nrapmms-old.anpm.ro/files/apm mures... · web viewse stochează pe platforme betonate, în spaţii...

Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeAgenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

ACORD DE MEDIU NR. 2/13.01.2011

Revizuit la data de ... (Proiect)

Ca urmare a cererii adresate de către S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A., cu sediul în loc. Reghin, str. Ierbuş, nr. 37, judeţul Mureş, înregistrată la A.P.M. Mureş cu nr. 8120/23.11.2012, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul: „Construirea unei fabrici de PAL”,amplasament: loc. Reghin, str. Ierbuş, nr. 37, judeţul Mureşîn scopul: stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului,care prevede: Construirea unei fabrici de PALProiectul se încadrează în Anexa nr. 2 a H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului:

- pct. 10a) - proiecte de dezvoltare a unităţilor/zonelor industriale;- pct. 13a) - orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la

pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau 2, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative asupra mediului,

- pct. 3a) - instalaţii industriale pentru producerea energiei electrice, termice şi a aburului tehnologic, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1.

Proiectul intră sub incidenţa O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa nr.1 pct. 1.1.

I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamenteleImplementarea proiectului se va face în incinta actuală a S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. pe un teren liber de construcţii şi va fi integrat în fluxul tehnologic existent în prezent pe amplasament.Investiţia constă în construirea unei hale de producţie, platforme tehnologice, drumuri de incintă, zone verzi, precum şi reţele tehnico-edilitare necesare funcţionării investiţiei.

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI MUREŞStr. Podeni, nr.10, Tîrgu-Mureş, jud. Mureş, Cod 540253

E-mail: [email protected]; Tel. 0265314984; 0365404925; Fax 0265314985

1

mailto:[email protected]

Construcţia propriu-zisă se va realiza în configuraţia următoare: hală de fabricaţie (S=79.000 mp); platforme tehnologice pentru instalaţiile tehnologice pentru prelucrarea materiei prime amplasate în afara halei de fabricaţie (S=7.000 mp); atelier mecanic; birouri melaminare; posturi trafo, cameră transformatori şi tablouri electrice; bazin de apă; casa pompelor de apă; hală tancuri clei; decantoare destinate preepurării apelor uzate; drumuri betonate; zone verzi. Asigurarea utilităţilor se va face prin racordare la reţelele existente în zonă. Consumul mediu de energie electrică va fi de 63.000 MWh/an. Energia termică va fi asigurată de generatorul de gaze calde (capacitate 69,5 MW), alimentat cu gaze naturale la pornire şi combustibil solid (material lemnos) în funcţionare normală. Fabrica de PAL propusă a se realiza pe platforma industrială proprietate a S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. Reghin va avea ca produs final plăci aglomerate din aşchii de lemn, din care cca. 70% vor fi acoperite cu folie fiind înnobilate obţinându-se astfel şi un subprodus - PAL melaminat care se va realiza pe o line de aplicat folie. Folia va fi şi ea pregătită pentru acoperirea PAL-ului pe o linie paralelă cu cea de melaminare. Capacitatea de producţie va fi de 500.000 tone PAL /an. Fluxul tehnologic de producere a PAL – ului cuprinde următoarele faze: 1.Aprovizionarea cu materii prime

Materia primă, constă din lemn rotund şi despicat (lobde), capete de buşteni foarte subţiri şi vârfuri, margini de la prelucrarea cherestelei, resturi de la fabricarea mobilei, crăci şi tulpini subţiri, tocătură de lemn, rumeguş, talaş, praf de lemn.

În cadrul procesului de producţie PAL se vor utiliza mai multe specii de lemnoase: foioase tari (fag, mesteacăn), foioase moi (salcie, plop, anin, tei), răşinoase (molid, brad).Acestea vor fi depozitate pe cele trei sortimente în vederea tocării.Materialul lemnos este descărcat din mijloacele auto într-un depozit betonat cu o suprafaţă de 75.000 mp.

Circuitul materiei prime se divide în două fluxuri: circuitul lemnului rotund (care este despicat mecanizat dacă este necesar) şi al celorlalte deşeuri de lemn ce trebuie tocate; circuitul rumeguşului şi talaşului.2. Tocarea

Sortimentele pentru tocare vor fi transportate şi descărcate pe jgheabul vibrator de tip Felder, cu o capacitate de preluare de 100 t/h, care va dirija lemnul spre banda de alimentare a tocătorului de mare capacitate, care are intercalate un detector de metale şi o sită pentru pietre şi resturi de coajă. Materialul de refuz, coaja, pietre şi praful colectat din zona tocătorului sunt direcţionate către un container. Tocătura este ghidată spre silozuri printr-un sistem de benzi transportoare, benzi care sunt dotate cu un separator magnetic cu bandă. Dimensiunile optime ale tocăturii pentru producerea PAL-ului sunt: 18-25 mm, 15-40 mm, şi grosime 4-8 mm. Consumul mediu zilnic de materie primă va fi de 2200 t material lemnos.3. Însilozarea

Fiecare specie de lemn tocată este deversată cu ajutorul unor pluguri în silozul corespunzător, în acest scop existând trei silozuri diferite pentru tocătură (foioase tari, răşinoase, foioase moi) şi un siloz pentru rumeguş şi talaş, colectat de pe platformă sau adus din exterior.

Extragerea tocăturii din buncăre se face cu ajutorul unor extractoare hidraulice cu plăci glisante, amplasate pe fundul silozurilor. Plăcile glisante



2


deversează fiecare într-un transportor elicoidal. 4. Prelucrare tocătură

Amestecul de tocătură este transportat la o instalaţie de sortare cu site care extrage patru fracţiuni: 1,4 mm, 6 mm, 40 mm şi refuzul mai mare. Fiecare fracţiune urmează un traseu tehnologic propriu:

- Fracţiunea sub 1,4 mm este transportată cu un sistem de benzi la silozul de aşchii fine;

- Fracţiunea sub 6,0 mm este transportată cu un sistem de benzi la silozul de tocătură mică;

- Fracţiunea sub 40,0 mm este transportată cu un sistem de benzi la silozul de tocătură mare;

- Fracţiunea peste 40,0 mm este colectată, re-tocată, după care ajunge în silozul de tocătură mare.

Amestecul de rumeguş şi talaş este transportat la o altă instalaţie de sortare cu site care extrage trei fracţiuni: 1,8 mm, 22,5 mm/40 mm şi refuzul de sită.

- Fracţiunea sub 1,8 mm este transportată cu un sistem de blawer la silozul de rumeguş fin;

- Fracţiunea sub 22,5/40 mm este transportată la o instalaţie de sortare în curent de aer vertical, fiind eliminate incluziunile de nisip, piatră, metal. Materialul astfel curăţat se împarte în două fracţiuni, rumeguşul fin şi tocătură mică, care sunt transportate la silozurile corespunzătoare.În continuarea procesului tehnologic de prelucrare, tocătura mică şi tocătura mare din silozuri, este extrasă şi trimisă spre 8 maşini centrifugale de mărunţit, câte 4 maşini pe fiecare flux.

Tocătura mare după mărunţire (în aşchietoare) ajunge în silozul de aşchii grosiere, în timp ce tocătura mică prelucrată (prin aşchietoare) ajunge la silozul de aşchii fine.

Praful de lemn extras de ventilatoarele maşinilor de mărunţit (aşchietoare) este transportat la silozul de rumeguş fin.

Un alt siloz important în flux, este silozul de praf de lemn uscat, praf care este recuperat din toate filtrele cu saci de pe fluxul tehnologic, cu excepţia filtrelor cu saci de la maşina de calibrat care este utilizat ca şi combustibil la generatorul de gaze calde. 5. UscareaAşchiile pentru fabricarea PAL vor fi uscate în uscător până la o umiditate finală de 2-5%.

Materialele din cele 4 silozuri: silozul de aşchii grosiere, silozul de aşchii fine, silozul de rumeguş fin, silozul de praf uscat, extrase pe o bandă comună, în cantităţile stabilite conform reţetei, ajung în dozatorul de alimentare al uscătorului de aşchii.Generatorul de gaze calde

Puterea termică nominală va fi de 69,5 MW (pentru generare de gaze calde către uscătorul de aşchii şi pentru încălzirea uleiului termic).

Centrala termică este proiectată pentru combustibili generaţi în proces (excepţie gazul metan). Sistemul poate de asemenea utiliza adiţional combustibil solid lemnos precum scoarţa sau resturi de aşchii de lemn achiziţionate de la terţi. Acest combustibil poate fi adăugat în proces în silozul de combustibil umed (utilizând un încărcător frontal) unde va fi amestecat cu combustibilul generat din proces. Arderea combustibililor de dimensiuni mai mari se realizează în camera inferioară de combustie pe un grătar oscilant.



