoi ii mai trimite si la DNA pentru fals si uz de fals. Daca toti trei vor accepta ca este o cultura calamitata fara sa vada calamitatea, inseamna ca au mintit, ca de fapt ei nu au vazut nimic la acel moment, iar ce au vazut inainte nu are relevanta pentru cel de la ANAF. Deci ce facem?

IV. Alta ,,micuta” problema este legata de APIA si unde avem o mica dilema, tot legala. In art 31 din OUG 3/2015 se prevede invocarea starii de forta majora de catre fermieri, in cazul ca au culturi calamitate. Dar aceasta situatie a fost prevazuta pentru situatia in care calamitatea a aparut dupa depunerea cererii unice, deoarece din practica judiciara nu exista situatia ca poti invoca o forta majora aparuta inainte de incheierea unui raport juridic, adica mai popular nu pot invoca forta majora la un contract (intelegere) pe care inca nu l-am incheiat, decat daca este prevazuta in mod expres, caz care nu exista in OUG 3. Deci ce facem? Vin domnii secretari de stat si spun ca au ,,vorbit dansii la APIA” si totul este in regula. Cu tot respectul au mai fost astfel de situatii in istoria APIA si apoi au platit tot fermierii dupa ce a venit Curtea de Conturi. Dar ma intreb si eu de ce nu da APIA un comunicat oficial cum se face cu situatia culturilor calamitate pentru diversificare si inverzire, adica sa-si asume public aceste dispozitii de la minister? De ce nu vrem noi sa modificam OUG 3/2015, ca sa nu ne mai doara capul dupa? Cat ne ia sa reformulam un articol. Plus ca am trimis o propunere de reformulare a articolului la minister, dar nu stiu pe unde a ajuns. Eu nu spun ca sunt

40

situatii cand legea trebuie interpretata in spiritul ei, dar asta trebuie inteles nu de mine si de toate autoritatile, inclusiv Curtea de Conturi. Oare va fi asa si cine ne garanteaza, fiindca oficialii vin si pleaca, dar noi ?

In concluzie, as dori inclusiv oficialii sa inteleaga ca nu este o postare ,,razboinica” ci este sper o postare pertinenta cu probleme reale si care nu sunt abordate de o armata de functionari.

Inca odata eu nu cred ca ministrul sau secretarii de stat trebuie sa le stie pe toate, poate sa nici nu fie de meserie, fiindca functia este politica, ceea ce este grav ca aparatul din jurul dansilor de functionari de cariera nu pot gasi probelemele si soluriile care ne privesc pe toti si sper dansii sa treaca la primenirea acestui aparat pe baza de COMPETENTA. Este de neacceptat ca eu un mic fermier de la tara sa fac aceste lucruri, eu trebuie sa muncesc pamantul.

Sa dea Dumnezeu numai bine tuturor!”

Ciobanii români așteaptă un nou program ”Lâna”   In mai 2, 2020

În 2019, oierii au primit 2 lei pe kilogramul de lână valorificat cu acte, iar schema a fost aprobată încă din data de 8 februarie. În opinia ministrului agriculturii, Adrian Oros, anul trecut, programul a fost mai slab accesat de către beneficiari și au fost identificate foarte multe nereguli. În acest caz  au câştigat doar intermediarii, care au colectat lâna doar scriptic şi au perceput de la fermieri între 200 şi 400 de lei pe tona de lână pe care au trecut-o în carnetele de comercializare. Doar așa fermierii intrau în posesia documentelor pe care le depuneau apoi la DAJ-uri, pentru a lua ajutorul de minimis. Dan Petrescu președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, crede că MADR trebuie să vina cu un nou program ”Lâna”, care să dea cu adevărat o mână de ajutor crescătorilor de ovine.

https://youtu.be/3iSPc1T-Oj8

41

Fermierii da, statul ba! Crescatorii de animale cer in continuare abatoare mobile In mai 2, 2020

Problema abatoarelor este una intens discutată în ultima perioadă în zootehnia românească.

Fermierii mici și mijlocii susțin nu au unde să își sacrifice animalele, fiind nevoiți să le vândă în viu la samsari, cu prețuri cu mult sub așteptări. Aceștia consideră că abatoarele mobile ar fi o soluție. O astfel de unitate ar putea asigura nu numai sacrificarea rapidă a animalelor, evitând cheltuielile suplimentare necesare transportului acestora la marile unităţi de abatorizare, ci şi prelucrarea, depozitarea şi vânzarea cu amănuntul a animalelor. În plus, este un produs util comunităţii. Gigi Negrescu, crescător de bovine de carne din județul Mehedinți, considera că principalul avantaj al unui astfel de abator mobil se raportează la fiscalitate. În plus, micii crescători de animale obţin certificatul sanitar-veterinar, şi astfel  îşi pot valorifica producţia în orice punct de desfacere.

Totuși, realitatea din teren nu pare să se potrivească cu cea de pe hârtie. În urmă cu o săptămână, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV că România are o capacitate de abatorizare de patru ori mai mare decât ar avea nevoie. Există totuși o problemă: abatoarele sunt dispuse prost.

https://youtu.be/pF-Jhkq1kMM

42

AȘTEAPTĂ O PRODUCȚIE FOARTE BUNĂ LA GRÂU!Marian Muşat  03 mai 2020

SOIURI DE GRÂU REZISTENTE LA SECETĂ. În acest început de lună, suprafeţele semănate cu grâu ale Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Caracal se prezintă foarte bine, atât din punct de vedere fitosanitar, cât şi al stadiului de dezvoltare, acest lucru oferind perspectiva şi certitudinea obţinerii unei producţii excelente.

Avem în cultură 1.300 de hectare, din care marea majoritate reprezintă loturi semincere, din soiurile Glosa Otilia şi Izvor, unitatea noastră fiind şi cel mai mare producător de sămânță de grâu românesc certificată, ne-a declarat directorul stațiunii, inginerul Marius Cătălin Bran.

Câmpul de experiențe pentru cereale păioase de la SCDA Caracal cuprinde în acest an agricol 14 culturi comparative de concurs și şase microculturi cu material genetic autohton și străin provenit de la INCDA Fundulea, Syngenta, Caussade, APPR, KWS, Axereal, Biocrop, Donau Saat și Saaten Union.

Ameliorarea grâului, în parteneriat cu specialiştii de la Fundulea

Cele 514 soiuri și linii de grâu (în principal), orz și triticale, semănate în 1.415 parcele, fiecare având o suprafaţă de şapte mp, constituie baza pentru noile creații prin programul de ameliorare la cultura de grâu care a fost semănat în toamna trecută. Pornind de la material provenit de la INCDA Fundulea, prin noile combinații care vor fi realizate și având alături în permanență competitor genetica străină, avem ca obiectiv promovarea primelor creații proprii la grâu sub brandul Universitatea din Craiova - SCDA Caracal, a precizat directorul SCDA Caracal. 

Modul în care arată și s-a dezvoltat până în acest moment, soiul de grâu Otilia, în ciuda condițiilor climatice neprietenoase (260 mm precipitaţii în perioada octombrie 2019 - aprilie 2020) şi a unei tehnologii convenţionale,

43

cu inputuri moderate, dovedește faptul că va fi un soi de perspectivă în următorii ani.

STRIGĂTUL FERMIERILOR ROMÂNI: ESTE O BĂTAIE DE JOC! DOMNULE MINISTRU, GÂNDEȘTE-TE ȘI LA NOI!Agroinfo 03 mai 2020

FURIE! Revoltă în rândul fermierilor români! Ei cer să fie mărită suma pentru plata sprijinului cuplat la cartof. Din plafonul alocat pentru plata acestui sprijin, aferent anului 2019, Ministerul Agriculturii a luat peste 3 milioane de euro și a direcționat banii spre sprijinul cuplat pentru legumele cultivate în sere și solarii. După efectuarea transferului, revolta fermierilor a determinat MADR să adauge ceva și la sprijin cuplat la cartof, cca 700.000 de euro.

Este o mizerie ce se întâmplă acum cu banii pentru cartofi. Sa va fie rușine! Gândiți-vă ca ne costa 6000 de euro un hectar de cartofi. Noi pierdem la hectar 2400-3000 euro. Voi veniți și ne aruncați o suma care nici nu ne ridica moralul. Suntem în pierdere din cauza ca voi împortati cartofi din alte tari și la noi nu va mai gândiți. Este o bataie de joc.De la anul nu o sa mai aveți de unde sa exportati cartofi pentru ca nu știți sa ajutați fermierii. Vrem sa măriți plafonul cu 90% așa cum ați mărit la cei cu sere. Cartoful este al doilea cel mai important aliment. Domnule ministru, gândește-te și la noi, nu lăsa să fie făcută aceasta plată.

Este o rușine!!! Nu este normal. Ați luat 60% din subventie și acum puneti 20-25%. Este inadmisibil ce se întâmplă. Va rog sa mai transferați fonduri pentru cultura de cartofi. O bataie de joc. Sa va fie rușine. Plafonul cartofilor este mic. Cum să tai atâția bani și apoi sa ne uimiti cu 25% mai mult?! O lipsa de respect. Este o dovada ca din nou oficialii își bat joc de cultura de cartofi. Nu avem cuvinte. Dacă în România un oficial mai zice că cartoful este a doua pâine a țării -MINTE.

Dacă un oficial taie din sprijinul destinat producerii cartofului în România, este iresponsabil, își bate joc de consumatorul din România. De acum încolo după oficialii respectivi mâncăm rosii, castraveți, varză, iar producătorii olandezi, francezi, germani ne aprovizionează cu cartofi.Vă mulțumim!  Sunt mesajele fermierilor români, cultivatori de cartofi, pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros, transmise astăzi pe AGROINFO.

AGROINFO a scris în premieră ce s-a întâmplat cu sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare.

Cea mai mare sumă a fost luată, anul acesta, de Ministerul Agriculturii de la sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare și a fost

44

transferată la sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă. Este vorba de 3.127.420 de euro.

Suma notificată anul trecut de România la Comisia Europeană pentru plata sprijinului cuplat, aferent anului 2019, la cartoful timpuriu pentru industrializare a fost de 4.995.000 de euro. După transferul de fonduri făcut de Ministerul Agriculturii, suma alocată pentru sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare a scăzut la 1.867.580 de euro.

