Fr.rv*slsa *nr* m st*t i.a fu;axe:s*rieinmirli #Lil-n""Al.il)F- fL

iioq. lf lj

il

L.

DIAhJACABALNCN

CERCULPF PIATRA

Traducere din limba englezd

Garnrrr Sronw

NEMIRA

Cuprins

Prolog. .

PARTEA NTru.1. Ospdgul familiei Corbie.

2. incepevintrtoarea .. . .'

BATALIA $I IUBIRILE BARBATiLOR

3. Frank gi o dezviluire comPleti'

PARTEA A DOUA. LALLYBROCH

4.Boneti-Sure......5. CAciPruncs-aniscutnoui ..... :.6. tndreptali prin sAngele Lui.... .

PARTEA A TREIA. CAWO SUNT CAPTIVLIL TAU

7. Credinla in documente

8. Prizonierul onoarei.

9. Rtrticircrul

10. Blestemulvrijitoarei albe .. .. .. .. .

11. Gambitul Torremolinos

12. Sacrificiul.

13. Mijloc de partida

PARTEA A PATRA. DISTRICTUL LACURILOR

14. Genwa.

15. Urmareaunuiaccident ..:. '.1

11

26

32

61

69

92

t07

126

146

160

t87

199

zlL

2t5

242

fr:l;s'r ' -ir'' -

i

526

16. Iflillie.17. Mongtri

DIANA OII

PARTEA A CINCEA. FARA PUTINTA DE18. Rlddcini.

19.Trecerca in uitare

20. Diagnosticul

21. Q.E.D..22. Sdrbdtoarea de Halloween

23. Craigh na Drin.

PARTEA A $ASEA. EDINBURGH24. A. Malcolm, tipograf.

25. Casa bucuriei.

26. Dejunul tArfei

zt.inflecxi.28. Gardianul vinujii29. Illtima victime a Bdtnliei de la Culloden

lO. tntilnirea.

3!. Luna contrabandigtilor . . . .

PeRrpe iNr,qt

BATALIA $I IUBIRILEBARBATILOR

1. OspotuL fomiLiei Corbie

Nenumdrate cdpetmii Highknd au lupat,

$i rnulpi barbapi oiteji tn luptd au cdzut.

$i scump platia le-afost oiapa ce Si-au dat' Pmtru al Scopiei rege ;i legea de-nceput.

- Oare te pei tntoarce acasd?

15 APRILIE 1246

Era mort. Cu toate acestea, lucru bizar in acele condilii, simlea o durere

pulsatile la nas. Degi avea o incredere nellrmuritl in inlelegerea gi in-durarea Creatonrlui, pdstra in sine qi urmele de vinovljie elementari care

ii facea pe toli oamenii si se teaml de iad. $i toargi, lucrurile pe care le auzise

despre iad il faceau sI creadi cd era aproape imposibil ca toate chinuriledestinate nefericitelor suflete de acolo si se limiteze la o durere de nas.

Pe de alta parte, nu ajunsese in rai, din cAteva motive. tn primulrAnd, nu merita si ajungd acolo. Apoi nuardta defel a rai. $i, in al

treilea rind, se indoia cd sufletele binecuvAntate meritau mai mult decltcele damnate si se aleagi cu nasul spart.

Degi socotise mereu purgatoriul drept un loc destul de cenugiu, lu-mina rogiaticl, destul de slabd, care ascundea tot ce se afla in jud luipirea convingdtoare. Mintea i se limpezise putin, iar capacitatea de a

gAndi ii revenea, chiar dacl destul de incet. Supirat, se gAndea cd. er fitrebuit sd apari cineva care si ii spuni care ii era sentinla, cAt va trebui

12 DIANA GABALDON

sI sufere pentru a fi purificat, pentru ca apoi sa intre in impdr{ia Domnului.

Nu era sigur ce agtepta sd vadi: un demon sau un inger. Nu avea habar

care erau criteriile de personal ale purgatoriului; pedagogul lui din vre-

mea gcolii nu abordase acel subiect.