3


Camera superioară de combustie este prevăzută cu două arzătoare pentru praf, fiecare cu o capacitate de 820-3240 kg/h şi două arzătoare de gaz metan.

Gazele evacuate de la centrala termică cu o temperatură de cca. 7500C sunt amestecate cu aerul introdus în uscător şi sunt evacuate împreună, parţial fiind recirculate, iar restul sunt trecute prin filtru electrostatic umed (filtrul EWK) şi apoi în atmosferă.

Sistemul este proiectat pentru un timp de staţionare a gazelor în camera de combustie de 2s la o temperatură de peste 8500C.Uscătorul de aşchii

Este un uscător cu tambur cu eficienţă înaltă tip BUTTNER. Uscătorul este prevăzut cu un ventilator de evacuare a gazelor. Sistemul

de clapete de pe traseul de refulare al acestui ventilator permite reglarea debitului de recirculare a gazelor, respectiv de evacuare spre filtrul EWK.

Aşchiile uscate şi aerul cald sunt antrenate de ventilatorul uscătorului. Separarea aşchiilor de aerul cald se face cu ajutorul cicloanelor.

Materialul astfel uscat (aşchii) este transportat spre instalaţia de selectare cu site.Filtrul electrostatic umed EWK (WESP) asigură atât tratarea gazelor rezultate de la uscătorul de aşchii cât şi cele rezultate de la presa PAL.

Gazele brute de la uscător sunt răcite până la temperatura de condensare în conductele de gaz brut prin injectare de apă de răcire prin duzele de pulverizare. Surplusul de apă curge prin conducta de gaze până la intrarea în WESP unde este captată şi condusă la un filtru rotativ. Apa curăţată aici este condusă înapoi la recipientul cu absorbat aflat în interiorul părţii verticale din carcasa filtrului. Aerul impurificat de la presa de PAL este aspirat cu ajutorul ventilatorului de aer impurificat şi transportat prin ţeava de colectare spre filtrul EWK.

Carcasa filtrului are un diametru de 12 m şi o înălţime de 21,8 m, fundamentul filtrului în cadrul carcasei fiind situat la o înălţime de 6,2 m. Rama verticală situată deasupra este împărţită în două niveluri şi conţine toate piesele funcţionale ale circuitelor de lichide (exemplu: pompe, filtru de respălare, recipientul de absorbat, recipientul de apa proaspată şi recipientul de pastă groasă, ventile, clapete etc.). Carcasa din tablă a precipitatorului este prevazută cu un canal de scurgere prin care agentul de absorbţie curge într-un bazin colector, localizat dedesubt, bazin ce serveşte drept colector pentru pompele de (re)circulaţie şi pentru produsele de condensare acumulate când uscătorul este pornit.

Funcţionarea normală presupune realimentarea cu apă din rezervorul cu apă proaspată (integrat în bazinul cu absorbant), iar pentru completarea cu apă de adaos poate fi folosită apă tehnologică. Apa absorbantă este evacuată cu ajutorul pompelor şi împinsă printr-un filtru cu curgere reversibilă, în răcitor şi epuratorul de gaze sau în sistemul de spălare locală. Apa îngroşată de la filtrul cu curgere reversibilă este colectată într-un rezervor cu agitator şi introdusă într-un decantor (plasat aproape de sistemul de filtrare, decantor prevăzut cu unitate automată de amestecare pentru prepararea unei soluţii de polielectrolit), cu ajutorul unei pompe pentru fluide vâscoase, apa epurată fiind returnată în rezervorul de absorbant.

Aerul brut de la uscător şi presă este transportat prin conducte separate în zona inferioară a filtrului şi de acolo parcurge instalaţia de curăţare a gazelor arse de sus în jos. Gazele intră prin lateralul precipitatorului WESP şi trec printr-un distribuitor de gaze (distribuitor ce funcţionează în acelaşi timp



4


ca absorbitor umed), pulverizat cu apa absorbantă. Gazele trec prin absorbitorul umed, o parte din substanţele contaminate solubile în apă sunt spălate, iar gudronul condensat, uleiurile volatile şi unele dintre substanţele răşinoase/bituminoase, precum şi particule solide se sedimentează.În câmpul electrostatic în care gazele se deplasează de jos în sus, se sedimentează particulele solide rămase, microparticulele şi hidrocarburile condensate. Substanţele sedimentate curg de-a lungul suprafeţelor de sedimentare peste absorbitorul umed către fundul filtrului şi apoi în rezervorul aflat dedesubt. Sistemul de precipitare electrostatică este compus din fire de electrozi ce formează o coroană înaltă iar suprafeţele de sedimentare au forma de faguri hexagonali.

Gazul de ardere epurat iese din zona de precipitare şi ajunge la coşul de evacuare, având diametrul de 3,2 m şi înălţimea de 41 m. La intrarea în coş, gazul epurat trece printr-un separator de stropi cu aer cu efect de învârtire/răsucire, pentru a înlătura picăturile din câmpul de spălare. O parte din căldura reziduală existentă în apa de spălare a gazelor se recuperează prin două schimbătoare de căldură, obţinându-se astfel o recuperare de căldură de cca. 3,4 MW, utilizată la încălzirea halei.Instalaţia funcţionează automat, cu ajutorul unui aparat de comandă programabil.6. Selecţia prin sitare

După procesul de uscare, aşchiile trec la un proces de selectare în 4 instalaţii cu site, care extrag 4 fracţiuni: material fin pentru faţă PAL, aşchii pentru miez, praf fin de lemn, refuz de sită.Fiecare fracţiune are un drum tehnologic propriu: materialul fin pentru faţă, după ce trece printr-o instalaţie de selecţie cu curenţi verticali de aer, este depozitat în silozul de material fin pentru feţe; aşchiile de miez, după ce trec printr-o instalaţie de selecţie cu curenţi verticali de aer, sunt depozitate în silozul de aşchii pentru miez; praful de lemn ajunge în silozul de praf şi apoi este ars în generatorul de gaze calde; refuzul de sită este reintrodus în flux. 7. Încleierea

Aglomerarea aşchiilor de lemn în vederea obţinerii plăcilor se realizează prin încleiere cu ajutorul unui adeziv, pe bază de răşină ureo-formaldehidică (conţinut de formaldehidă între 0,1 – 0,15%).8. Formarea covorului de aşchii

Formarea covorului de aşchii se realizează cu ajutorul maşinilor de format care execută dispersia aşchiilor pe suportul de formare. Grosimile plăcilor finite vor fi de la 6 mm la 40 mm. Se realizează o structură în patru straturi: două straturi de aşchii grosiere de miez poziţionat central; două straturi exterioare de aşchii fine pentru feţe. După formarea covorului de aşchii, acesta trece printr-un proces de presare la rece şi formare a marginilor.9. Presarea

Presarea covorului de aşchii preparat şi format se face în presa caldă continuă. Capacitatea medie de presare va fi de 65 t/h şi 1560 t/zi.Agentul termic de încălzire a presei este termo-uleiul care este încălzit în cadrul generatorului de gaze calde.

Aerul impurificat de la presa de PAL este aspirat cu ajutorul ventilatorului de aer impurificat şi transportat prin ţeava de colectare spre filtrul EWK. 10. Răcirea

După presare, plăcile de PAL sunt introduse în etajele întorcătorului de



5


răcire. Prin răcire la 600C se obţine o stabilitate dimensională superioară astfel încât plăcile pot fi trecute direct la formatizare şi calibrare.11. Formatizare şi calibrare

Din liftul de descărcare a întorcătorului de răcire, pachetele de plăci sunt preluate de un transportor de evacuare care le trece la instalaţia automată de formatizare care le aduce la dimensiunea dorită, ulterior intrând la maşina de calibrat. De aici se face transferul pe un transportor de stivuire, fiind puse în pachete. 12. Înnobilarea plăcilor PAL

Instalaţia de înnobilare este destinată pentru laminarea panourilor pe bază de lemn (PAL), cu hârtie impregnată cu răşină melaminică şi cuprinde:

1. O linie de producere a hârtiei impregnate 2. Două linii de înnobilare a PAL-ului cu hârtie impregnată. 1. Impregnarea hârtiei cu răşină melaminicăHârtia care urmează să fie melaminată se va achiziţiona în suluri de

hârtie, în culori şi modele prestabilite sau doar în culori prestabilite şi modelul va fi dat de matriţe. Se utilizează o hârtie din celuloză pură cu o greutatea între 60-130 g/mp, care este impregnată cu un amestec de răşină melaminică (conţinut de formaldehidă între 0,1 – 0,4%) până la o acoperire de 150 % a hârtiei. Această răşină de impregnare se policondensează în condiţii de presiune şi temperatură ridicate.

Apele de spălare generate în această fază a procesului tehnologic sunt colectate şi apoi utilizate la prepararea soluţiilor de adezivi.