Transferul făcut la sfârșitul lui aprilie de Ministerul Agriculturii a stârnit furia cultivatorilor de cartofi care au transmis către AGROINFO mai multe mesaje. După ce AGROINFO a publicat mesajele disperate ale fermierilor, Ministerul Agriculturii i-a mai dat ceva bani sprijinului cuplat pentru cartof astfel că plafonul alocat pentru plată de 1.867.580 de euro a crescut la 2.523.760 de euro, în plus cu 656.180 de euro.  

Concret, de la sprijinul cuplat pentru cartoful destinat industrializării s-au luat 3.127.420 de euro și i s-au dat înapoi doar 656.180 de euro. Astfel, plafonul alocat la acest moment pentru plata sprijinului cuplat la cartoful timpuriu, 2.523.760 de euro, este departe de suma luată din bugetul acestui sprijin, 3.127.420 de euro, și transferată sprijinului cuplat pentru legumele cultivate în sere și solarii. Cultivatorii de cartofi sunt la fel de nemulțumiți și-i cer disperați ministrului agriculturii, Adrian Oros, să crească plafonul pentru plata sprijinului cuplat la cartofi.

Live. Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: Fermele româneşti sunt competitive, nivelul de performanţă este cel puţin egal cu cel din Franţa sau Germania: Robert Manea,   Miruna Diaconu 30.04.2020,

https://www.zf.ro/zf-live/video-zf-live-florian-ciolacu-director-executiv-clubul-fermierilor-19106319

Un operator agricol, adică un om care lucrează pe un tractor, poate ajunge la un salariu net de 1.000-1.200 de euro în România, pe când un inginer agricol ajunge la un salariu dublu. Salariile din industria agricolă din România sunt aproape la nivelul salariilor din ţările din vestul Europei.

45

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, o asociaţie în care se află fermieri ce lucrează peste 600.000 de hectare, spune că agricultura performantă din România, cea reprezentată de firmele agricole, este la nivelul celor din vestul Europei.

„La noi media naţională a valorii adăugate brute la hectar este de 600 de euro, iar în vestul Europei este de 1.000 euro. Diferenţa nu este mare, dar fermele performante trec de 1.000 de euro. România are două tipuri de agricultură, una de subzistenţă sau pe suprafeţe foarte mici în care performanţele nu se pot duce la o asemenea competitivitate. Celălalt tip de agricultură este cel competitiv, extrem de tehnologizat, care are nivelul de performanţă cel puţin egal cu cel din Franţa sau Germania“, spune Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

 Seceta a pus la pământ agricultura! Marian MUŞAT  01 mai 2020 Seceta pedologică extremă din sudul şi sud-estul ţării şi valurile de îngheţ din ultima perioadă produc efecte devastatoare asupra culturilor semănate în toamnă.

Problemele devin serioase! Rezerva de umiditate din sol înregistrează limite scăzute, mai cu seamă în Moldova, Dobrogea şi în judeţele din Bărăgan, grânarul ţării. Cerealele păioase şi rapiţa au început să se usuce, iar pământul s-a crăpat de atâta uscăciune.Plantele au atins pragul coeficientului de ofilire, fără posibilitatea de a-și mai reveni, oricâtă apă ar primi de acum încolo. În multe ferme din sud au fost întoarse culturile de grâu, orz şi rapiţă. Cultivatorii se aşteaptă la recolte mici care nu vor acoperi costurile.În Ialomiţa din peste 100.000 ha de păioase, circa 80% sunt afectate de secetă.În Brăila, 20.000 ha cu grâu, rapiţă şi orz au fost distruse între 70% şi 100%, din care 3.000 ha de grâu şi orz în Insula Mare a Brăilei, unde au s-au înregistrat temperaturi de minus 10 grade C.

46

Dezastru şi în agricultura buzoiană; semănăturile s-au uscat, mai jos de rădăcina plantelor e uscăciune, în timp ce vântul suflă cu putere stârnind furtuni de praf, ca-n deşert!În Galaţi, unde nu a mai plouat de şase luni, cultivatorii care au acces la apă udă mai ceva ca în luna iulie. Disperarea e cu atât mai mare cu cât şansele de salvare a cerealelor păioase sunt minime.

Agricultorii sunt îngrijoraţi că nu pot asigura furajele pentru animale, iar pe păşuni nu mai creşte iarba.De asemenea, culturile prăşitoare de primăvară se seamănă în uscătură, iar şansele ca sămânţa să germineze şi să răsară sunt reduse.Pe acest fond, organizaţiile fermierilor cer intervenţia Guvernului în soluţionarea problemelor grave cu care se confruntă sectorul vegetal, solicitând declararea stării de calamitate naturală.

• STARE DE URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ!

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicită în mod repetat autorităţilor române sprijin pentru soluţionarea problemelor grave cu care se confruntă fermierii din sectorul vegetal în această perioadă.5 măsuri de care depinde securitatea alimentară:1. Seceta extremă care afectează culturile agricole;2. Necesitatea de a reînsămânţa suprafeţe mari cu culturi de primăvară;3. Mistreţii care distrug culturile şi sunt vectori de propagare ai PPA;4. Lipsa lichidităţilor şi perspectiva de a nu putea acoperi datoriile către furnizori şi de a relua ciclul de producţie;5. Derogări de la interdicţia de circulaţie în zonele aflate în carantină, pentru fermierii care necesită deplasare pentru desfăşurarea activităţilor agricole.

• ESTE SECETĂ CRUNTĂ!”Aproape că semănăm într-un strat de praf”, spune Georgeta Dicu, director cercetare - promovare la Expert Agribusiness Fundulea.Întreaga discuţie video cu cercetătorul Georgeta Dicu despre porumbul românesc, despre ameliorare în vreme de Covid-19, despre provocările unei campanii de primăvară cu vreme de... iarnă sau despre produsul românesc, o puteți urmări scanând codul QR.

TANYMECUS - mai periculos ca oricând Emil GEORGESCU  04 mai 2020 Fermierii noştri, și așa împovărați de problemele cotidiene, au o grijă în plus: e secetă cumplită. Iar în aceste condiţii, rățișoara porumbului devine şi mai activă.

47

În multe zone din sud-estul ţării n-a mai plouat de opt luni de zile. E secetă cum n-a mai fost demult. Fermierii au încercat să se adapteze situaţiei, semănând floarea-soarelui foarte devreme, unii chiar de la sfârșit de februarie. S-au bazat pe temperaturile ridicate din ianuarie și mai ales februarie. Dar au fost şi convinşi că iarna nu mai revine. Numai că iarna a revenit în forță, între 23 și 25 martie, în special în centrul și sud-vestul țării, unde s-au înregistrat minime sub 0oC și strat însemnat de zăpadă.

Floarea semănată devreme - un risc prea mareÎnainte de acest episod de iarnă, în dimineața zilelor de 16 și 17 martie, s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute, inclusiv în sudul și sud-estul țării, critice pentru floarea-soarelui semănată extratimpuriu, care a apucat să răsară. Semănatul florii-soarelui și al porumbului foarte devreme nu este o rețetă universală a succesului, ci mai degrabă o mare loterie.

Cine a tras lozul câștigător și nu a avut parte de temperaturi așa scăzute, poate realiza sporuri de producție, dar acest lucru nu se întâmplă în toate zonele unde s-a realizat semănatul timpuriu sau extratimpuriu. De asemenea, semănatul timpuriu nu previne întotdeauna atacul dăunătorilor, mai ales în contextul actualelor abateri climatice. Într-o experiență realizată la INCDA Fundulea acum câțiva ani, am constatat că nu există diferențe semnificative între atacul adulților de Tanymecus la porumbul semănat timpuriu și cel semănat în epoca normală.

Adaptabilitate ridicată la schimbările bruşte ale vremiiA urmat o răcire accentuată a vremii, mai ales între 31 martie și 2 aprilie, cu episoade de iarnă în jumătatea nordică a țării. Insectele au apărut la suprafața solului încă din ultima decadă a lunii februarie, fiind în căutarea hranei.

Atunci când ziua sunt peste 20oC, insectele sunt foarte active, în căutare de hrană. Dacă sunt ploi, nebulozitate accentuată, temperaturi reduse, ele se ascund sub bulgării de pământ sau în crăpăturile solului, până la 15 cm adâncime. Dacă vremea se încălzește brusc, așa cum am fost obișnuiți în ultimele primăveri, insectele își reiau activitatea la fel de brusc, atacând

48

plantele de porumb sau de floarea-soarelui abia răsărite sau aflate în primele faze de vegetație (până în patru frunze). Deci, în cazul variațiilor mari de temperatură, rățișoara porumbului are un mare avantaj în fața plantelor de cultură.

Cum mai întoarcem culturile dacă vor fi compromise?Anul acesta nu s-a mai acordat derogare decât pentru tratamentul semințelor de porumb. La floarea-soarelui nu există nici un produs omologat pentru tratamentul semințelor în vederea combaterii acestui dăunător. Marea problemă, mai ales în această primăvară, este faptul că dacă vom avea un atac ridicat de Tanymecus la floarea-soarelui, iar insectele vor compromite cultura, fermierii s-ar putea să nu aibă ce să semene din nou, ca urmare a dificultăţilor la aprovizionarea cu inputuri, pe fondul pandemiei de CoVid-19.

Singurele mijloace pe care le au la dispoziție cultivatorii de floarea-soarelui pentru a-și proteja tinerele plăntuțe de atacul rățișoarei porumbului ar fi tratamentele în vegetație, dar și în acest caz este o foarte mare loterie, acestea nefiind foarte eficace în cazul unui atac ridicat.Referitor la porumb, folosiți la semănat numai sămânță tratată cu substanțele active pentru care s-a acordat derogare.

PROTEJAŢI-VĂ, DAR NU NEGLIJAŢI CULTURILE!Respectați toate recomandările autorităților pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus, pentru a nu avea, Doamne Ferește!, vreun angajat de la fermă infectat, fapt care ar putea duce la autoizolarea tuturor contactelor acestuia și, mai grav, imposibilitatea continuării activității agricole din ferma afectată, inclusiv combaterea dăunătorilor.

  APPR: Cum scapi de dăunătorii porumbului! Petronela Cotea Mihai  04 mai 2020 E demonstrat că în absența insectelor de dăunare, producțiile la porumb ajung și la 18,6 t/ha. Dar ce facem dacă atacul se produce? Soluţiile de tratament permise sunt tot mai puţine! 