Cit a rdmas in agteptare, s-a apucat sd analizeze ce alte chinuri va

trebui si indure. Avea multe ttrieturi, superficiale qi adAnci, dar qi vlnl-tdi ici gi colo, gi eraaproape convins cd igi rupsese din nou degetul inelar

de la mAna dreaptd - a$a cum ii iegea in afard., cu incheieturainghe,tatd",

era greu si il protejeze. lnsa nimic din toate acestea nu era prea grav.

Ce altceva mai era?

Claire. Numele ia strgetat inima, pricinuindu-i o durere mai chinu-

itoare decAt orice i se ceruse corpului siu si suporte vreodati.

Era sigur cd, dacdar rnai fi avut corp, acesta i s-ar fi chircit de durere.^ACAnd o trimisese inapoi la cercul de pia*d, qtiuse ci aga se va intAmpla.

Suferinja spirituali putea fi considerati drept o stare obignuitd in purga-

toriu gi se agteptase tot timpul ca durerea provocati de despi4ire sd fie

pedeapsa lui principali - suficient, igi spunea el, pentru a ispigi tot ce

feptuise pAni atunci: intre altele, crime qi ffeddri.

Nu gtia daci persoanelor din purgatoriu li se ingdduia sau nu si se

roage, dar a fecut totugi o incercare. Doamne, s-a nrgat eL, f,i ca ea sd fr.e

in siguranpd! Ea ;i copilul! Era sigur ci ea reugise sd ajungd ia cercul de

pietre; insircinatd iq doui luni, incd era iute de picior qi se dovedise a ficea mai incdpiljinatdgi mai hotirAti femeie pe care o cunoscuse. insi nu

avea curn si gtie dacd ea reugise acea trecere periculoasi inapoi, spre locul

din care venise - alunecAnd precar prin straturile misterioase dintre tre-

cut qi prezent, neputincioasi in strlnsoarea rocii -, iar acest gAnd a fost

de ajuns pentru a-l face sd uite pAnd gi durerea chinuitoare de nas.

A reluat inventarierea suferinqelor corporale gi, descoperind ci picio-

rul stAng plrea si fi disparut, a devenit nespus de indurerat. Senzafile se

opreau la coapsi, unde avea gidilaturi gi ingepnturi ca de ace la incheie-

tura genunchiului. Probabil ci iqi va reveni cu vremea, fie cAnd va ajunge

in rai, ori mdcar la Ziualudecdlii de Apoi. $i, la urma urrnelor, Ian,

cumnatul lui, se descurcafoarte bine cu proteza din lemn pe care o purta

in locul piciorului lipsd.

( lt trt:Ur. DE PTATRA

Cu toate acestea, orgoliul lui era tulburat. A, asta trebuia si fie; o

pedeapstr meniti sd il lecuiasci de picatul trufiei. HotirAt sd accepte cu

tilrie orice i s-ar fi rezervat, a strAns din dinji in gAnd, dAnd dovada de

trrirtl umilinla de care era in stare. Cu toate astea, nu s-a Putut abgine,

r*tli:l cI a dus o mAnn (ori ceea ce folosea drept minn) mai jos de ge-

trrrnchi pentru a vedea unde se sfArsea membrul acum.

MAna s-a lovit de ceva dur, iar degetele i s-au incurcat in pirul ud 9i

zlrirlit. S-a ridicat brusc in capul oaselor qi, cu pufin efort, a crdpat

rt rirtul de sAnge care ii acoperise pleoapele, flnAndu-le inchise. Se inqe-

lirs(). Acela era iadwl. tnse, la urma urmeior, James Fraser nu murise.