Se va instala o linie de impregnare a hârtiei cu două baterii de uscătoare (o baterie cu 5 uscătoare preliminare şi o baterie cu 8 uscătoare finale). Agentul termic de încălzire este uleiul termic care este încălzit în cadrul generatorului de gaze calde. Gazele rezultate de la presa instalaţiei de impregnare a hârtiei pentru melaminare sunt colectate şi trimise la cazanul generator de gaze calde unde se amestecă cu aer proaspăt formând aerul primar de ardere şi unde componentele organice volatile sunt oxidate până la CO2 şi apă, urmând apoi circuitul gazelor de ardere din cazan.

2. Înnobilarea plăcilor PAL cu hârtie impregnatăSunt prevăzute două linii de presare cu ciclu scurt, care sunt proiectate

pentru laminarea plăcilor de PAL pe una sau amândouă feţele cu hârtie impregnată cu răşină de melamină. Presarea se face contra unor plăci puternice cromate, folosindu-se pistoane de presare între placa acoperită şi cea de încălzire a presei.

Răşina penetrează miezul foliei şi placa de PAL, comportându-se ca un adeziv, dar în acelaşi timp preia şi modelul de pe suprafaţa matriţei de presare, sau având deja modelul prestabilit. Hârtia va fi condensată în totalitate la încheierea procesului de presare la cald.

Linia de presare este proiectată pentru o capacitate mecanică, maximă de: 150 de cicluri/oră, la presarea filmului pe o singură faţă; 120 de cicluri/oră, la presarea filmului pe două feţe, fără a se întoarce placa; 100 de cicluri/oră, la presarea filmului pe două feţe, cu întoarcerea plăcii.13. Ambalare

Plăcile de PAL sunt stivuite pe paleţi de lemn şi înfoliate pentru transportul auto sau feroviar.14. Depozitare şi expediţie

Depozitarea se va face în depozitul central, prin stivuire pe înălţime cu electrostivuitoare a paleţilor cu plăci pe sortimente de grosimi şi calităţi



6


pregătite în vederea expedierii către beneficiari cu mijloace auto sau vagoane pe C.F.Dotări cu utilaje specifice fabricării plăcilor din PAL: utilaje de transport, utilaj de măcinare (tocător), utilaje de sortare (site vibratoare), silozuri de stocare, instalaţia de preparare/dozare adeziv, instalaţie de format covor, instalaţie de pre-presare, instalaţie de formare (ferăstrău de tăiat covor de aşchii), instalaţie de presare (încărcător presă, descărcător presă, role presare), instalaţie de formatizare (ferăstraie de formatizat), instalaţie de răcire, instalaţie de şlefuire (maşină de şlefuit), instalaţii electrice şi AMC, generator de gaze calde, uscător de aşchii, instalaţie de epurare a gazelor impurificate - Filtrul electrostatic umed EWK (WESP), instalaţii transport pneumatic, instalaţii de exhaustare, cicloane, filtre cu saci.

De asemenea, dotarea fabricii de PAL include şi instalaţiile şi utilajele aferente liniei de impregnare a hârtiei şi a liniilor de înnobilare a plăcilor PAL prin melaminare.

Majoritatea instalaţiilor şi utilajelor din dotare sunt amplasate în interiorul halei de fabricaţie care conţine şi spaţiile pentru depozitarea produselor finite, laboratoare, birouri şi grupuri sociale, puncte de transformare şi staţii de distribuţie a curentului, săli de comandă.

Pe platforme exterioare sunt executate construcţii speciale pe care sunt montate: linia de pregătire tocătură cu staţia de tocare şi însilozarea tocăturii pe specii, prelucrarea tocăturii pe fracţiuni, uscătorul rotativ şi generatorul de aer cald, camera de amestec, filtrul electrostatic umed EWK (WESP), ventilatoare şi cicloane de separare aşchii de aerul fierbinte, instalaţia de sitare cu instalaţii de selecţie cu curenţi verticali de aer şi silozurile de depozitare pentru fiecare fracţiune.

Materii prime şi auxiliare

Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic

Cantitate maxima în stoc

(tone)

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Categoriepericulos/

nepericulos

Fraze de risc Mod de stocare

Deşeuri de lemn(tocătură, rumeguş, capete de buşteni, resturi lemnoase)

40.000

Acid sulfamic 5,250 P - Coroziv R35, R43 Saci de hârtie cu interior folie plastic

Dietanolamina 3,440 P - Iritant R22, R38, R41 IBC 1000 litriIzopropil alcool 0,650 P – Foarte

inflamabil, iritant

R11, R36 IBC 1000 litri

Plurafac LF 900 1,280 P - Iritant R36/38 IBC 1000 litriMorfolina 5,640 P – Inflamabil,

iritant, nocivR10, R21/22, R38, R41

IBC 1000 litri

Bogaester TO8P 1,500 N IBC 1000 litriDeuroCompS GME CP

3,280 P – Iritant, nociv R41, R22 IBC 1000 litri

DeuroSlide FA 3,280 P - Nociv R22 IBC 1000 litriDeuro WET MA 11

12,720 P – Iritant, nociv R41, R22 IBC 1000 litri



7


Deuro LEASE PHE

10,920 P – Iritant, nociv R48/22, R41, R38

IBC 1000 litri

Raşina UF 785 N 2 rezervoare x 25 mc şi 4 rezervoare x 180 mc

Raşina MF 58,5 N 3 rezervoare x 15 mc

Acmosol 133-1 0,300 P - Iritant R36/38 Bidoane plastic de 5 litri

Sulfat de amoniu 12,525 N Saci rafie, paletaţi

Parafină 14,700 N Cutii carton şi folie plastic

Emulsie parafină 18,075 N RezervorEmulsie Muzin 201S

0,150 N Butoaie 50 litri

Lichid antigel 10,00 P - Nociv R20/21/22 În instalaţiile de răcire (chillere)

Ulei termic 10 mc N În instalaţiile tehnologice şi butoaie metalice de 208 litri

Ulei pentru reductoare

800 l N Butoi metalic de 208 litri

Ulei ungere 400 l N Butoi metalic de 208 litri

Ulei anti-rugină 400 l N Butoi metalic de 208 litri

Uei hidraulic 5 mc N În instalaţiile tehnologice şi butoaie metalice de 208 litri

Ulei de motor 600 l N Butoi metalic de 208 litri

Ulei de compresor


Ulei de transmisie


Uree 10,500 N Saci rafie, paletaţi

Acid stearic 1 N Saci de hârtie cu interior folie plastic

Soluţie amoniacală (peste 25%)

1 P – Coroziv, periculos pentru mediu

R34, R50 IBC 1000 litri

Agent de răcire R-407C

220 l N În instalaţiile de răcire (chillere)

Floculant PRAESTOL K122L

60 l P – Nociv pentru mediu acvatic

R52/53 Bidon plastic de 60 litri

Motorină P- Inflamabil, nociv

R10, R40, R36/37

Pentru utilajele de transport intern

Organizarea de şantier- se va realiza în interiorul perimetrului existent;- lucrările se vor efectua numai în timpul zilei;- asigurarea utilităţilor necesare bunei desfăşurări a lucrărilor - se vor folosi reţelele de utilităţi existente pe amplasament;



8


- luarea măsurilor care se impun pentru evitarea poluării solului cu produse petroliere de la utilaje/mijloace de transport;- nu se vor depozita materiale, deşeuri în afara organizării de şantier;- spaţiul ocupat de organizarea de şantier va fi limitat la strictul necesar;- după terminarea lucrărilor se vor lua măsuri pentru redarea la starea iniţială a terenului pe care a fost organizarea de şantier;- deşeurile rezultate se vor valorifica/elimina prin unităţi specializate autorizate.

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acorduluiProcedura de evaluare de mediu pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile:- HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;- O.M. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;- O.M. nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;- O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările ulterioare.Decizia de emitere a fost luată în urma verificării documentaţiei depuse şi a amplasamentului, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente membre ale Comisiei de Analiză Tehnică, pe baza concluziilor şi a recomandărilor raportului privind impactul asupra mediului.Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale privind:- măsurile ce se impun pentru protecţia apei, aerului, solului şi biodiversităţii, gestiunea deşeurilor;- valorile limită de emisie, compararea cu prevederile documentelor de referinţă asupra celor mai bune tehnici disponibile;- respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională;- măsuri adecvate pentru supravegherea emisiilor inclusiv obligativitatea de a raporta autorităţii competente pentru protecţia mediului datele de supraveghere;- măsuri speciale cu scopul de a preveni poluarea şi/sau reduce poluarea, atunci când autorităţile competente pentru protecţia mediului le consideră necesare;- măsuri necesare pentru ca în cazul încetării activităţii să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare;- s-a avut în vedere alegerea variantei optime pentru procesul de producţie în funcţie de: optimizarea producţiei; economisirea energiei; valorificarea experienţei actuale; utilizarea forţei de muncă calificată prezentă în zonă; protejarea mediului;- au fost studiate variante legate de tehnologiile adoptate, utilajele folosite şi asigurarea utilităţilor aferente. Au fost analizate în special variantele privind tratarea gazelor reziduale precum şi optimizarea utilizării energiei termice;- la amplasarea utilajelor în cadrul fluxurilor tehnologice au fost studiate mai multe variante constructive, ajungându-se la varianta optimă conform proiectului;- la alegerea variantei optime au contribuit următorii factori: racordul la utilităţi, circulaţia optimă materiilor prime şi a produselor finite, consumuri



9


reduse de energie, trasee optime de reţele, locul de depozitare şi de utilizare materii prime, materiale, chimicale;- ca soluţie tehnologică a fost aleasă varianta cu utilaje şi instalaţii de ultimă generaţie, astfel, ansamblul conceptual al liniilor de fabricaţie este modern, cu dotări adecvate şi emisii şi efluenţi în mediu reduse.Prin implementare proiectul nu va genera impact asupra ariilor naturale protejate de interes naţional, comunitar (situri Natura 2000) şi internaţional.