APPR a organizat în această primăvară o serie itinerantă de trei conferințe tehnice cu tema „Porumbul

49

Românesc în 2020 - Expertiză Tehnică și Provocări Economice”.Au avut loc prezentări tehnice cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului, precum Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), Diabrotica Virgifera Virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb) și Tanymecus, experiențe practice ale producătorilor de porumb, precum şi noutăți legate de comerțul cu cereale.La Iași, evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT), județul Iași și s-a desfășurat în prezența noii conduceri APPR.

Doi factori-cheie în protecţia culturii

Reprezentanții companiilor de profil le-au prezentat fermierilor hibrizii cu toleranță la principalii dăunători, precum și soluțiile pentru combaterea eficientă a acestora. ”S-a demonstrat că, în absența atacului de dăunători, producțiile pot ajunge și la 18,6 tone pe hectar, așa cum a realizat fermierul Liviu Bălănici, în cadrul Panifcom Iași, unitate câștigătoare a Trofeului Porumbul de Aur APPR 2020. Așadar, genetica și tehnologia sunt esențiale. De aceea, prezentarea de noi soluții de protecție a culturii este extrem de binevenită”, sublinia Emil Teofil Bălteanu, președinte APPR Iași.

Salt major în productivitateÎn România, în ultimii ani, cultura porumbului a cunoscut o evoluție îmbucurătoare, ajungându-se la o creștere a recoltei de la o medie de 4 tone/ha până la 8,5 tone. Dacă acest trend ascendent va fi continuat, în foarte scurt timp media producției din țara noastră ar putea atinge media europeană: 9-10,5 tone/ha.”Lucrurile merg într-o direcție foarte bună. Anul trecut s-a vorbit despre producții record și poate că ar fi cazul să se vorbească pozitiv despre aceste reușite ale fermierilor. Acesta este și unul dintre motivele pentru care am gândit organizarea unui tur de conferințe dedicate porumbului, alături, desigur, de preocuparea permanentă de a comunica tot ceea ce, din punct de vedere tehnic, este nou și folositor în creșterea performanțelor din ferme.

50

Culturile de cereale au devenit atractive și bune, dar nu doar pentru fermieri, ci și pentru boli, dăunători, tot mai agresivi și mai diverși. Soluțiile de a face față acestor constrângeri sunt destul de limitate”, menționa Alina Crețu, director tehnic APPR.

Fermele schimbă strategiaDeși precipitațiile în cantități importante erau mult așteptate, în martie, când s-a ţinut evenimentul, culturile de toamnă nu arătau foarte rău, iar porumbul avea perspective optimiste, inclusiv pe fondul minusului legat de tratarea semințelor la cultura de floarea-soarelui.

”Chiar dacă în condiții deosebit de stricte, totuși, la porumb s-a primit autorizarea europeană de urgență pentru efectuarea tratamentului semințelor, ceea ce nu s-a întâmplat la floarea-soarelui. În acest context, în anumite zone, este posibil să existe o creștere a suprafeței cu porumb, în detrimentul celei cu floarea-soarelui, ceea ce va avea influențe deosebite și în apicultură. În sudul țării, unde există atac puternic de Tanymecus, fermierii plănuiseră să cultive suprafețe mai mari cu floarea-soarelui. Dar, în noile condiții, probabil că, față de ceea ce își propuseseră, vor cultiva doar parțial și vor reveni la porumb”, preciza Alina Crețu.Alături de hibrizi și de produse pentru protecția plantelor, au fost prezentate și aplicații inteligente pentru monitorizarea evoluției populației de dăunători, cu scopul aplicării corecte a insecticidelor și evitarea unor pierderi considerabile.

Mai mult porumb, dar în condiţii foarte greleÎn 2020, APPR estimează că suprafaţa cu porumb va creşte cu 5-7%. Dar, în paralel, vor crește proporțional și provocările tehnice pentru fermieri.

“Diabrotica reprezintă o apariție relativ nouă și foarte păguboasă. În plus, pe piața porumbului ne întâlnim cu recolte ale unor fermieri din alte țări, care produc în condiții legislative mult mai permisive decât cele la care suntem supuși noi. În Ucraina, cel mai mare exportator către UE, nu există opreliștile pe care le avem noi, în ceea ce privește substanțele folosite în activitatea de producție agricolă. Sigur, unele dintre constrângeri sunt compensate prin subvenții. Dar Ucraina mai are și alte avantaje, unele fiind legate de dimensiunile mari ale exploatațiilor agricole, ceea ce le permite aplicarea anumitor tehnologii și obținerea unei productivități înalte la hectar. Beneficiază și de alte prețuri ale produselor utilizate în agricultură, iar în final realizează costuri de producție mai mici”, semnala Nicolae Sitaru, președinte al APPR.

51

Emil Teofil Bălteanu, președinte APPR Iași: “Numai din cauza atacului de Diabrotica, pierderile demonstrate în județul Iași ajung la 20%, în condițiile în care, până acum, s-au putut folosi anumite scheme de tratament. Este un semnal important, deoarece nu știm ce substanțe de protecție a plantelor vor mai fi permise în anii următori”.

Alina Crețu, director tehnic APPR: “Avem nevoie de prognoze și de planuri de avertizare a fermierilor, precum și de colaborare cu cei care investesc în cercetarea de profil. Toți au fost reuniți aici pentru a comunica noutățile care pot susține performanța în cultura porumbului”.

Nicolae Sitaru, președinte al APPR: “Pământul, indiferent de proprietarul său, trebuie să producă pentru economia țării și fiecare lucru nou pe care îl învățăm în ceea ce privește protecția culturii reprezintă o șansă suplimentară de dezvoltare a performanțelor. Totul, pe fondul a numeroase și neașteptate provocări”.

Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

52

Cum s-a făcut tranziţia la agricultura de precizie? 4 paşi mari spre viitor Liviu GORDEA  03 mai 2020 - Fermierii din întreaga lume folosesc agricultura de precizie. Tranziţia s-a produs oarecum firesc din dorinţa de a gestiona eficient resursele şi de a-şi spori rentabilitatea investiţiilor.

Şi chiar dacă totul pare să se învârtă în jurul efortului financiar, există câteva elemente de bază ce ar trebui luate în considerare înainte de a vă decide să investiţi în această direcţie, de care dacă ţineţi cont, v-ar putea scuti ulterior de multe bătăi de cap.

Şi aici nu vorbim doar de posibile dificultăţi în ceea ce priveşte configurarea traseelor pe sistemele de ghidare de fiecare dată când un tractor intră în câmp, pentru a nu risca apariţia suprapunerilor, deoarece veţi constata că datele nu se potrivesc cu măsurătorile înregistrate în prealabil. Prin urmare, experienţa spune că problemele de gestionare a datelor pot fi o sursă de frustrare ce în anumite condiţii poate duce chiar la abandonul acestor practici agricole. Dar iată care sunt acele elemente de care orice fermier profesionist ar trebui să ţină cont.

Importanţa măsurăriiLuaţi în considerare motivul pentru care colectaţi date (probe de sol, analiza climei etc). În esenţă, dacă nu ştii ce măsori, nu poţi gestiona. Este un principiu de care fermierii sunt conştienţi, dar fără să-i acorde o prea mare atenţie. În orice caz, de foarte puţine ori acţiunile sunt luate pe baza rezultatelor reale.

Efectuarea de măsurători în câmp şi în fermă poate face diferenţa pentru succesul oricărei investiţii în agricultura de precizie. Nu o dată apare reproşul că benzile de cultură nu au lăţimea corespunzătoare sau că operatorul a avut o deviere de la traseu chiar şi de câţiva centimetri.

Astăzi, majoritatea tractoarelor şi combinelor sunt dotate cu echipamente sofisticate care preiau multe dintre aceste sarcini, însă pentru asta e nevoie de o foarte bună înţelegere a sistemelor de lucru şi multe ore de practică. Nu o dată am auzit proprietari de exploataţii care se plângeau că operatorii nu utilizează echipamentele la potenţialul lor maxim. Obţinerea măsurătorilor fundamentale pentru toate echipamentele va constitui baza pentru îmbunătăţirea preciziei în fermă.

Identificarea sectoarelor de interesÎn general, termenul de agricultură de precizie defineşte o arie foarte vastă. Iar pentru ca un fermier să poată beneficia cu adevărat de avantajele pe care le oferă aceasta, e nevoie de o înţelegerea nu doar în ansamblu a acestui fenomen, ci şi de studiul în detaliu al sectoarelor de interes. Astfel, putem

53

vorbi astăzi despre trei zone cu care agricultura de precizie se identifică: controlul tractorului şi a implementelor (ghidare prinGPS); agronomie direcţionată (tehnologie cu rată variabilă); gestionarea datelor (colectare şi analiză). Ideea acestei segregări nu face altceva decât să ajute proprietarii de terenuri agricole să gestioneze mai uşor şi cu precizie operaţiunile dintr-o fermă, pentru a-şi spori eficienţa şi veniturile.

De multe ori, însă, e greu sau chiar imposibil de gestionat toate aceste aspecte şi atunci e nevoie de implicarea unor entităţi terţe, precum dealeri de echipamente sau companii specializate în prelucrarea datelor, pentru ca întregul sistem să funcţioneze în parametrii normali.

Ferma digitală şi ferma fizicăBuna desfăşurare a activităţilor dintr-o fermă depinde foarte mult de nivelul de interacţiune a operatorului cu interfaţa digitală a echipamentelor de lucru. Şi dacă e să facem o analiză onestă la acest capitol, vom constata că de obicei succesul operaţiunilor într-un sistem de agricultură de precizie poate fi uşor sabotat de conexiunea dintre ferma fizică şi ferma digitală.

Problemele apar atunci când lista de nume a parcelelor înregistrate într-un sistem software de gestionare a fermelor nu coincide cu numele câmpurilor fizice din acea fermă. Iar aici intervine practic mâna operatorilor, care uneori din grabă, alteori din neştiinţă, manipulează greşit datele (fie apare o literă cu majusculă, un spaţiu suplimentar sau chiar un nume cu totul diferit).