Peste el zdcea cadavrul unui berbat. Greutatea lui de mort ii strivise

I'iciorul sting, ceea ce explica de ce nu gi-i simpea. Capul, aflat cu faqa

in jos gi greu ca o ghiulea, il apnsa pe abdomen, iar pirul lui impAslit 9i

rrrned era ca o revirsare intunecati pe pinza udi a cdrnlgii lui. Cuprins

lrrr,rsc de panici, a tresirit gi s-a ridicat in gezut; capul s-a rostogolit inlirteral in poala lui, iar un ochi pe jumitate deschis a privit fIrI sd vada

tlinapoia guvigelor de pdr care il adaposteau.

H,ra Jack Randall, iar tunica lui roqie de cipitan era atat de intunecatl

tlc umezeali incAt perea aproape neagrd. Nesigur, Jamie a fdcut un efort

srl indepdrteze cadavrul, dar a descope rit cd" erauimitor de slabit; degetele

rniinii s-au rlsfirat slabe pe umnrul lui Randall, iar cotul ceiuiialt bral s.a

curbat brusc in rnomentul in care a incercat sd se sprijine in bral. S-a rezitdin nou zd,cindpe spate, avAnd deasupra cerul cenuqilr, care cernea lapo-

vi1tr, invirrejindu-se ametitor deasupra lui. La fiecare respiratrie chinuiti a

hri, capul lui Jack Randall se migca obscen in sus qi in jos pe abdomen.

$i-a afundat ambele mAini in pdmAntul mocidos - rece' apa ti trecuse

printre degete qi ii udase spatele clmagii - gi s-a risucit intr-o part.. tntre

ci se pistrase o oarecare cllduri; cAnd cadavrul moale gi greu a alunecat qi

l-a eliberat, ploaia rece ca gheaiai-a'wbitpielea proasplt expusd, provocAn-

tlu-i un goc asemenea unei lovituri, a;a ci, brusc cuprins de frig, a inceput

str tremure violent.

in timp ce se zbdteape pimAnt, luptAndu-se cu pliurile mototolite gi

rnAnjite de noroi ale straiului din material ecosez, a auzit ceva rnai puternic

decAt guieratul vAntului de aprilie; strigdte indepirtate, Bemete gi vaiete,

13

t4 D]ANA GABALDON

precum chemarea unor fantome in vAnt. $i, mai presus de tot, cArAielile

rdgugite ale ciorilor. Dupd cum se auzea, erau zeci gi zeci de ciori.Ciudat, ;i-a zis el ca prin vis. Nu era normal ca pisirile si zboare pe o

asemenea furruni. Cu un ultim eforr a eliberat mantaua de sub el, dupicare gi-a pipdit corpul. CAnd a vrur sd igi acopere picioarele, a consratat cistAngul, precum gi kiltul ii erau scildate in sAnge. Imaginea nu l-a fdcut sidispere; i s-a pdrut oarecum interesantd, petele de un rogu-inchis con-trastAnd cu verdele-cenugiu al plantelor de landi din jurul lui. Ecourilebataliei s-au stins in urechile lui qi a plecat de pe cAmpia Culioden in {pe-tele ciorilor.

S-atrezlt mult mai tirziu, cAnd cineva i-a rostit numele.

- Fraser! Jamie Fraser! Egti aicilNu, qi-a zis el, cuprins de ameleald. Nu sunt aici. Locul in care zicuse

cAti vreme fusese lipsit de cunogtingi se dovedise mai bun decAt cel incare se afla acum. Acum stitea pe spare intr-o mici adAnciturd, pe jumn-

tate plind de apd. Lapovila se oprise, dar vAntul continua si bati; pdtrun-zitor gi rece, quiera peste ianda. Cerul se intunecase, devenind aproape

negnr; insernna cd se apropie inserarea.

- L-am vizut prdbugindu-se acolo, te asigur. Chiar lAngd tufigul acela

mare gi incAlcir:.

Glasul venea de departe, scizAnd in intensitate in timp ce omul se

certa cu cineva.

A auzit un fognet in apropiere gi, intorcAnd capul, a vdzut o cioard.