III. Măsuri pentru prevenirea şi reducerea efectelor negative semnificative asupra mediului:III.1. APAS.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. deţine aviz de gospodărire a apelor nr. 284 din 17.12.2010, actualizat la data de 16.11.2011, emis de Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Mureş.3.1. Alimentarea cu apă potabilă:Reţeaua de distribuţie apă potabilă a oraşului Reghin, conform contractului nr. 841/09.05.2012 încheiat cu S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. – Sucursala Reghin prin două branşamente amplasate astfel:

- Branşament Dn 75 mm, pe str. Ierbuş, din care se alimentează cu apă potabilă următoarele obiective: pavilionul administrativ, fabrica Doorframe;

- Branşament Dn 75 mm, pe str. Salcâmilor, din care se alimentează cu apă potabilă fabrica Doorskin.

Pe fiecare branşament există montat un contor. Apa prelevată este utilizată în scop menajer.Alimentarea cu apă potabilă a angajaţilor noii fabrici de PAL (cca. 196 angajaţi) se va face din reţeaua de distribuţie apă potabilă existentă pe amplasamentul SC KASTAMONU ROMANIA SA.Necesarul de apă estimat: Qzi med = 8,6 mc/zi = 0,1 l/s, Qzi max = 10,0 mc/zi = 0,12 l/s3.2.Alimentarea cu apă tehnologică:Apa tehnologică necesară pentru: centrala termică, sistemul de tratare a gazelor (EWK), instalaţia de presare, transportul zgurei şi cenuşii de la centrala termică, spălarea instalaţiei de presare şi prepararea adezivilor de încleiere, va fi prelevată din reţeaua de apă tehnologică existentă pe amplasamentul SC KASTAMONU ROMANIA SA.

Necesarul de apă tehnologică Cerinţa de apă tehnologicăNzi max Nzi med Nzi min Qzi max Qzi med Qzi min

1259 mc/zi = 14,6 l/s

1049 mc/zi = 12,1 l/s

787 mc/zi = 9,1 l/s

303 mc/zi = 3,5 l/s

252 mc/zi = 2,9 l/s

189 mc/zi = 2,2 l/s

Din necesarul de apă tehnologică, cca. 335 mc/zi = 3,9 l/s este apa pierdută prin evaporaţie+apa înglobată în diverse produseGradul de recirculare al apei tehnologice este estimat la cca. 65%

3.3. Alimentare pentru stingerea incendiilor:Rezerva de apă intangibilă este înmagazinată într-un rezervor de capacitate V = 300 mc amplasat în cadrul secţiei Doorskin. Poate fi utilizată şi rezerva de apă înmagazinată în cele două rezervoare de capacitate V=750 mc.3.4. Colectarea şi evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere:Apele uzate fecaloid-menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi preluate de reţeaua de canalizare menajeră a SC KASTAMONU ROMANIA SA,



10


vor fi conduse în staţia de preepurare existentă pe amplasament, cu evacuare în canalizarea oraşului Reghin.Debitul de apă uzată menajeră estimat: Quz zi med = 8,0 mc/zi = 0,9 l/s.Conform documentaţiei tehnice, din cadrul instalaţiilor noii fabrici de PAL nu rezultă apă uzată tehnologică. 3.5. Apele pluviale:Apele pluviale vor fi colectate prin sistemul de colectare/canalizare pluvial existent şi vor fi conduse în sistemele de epurare existente, cu evacuare în emisarii naturali (canalul Gurghiu şi canalul Morii).

Măsuri de diminuare a impactuluiPrin proiect au fost luate următoarele măsuri constructive şi de exploatare: suprafeţele de depozitare şi căile de acces sunt betonate în totalitate; de la activităţile unde se utilizează adezivi, nu vor fi pierderi de apă tehnologică, utilajele/instalaţiile fiind prevăzute cu cuve de retenţie; materialele auxiliare utilizate la încleierea aşchiilor sunt stocate în vase etanşe, în încăperi închise prevăzute cu pardoseli speciale; pentru a preveni supraîncărcarea, rezervoarele sunt prevăzute cu sistem de protecţie împotriva supraîncărcării; apele de spălare gaze reziduale rezultate de la uscătorul de aşchii cât şi cele rezultate de la presa PAL după epurare, se recirculă; apa uzată de purjă care trebuie evacuată periodic se utilizează la umezirea deşeurilor de lemn înainte de introducerea în centrala termică.III.2. AERÎn perioada de realizare a proiectului: Surse de poluare: gazele de eşapament provenite de la motoarele mijloacelor auto şi utilaje, pulberi în suspensie şi sedimentabile rezultate din lucrările de construcţii. Aceste emisii se dispersează în aer şi nu vor determina creşteri semnificative ale concentraţiei de substanţe poluante în aerul ambiental. În etapa de funcţionare, principalii agenţi poluanţi sunt: Din surse fixe: pulberi din lemn rezultate de la operaţiile tehnologice de prelucrare mecanică a lemnului cum sunt: tocare aşchii, măcinare, sortare aşchii, însilozare aşchii, formare covor (presărare aşchii), formare feţe, formatizare plăci, tocare plăci cu defect, cicloane desprăfuire melaminare; emisiile provenite de la filtrul electrostatic umed EWK (WESP) care asigură atât tratarea gazelor rezultate de la uscătorul de aşchii cât şi cele rezultate de la presa PAL.Din surse mobile: gaze reziduale: CO, SOX, NOX, hidrocarburi, particule.Modul de evacuare a poluanţilorEmisiile rezultate din procesul de producţie sunt emisii dirijate, emisii nedirijate şi emisii fugitive.Emisii dirijate sunt considerate: coşul de dispersie de la filtrul EWK, gurile de aerisire de la cicloanele şi filtrele textile la care sunt conectate utilajele/instalaţiile de prelucrare a lemnului (site, tocătoare, amestecătoare, instalaţii de formare covor, ferăstraie, instalaţii de formatizare, maşini de şlefuit, etc.).

Nr. Crt.

Faza de proces Poluanţi Sistem de depoluare

1. Centrala termică 69,5 MW – uscare aşchii, presa PAL

pulberi, formaldehidă, metanol, NOx,

Sistem de epurare EWK Debit intrare



11


CO, CO2, SO2, alţi COV, HCl, HF, NH3, dioxine şi furani, metale

gaze brute: Nmc/h umed, max. 255000 uscator si 74915 presa (total 329915); Nmc/h uscat, max. 167889 uscator si 71431 presa (total 239230); Amc/h, max. 376362 uscator si 90000 presa (total 466362);Debit evacuare gaze purificate (cu sistem de recuperare de caldura): Nmc/h umed, max. 239320, Nmc/h uscat, max. 333442, Amc/h, max. 416454

Emisii nedirijate pot fi considerate: emisii necaptate cum ar fi cele rezultate de la depozitare. Nu există depozite descoperite de material lemnos mărunt – rumeguş. Stocarea aşchiilor se face în silozuri iar transportul se va face cu ajutorul transportoarelor carcasate. Emisii fugitive, cum ar fi scurgeri provenite de la utilajele prevăzute cu pompe, garnituri de etanşare, flanşe, conectori sau alte sisteme de conducte sau echipamente cum sunt rezervoarele de adezivi, conductele de alimentare, etc. Toate echipamentele utilizate la stocarea şi manipularea adezivilor vor fi etanşe şi vor fi supuse unui sistem de urmărire şi control.Măsuri de diminuare a impactului În etapa de execuţie, prin proiect s-au prevăzut măsuri adecvate pentru reducerea consumului de combustibil respectiv amenajarea corespunzătoare a drumurilor în vederea asigurării unui trafic fluent mijloacelor de transport în incinta şantierului.Limitarea preventivă a emisiilor de la autovehicule se face prin condiţiile tehnice impuse la omologare şi prin inspecţii tehnice periodice efectuate pe toată durata de utilizare a acestora.Pentru reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile, în perioadele uscate se vor stropi drumurile de acces în incinta şantierului.Toate sursele de poluare sunt conectate la sisteme de captare a emisiilor cu direcţionarea acestora către sisteme de reţinere/distrugere, conform tabelului de mai jos.