Ideal ar fi ca toate aceste nume care sunt afişate pe monitoarele diferitelor tractoare sau combine să fie identice, pentru ca atunci când administratorul sau proprietarul le importă în programul software să nu apară dublaje sau erori de citire în câmpurile digitale. De obicei, dacă e să ne luăm după ce spun specialiştii, în 80 la sută din cazuri fermele digitale nu corespund cu fermele fizice în structura şi designul lor.

Factorul decizionalPe măsură ce suprafeţele au devenit tot mai mari, luarea deciziilor poate fi un lucru dificil, ţinând cond de complexitatea structurii şi de diversitatea solurilor. Utilizând însă o gamă largă de senzori şi instrumente disponibile, se poate explora potenţialul „agronomiei de precizie”. În acest caz, cunoştinţele agronomice sunt transmise echipamentelor.

Reducerea cheltuielilor cu îngrăşămintele este doar unul dintre avantaje, pentru că există posibilitatea aplicării fertilizării cu rată variabilă. Dar la fel de bine se poate opta şi pentru distribuirea seminţelor. Odată ce aspectul agronomic a fost decis, puteţi transforma cunoştinţele într-o hartă de aplicaţie cu rată variabilă, pentru controlul maşinii.

54

Majoritatea echipamentelor nu iau decizii din mers fără o contribuţie din partea operatorului. Procesele sunt automate numai după ce au fost programate pentru a face acest lucru - ele funcţionează automat în cadrul parametrilor care le sunt stabiliţi.

2 SOLUŢII PENTRU FERME ÎN CRIZA COVID-19Ferma  01 mai 2020

Criza sanitară provocată de CoVid-19 a declanşat şi o criză socio-economică. Fermierii caută soluţii pentru ca hrana să ajungă la consumator, direct sau prin intermediul magazinelor.

Am identificat două măsuri salvatoare pentru fermieri, însă ambele au nevoie de puţin sprijin legislativ şi financiar. Ce trebuie făcut!

1. Dezvoltarea lanţului alimentar scurt, în special comerţul online, unde consumatorii au acces direct şi rapid la produsele producătorilor locali. Asta înseamnă cât mai puţine drumuri şi mai scurte pentru ambele verigi şi susţinerea economiei locale prin hrană de calitate.

2. Sporirea numărului de ferme integrate - producătorii de materie primă îşi transformă producţia în produs finit, câştigă mai mult şi securizează surse locale de hrană pentru consumator.

Acestea sunt doar două măsuri rapide care pot fi de mare folos micilor producători locali, consumatorilor, cât şi proprietarilor de restaurante. Momentul actual poate aduce o implementa mai rapidă de către fermieri a celor două concepte, măsuri care în alte ţări sunt de mult funcţionale şi totodată îi aduce mai aproape pe producători de consumatori şi invers.

2 VARIANTE DE UTILIZARE A LANŢULUI SCURT1. Acces la canalele de distribuţie.Prin măsura 16.4 din PNDR, începând cu 2017 au fost finanţaţe prin AFIR, cu sume de până la 100.000 euro (100% finanţare nerambursabilă), proiecte pentru realizarea acestor canale de distribuţie pe lanţul scurt. Scopul

55

investiţiilor: cooperarea dintre actori în sectorul agro-alimentar, inclusiv din cel pomicol, pentru a comercializa produsele din lanţurile scurte de aprovizionare şi a facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor şi atragerea unor categorii noi de consumatori.Numai că în proiect există obligaţia de a stabili şi menţine o colaborare cu un număr de parteneri locali.Propunere: printr-o derogare, accesul producătorilor locali la canalul de distribuţie să fie permis chiar dacă aceştia nu fac parte din parteneriatul proiectelor finanţate prin măsura 16.4.

2. Restaurantele, o soluţie la îndemână!O altă variantă de utilizare a lanţului scurt alimentar sunt restaurantele a căror activitate este suspendată în momentul de faţă. Acestea deţin infrastructură şi logistică astfel încât, în perioada în care nu desfăşoară activitate, să funcţioneze ca nişte centre de colectare, pregătire şi distribuţie a produselor locale provenite de la fermieri.

FERMA INTEGRATĂAici este nevoie de ceva bani pentru pregătirea unor mici unităţi de procesare: carne, lapte, legume, fructe. Pentru fructe şi legume se mai pot utiliza şi centre comune de procesare, unde pot veni mai mulţi producători. Finanţarea poate veni prin ajutoarele de stat care se pot acorda în această perioadă.

un articol de GEORGE CĂŢEANfermier din Rotbav, judeţul Braşov

CULTURILE DE TOAMNĂ SUNT LA PĂMÂNT - CE FAC FERMIERII PENTRU A LE SALVA? Marian MUŞAT04 mai 2020 -

Vreme uscată, secetoasă, alternanţe mari de temperatură dintre noapte şi zi, brume groase... Toate acestea au consecinţe negative asupra viitoarelor recolte. Cum o scot fermierii la capăt?

56

Aproape că nu se mai vorbeşte de ani buni în agricultură. Iar acest sezon agricol este parcă şi mai dificil. Agriculturii fac faţă cu greu provocărilor meteorologice.

VASLUI

Calamitate pe jumătateVasluianul Florin Platon spune că seceta şi cele două episoade de îngheţ la sol, cu temperaturi de până la -9oC, i-au pus grâul la pământ. Ultima brumă groasă de primăvară a ţinut o săpămână. „Am semănat 80 ha în două parcele. Una-i calamitată peste jumătate, cealaltă 40%. Pe 18 ha voi aplica un tratament cu aminoacizi să văd dacă le salvez”, explică fermierul.Acesta are 110 ha cu cereale păioase. Şi orzul, cultivat pe 30 ha, se resimte pe urma secetei şi a îngheţului la sol.Rapiţă nu-i „mai trebuie pe viaţă”! Va semăna doar 10 ha cu floarea-soarelui. „Mai mult nu se merită, pentru că preţul s-a dus în cap şi nu avem tratament la sămânţă; dacă o mănâncă Tanymecus, asta este”, se resemnează cultivatorul. Va mai însămânţa cu porumb alte 70 ha, în preajma Paştilor, deoarece solul e încă rece.

BRĂILA

Grâul bătut de brumăAceleaşi probleme cu grâul şi în ferma brăileană Lanul auriu, a Mariei Andrei. „Am avut un îngheţ urât de tot. Preţ de două zile au fost -7oC cu o brumă groasă care a pârlit foarte tare tot grâul, dar mai cu seamă fraţii, în proporţie de 40-50%. Şi toţi cultivatorii cu câmpurile aşezate de-a lungul şoselei Brăila-Focşani au culturile compromise”, declară fermiera.Maria Andrei a aplicat un îngrăşământ foliar cu crom şi cupru pentru a cicatriza rănile plantelor: „Nu am mai păţit aşa ceva de 20 de ani. Plantele decălite, nepregătite pentru îngheţ, au plecat în vegetaţie. Bruma are efecte

57

mai distructive decât zăpada. Dacă nu va ploua să stimuleze dezvoltare noilor fraţi, va fi compromis de tot grâul. Păcatul e că nu am cultura asigurată; Nici o societate nu asigură pentru îngheţurile de primăvară”.

DOBROGEA

Floare semănată în pat rece!?„Am semănat 2.760 ha de grâu, 400 de orz şi 250 ha cu lucernă. Din zi în zi se vede efectul negativ al deficitului de apă şi al temperaturilor oascilante”, ne-a declarat Gheorghe Albu, cunoscutul fermier din Viişoara - Constanţa.„Am însămânţat 1.500 ha cu floarea-soarelui (pe 26 martie a.c.), trecând peste normele tehnologiei clasice, care susţin că temperatura în sol să fie de 7-9 grade. Noi am lucrat la temperaturi mult mai joase din două motive: este interzis tratamentul seminţei cu neonicotinoide şi nutrim speranţa că plantele vor răsări înainte de atacul de Tanymecus”, a explicat fermierul.Gheorghe Albu nu va semăna porumbul (540 ha) la mai puţin de 10 grade C în sol.

CLUJ

Câmpul nu arată rău!Clujeanul Nichifor Lăscău era urcat pe tractor la semănatul florii-soarelui. Mai avea puţin de lucru şi termina cele 55 ha pregătite din disc. „Momentan nu arată rău câmpul! Aici, la Luncani este ceva umiditate în sol, dar mai trebuie. Mai am de însămânţat 80 ha de porumb. Intru ceva mai târziu, în jurul Paştelui, că dimineaţa sunt temperaturi cu minus”, susţine fermierul.

GALAŢI

IRIGAŢII ZI ŞI NOAPTEDumitru Ene irigă zi şi noapte circa 600 ha de păioase, din 1.700 cât lucrează. Este mâhnit că valurile de îngheţ şi seceta i-au afectat cele 600 ha de orz din care 440 de sămânţă şi 300 ha cu grâu, jumătate lot semincer. „E

58

de-za-stru! Mulţi fermieri nu-şi vor scoate cheltuiala pe treierat, nu pe toată cultura de la înfiinţare! La prăşitoare s-a pornit cu stângul! Deja, mă pregătesc, ud terenul, m-aş bucura să aibă apă suficientă să răsară cultura de porumb. Dacă irig şi va răsări, sunt cel mai tare!”, susţine cultivatorul.Dumitru Ene are semănate cu floare 250 ha, dar este convins că nu va avea ce recolta.

ŞASE LUNI FĂRĂ PIC DE PLOAIEIrigaţii la “foc continuu” pentru salvarea culturilor. „Irigăm la orz şi grâu ca în luna iulie, că nu a plouat de şase luni! Avem sole unde începem cu a doua apă, pentru că plantele dau semne din nou de stres hidric”, spun fermierii.

4 provocări în ferma lui Raul Mărunţoiu Marian MUŞAT : 02 mai 2020 Restricţiile la utilizarea pesticidelor i-a determinat pe fermieri să-şi schimbe strategia de lucru în câmp. Află ce decizii a luat constănţeanul Raul Mărunţoiu pentru a ţine bolile şi dăunătorii în frâu!