Stitea pe iarba, la cAliva centimetri de el, iar o pala de vAnt i-a rlsfiratpenele negre. S-a uitat la el cu un ochi strilucitor, ca o mirgici. Socotindci omul nu reprezenta nicio ameninlare, gi-a intors gAtul cu o uqurinlddeosebiti 9i gi-a infipt ciocul gros gi asculit in ochiul lui Jack Randall.

ScolAnd un strigit de repulsie 9i zbatAndu-se, Jamie a sirit in sus,

facAnd cioara sd-gi ia zborul, cArAind alarmatd.

- Hei! Venili aici!

Jamie a auzit plesciit de pagi prin mlaqtini, apoi un chip qi-a ficutapariyiain {.aga lui, iar el a simqit o mAni atingAndu-l pe urnir.

- Trdiegte! Vino, MacDonald! Dd o mAnd de ajutor; nu poare mergepe propriile picioare.

I llil;rt t)li t,lA"lRA

liriru patru barbaqi care, cu pulin efon, l-au ridicat, astfel ci, neaju-

ror'.rt,1;i-a petrecut bralele pe dupn umerii lui Ewan Cameron gi ai luillrr MlcKinnon.

Voia si le spuni si il lase acolo; igi amintise scopul lui imediat dupd ce

rc tlt:z,ise, gi anume cI dorise si moard. lnsi bucuria de a-i avea din nou

,lrt'1rt camarazi era prea mare pentru a i se opune. Odihna ii trezise sen-

r,rliilc din piciorul amo4it, dar cunogtea gravitateardnii. Oricum va murir rrlind; slavd Cerului ci nu va trebui si indure asta singur, pe intuneric!

- Apd?

A simlit apdsareaunei cini peste buze gi s-a trezit indeajuns de multt it str bea, avAnd grija sd nu verse nicio picdturl. O mAnl l-a atins fugar

1rt' frunte gi s-a retras IArd ca persoana care o ficuse sd spunl ceva.

Avea senzalia cd. arde; simlea ar$ita flacerilor inapoia ochilor cAnd

ii irrchidea. Buzeleii erau crdpate 9i iritate dincauzafierbingelii, dar era

rrr:ri bine decAt fiorii de frig care il cuprindeau din cind in cAnd. CAnd

il lriruia febra, mdcar putea sta nemigcat; tremurul provocat de frisoa-

rrclc reci ii trezea la viagd demonii din picior.Murtagh. Treia un sentiment groaznic in privinga nagului sdu, dar nu

;rvca amintiri care si-i dea o formi. Murtagh murise; ilia ce a;a se intAm-

pl,rse, dar nu qtia de ce 9i nici de unde aflase asta. Mai bine de jumitate

tlintre oamenii armatei Highland muriseri, macelerigi pe landa - mdcar

.rtit inlelesese din discugiile berbagilor din fermi, insi el nu igi amintea

tlcfel cum se desfequrase batalia.

Mai luptase in rAndurile altor arrnate 9i gtia ci o asdel de pierdere de

ruremorie nu era neobignuitd pentru soldagi; vdzuse, dar nu suferise ni-

t:iodati de aqa ceva. $tia ci amintirile revin gi spera cd va rnuri inainte

de a se intAmpla asta. GAndul l-a ficut sd se cutremure, migcarea facAnd

ca durerea sd-i sigeteze piciod, de parc-ar fi fost atins cu un fier inrogit,

ceea ce l-a silit si scoatd un geamit.

- Jamie, 1i-e mai bine?

Aflat alituri de el, Ewan s-a ridicat intr-un cot, iar chipul lui a pirutpalid in lumina zoriTor. Avea un bandaj in jurul capului, iar pe guler

avea pete ruginii, sAnge inchegat provenit de la o rani provocatd de un

glonl care ii trecuse razant peste cap.

t5

l6 DIANA GABALDON

- Da, mi simt mai bine.