Codsurs

ăDescriere sursă

Înălţime

sursă(m)

Dimensiuni

sursă (m)

Debitde aerexhaus

tat(mc/h)

1 CICLON TOCĂTOR 13 Ø 0.60 22000



12


2 CICLON PENTRU RUMEGUŞ 32 Ø 0.80 46000

3 CICLON EXHAUSTARE MOARA 1 10 Ø 0.60 13500



6 CICLON EXHAUSTARE MOARA 3B 10 Ø 0.60 13500




10 FILTRU ELECTROSTATIC UMED EWK 41 Ø 3.2 333444

11 CICLON FILTRU PENTRU PRAF DE LA SITE 23 1 x 0.5 4000

12 CICLON MOARA PSKM 9 Ø 0.80 20000

13 CICLON AŞCHIETOR TOCATURĂ 9 Ø 0.6 70000

14 FILTRU CU SACI INSTALAŢII SORTARE 10 Ø 0.80 5000015 FILTRU CU SACI FORMARE FEŢE PAL 8 Ø 0.80 45000

16 CICLON FILTRU DESCĂRCARE PRAF DE LA FORMARE FEŢE PAL 23 1 x 0.5 1996

17 FILTRU CU SACI ZONA FORMARE COVOR 1.5 Ø 1.2 220000

18 CICLON FILTRU PENTRU MATERIAL DIN ZONA FORMARE COVOR 24 1 x 0.5 3793

19 CICLON PLĂCI PAL MĂCINATE 23 1 x 0.5 1996

20 FILTRU CU SACI DEBITARE PLĂCI 15 Ø 1.2 36850

21 CICLON FILTRU PENTRU MATERIAL DE LA DEBITARE PLĂCI 23 1 x 0.5 1996



13


22 FILTRU CU SACI MAŞINA DE CALIBRAT 15 Ø 1.2 85000

23 CICLON FILTRU PENTRU MATERIAL DE LA MAŞINA DE CALIBRAT 25 1 x 0.5 3999

24 CICLON DESPRĂFUIRE LINIA MELAMINARE 1 15 Ø 0.6 36000

25 CICLON DESPRĂFUIRE LINIA MELAMINARE 2 14 Ø 0.5 24000

III.3. SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE Surse de poluare a solului Sursele cu risc de poluare a solului, respectiv subsolului şi implicit a apelor subterane de pe amplasament pot fi de natură accidentală şi pot consta din: depozitarea, manipularea şi utilizarea substanţelor chimice (uleiuri, carburanţi, răşini, aditivi etc.) utilizate în procesul tehnologic; stocarea temporară a diverselor categorii de deşeuri rezultate din procesul tehnologic (deşeuri de material lemnos, uleiuri uzate, şlam lemnos de la electrofiltrul umed, materiale de întreţinere uzate, acumulatori uzaţi, deşeuri menajere); scurgeri accidentale prin fisuri care pot apărea în timp în reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere şi în reţelele de canalizare a apelor pluviale de pe amplasament; depuneri de particule de material lemnos direct pe sol ca urmare a antrenării lor accidentale de către vânt din zona depozitului de materii prime. Măsuri de diminuare a impactului În perioada de realizare a proiectului se vor lua următoarele măsuri: - nu se vor ocupa suprafeţe de teren mai mari decât cele prevăzute în proiect; - se vor utiliza doar mijloace auto autorizate, care corespund din punct de vedere tehnic normelor impuse de autoritatea rutieră;- asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite, pentru evitarea scurgerilor accidentale de carburanţi, lubrefianţi; stocarea recipientelor pentru carburanţi, uleiuri, în condiţii de siguranţă, în perimetrul organizării de şantier;- se vor colecta, elimina sau reutiliza deşeurile specifice rezultate din construcţii;- este interzisă realizarea de depozitări neorganizate în afara amplasamentului;- depozitarea materialelor de construcţii în condiţii care să asigure protecţia factorilor de mediu şi evitarea blocării căilor de acces;- lucrările de construcţii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de activitate şi folosesc personal calificat şi/sau necalificat funcţie de cerinţele de lucru;- refacerea suprafeţelor de teren afectate şi readucerea lor la starea iniţială după finalizarea lucrărilor.În perioada de funcţionare:- betonarea suprafeţelor de lucru, se va face diferenţiat, în funcţie de locul de muncă, cu materiale specifice;



14


- vor fi prevăzute suprafeţe speciale pentru depozitarea temporară a deşeurilor şi ambalajelor; - fiecare depozit, în funcţie de tipul de material stocat, va avea amenajările corespunzătoare;- captarea şi reţinerea poluanţilor rezultaţi din procesul de producţie prin utilizarea de instalaţii performante de depoluare;- depozitele şi halele de producţie sunt prevăzute cu başe pentru colectarea scurgerilor accidentale de substanţe poluante; - reţelele de canalizare vor fi întreţinute corespunzător. III.4. ZGOMOTULÎn perioada de realizare a proiectului:- sursele de zgomot, în timpul realizării obiectivului, vor fi utilajele specifice fazelor de montaj şi mijloacele de transport. Se apreciază că nivelul de zgomot creat de utilajele folosite în etapa de amenajare nu vor avea efect semnificativ asupra zgomotului din zonă, ele fiind limitate în timp pe durata executării lucrărilor. În perioada de funcţionare:- sursele principale care pot influenţa nivelul de zgomot în zona amplasamentului sunt cele aferente activităţilor industriale existente (incluzând traficul rutier şi feroviar aferent şi care se afla pe teritoriul întreprinderii) peste care se va suprapune nivelul de zgomot datorat activităţilor industriale propuse prin construirea Fabricii de PAL.- în condiţii normale de funcţionare, nivelul de zgomot la limita dinspre nord-est a incintei industriale (casa izolată de pe str. Ierbuş), va avea o valoare de cca. 50 dB(A).Se vor lua următoarele măsuri:- aplicarea unor măsuri specifice direct la sursele de zgomot conform unor proiecte de izolaţii ale platformelor de transport al lemnului prin dublarea pereţilor de tablă şi introducerea de materiale cu rol de izolator fonic;- depozitarea lemnului în stive înalte pe mai multe rânduri, în jurul surselor de zgomot;- aplicarea unui regulament strict pentru operarea pe platformă;- înaintea instalării utilajelor şi echipamentelor noi, titularul/operatorul de activitate va demonstra autorităţii de mediu respectarea condiţiilor privind zgomotele şi vibraţiile prevăzute de lege;- transportul intern precum şi lucrările de întreţinere vor fi reduse la minim pe timp de noapte, iar circulaţia rutieră şi feroviară pe amplasament (pentru aprovizionarea cu materii prime) va fi limitată la 5 km/h.III.5. MIROSSurse de mirosuri – emisii dirijate sau fugitive generate din următoarele operaţii:

- instalaţiile tehnologice;- zona de depozitare materii prime, materiale şi produse finite;- rampa de descărcare.

Se vor lua următoarele măsuri:- se va asigura că toate operaţiile de pe amplasament să fie realizate în aşa fel încât mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului; - se va urmări prevenirea generării mirosurilor la sursă sau reducerea acestora prin sisteme speciale de tratare, în cazul în care acestea nu pot fi prevenite;



15


- se vor lua măsurile necesare pentru reducerea emisiilor fugitive generatoare de miros;- se va asigura întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor montate în exteriorul halelor de producţie pentru a preveni emisiile de miros în aer.

III.6. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR Realizarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deşeuri atât în faza de construcţie cât şi în timpul funcţionării.În perioada de construcţie:- deşeurile rezultate din faza de construcţie, modul lor de depozitare temporară pe amplasament (până la eliminare) şi cantitatea estimată, sunt redate în tabelul de mai jos:Denumire internă

Denumire după Anexa nr.2, HG 856/2002

Mod de depozitare Cod Cantitate

(t)Deşeu hârtie Hârtie şi carton Container 20 01 01 33Moloz Amestecuri de beton,

cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06

Container 17 01 07

50

Deşeuri de lemn

Lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37

Container 20 01 38 5Deşeuri de substanţe plastice

Materiale plastice În saci 20 01 392

Pământ excavat

Pământ şi pietre necontaminate (altele decât cele specificate la 17 05.03).