Tânărul Raul Mărunţoiu, din Săcele, s-a confruntat în această primăvară cu patru mari provocări:

1. Tanymecus - o problemă... vie în cultură A ales să cultive floarea-soarelui pe 160 ha. Vremea bună de lucru i-a permis să intre cu cele două semănători în câmp pe data de 19 martie a.c., realizând o viteză de lucru de 40 ha la zi. „Mai am de semănat 12 ha de floare şi 80 ha de porumb şi voi încheia campania de prăşitoare. Mă îngrijorează lipsa apei, cât şi interzicerea neonicotinoidelor la tratarea seminţei. Insecticidele permise nu asigură protecţia împotriva păgubitorului Tanymecus, cel mai agresiv dăunător al culturii. Am utilizat un produs omologat care oferă protecţia împotriva viermilor sârmă şi atât”, a susţinut tânărul fermier.

2. Creştere vegetativă neaşteptată şi planta se alungeşte mult mai devreme faţă de alţi ani. I-am dat primul tratament, un mix format dintr-un erbicid, un insecticid, un îngrăşământ foliar şi un fungicid; urmează al doilea tratament cu un fungicid şi un insecticid sistemic pe toată suprafaţa de 360 ha”, a explicat producătorul agricol.

59

3. Boală declanşată de ger la cultura de grâuRaul Mărunţoiu are semănate 400 ha cu grâu; cultura este înfrăţită, curată, bine hrănită şi sănătoasă. „Într-una din nopţi îngheţaseră diuzele de la maşina de erbicidat. Am observat că orzoaica (chiar şi grâul) aveau vârfurile de creştere pălite de ger. Apoi s-a ivit o problemă; am avut o boală - pătarea reticulară - pe care, din păcate, nu am reuşit s-o scot prea bine la capăt. Nu ştiu ce să-i fac. Nu am mai păţit. Am folosit un fungicid cu două substanţe active, dar n-a avut eficienţă. Poate e din cauză că am aplicat la orzoaică un regulator de creştere care i-a stopat dezvoltarea momentan”, a precizat inginerul Raul Mărunţoiu.

4. Un dăunător nou în zonă!Fermierul din Săcele a surprins atacul unui dăunător pe care nu-l mai întâlnise niciodată în zonă, dar învăţase despre el în facultate. „La păioase am avut o invazie masivă de acarianul grâului şi am intervenit rapid cu un insecticid pe bază de deltametrin. E primul an când văd acarianul în zonă. Anul ăsta am avut şi invazie mare de afide, dar am administrat un produs care şi-a făcut excelent treaba”, a explicat cultivatorul dobrogean.

În ferma lui Raul Mărunţoiu costurile de producţie sunt mai mari cu circa 35% faţă de un an normal.

Raul Mărunţoiu, fermier: „Anul trecut nu am avut invazie de Tanymecus, dar în acest sezon mă aştept să apară. S-a desprimăvărat devreme, au fost temperaturi ridicate şi nici apă nu a fost să mai ude niţel pământul. Iată, condiţii ce favorizează înmulţirea şi reapariţia agentului de dăunare”.

DEZASTRU ÎN BĂRĂGANUL BRĂILEANDin cauza secetei pedologice, a îngheţului la sol şi a oscilaţiilor mari de temperatură, unii fermieri şi-au pierdut semănăturile de toamnă. Alţii, însă, nu vor să însămânţeze culturile prăşitoare de primăvară (floarea-soarelui şi porumbul) până când nu va ploua!

A CRESCUT PREȚUL LA MIELUL ROMÂNESC DE EXPORT! ȚĂRILE ARABE, CERERE MARE! Agroinfo 04 mai 2020 -

60

EXCLUSIV! UNDĂ VERDE LA EXPORT DE MIEI ÎN ȚĂRILE ARABE! Sunt deschise simultan trei piețe de export pentru crescătorii români de ovine, Arabia Saudită, Kuweit și Iordania. În anii precedenți, nu s-a mai întâmplat să fie deschise în același timp toate trei. Credem că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și-a făcut bine treaba de această dată. Cererea de miei este mare, astfel prețul pe kilogramul în viu a crescut, a declarat crescătorul Gheorghe Dănulețiu, exclusiv pentru AGROINFO.

Crescătorul de ovine Gheorghe Dănulețiu, cunoscutul Ghiță Ciobanul, din Jina, Sibiu, secretarul Asociației Profesionale a Ciobanilor din România, a declarat astăzi, pentru AGROINFO, că la acest moment există cerere mare de miei românești în Arabia Saudită, Kuweit și Iordania, toate aceste țări fiind deschise exportului.

Cererea de miei românești pentru țările arabe este foarte mare. Oierii noștri pot exporta acum în toate cele trei țări arabe, spre deosebire de anii precedenți când nu s-a mai întâmplat asta, când țările arabe se deschideau pe rând exportului. Crescătorii noștri trebuie să știe că prețul la mielul vândut exportatorilor a ajuns la 13,50 de lei pe kilogramul în viu pentru mieii cu o greutate de peste 24 de kilograme. Cu atât s-au vândut miei de 24 de kilograme.

În anii precedenți, când țările arabe erau deschise pe rând exportului, monopolul era deținut de câțiva mari exportatori, ei dictau prețul de achiziție de la oieri. Acum, sunt mai mulți exportatori, cei mari nu mai dețin monopolul, iar prețul plătit crescătorilor poate fi corect. O contribuție mare la deschiderea simultană a piețelor arabe o are conducerea actuală a Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Noi vrem să-i mulțumim pentru că s-a implicat corect și a făcut eforturi ca să ne ajute, nu să ne pună piedici. Când fac un lucru bun, merită să-i menționăm și să le mulțumim, a declarat Ghiță Ciobanul, exclusiv pentru AGROINFO.

În ultimii ani, crescătorii de ovine nu prea s-au bucurat de vești bune. Sectorul creșterii ovinelor a suferit lovitură după lovitură.

Au scăzut foarte mult efectivele de animale din România. Cauza trebuie căutată în tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Au fost ani foarte grei și

61

noi, oierii, am lucrat doar pe pierdere, nu prea am avut câștig din animale. Ne-am ținut  turmele întregi cât am reușit să rezistăm însă este foarte dificil fără niciun sprijin. Nu e vorba doar de un ajutor financiar, să simțim că autoritățile sunt alături de noi și sunt capabile să negocieze pentru noi cu țările în care exportăm. De data aceasta, ANSVSA ne-a sprijinit, ne-a mai spus Ghiță Ciobanul.

Plantat amânat! Cum salvaţi răsadurile! Violeta Mâţ  04 mai 2020 În primăverile cu temperaturi scăzute şi îngheţ târziu, în care plantarea în câmp este întârziată, un inhibitor de creştere şi o soluţie nutritivă vă pot proteja răsadurile.

Regulatorul de creştere împiedică alungirea exagerată a răsadurilor, iar soluţia nutritivă cu azot, fosfor şi potasiu le va asigura necesarul de hrană până în momentul în care vor fi plantate. Radu Şumălan, profesor la USAMVB Timişoara, explică ce rol au aceste măsuri şi cum trebuie aplicate.

1. Regulatorul de creştere. Dacă temperaturile scăzute continuă inclusiv la jumătatealunii aprilie, cu 11 grade C ziua şi minus 2-3 grade C noaptea, problema cea mai mare pentru cei care produc răsaduri este alungirea răsadurilor. Mulţi legumicultori s-au grăbit să producă răsadurile din februarie, iar acum acestea sunt deja mari. Pentru a evita alungirea exagerată, se utilizează inhibitori de creştere, ca răsadul să rămână scurt şi viguros. Una dintre condiţiile pe care trebuie să o îndeplinească un răsad bun este să fie viguros, să nu fie etiolat, alungit, crescut exagerat. Majoritatea inhibitorilor de creştere sunt pe bază de acid abscisic şi se aplică, de obicei, foliar. Cel mai cunoscut inhibitor de creştere este Stabilan, utilizat şi la rapiţă, şi la grâu.

2. Fertilizarea. A două măsură importantă pe care trebuie să o ia legumicultorii, dacăplantarea este întârziată de condiţiile meteorologice, este să aplice în continuare îngrăşăminte. Un răsad de roşii se produce în circa 56 de zile.

62

După această perioadă, rezervele de nutriţie ale plantei sunt consumate. De aceea, în a 60-a zi de la care a fost pusă sămânţa în pământ, trebuie aplicat un îngrăşământ NPK cu un nivel de solubilitate ridicat. Cel mai simplu de aplicat este la udare.

Condiţii optime pentru plantarea răsadurilorCei mai mulţi legumicultori vor să obţină producţii timpurii, care le vor aduce preţuri mai bune. Însă graba strică întotdeauna treaba.Ca să plantaţi răsadurile în câmp, trebuie ca măcar o săptămână să fie o temperatură constantă de 12 grade C în sol, la 15-20 cm adâncime.Înainte de a la planta în câmp, răsadurile, atât cele de roşii, cât şi alte răsaduri, trebuie să treacă printr-o perioadă de călire, ce presupune trecerea lentă de la condiţiile de solar/seră la cele de câmp. În acest scop, timp două-trei zile, se lasă deschise uşile solarului în care sunt răsadurile, însă doar ziua, iar seara şi peste noapte uşile se închid. Apoi urmează două-trei zile în care uşile solarului se lasă deschise şi în cursul nopţii.

MĂSURI URGENTE ÎN LEGUMICULTURĂ

Roxana Roşculeţ, reprezentant al bazinului legumicol Ialomiţa, a adunat o parte dintre nemulţumirile cultivatorilor din bazinul legumicol al judeţului pentru a le adresa autorităţilor.  Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

Cum a ratat România o afacere de sute de milioane de euro! Ordonanțele militare au blocat totul ALEXANDRU NĂSTASE   04/05/2020, 13:25

Blocarea exporturilor de grâu și făină ar putea să o coste scump pe România. Sursa foto - hepta.ro

Cum a ratat România o afacere de sute de milioane de euro din cauza ordonanțelor militare pe care autoritățile le-au dat în ultima perioadă. Mai exact, starea de urgență instituită pe timpul pandemiei COVID-19 a

63

însemnat și o pierdere materială importantă, bani pe care i-am putea trece mult și bine în registru la acest capitol.

Cum a ratat România o afacere de sute de milioane de euro!

Vorbim despre Ordonanța Militară numărul 8, o ordonanță care a blocat exporturile pentru mai multe cereale. Oficial, șeful statului, Klaus Iohannis și guvernul condus de Ludovic Orban au vorbit despre siguranța alimentară a românilor.„Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor.