A intins o mini gi, recunoscdtor, gi-a lesat-o pe umirul lui Ewan,

cafe a atins-o uqor qi aaqezat-a la loc pe pat.

Ciorile reveniseri. Negre ca noaptea, plecaseri si cloceasci laolah:d

cr., lntrrneric,rl, dar odatd cu zorii. se intorseseri - pisiri de rdzboi, cor-

bii veniserl si se ospiteze din carnea celor cizuti. Era f.oane posibil ca

ochii sn-i fi fost ciuguligi de pislrile crude, a gAndit el. Simlea formaglobilor oculari pe sub pleoape, rotunzi gi calzi, bucigele gustoase de

gelatin{ care se rostogoleau nelinigtite incoace;i incolo, citutAndinzadaruitarea, in vreme ce soarele care rlsdrea dadea pleoapelor lui o nuanfe

intunecatd de roqu-sin geriu.

Patru dintre barbaqi se strinseserd in apropierea singurei ferestre a

casei gi discrrtau cu voce sctrzutd,"

- SI scipdm cu fuga? a spus unul dintre ei, fecAnd un semn cu capul

spre ceea ce se afla afard. Iisuse, omule, cel mai teafar dintre noi abia

daci se mai impleticeqte, iar qase nu se pot tine pe picioare.

- I)acd tu poli merge, du-te, l-a indemnat un barbat care zicea intinspe podea, facAnd o grimasi spre propriul picior, infegurat in rimigileleunui kilt. Nu mai pierde vremea din cauza noastre.

Duncan MacDonald s-a intors de la fereastrd cu un zAmbet sumbru 9i

a cletinat din cap. Lumina reflectatl" de geam ii evidenlia trisdturile aspre

ale chipului, adlncindu-i ridurile provocate de epuizare.

- Nu, vom rdmAne aici, s-a irnpotrivit el. Pe de o parte, engiezii au

impAnzit pdmAntul ca nigte piduchi; de la fereastra asta ii purem vedea

cum viermtriesc. Nimeni nu ar reugi si. scape acum teafar din Drumossie.

- Nici micar cei care au fugit ieri de pe cAmpul de lupti nu vor ajunge

prea departe, a intervenit o.r glas relinut MacKinnon. N-a1i auzit soldagii

enflezitecind in noapte in marg fo4at? Credegi ci le va fi greu sd doboare

grupul nostru dezlAnat?

Nimeni nu a putut oferi un rispuns la acea intrebrre. fl qtiau cu toqiiprea bine. Mulf dintre scodeni abia fuseseri capabili se srea pe picioare

inainte de betalie, pentnr cd erau slabili de frig, oboseak gi foame.

Jamie s-a intors spre perete, rugAndu-se ca oamenii lui si fi inceputlupta suficient de devreme. Lallybroch era deparre; dacd ei se pureau

indepdrta suficient de mult de Culloden, era putin probabil sd fie pringi.

( lt t{crJt. DE PIATRA

$i totuqi Claire ii spusese cd trupele lui Cumberland vor pustii

I lighlands, inaintAnd mult, tmpingi de setea de rdzbunare'

l)e asti dat[ amintirea ei nu a fecut decit sa-i stArneasci un val de

rftrr ingrozitor. Doamne, si o fi avut aleturi, si il atingd, sa ii trateze

rlrrile gi sn ii fni capul pe genunchi... tnse ea plecase - la depirtare de

rhrrril sute de ani de el - gi slavi Domnului c1 o ficuse! Lacrimile s-au

prclins incet pe sub pleoapele strAnse. S-a rostogolit cu greu Pe o Parte,

r';r sil nu frevilzut de ceilalli.

Doamne, fd sd ajung,i tn sigwranpdls-a rugat el. Ea ;i copilul!

Pe la mijlocul dupl-amiezii' in aer s-a simiit brusc miros de ars, trecAnd

1,r'in fereastra fta geam. Era mai gros decAt cel de fum de praf de puqc5.,

?rrlcpltor, aducind o duhoare aproape insuportabili, care amintea de mi-

rrrsul de carne fripti.