Se utilizează la nivelarea terenului în incintă

17 05 04500

Fier vechi Metale feroase Containere metalice 16 01 17 10

Deşeuri menajere

Deşeuri municipale amestecate

Container 20 03 01

- deşeurile rezultate din activitatea de construcţie vor fi colectate separat şi eliminate de pe amplasament de către executantul lucrărilor prin intermediul unor firme autorizate, pe bază de contract.În perioada de funcţionare:

- reziduuri lemnoase rezultate de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor;

- deşeuri rezultate de la agregatele termice care utilizează drept combustibil materialul lemnos (cenuşă);

- deşeuri rezultate de la reparaţii şi întreţinere utilaje;- deşeuri de ambalaje;- nămoluri rezultate de la epurarea apelor pluviale;- şlam rezultat de la spălarea gazelor reziduale de la scruber-ul umed;- deşeuri menajere.

Se interzice utilizarea ca şi materie primă a oricărui deşeu lemnos pentru care nu se poate demonstra provenienţa.

Denumire deşeu

Cantitatea

prevăzută a fi

generatăt/an

Cod deşeu

*

Managementul deşeurilor

Valorificare Eliminare Stocare temporară



16


Deşeuri de scoarţă

36.000 03 01 01

Valorificare termicăSe folosesc ca şi combustibil la uscător

Se stochează pe platforme betonate, în spaţii închise sau deschise

Rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, rebuturi de plăci PAL, altele decât celespecificate la 03 01 04*

360.000 03 01 05

Valorificate prin reintroducere în fluxul tehnologic, ca materie primă secundară.


Capete de lemn,margini de tivire, praf de lemn

29.000 03 01 05

Valorificate prin reintroducere în fluxul tehnologic, ca materie primă secundară.


Cenuşă zburătoare de la arderea turbei şi a lemnului netratat

7200 10 01 01

Valorificare prin firme autorizate în condiţiile în care se determină lipsa impactului asupra mediului

Depozitare în depozite de deşeuri autorizate

Se colectează în silozurile de cenuşă, betonate, apoi în containere

Nămol de la separatoare mecanice

1250 03 01 99

Eliminare prin firme autorizate

Containere speciale

Ambalaje de hârtie şi carton

5 15 01 01

Valorificare prin firme autorizate

Containere speciale

Ambalaje de materiale plastice

15 15 01 02


Containere speciale

Ambalaje de lemn

20 15 01 03


Containere speciale

Ambalaje metalice

5 15 01 04


Containere speciale

Uleiuri minerale de motor, de transmisie şi de ungere

19 13 02 08*



Containere închise

Uleiuri minerale neclorurate

15 13 02 05*



Containere închise

Metale feroase 10 16 01 17


Containere speciale

Anvelope scoase din uz

2 16 01 03


Spaţii special amenajate

Acumulatori uzaţi

1,5 16 06 01*


Containere închise

Deşeuri menajere

20 20 03 01

20 01 0120 01 0220 01 39



Catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale

- 16 08 03


Spaţii special amenajate

Operatorul are următoarele obligaţii:- evitarea producerii de deşeuri; în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică,



17


neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;- valorificarea/eliminarea deşeurilor periculoase prin firme specializate, autorizate, pe bază de contract;- operatorul trebuie să se asigure că deşeurile transferate către o altă persoană fizică sau juridică sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare alte norme în vigoare privind inscripţionările obligatorii;- amenajarea locurilor pentru colectarea selectivă, în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, a deşeurilor ce vor rezulta din activitate şi gestionarea corespunzătoare a acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor);- gestionarea deşeurilor se va realiza conform cerinţelor H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor; - deşeurile destinate proceselor de valorificare sau eliminare pot fi transportate numai de agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008;- gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje se va face conform H.G. nr. 621/2005, cu modificările ulterioare;- deşeurile industriale reciclabile vor fi colectate separat şi valorificate în conformitate cu legislaţia în vigoare.III.7. PROTECŢIA BIODIVERSITĂŢII ŞI A AŞEZĂRILOR UMANE- amplasamentul se situează în partea de sud-est a localităţii Reghin, într-o zonă industrială, în vecinătatea sitului Natura 2000 ROSCI 0320 Mociar, fără impact semnificativ asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar;- prin implementare proiectul nu va genera impact asupra ariilor naturale protejate de interes naţional, comunitar (situri Natura 2000) şi internaţional;- în zona obiectivului nu există monumente istorice sau social-culturale.

III.8. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA VIBRAŢIILOR- sursa de vibraţii este zona tocătorului, dar prin proiectarea fundaţiei cu elemente de absorbţie a acestora, se elimină pericolul vibraţiilor.III.9. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR- procesul de fabricare a PAL-ului nu are surse de radiaţii.III.10. MĂSURI PENTRU ÎNCHIDERE/DEMOLARE/DEZAFECTARE- colectarea şi evacuarea din incintă a materiilor prime şi a tuturor deşeurilor industriale şi menajere după un plan bine stabilit;- spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor şi traseelor de canalizare;- întreruperea alimentării cu energie electrică;- întreruperea alimentării cu gaz metan;- dezafectarea utilajelor şi a instalaţiilor aferente;- colectarea pe categorii de deşeuri a deşeurilor rezultate din dezafectarea utilajelor şi a instalaţiilor aferente şi evacuarea prin firme autorizate;- refacerea terenului pentru a-l aduce la starea iniţială.

IV. CONDIŢII CARE TREBUIE RESPECTATEIV.1. Protecţia calităţii apelor- se vor respecta prevederile Avizului de gospodărire a apelor nr. 284/17.12.2010, actualizat la data de 16.11.2011, eliberat de Administraţia Naţională “Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Mureş;



18


- se interzice evacuarea de ape uzate neepurate sau insuficient epurate în apele de suprafaţă sau în pânza freatică, atât în perioada executării construcţiilor cât şi la punerea în funcţiune a acestora, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;- se interzice aruncarea sau depozitarea deşeurilor de orice fel pe malurile cursurilor de apă sau în albia acestora. IV.2. Protecţia calităţii aerului Utilajele şi mijloacele de transport folosite la lucrări vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei. Întreţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport se va face la unităţi specializate.

Limite admise la emisii în atmosferă:

Denumirea sursei Poluantul Valoare limită de emisie

(mg/Nm3)

Perioada de mediere

Coş de dispersie comun (EWK) - uscare aşchii, presa PAL, amestec (gaze rezultate de la impregnarea hârtiei şi aer proaspăt)

COV (indicator COT)FormaldehidăPulberiCONOxSOxDioxine şi furani

150 2020

Nota 5500500

0,1ng/Nmc (nota 3)

Medie zilnică

Notă: 1. Toate rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate, prelucrate şi

prezentate într-o formă adecvată, uşor de analizat pentru a permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului să verifice conformitatea cu condiţiile de funcţionare prevăzute şi valorile limită de emisie stabilite.

2. Valorile limită la emisie pentru aer se consideră respectate dacă în decursul unui an calendaristic:

- pentru măsurătorile discontinue - se respectă valorile limită impuse.Pentru măsurătorile discontinue: valorile medii zilnice se determină prin media valorilor orare determinate prin cel puţin 3 exerciţii de măsurare/zi, în timpul de lucru efectiv (excluzând perioadele de pornire şi oprire). Valorile limită la emisie pentru măsurătorile continue se consideră respectate dacă în decursul unui an calendaristic:

- 97% din totalul valorilor medii zilnice pe un an nu depăşeşte valoarea limită de emisie stabilită;

- nici una din valorile medii zilnice nu depăşeşte limita impusă, cu excepţia perioadelor de pornire-oprire ale instalaţiilor.

3. Valori măsurate pe o perioadă de prelevare de minim 6 ore şi maxim 8 ore, exprimate ca echivalenţi toxici conform HG 128/2002 cu modificările şi completările ulterioare, Anexa nr. 3.

4. Rezultatele măsurătorilor făcute pentru a verifica respectarea valorilor limită de emisie trebuie raportate la condiţii standard: T= 273 K, p=101,3 kPa, gaz uscat.



19


5. Valorile limită la emisie pentru poluantul CO vor fi stabilite ulterior după realizarea unei monitorizări pe perioadă de 6 luni, având în vedere complexitatea surselor şi condiţiile locale.

6. Nici o emisie în aer nu trebuie să depăşească valoarea limită de emisie stabilită. Este obligatoriu să nu existe alte emisii în aer, semnificative pentru mediu, cu excepţia celor acceptate legal.