Ordonanțele militare au blocat totul

Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie (…)(…) biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii”, declara Vela, la sediul MAI, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.Decizia a fost îndelung contestată în țară. Fermierii au strâmbat din nas și au pus tunurile pe Executivul condus de Ludovic Orban. Oamenii au spus că nimeni nu i-a întrebat nimic atunci când s-a luat această măsură și au arătat că în alte țări mediile din agricultură și industria alimentară au fost consultate înainte.

Mai mult de atât, marii jucători de pe piață consideră că altele erau deciziile corecte în acest moment. „Putem discuta despre o intervenție guvernamentală la nivelul Rezervelor de Stat. Puteam reîmprospăta stocurile de cereale, prin achiziții din piață, nu să interzicem exporturile. Nu vedem sensul”, au spus sindicaliști din agricultură pentru FANATIK.

Culmea, decizia României a fost aspru criticată și de Comisia Europeană, deși produsele noastre se vindeau în continuare în UE. Reprezentanții forului și-au exprimat în termeni duri dezaprobarea faţă de măsura guvernului Orban de a interzice exporturile de produse agricole. Aceștia au transmis că vor analiza impactul pe care această interdicţie îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieţei unice.

„Comisia nu dispune de niciun fel de informaţii care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficienţe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie

64

disproporţionate”, a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Mai ales că România era considerat unul dintre cei mai importanţi exportatori comunitari de grâu, porumb şi orz, deservind pieţele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

De altfel, puțină lume știe că România tocmai semnase o înțelegere amplă cu Egiptul pentru câteva mii de tone de făină. Vorbim despre un export considerat ca o testare, care dacă ar fi mers perfect, ne-ar fi adus în pragul unei comenzi de 100.000 de tone.

Și totuși, prin includerea făinii în lista mărfurilor oprite la export, această afacere a căzut, drept pentru care România a ratat o oportunitate uriașă, în condițiile în care, spun cei din agricultură, niciun moment securitatea alimentară a românilor nu ar fi fost pusă în pericol.

Și asta pentru că România deține stocuri suficiente atât de grâu, cât și de făină. Într-un final, sesizând amploarea situației, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, avea să declare, că produsele procesate incluse pe lista produselor agroalimentare pentru care a fost interzis exportul pe perioada stării de urgenţă ar putea fi eliminate la începutul acestei săptămâni.„O să corectăm partea această din ordonanţă (Ordonanţa militară nr.8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar.O să vedem care este impactul şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară”, a explicat Oros pentru Agerpres.

Doar că, între timp, Rusia și Ucraina s-au așezat deja la masa tratativelor și ar putea sufla României câteva înțelegeri și contracte.

Femeia care s-a mutat la ţară şi trăieşte din creşterea găinilor. „Se poate, dar trebuie să munceşti mult“ 4 mai 2020, 13:26de Călin Gavrilaş

A renunţat la viaţa de la oraş şi s-a mutat la sat unde a pus bazele unei mici afaceri de familie. Secretul reuşitei: munca, seriozitatea şi dorinţa de a trăi într-un mediu natural.

65

Mădălina Mirea avea 27 de ani când s-a mutat într-un sat situat la 70 de kilometri distanţă de municipiul Constanţa şi a înfiinţat o mică fermă de găini şi o livadă. După 7 ani de când a renunţat la viaţa de orăşeancă, licenţiată în marketing şi afaceri la Bucureşti, ferma Mădălinei numără peste 1.700 de păsări, 600 de pomi fructiferi, zarzavaturi şi alte animale crescute pe lângă casa omului (gâşte, raţe, prepeliţe sau iepuri). Ideea Mădălinei a fost să crească păsări în mod natural, doar cu porumb, grâu şi floarea soarelui (fără hormoni de creştere) şi în libertate, putându-se plimba prin toată livada. Mădălina Mirea s-a mutat în satul Şiriu (comuna Crucea) imediat după ce s-a căsătorit. Soţul ei era originar din acest sat unde avea o casă cu o grădină de 14.000 de metri pătraţi.

„Când am ajuns în Şiriu, aici era gospodărie normală: 50 de găini şi doi porci. Am început, treptat, să dezvoltăm o fermă, în fiecare an investind în ea. Sunt eu fată de oraş şi cu facultate, dar îmi pun nişte mănuşi şi mă apuc de pigulit iarba”. Sursa de inspiraţie: sora ei A renunţat la oraş, locuia în Constanţa, pentru a începe o mică afacere la sat. Ideea a plecat de la sora ei care cumpăra constant produse naturale de la vecinele ei din localitatea Agigea.

„Ea mănâncă numai produse naturale. Şi mi se părea amuzant că mergea pe la casele unor vecini şi cumpăra ouă sau carne de pasăre.” Ideea unei ferme în Şiriu o avea şi soţul Mădălinei (care este marinar şi mult timp îl petrece în voiaje), încă dinainte de a se căsători. „Am făcut toate acestea din iubire pentru soţul meu care voia să facă o fermă în satul natal şi din dorinţa de a-mi creşte copilul, care acum are 6 ani, într-un mediu sănătos”, spune Mădălina. După mutarea la Şiriu, tânăra a început să cumpere păsări pe care să le crească special pentru carne sau special pentru ouă.

„Achiziţionăm puii la o zi, deoarece nu sunt vaccinaţi. Noi nu vaccinăm păsările, preferăm să le creştem noi, deşi rata de mortalitate este cu mult mai mare, dar ne dorim să creştem natural puii şi găinile. La noi, o pasăre creşte în 6 luni cât creşte în 2 luni una la o Avicola. Deci, costurile sunt mai mari.

66

” Prima investiţie a fost în 200 de găini de carne. În paralel, s-a ocupat de documentele necesare pentru certificatul de producător agricol şi analizele efectuate de cei de la Direcţia Sanitar Veterinară. „Nu au accesat nici un fond european. Am făcut totul din banii noştri. Într-un an am făcut un adăpost, în altul am ridicat încă unul şi tot aşa. În patru ani, am investit aproape 30.000 de euro în construcţii şi animale”, explică Mădălina.

Primii clienţi pentru carne şi ouă Producând totul natural, tânăra a început să caute şi clienţi, iar aceştia au apărut în rândul cunoscuţilor din Constanţa care îşi doreau produse de la ţară, achiziţionate de la o persoană de încredere. În paralel, a folosit şi contul personal de Facebook pentru a-şi promova activitatea şi produsele.

„Oamenii mă cunoşteau, aveau încredere în mine. Ouăle şi carnea sunt mărfuri perisabile şi periculoase. Cea mai bună promovare mi-au făcut-o clienţii mulţumiţi. De aproape un an nu mai postez nimic pe Facebook deoarece nu mai facem faţă comenzilor”. Livrează produse proaspete în fiecare săptămână, în ziua de luni. Clienţii săi sunt din oraşul Constanţa şi împrejurimi. Pentru asta, se trezeşte la 3 dimineaţa şi pregăteşte pachetele pentru fiecare comandă în parte. În funcţie de sezon, oamenii pot alege pe lângă ouă şi carne de pasăre şi verdeaţă, legume sau fructe. În fermă muncesc constant trei oameni: Mădălina, socrul ei şi încă o persoană pe care o plătesc pentru asta.

„Se poate trăi din această activitate, dar trebuie să munceşti mult. Lunea, ziua în care fac livrările, o încep la 3 dimineaţa. În celelalte zile, la 6.00 suntem în curte, iar la ora 19.00 încă nu ne-am terminat treaba”. În momentul în care ferma funcţionează la capacitate maximă, familia Mădălinei vinde aproximativ 70 decofraje cu ouă în fiecare săptămână şi cam 40 de păsări, tăiate, curăţate şi ambalate special. Aşa ajung să aibă un profit net de până la 5.000 de lei.

Secretul unei ferme: munca Mădălina Mirea spune că secretul fermei sale constă în muncă şi în oameni mulţumiţi de produsele sale. Aşa a ajuns ca acum să nu mai facă faţă solicitărilor din partea clienţilor. „Contează foarte mult munca. Mulţi au terenuri pe care le lasă necultivate, dar preferă să cumpere carne din comerţ”, spune femeia, care arată că nu

67

aşteaptă nici un fel de sprijin de la stat sau din altă parte. „Când ai mii de metri de teren lăsaţi pârloagă în spatele casei, cum să te ajute statul? Să vină statul să-ţi spună să tai bălăriile şi să-ţi faci o grădină?” Pentru viitor, Mădălina vrea să dezvolte ferma şi să facă agroturism. „Turistul vine dimineaţa, stă prin fermă, îşi poate culege singur fructele (toamna), îşi poate alege păsările pe care doreşte să le cumpere şi noi i le pregătim, îi gătim ceva tradiţional de mâncare”.

Cultura de rapiţă irigată vs. lanuri neirigate. Diferenţa este izbitoare 4 mai 2020, 17:14 de Iulian Bunila

Întinsele câmpii galbene cu rapiţă, pe care le vedeam în această perioadă a anului de o parte şi cealaltă a drumurilor din toată ţara sunt acum o raritate. Seceta pedologică instalată de la jumătatea anului trecut a lovit această cultură atât de tare încât lanurile neirigate de rapiţă s-au uscat complet.

”În mare parte, culturile neirigate sunt compromise. Am investit între 3.000 şi 3.500 lei la hectar şi tot ce aşteptăm este o ploaie de câteva zile, ca să ne ajute şi cu culturile de primăvară”, spune Emanuel Dincă, de la Ferma Afiliu.  

blob:https://www.facebook.com/d851f4b4-d2d2-4072-90ab-05661090237c

Din fericire pentru fermierul buzoian, în mare parte, cultura de rapiţă înfiinţată în august 2019 este irigată.    Diferenţa este uimitoare: Lanurile care sunt stropite au vigoarea şi prospeţimea pe care le-ar fi avut într-un an cu precipitaţii normale. Înfiinţarea unui sistem de irigaţii se face însă cu investiţii mari iar beneficiile vin în timp.  

”O astfel de instalaţie este necesară pentru a putea continua afacerea şi anul viitor. Dacă nu ar fi fost în funcţiune această instalaţie, după un an am fi

68

declarat falimentul. Costurile sunt mari şi se amortizează în peste zece ani”, spune Emanuel Dincă.  

Un fost secretar din Ministerul Agriculturii trage un semnal de alarmă şi spune că investiţiile masive în infrastructura de irigaţii ar putea salva agricultorii de faliment iar ţara de la o criză alimentară. Continuarea lucrărilor la Canalul Siret – Bărăgan este vitală, spune George Sava.