- Ard mo4ii, a sPus MacDonald.

Aproape cI nu se clintise din locul lui de la fereastrl de cind se aflau

in casa tririneasci. Cu pld negru ca pana corbului 9i plin de praf, dat

pc spate de pe fruntea gi f4a numai piele Ei os, ardta ca un caP de mort.

Ici gi colo, pe landl risunau Pocnete slabe. Focuri de pugcd' Lovituri

tle gralie, trase de ofigerii englezi cuprinqi de compasiune, dupi care

ncnorocitul imbrdcat in costum sco{ian era stil'uit Pe rug, alituri de

clrnarazii lui mai norocoqi. CAnd a ridicat privirea, Jamie l-a vezut Pe

f)uncan MacDonald stAnd incl la{ereastrd, dar cu ochii inchigi'

Alaturi de el, Ewan Cameron 9i-a fecut cruce.

- Mdcar sd avem parte de tot atAta indurare, a spus el in goapti.

Aga s-a intAmplat. in a doua zila{etmd, pulin dupd ora amiezii, ag

.ruzit paqi grei apropiindu-se, dupl care ufa prinsd in chingi din piele s-a

tlcschis larg.

- Iisuse! a exclamat cineva in barbe la vederea celor din cas['

Curentul stlrnit de deschiderea uEii a agitat aerul cu miros fetid ce

plutea peste berbafi murdari, zdrenidrogi 9i mAnjiii de slnge, care sti-

teau intinqi sau ghemuili pe podeaua plind de praf.

l-/

t8 DIANA GABALDON

Nici nu fusese vorba despre o rezistenqi armatei oamenii aceia nuaveau atat^ putere gi oricum nu ar fi avut niciun rost si se opunI.Iacobilii steteau jos, agteptAnd ca vizitatoru,l si, facd, orice dorea cu ei.

Era un maior, foarte proaspit qi elegant in uniforma fi.rd nicio cutigi cu cizmele lustruire. Dupi un momenr de ezitare, timp in care i-amlsurat pe locatari din cap pAni-n picioare, a pdgit induntru, urmatimediat de locorenentul lui.

- Sunt lord Melton, s-a prezentat el, uitAndu-se in jur ca qi cum l-arfi cdutat din ochi pe liderul acelor oameni, cdruiase cuvenea si ti adre-seze remarcile lui.

Dupi ce i-a aruncat o privire, Duncan MacDonald s-a ridicat incetgi a tnclinat din cap.

- Duncan MacDonald, din Glen Richie, ainceput el. $i ceilalji - a fdcutun gest cu mAna - foqti oameni din armata Maiestnjii Sale regele James.

- Aga am bdnuit gi eu, a spus sec englezul.Eratindr, pulin rrecut de treizeci de ani, dar aveao linure care evi-

denlia siguranp de sine a unui soldat incercat. $i-a trecur privirea inmod deliberat de la un berbat la altul, apoi a bigat o mAni. sub vesrongi a scos o foaie de hArtie impituriti.

* Am aici un ordin al tnellimii Sale, ducele de Cumberland, a spusel' Autorizeazd executarea neintirziatd, a oricirei persoane care se do-vedegte cd a participat la rebeliunea trdddtoare recent inebugita. $i-aplimbat din nou privirea prin incdperea casei de 1ard. E cineva care igisusqine nevinovigia faSd de acuzatia de trddare?

Scopienii au rAs discret. Nevinovdgie, cAnd inci aveau pe feje fumulbataliei, 9i aici, la marginea cAmpului de micel?

- Nu, milord, a spus MacDonald, schigAnd un zAmbet.

- Toqi suntem trdddtori. inseamne cd vom fi spAnzurali?Fapa lui Melton a rresirit, stribltuti de o scurti grimasd de dezgust,

apoi a devenit impasibili. Era un bdrbat destul de firav, cu oase mici gi

delicate, dar atitudine a lui trdda autoritatea.