- emisiile de pulberi totale din procese tehnologice (cicloane, filtre cu saci) nu vor depăşi 50 mg/mc; - respectarea dispoziţiilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este obligatorie.Limite admise la imisii în atmosferă:- conform prevederilor STAS 12574/1987, concentraţia de formaldehidă din aerul ambiental nu va depăşi 0,035 mg/mc, medie de scurtă durată-30 min. şi 0,012 mg/mc, medie de lungă durată-24 ore, iar indicatorul pulberi sedimentabile nu va depăşi 17 mg/mp/lună, la limita incintei.IV.3. Sol, subsol, ape subterane- Valorile concentraţiilor agenţilor poluanţi specifici activităţii prezenţi în solul terenurilor aferente societăţii nu vor depăşi limitele pentru terenuri de folosinţă mai puţin sensibile prevăzute de Ordinul nr. 756/1997. IV.4. Zgomotul- Valoarea admisă a zgomotului la limita incintei, nu va depăşi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.- Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care depăşesc limitele de presiune (Leq), prevăzute de STAS 10009/88, de 50 dB(A), Cz 45, în timpul zilei şi 40 dB (A), Cz 35, în timpul nopţii, în afara amplasamentului, în locaţii sensibile, zone rezidenţiale, de recreere, şcoli şi spitale, cu excepţia cazului când zgomotul de fond (circulaţia rutieră, CF) depăşeşte această valoare. - Măsurătorile şi calculul nivelului de zgomot echivalent continuu se vor efectua în conformitate cu prevederile STAS 6161/1-89, STAS 6156-86, STAS 6161/3-82.IV.5. Cerinţe BAT pentru activitatea ce se desfăşoară pe amplasamentCerinţe BAT pentru stocarea substanţelor în rezervoareTitularul activităţii/operator are următoarele obligaţii în vederea conformării la cerinţele privind cele mai bune tehnici disponibile pentru stocarea substanţelor în rezervoare:

- elaborarea şi implementarea unui sistem de inspecţie internă: inspecţie periodică de rutină şi inspecţie periodică detaliată care trebuie să aibă în vedere întreaga structură a rezervoarelor. Ambele tipuri de inspecţii trebuie să ia în considerare construcţia rezervoarelor şi a cuvelor de retenţie.

- elaborarea şi implementarea unui sistem de inspecţie de către experţi externi;

- realizarea unui plan de întreţinere periodică a rezervoarelor de stocare;- stabilirea unor proceduri operaţionale şi instrumente pentru prevenirea

supraumplerii;- măsuri pentru prevenirea şi detectarea scurgerilor;- inspecţie periodică a cuvelor de retenţie şi menţinerea unui program de

inspecţie.Se vor respecta următoarele:- Toate echipamentele de reducere trebuie întreţinute, conform celor mai



20


bune tehnici disponibile în domeniu. - Este interzisă operarea instalaţiilor în condiţii de nefuncţionare a echipamentelor de depoluare.- În cazul în care titularul/operatorul activităţii intenţionează efectuarea unei modificări la instalaţiile existente sau la procesul tehnologic, trebuie să informeze înainte de efectuarea modificării autoritatea locala pentru protectia mediului.- Verificarea periodică a combustiei de la centrala termică astfel încât aceasta să se realizeze cu randamente maxime, reducându-se în acest mod concentraţia de monoxid de carbon şi compuşii organici volatili în gazele de ardere.- Pentru punctele de automonitorizare în vederea verificării corectitudinii datelor obţinute, anual se va face o intercalibrare cu un laborator acreditat.- Se va prezenta autorităţii pentru protecţia mediului un program de întreţinere şi curăţare a echipamentelor de depoluare, anual.- Se vor întreţine corespunzător sistemele de transport a materialelor prăfoase (benzi transportoare, sisteme pneumatice) astfel încât în momentul funcţionarii să se prevină emisiile de pulberi.- Se vor realiza stropiri sistematice ale zonelor pavate, căilor de transport şi după caz, se vor aspira în regim mobil sau staţionar, pentru reducerea pulberilor.IV.6. Prevenirea riscurilor producerii unor accidentePentru evitarea, prevenirea sau remedierea unor situaţii generatoare de risc este obligatoriu să se elaboreze un Plan de management de mediu parte a managementului general al unităţii, precum şi Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.Se vor elabora regulamente interne ale societăţii, regulamente de funcţionare a instalaţiei, regulamente interne şi prevederi pentru cazuri de avarii.Se va proceda la instruirea personalului în ceea ce priveşte bunele practici de lucru în conformitate cu legislaţia de mediu, normativele P.S.I. şi de protecţia muncii.Politica de prevenire şi management a situaţiilor de urgenţă se va materializa într-un Plan operativ de prevenire şi management al situaţiilor de urgenţă, care va fi revizuit anual şi actualizat, după caz. IV.7. MONITORIZAREAIV.7.1. În perioada de construcţii – montaj pentru realizarea proiectului:- în timpul realizării obiectivului se vor monitoriza aspecte privind protecţia factorilor de mediu astfel încât parametrii de evacuare autorizaţi să nu fie modificaţi;- pulberile sedimentabile la limita incintei amplasamentului, se vor determina cu o frecvenţă lunară;- nivelul de zgomot echivalent la limita incintei funcţionale, se va determina cu o frecvenţă trimestrială.IV.7.2. În perioada funcţionării obiectivului Se va efectua o monitorizare tehnologică şi o monitorizare a calităţii factorilor de mediu.

Monitorizarea calităţii apelor uzateMonitorizarea calităţii apelor uzate se va realiza conform cerinţelor autorităţii de gospodărire a apelor; indicatorii şi frecvenţa de monitorizare se vor stabili la faza de autorizare, odată cu reglementarea activităţii din punct de vedere al gospodăririi apelor.



21


Monitorizarea emisiilor în aer- Monitorizarea emisiilor se va face de către laboratoare care deţin

acreditarea cerută de legislaţia naţională. În cazul în care titularul/operatorul activităţii realizează monitorizarea emisiilor prin laboratorul propriu, o dată pe an va realiza intercalibrarea cu un laborator acreditat. În buletinele de analiză se vor indica standardele aplicate la prelevarea probelor şi analiza acestora, aparatura utilizată, calibrată conform normelor naţionale. Se va specifica şi procentul de eroare a metodelor folosite. Standardele utilizate, vor fi cele utilizate în U.E. (CEN, ISO) sau naţionale care asigură o calitate echivalentă.

- Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezentul acord, pot fi modificate doar cu acordul scris al autorităţii competente pentru protecţia mediului.

- Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate, întreţinute şi verificate astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările. Calibrarea acestora se va face conform legislaţiei în vigoare.

- Toate echipamentele de monitorizare continuă şi prelevare de probe trebuie să funcţioneze pe tot parcursul activităţii la utilajul respectiv.

- Rezultatele monitorizărilor se vor comunica publicului prin postare pe pagina de internet a titularului activităţii.

- Măsurătorile vor fi efectuate la capacitatea maximă de funcţionare a instalaţiilor.

Denumirea sursei Poluantul Frecvenţa de monitorizare

Metoda de analiză

Coş de dispersie EWK COV (indicator COT)FormaldehidăPulberiCONOxSOxDioxine şi furani

LunarLunar Continuu Lunar –notă 1Trimestrial TrimestrialValori măsurate pe o perioadă de 6 ore şi maxim 8 ore, exprimate ca echivalenţi toxici – nota 4

Standard

Notă:1. Monitorizare CO – se va realiza o monitorizare lunară pe o perioadă de 6

luni pentru stabilirea valorii limită la emisie.2. Pentru dioxine şi furani se va efectua în primul an de funcţionare un set

de măsurători, urmând ca în baza buletinelor de analiză autoritatea să decidă asupra monitorizării.

3. Modificarea frecvenţei de monitorizare se va face numai cu acordul autorităţii de mediu.



22


4. Valori măsurate pe o perioadă de prelevare de minim 6 ore şi maxim 8 ore, exprimate ca echivalenţi toxici conform HG 128/2002 cu modificările şi completările ulterioare, Anexa nr. 3.

- Pulberile totale emise în atmosferă la gurile de evacuare ale filtrelor textile şi cicloanelor, se vor determina cu o frecvenţă semestrială.

Monitorizarea imisiilor în aer- Pulberile sedimentabile la limita incintei amplasamentului, se vor determina cu o frecvenţă lunară.- Concentraţia de formaldehidă din aerul ambiental, la limita incintei învecinate cu casa de locuit, se va determina cu o frecvenţă trimestrială, mediere de scurtă durată-30 min. şi mediere de lungă durată-24 ore.

Monitorizare zgomot- Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei funcţionale, se va determina cu o frecvenţă trimestrială.

Monitorizarea gestiunii deşeurilor – titularul proiectului trebuie să se asigure că deşeurile transferate către o altă persoană fizică sau juridică sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare alte norme în vigoare privind inscripţionările obligatorii;- deşeurile stocate selectiv vor fi depozitate temporar în spaţii special amenajate, în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană; - deşeurile industriale reciclabile vor fi colectate selectiv şi valorificate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;- eliminarea deşeurilor periculoase se va face prin firme specializate, autorizate, pe bază de contract;- deşeurile destinate proceselor de recuperare sau eliminare pot fi transportate numai de agenţi economici autorizaţi, pe bază de contract;- gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje conform prevederilor legale; - titularul va păstra acte doveditoare cu privire la valorificarea şi depozitarea deşeurilor şi va avea obligaţia să întocmească fişa de gestiune a deşeurilor conform H.G. nr. 856/2002, fişă care va fi prezentată anual la A.PM. Mures;- titularul activităţii/operator are obligaţia de a monitoriza anual calitatea deşeurilor lemnoase valorificate termic în instalaţiile proprii de combustie şi de a demonstra autorităţii de mediu respectarea condiţiilor legale pentru utilizarea ca şi combustibil.