”Ştim foarte bine că acest canal ar putea să deservească până la aproape 700.000 de hectare în Bărăgan, Ialomiţa, în aşa fel încât fermierii în ani secetoşi să nu intre în faliment. Este din ce în ce mai clar că natura s-a schimbat şi că este nevoie în infrastructura de irigaţii”, declară George Sava, fost secretar MADR.  

UN MILION DE LEI IN PLUS PENTRU ACVACULTURA Agroromania.ro 04 Mai 2020

Guvernul Romaniei a aprobat o Hotarare prin care aloca un milion de lei in plus pentru acvacultura, asadar banii pentru reducerea accizei la motorina vor fi disponibili in perioada imediat urmatoare.

Guvernul Romaniei a decis completarea art. 14 din Hotararea nr. 748/2018 printr-o noua Hotarare care aloca un milion de lei in plus pentru acvacultura.

 Potrivit HG nr. 748/2018, nivelul accizei reduse pentru motorina utilizata la desfasurarea activitatilor in acvacultura este de 99.498 lei/1.000 litri.

 Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2018-2020 era de 22,128 milioane lei.

 "Actul normativ aprobat astazi (joi, 30 aprilie, n.r.) completeaza cu valoarea de 1.000.000 lei suma prevazuta initial la art.14 din HG nr. 748/2018, in vederea asigurarii resurselor financiare necesare aplicarii schemei de ajutor de stat in anul 2020. In acest fel, vor fi efectuate platile aferente ajutorului

69

de stat pentru motorina utilizata in acvacultura pentru anul 2020", informeaza ministerul.

 Schema de ajutor de stat reprezinta reducerea accizei, care se acorda sub forma de rambursare, respectiv diferenta dintre nivelul accizei standard prevazut in Codul fiscal si nivelul accizei reduse.

 Prin Hotararea Guvernului nr.748/2018 a fost instituita schema de ajutor de stat pentru perioada 2018-2020, pentru reducerea accizei la motorina utilizata in acvacultura, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizata la efectuarea lucrarilor in acvacultura.

 In aceasta categorie se incadreaza: transportul materialului piscicol, puiet in diferite stadii de dezvoltare, remonti, reproducatori, peste de consum, materii prime si materiale in interiorul fermei, lucrarile agricole in ferme de acvacultura, discuire, insamantare, cosire masa verde pe cuvetele helesteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum si transportul materialului piscicol, puiet in diferite stadii de dezvoltare, remonti, reproducatori, peste de consum, in afara fermei cu auto propriu.

A inceput recoltatul rosiilor in Dolj. Fermierul Dan Fota din localitatea Cioroiu-Nou a recoltat astazi 500 de kilograme de tomate  Dascalu Andreea 3 mai 2020

In aceasta dimineata echipa Ziarulagricol.ro a ajuns la recoltat de rosii, in localitatea Cioroiu-Nou, judetul Dolj. L-am gasit pe fermierul Dan Fota alaturi familie la cules de rosii.

Prima recolta in jur de 500 de kg. Acestea vor fi vandute en-gross si vor ajunge in pietele din Dolj. Beneficiar al programului „Tomata” si „Usturoiul”, fermierul nostru munceste foarte mult si face agricultura de performanta. Acesti fermieri trebuie sustinuti si integrati in forme asociative pentru a-si putea vinde produsele. Cantitatile de produse fiind foarte mari au nevoie de desfacere in marketuri si hyper-marketuri. In afara de rosii si

70

usturoi, Dan Fota are si o plantatie de 21.000 de fire de varza pe o suprafata de 50 de ari.

Ne-a declarat ca daca nu o va putea vinde en-gross va ramane cu ea pe camp: „Astept sa vina cineva de la o Cooperativa. Sper sa mi-o achizitioneze. Acum chiar nu mai conteaza pretul, macar sa-mi scot banii pe investitie, atat”.

Haideti sa sprijinim acesti fermieri, haideti sa sustinem agricultura romaneasca!

Astăzi a început recoltatul căpșunilor la Ferma Draghici din localitatea Mârșani, județul Dolj  Dascalu Andreea 2 mai 2020Pe campurile Fermei de Capsuni Draghici de la Mârșani astazi a fost forfota mare. Familia Draghici impreuna cu sase lucratoare din localitatea au inceput recoltatul căpșunilor mari și gustoase. Alex Drăghici ne-a declarat: „Facem livrari la domiciliu, transport gratuit,DULCI-PROASPETE-AROMATE, comanda minima o ladita (5kg). Toti cei interesati ne pot suna la telefon: 0764277201 sau pot lasa comenzi in mesaj privat. Facem livrari doar in Craiova. Astazi am recoltat in jur de 150 de kg. Capsuni sunt recoltate din Ferma Draghici.”

Va reamintim povestea tanarului din localitatea Marsani, judetul Dolj care si-a dorit din tot sufletul sa-si reintregeasca familia: „Alex și-a reîntregit familia după ce și-a convins parintii sa investeasca intr-o plantatie de capsuni. După 12 ani de muncă în străinătate, și-a adus părinții acasă în Mârsani și au început să cultive un soi de fructe rezistente la frig, ce rodesc

71

din aprilie și până cade prima zăpadă.

Toți banii câștigați în străinătate de catre parintii lui Alex au fost investiți in afacerea de la Mârșani. Au închiriat un teren acolo, au cumpărat instalația de picurare și plantele. Iar ideea lui Alex s-a dovedit a avea un real succes. Au câștigat aproape dublu intr-un an și au mai închiriat alte 3 hectare. Acum producția este de 35 de tone la un hectar și din aprilie și până la începutul iernii, mama lui Alex este cu căpșunile în Piata Centrala din Craiova.”

 AMRCR: Parteneriate durabile cu producătorii locali, sprijin pentru vârstnici și donații consistente Agrointeligența4 mai 2020

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) vine cu noi informații și actualizări despre acțiunile pe care membrii organizației le inițiază și le derulează pentru a sprijini eforturile de limitare și menținere sub control a situației epidemiologice.

72

În continuare, vă reprezentăm cele mai recente inițiative/programe/acțiuni ale membrilor AMRCR:

Livrarea cumpărăturilor la domiciliu pentru vârstniciMega Image se alătură inițiativelor de voluntariat din întreaga țară și alocă linia telefonică Sună Mega! pentru a facilita accesul la cumpărături livrate la domiciliu persoanelor cu vârste de peste 65 de ani și celor cu dizabilități. Astfel, pe toată perioada măsurilor de urgență COVID-19, la numărul de telefon 0800.410.900, care poate fi apelat în mod gratuit, non-stop, operatorii din call-center-ul Sună Mega! vor prelua apelurile persoanelor care se află în imposibilitatea de a se deplasa și, în funcție de adresa la care locuiesc, le vor redirecționa către asociații și organizații care asigură livrări gratuite cu ajutorul voluntarilor.

Pentru a-i ajuta pe voluntari să facă cumpărăturile eficient, echipele de consilieri clienti pregătesc în magazine comenzi personalizate cu produse de bază, gata de livrare. În plus, voluntarii au prioritate la casele de marcat și respectă regulile de prevenție pentru cumpărături în siguranță.

500 de pachete cu alimente de bază pentru familiile nevoiașeMETRO Cash& Carry România continuă să rămână aproape de persoanele vulnerabile si cu nevoi speciale. „În această perioadă, dorim ca distribuția alimentelor să fie îndreptată în siguranță către categoriile de persoane, cele mai sensibile, direct la domiciliile acestora, prin colaborarea constantă pe care o avem cu Banca pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor”, arată oficialii METRO Cash& Carry România. Au fost identificate aproximativ 500 de persoane la risc iar pachetele cu alimente au ajuns la copii din familii defavorizate din județul Dâmbovița și împrejurimi: familii cu copii care trăiesc sub pragul sărăciei, copii din comunități rurale la risc și lăsați în grija bunicilor (Cojasca, Iazu, Fântânele – jud. Dâmbovița), familii în izolare (din cauza întoarcerii din străinatate a părintilor), precum cei din periferia Bucureștiului. METRO România mulțumește Băncii pentru Alimente București și partenerilor sai locali pentru implicare! Mai multe detalii aici: https://www.linkedin.com/company/229643/

Cumpărături pentru vârstnici și persoane vulnerabileÎnțelegând că fiecăruia dintre noi îi este bine atunci când și celorlalți le este bine, PROFI a demarat încă de la începutul lunii aprilie un proiect de solidaritate prin care vârstnicii și persoanele vulnerabile aflate în imposibilitatea de a se deplasa pentru a-și face cumpărături pot primi acum acasă produsele de care au nevoie. ”Ne bucurăm că apelul nostru de sprijin pentru persoanele de peste 65 de ani, dar și alte categorii aflate în dificultate, pornit în Timișoara, a găsit ecou în rândul unui număr tot mai mare de

73

voluntari. Împreună, putem ajuta acum mai multe persoane. Indiferent de distanța dintre noi, rămânem alături și împreună mergem mai departe”, a declarat Pawel Musial, directorul general PROFI. Voluntari ai asociațiilor United Way România, Rotaract, Vă ajutăm din Timișoara, Look Inside și FITT, prin intermediul unui sistem de comunicare oferit de rețeaua de telefonie DIGI, preiau comenzi și duc alimente de la PROFI la ușa persoanelor care au nevoie de sprijin din Timișoara, Cluj și București. Din această săptămînă, s-au adăugat proiectului și voluntari de la Platforma “Vecinul Tău”, astfel că sprijinul oferit de PROFI ajunge de acum în mai mult de 40 de localități.

Un nou parteneriat, cu Crucea Roșie RomâniaBrico Dépôt România semnează un nou parteneriat în lupta împotriva pandemiei și se alatură campaniei „România salvează România”, lansată de Crucea Roşie România, pentru a consolida raspunsul autorităţilor naţionale şi locale ȋn pandemia Covid-19. Astfel, Brico Dépôt România donează Crucii Roșii Române 20.000 de măști sanitare, în valoare de 15.000 de euro. Măștile vor fi distribuite, cu sprijinul filialelor de Cruce Roșie, către unitățile sanitare cu pacienți COVID, instituțiile care sunt ȋn prima linie la nivel de județ, precum Jandarmeria şi ISU, cât şi către voluntarii de Cruce Roşie, din județele: Arad, Bacău, Constanța, Suceava, Satu Mare și Vrancea. Împreună construim viitorul.