- Veli fi impugcali, a rispuns el. Avegi la dispozilie o ord in care sIvd pregitiqi.

A goviit, l-a privit scurr pe locotenent, de parcd s-ar fi temut sd nu parimai generos decit era cazulin fala subordonatului sdu, apoi a continuat:

I ril{ llr t)li PIA'IRA

- l)acd vreunul dintre voi doregte ceva de scris - si intocmeascl o

rlrisorre, poate -, secretarul companiei mele vd va a:1uta.

l,-rr salutat din cap pe MacDonald, s-a risucit pe cilcAie gi a ieqit'

A rrrrnat o ori sumbrd. CAliva dintre ei au profitat de ofena ficuti gi

,rl pliurit pene qi cerneale, apoi au scris cu tenacitate, flnAnd hirtia lipita

,l.' Irornul inclinat din lemn, pentnr ci alti suprafaii tare nu au gesit. Alliir .ilr nrgat in tdcere sau au rimas pur gi simplu nemigcaqi, a$tePtand.

MacDonald a cerut indurare pentru Giles McMartin gi Frederick

Mulrry, suslinAnd cd acegtia abia impliniserd qaptesprezece ani gi nu

trr.lrtriau judecali la fel ca restul. Solicitareai-afost respinsd, iar biielii,, u t'lripurile palide gi linAndu-se de mAni, au rdmas arezali aldturi, reze'

rn.r1i de perete.

.f irrnie regreta profund soarta 1or, dar gi a celodalli camarazi devotafi

1i soldaji viteji. tn ceea ce il privea, se simgea uqurat. Nu mai avea griii,rrrr rnai avea nimic de infaptuit. Fdcuse tot ce putuse pentru oamenii lui,

p('ntru solie $i pentru copilul lui inci neniscut. Chinurile trupe$ti se

v.rr sfArgi gi va pleca recunoscitor pentru a-qi gdsi pacea.

I)egi nu simlea nevoia, ci mai degrabd ca si respecte ritualul, a inchis

, ,. lr ii gi a inceput sd rosteasci in gAnd Rugdciunea de ceinp, ln francezd,,

.rli;r cum fdcea intotdeauna. Mon Dieu, je regrefte|... $i totugi nu regreta;

,'r',r rnnlt prea tdrziu pentru a regreta ceva.

O va gisi pe Claire imediat ce va muri? s-a intrebat_el. Ori poate, aqa

( urn anticipa, va fi condamnat ia despl4ire o vreme? tn otice caz, o va

rt'vt:dea; s-a aga\fi de acea convingere cu mai multd fermitate decAt im-

lrrlliga datinile Bisericii. Dumnezeu i-o ddduse; tot El i-o va readuce.

UitAnd si se mai roage, a lnceput se ii evoce chipul inapoia pleoape-

l,rr, curbura obrazului gi a tAmplelor, fruntea lati gi albi care il indemna

rrrt:reu sd o slrute, exact acolo, in acel punct mic 9i neted dintre. sprAn-

, r'rrc, deasupra nasului, intre ochii limpezi, de culoarea ambrei. $ia( ( )ncentrat atenlia asupra formei gurii ei, imaginAndu-gi buzele ei pline

pi arcuite gi gustul, seflz^+ia, dar gi bucuria de a o siruta. Sunetele rugi-

,'iunilor, scA4Aitul penelor pe hArtie qi suspinele infundate ale lui Giles

McMartin i s-au $ters din urechi.

l9

I ,,Doamne, imi pare riu... " - in lb. fr. in orig.(n. tr.)

DIANA GABALDON

Melton a revenit la mijlocul dupd-amiezii, de asti datd insolit de qase

soldagi, dar qi de locotenent gi de secretar. s-a oprit din nou o clipn inpragul uqii, dar MacDonald s-a ridicat inainte ca el sI vorbeasci.