Monitorizare solÎnainte de punerea în funcţiune, se va analiza solul în mai multe puncte pe amplasament, urmând ca probele să constituie condiţiile de referinţă.

Monitorizarea tehnologică/variabilelor de proces- presiunea, temperatura şi nivelul produselor în rezervoare;- temperatura la instalaţia de ardere şi uscător;- temperatura la presa caldă;- umiditatea materialului lemnos în timpul procesului de uscare şi

densitatea în timpul realizării plăcilor lemnoase;- consumul de energie în instalaţie şi la punctele individuale de utilizare

(continuu şi înregistrat); Monitorizare materii prime

Titularul activităţii/operator are obligaţia monitorizării materiilor prime (deşeuri lemnoase) şi de a demonstra autorităţii de mediu provenienţa masei



23


lemnoase utilizată ca şi materie primă în instalaţie. Datele vor fi prezentate anual.

Monitorizarea post-închidereÎn cazul încetarii definitive a activităţii vor fi realizate şi urmărite următoarele acţiuni: - eliminarea stocurilor de substanţe chimice;

- golirea bazinelor şi conductelor, spălarea lor;- demolarea construcţiilor, colectarea separată a deşeurilor din

construcţii, valorificarea lor sau depozitarea pe o haldă ecologică, funcţie de categoria deşeului;

- refacerea analizelor pentru sol în vederea stabilirii condiţiilor amplasamentului la încetarea activităţii.

IV.8. Condiţii în timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului şi post-închidere:IV.8.1. Funcţionarea obiectivului este pe perioadă nedeterminată. Titularul de proiect are obligaţia ca în cazul încetării definitive a activităţii şi eventual dezvoltării unei alte forme de activitate, să ia măsurile necesare pentru dezafectarea instalaţiilor, evitarea oricăror surse de poluare şi de aducere a amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea lor.IV.8.2. Dezafectarea, demolarea instalaţiei şi construcţiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect de dezafectare.IV.8.3. Închiderea definitivă a instalaţiei se va realiza în conformitate cu planul de dezafectare a instalaţiei şi refacere a terenului, parte a documentaţiei de solicitare a acordului de mediu.IV.8.4. Titularul activităţii are obligaţia să asigure resursele necesare pentru punerea în practică a planului de închidere şi să declare mijloacele de asigurare a disponibilităţii acestor resurse, indiferent de situaţia financiară .IV.8.5. În cazul încetării activităţii şi/sau schimbării destinaţiei terenului, titularul are obligaţia de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, freatic, etc.) pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a amplasamentului.IV.8.6. În cazul în care titularul de activitate urmează să deruleze sau să fie supus unei proceduri de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare ori în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, acesta are obligaţia de a notifica autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului informează titularul cu privire la obligaţiile de mediu care trebuie asumate de părţile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente.În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre proceduri, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul. Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite au un caracter public. Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii.IV.9. Obligaţiile titularului



24


IV.9.1. Respectarea prevederilor O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se în special:- luarea măsurilor pentru a preveni poluarea în special prin aplicarea celor

mai bune tehnici disponibile; - să nu se producă nici o poluare semnificativă; - să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare;

în cazul în care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;

- luarea măsurilor necesare pentru utilizarea eficientă a energiei; - luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea

consecinţelor acestora; - luarea măsurilor necesare pentru minimizarea impactului asupra mediului

produs de condiţiile anormale de funcţionare;- luarea măsurilor necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii

să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

IV.9.2. Respectarea prevederilor legislative: O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.

265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,

aprobată prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului; Ordinul comun M.M.G.A./M.A.I. nr.1121/1281/2006 privind stabilirea

modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de sursele staţionare;

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea

substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările ulterioare;

Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi la accesul în justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25.01.2000;

H.G. nr. 188/2002 privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al

deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare;



25


H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi

electronice şi O.M. nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare;

H.G. nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul;

H.G. nr.621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificările şi completările ulterioare;

STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului din zonele protejate;

STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot.

IV.9.3. Operatorul asigură reprezentanţilor autorităţii competente pentru protecţia mediului întreaga asistenţă necesară pentru a le permite să desfăşoare orice inspecţie a instalaţiei, prelevare de probe, culegerea oricăror informaţii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.IV.9.4. Înainte de punerea în funcţiune a investiţiilor aferente activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obţinut acord de mediu, titularul este obligat să depună solicitarea şi să obţină autorizaţia integrată de mediu. Solicitarea autorizaţiei integrate de mediu se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/2006, pentru aprobarea O.U.G. nr.152/2005, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi ale Ordinului nr. 818/2003 modificat şi completat cu Ordinul nr. 1158/2005, pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată:- anunţ privind depunerea documentaţiei în vederea obţinerii acordului de mediu – publicat în ziarul “Cuvântul liber”/10.08.2010, la Primăria Reghin, la sediul titularului, pe pagina de internet a titularului www.prolemn.com şi pe pagina de internet a APM Mureş http://apmms.anpm.ro;- anunţ publicat în ziarul “Cuvântul liber”/02.12.2010, la Primăria Reghin, la sediul titularului, pe pagina de internet a titularului www.prolemn.com şi la sediul APM Mureş precum şi pe pagina de internet http://apmms.anpm.ro, privind organizarea şedinţei de dezbatere publică a Raportului privind impactul asupra mediului;- şedinţa de dezbatere publică a Raportului la studiul de impact asupra mediului a avut loc în data de 23.12.2010, orele 1600, la Primăria Municipiului Reghin;- la dezbaterea publică s-a întocmit un proces verbal;- decizia de emitere a acordului de mediu s-a luat în şedinţa Comisiei de Analiză Tehnică din data de 04.01.2011;

- anunţ publicat în ziarul “Cuvântul liber”/06.01.2011, la Primăria Reghin, la sediul titularului, pe pagina de internet a titularului www.prolemn.com şi pe pagina de internet a APM Mureş http://apmms.anpm.ro, privind luarea deciziei de emitere a acordului de mediu;- APM Mureş a publicat pe pagina de internet şi a afişat la sediul său, anunţul privind emiterea actului de reglementare revizuit, proiectul acordului de mediu revizuit iar documentaţia de susţinere a solicitării a fost accesibilă spre



26


http://www.apmms.anpm.ro/

http://www.prolemn.com/

http://www.apmms.anpm.ro/

consultare de către public pe toată durata derulării procedurii: la sediul APM Mureş şi la sediul titularului de proiect.

DOCUMENTAŢIA SOLICITĂRII ACORDULUI DE MEDIU:- memoriu de prezentare elaborat de S.C. INL S.A. Bucureşti – Sucursala

Braşov;- plan de situaţie; - plan de încadrare în zonă;- planuri de detaliu;- raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat de

S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda;- anunţuri publice pentru mediatizarea parcurgerii etapelor procedurale;- Fişe tehnice de securitate;- acte emise de alte autorităţi: Certificat de urbanism nr. 246/25.05.2010

emis de Primăria Municipiului Reghin, Aviz de gospodărire a apelor nr. 284/17.12.2010, emis de Administraţia Naţională „ Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Mureş.

DOCUMENTAŢIA SOLICITĂRII DE REVIZUIRE A ACORDULUI DE MEDIU:

- Notificarea modificărilor proiectului;- Plan de situaţie;- Anunţuri publice pentru mediatizarea procedurii de reglementare; - Fişe tehnice de securitate;- Notificarea activităţii în care sunt implicate substanţe periculoase,

conform prevederilor HG nr. 804/2007;- Rapoarte de încercare;- Contract de furnizare-prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare nr. 841/09.05.2012 încheiat cu SC COMPANIA AQUASERV SA – Sucursala Reghin

şi următoarele acte emise de alte autorităţi:- Certificate de urbanism nr. 160/27.04.2012 si nr. 161/27.04.2012 emise

de Primăria municipiului Reghin pentru SC PROLEMN SA;- Aviz de gospodărire a apelor nr. 284/17.12.2010, actualizat la data de

16.11.2011, emis de Administraţia Naţională „ Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Mureş.

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea lucrărilor revine autorului acestora, conform art. 21 din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări.

Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.



27


Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.



28


nrapmms-old.anpm.ro/files/apm mures... · web viewse stochează pe platforme betonate, în spaţii...

Documents