Parteneriate durabile cu producătorii localicora România susține producătorii locali, cu care a dezvoltat parteneriate durabile, spre beneficiul consumatorilor. Așadar, toate hipermarketurile cora comercializează preponderent produse românești, fie că este vorba despre legume, fructe sau carne. ”Programul cora alege românește confirmă recunoașterea noastră a faptului ca produsele românești sunt de calitate. În această perioadă, mai mult ca oricând, producătorii români au nevoie de susținerea noastră”, arată oficialii cora România.

Donații în produse cu valoare de peste 800.000 de leiÎn această perioadă dificilă, IKEA și-a pus în aplicare viziunea și a luat măsuri pentru a sprijini angajații și comunitatea. De la începutul situației generate de COVID-19, IKEA România și-a intensificat eforturile de suport în starea de urgență prin donații în produse de peste 800.000 de lei făcute deja în toată țara. Pentru a ajuta la protejarea sănătății persoanelor afectate direct de pandemie, IKEA, în parteneriat cu Asociația Zi de Bine, a mobilat complet centrul de spitalizare Bucureștii Noi pentru pacienți COVID-19 cu simptome medii din București, inaugurat recent. În colaborare cu Auchan Retail România și Leroy Merlin România care au dezvoltat proiectul împreună cu Ministerul Sănătății, unitatea de 7.500 mp a fost dotată cu 350

74

de paturi IKEA, saltele și perne, precum și soluții pentru bucătării, zona de masa si cea de relaxare, textile și alte produse pentru a ajuta atât pacienții cât și personalul medical.

Implicarea companiei suedeze nu se oprește aici. IKEA a răspuns apelului lansat de managerii instituțiilor spitalicești și a demarat o campanie de amenajare a spitalelor din Brăila, București, Roșiori, Constanța și Cluj care tratează pacienții cu COVID-19. Valoarea donațiilor este de 60.000 de euro, peste 3.500 de pacienți și cadre medicale putând beneficia de materialele puse la dispoziție.

Împreună cu World Vision, IKEA România a făcut donații de alimente pentru 628 de persoane din comunitățile vulnerabile din Urziceni și București. De asemenea, prin Concordia și grupul de inițiativă Casa Buna, un număr de 300 de persoane din Centrul Social Sfântul Lazăr și persoane defavorizate din zona Ferentari au beneficiat de alimentele donate.

Apelul unei pensionare către producători: Reduceți prețurile ca să putem să cumpăra de la voi! Redacția2 mai 2020

La producător, prețul căpșunilor este mai mic - între 10 și 20 de lei pe kilogram (foto: facebook.com/Căpșuni Petid)

Legumele și fructele românești și-au făcut apariția în piețe, însă prețurile sunt prea mari pentru posibilitățile de cumpărare ale celor mai mulți români. Cei cu venituri mici pot doar să admire la acest moment roșiile sau căpșunile românești și să spere că acestea se vor mai ieftini, iar până atunci, se mulțumesc fie cu cantități mai mici, numai de gust, fie cu produsele din import, la prețuri mai accesibile.

Pe un grup de legumicultori a fost postat un apel al unei pensionare ce nu beneficiază de pensie specială. Prin intermediul nepotului ei, ea a lansat un apel către producătorii români să mai lase la preț pentru ca și cei cu venituri mici să se poată bucura de gustul căpșunilor timpurii.

75

”Astăzi, în drum spre piață, am intrat într-un supermarket. Erau căpșune foarte frumoase, cu 9,99 lei kg. Mi-am spus NU și am plecat în piață, să ajut fermierii români! În piață, aceleași căpșune cu 25-30 de lei! Voi ce ați fi făcut?! Eu m-am întors la supermarket și cu 30 de lei, mi-am cumpărat 3 kg! M-am liniștit spunându-mi că nici pe mine nu mă ajută nimeni, dar nici nu jecmănesc pe nimeni! Așa că, DRAGI FERMIERI ROMÂNI, marfa voastră poate reușiți s-o exportați, sau reduceți prețul. Doamne ferește, să nu ajungeți din lăcomie, să stați cu marfa pe tarabe, până nu mai aveți ce face cu ea!” este mesajul pensionarei.

Postarea  stârnit un val de reacții din partea fermierilor de pe grupul de Facebook. Aceștia au reclamat că prețurile exagerate nu sunt practicate de producători, ci de samsarii care preiau marfa din ferme și o pun în vânzare în piețe. ”Unde ați văzut prețul 25 de lei kg acolo sunt bișnițari. Țăranii sunt la câmp că au treabă să muncească, nu să facă bani. Încă nu ați înțeles că în piete 80 % sunt bișnițari. De acolo și diferența de preț”, a scris un fermier.

În pandemie, România atrage un nou mare jucător: Principalul producător de fructe din regiunea Africa-Caraibe-Pacific, controlat de una dintre cele mai bogate familii din Franța, intră pe piața locală MUST READ Thomas Dincă scris astăzi, 06:22 Compania franceză Compagnie Fruitière, o afacere de familie fondată în 1938 la Marsilia și controlată și astăzi de familia Jerome Fabre, printre cele mai bogate ale Franței, cu o avere estimată la circa 170 milioane euro (poziția 477 în clasamentul Challenges al celor mai mari averi profesionale), a intrat în România. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Actele pentru stabilirea unei reprezentanțe la București au fost perfectate recent. Compania este indicată printre cei mai importanți producători de frunte din Europa și principalul producător de fructe din regiunea Africa-Caraibe-Pacific, cu o capacitate de comercializare de peste 920.000 de tone de fructe și legume, inclusiv 750.000 de tone de banane în Europa și în întreaga lume. Pe propriile plantații din Africa, compania produce anual 450.000 tone banane.

Cu peste 20.700 de angajați (dintre care circa 17.000 în Africa) și cu plantații în Coasta de Fildeș, Senegal, Ghana, Ecuador, Camerun, a avut anul trecut afaceri de 740 milioane euro. În 2008 a preluat afacerile cu banane ale brandului Dole din Marea Britanie și Franța, iar în 2011 a preluat brandul Dole în Spania și Portugalia. La acest moment, compania, având în portofoliu brandul SCB Premium, deține 21 de fabrici în Franța, Spania, Portugalia, Belgia, Marea Britanie, Italia, Ungaria și Olanda. Profit.ro a anunțat în toamna 2018 că și grupul polonez Citronex, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de banane din Europa, a intrat în România. Recent, acesta a deschis al doilea centru de distribuție local. Grupul Citronex

76

deține unul dintre cele mai mari centre de import și distribuție de banane din Europa. Compania importă majoritatea fructelor din propriile plantații din Ecuador, iar fructele ajung în cele mai mari rețele de hipermarket-uri și supermarket-uri precum inter alia, Carrefour, Tesco, Biedronka sau Edeka, în țări precum Polonia, Slovacia, Olanda, Anglia, Germania, Ucraina sau Ungraria.

Pe 1 mai 2020 a expirat autorizaţia pentru utilizarea insecticidelor neonicotinoide la porumb! 4 mai 2020 Cotidianul Agricol 

La începutul anului am aflat că s-a acordat derogare pentru utilizarea insecticidelor neonicotinoide, o grupă de insecticide foarte utilă pentru protecţia seminţelor de porumb, imediat după semănat, împotriva unor dăunători foarte periculoşi, aşa cum sunt răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) şi viermii sârmă (Agriotes spp.).

Din aceasta grupă au făcut parte următoarele insecticide, a căror autorizaţie a expirat pe data de 1 mai 2020: NUPRID AL 600 FS, CRUISER 350 FS şi PONCHO 600 FS. ATENŢIE! Crearea de stocuri de sămânţă tratată după această dată este STRICT INTERZISĂ!RomaniaFunctioneaza. Peste 70% din Romania munceste mult Agrostandard | 3 May, 2020 |

Suntem prinsi in criza economica si in tensiunile situatiei de urgenta. Peste 1.200.000 mii de oameni someaza tehnic sau definitiv. Ce nu stim clar este daca ne putem intoarce la viata noastra de consum excesiv in toate directiile? Exact in aceeasi perioada magazinele alimentare si pietele sunt pline de marfa! Aceasta marfa este produsa de oameni care muncesc zi de zi, uneori mai mult decat in

77

perioadele normale. FoodBiz-ul cu exceptia capatului de lant din HoReCa functioneaza la parametrii aproape maximi atat in agribusiness, cat si in productie alimentara, productie de bauturi, retail mai ales cel mare si mediu, cei mici sufera. HoReCa este la limita disparitiei.

Trebuie sa ne aducem aminte imediat ca in Romania astazi se munceste, nu numai online, ci si pe campuri, in gradini, in livezi, in fabrici, in toate retelele mari de difuzare, inventandu-se mecanisme de business din ce in ce mai perfectionate. Adaptandu-se la o situatie de criza: ciudata, nesigura si amenintatoare!

FoodBiz.ro, Agrostandard.ro, Economistul.ro si nu numai incearca sa se uite la ceea ce functioneaza, pentru ca avem nevoie de aceasta functionare ca de aer.

Maine, de la fata locului, Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura (ICDP) Pitesti Maracineni o sa ne explice cum se munceste zi de zi ca sa se asigure fermierilor si gradinarilor productia de plante si pomi fructiferi obligatorii pentru existenta.

Gheorghe Voica ne arata din livezile lui cum se face astazi performanta.

Mihai Ungurenus, un antreprenor multidisciplinar munceste de la rasaritul soarelui pana tarziu in noapte si in fabrica de procesare carne si in livada stiintific performanta si-n complexul agroturistic turistic de clasa internationala pe care-l pune pe picioare, si multi altii pe care o sa-i vedeti impreuna cu noi, azi la noapte si maine muncesc!

Ca sa putem reporni ceea ce NU functioneaza, ca sa putem contrabalansa Criza si sa recuperam pierderea economica, TREBUIE sa-i sprijinim pe cei care muncesc astazi pentru ca toti ceilalti sa putem respira si spera.

#RomaniaFunctioneaza doar daca scriitorii si cititorii sunt alaturi neconditionat de Producatori!

... citeste si partea a doua ...

78