- Doresc sd fiu primul, a spus el, traversAnd incdperea.CAnd qi-a aplecat capul ca sx treaci de uga scundl, lordul Melton a

pus o rnAnI pe brajul lui.

- sir, vrei si-mi spui numele tiu complet? secretarul meu il va nota.MacDonald a aruncar o privire spre secretar, iar in coipl gurii i_a

apdrut un mic sur6s amar.

- O listd de trofee, nu-i aga? Mda, bine, a ridicat el din umeri qi apois-a indreptat de spate. Duncan william Macleod MacDonard, din GlenRichie, a zis, inclinandu-se politicos in fala lui Melton. La dispozijiadumneavoastri... Sir.

A trecut de ugd qi curand, din apropiere, s-a auzir un singur foc de pistol.finlndu-se strans de manr cand au trecut pragul u9ii, beietrilor li s-a

ingdduit sd meargitmpreuni. Restul au fost duqi unul care unul, fiecdruiacerandu-i-se sr i;i spunr numele pentru ca secretarul si il noteze. Acestastitea llngi ugi pe un taburer, cu capul aplecat spre hartiile pe care leginea tn poala, fire sd ridice ochii spre cei care rreceau prin dreptul lui.

cand i-a venir randul lui Ewan, Jamie s-a chinuit sr se sprijine pe coareqi l-a prins de mAna pe prietenul lui, strAngAnd-o cAt de tare a purur.

- Ne revedem curAnd, i-a goptit el.Mana lui Ewan rremura, dar cameron s-a muljumit si zambeasci.

s-a aplecat gi l-a slrutat pe Jamie pe guri, apoi s-a indreptat 5i a plecar.Pe cei care nu pureau merge i-au lisat la urmi.- James Alexander Malcolm MacKenzie Fraser, a rostit el rar, pentru

a-i permite secretarului si scrie totul corect. stepinul de la Broch Tuarach.Ribd[tor, a pronuntar pe litere, apoi a ridicat privirea spre Melton.- Trebuie si vi cer ingdduinla, milord, de a mi ajura se mi ridic.Melrcn nu i-a rispuns, ci a coborat ochii spre el, iar expresia de dispreg

distant s-a transformat intr-un amestec de uimire qi groazi,.

- Fraser? a flcut el. De la Broch Tuarach?

- Eu sunt acela, a spus Jamie ribdetor.Nu putea si se grdbeascl pulin? Resemnarea cd, va fi impufcat era

una, dar si audi cum prietenul lui era ucis la cfuiva pagi de el era cu

I .t [{.Ur, r)E PIATRA

t rt rrl irlta, gi acest lucru nu il liniqtea cituqi de pupin. Bralele ii tremurau

rle elonul de a sta pe coate, iar miruntaiele, care nu impdrtlqeau resem-

rrlrcir din mintea lui, ii forfoteau ingrozitor.

- l,a naiba! a mormdit englezul.

S-a aplecat gi s-a uitat mai atent la Jamie, care se a{la in umbra pere-

trlrri, apoi s-a intors gi i-a ficut semn locotenentului si se apropie.

. Ajutn-mn si il aduc la lumini, a poruncit el.

Nu l-au ridicat cu blAndege, astfel ciJamie a gemut, pentm cd migcarea

r .r trimis o durere fulgeritoare din picior pAni spre cregtetul capului.

Serrzajia l-a fdcut str arneleascd o clipl, a;a ci i-a scipat ce ii spunea Melton.

- EEti iacobitul ctrruia i se zice Jamie cel Roqu"? a intrebat el din

rr,,tr, de aste date impacientat.

Auzind acestea, Jamie a fost stribltut de un val de spaimi; dacl le va

rpu ne cd e faimosul Jamie cel Roqu, nu il vor impuqca. il vor duce in languri

l.r l,ondra pentru a fi judecat - o adevdratdpradx de rdz;boi' Apoi va vedea

trrcangul calaului Siva zdceape jumltate strangulat pe egafod, in timp ce

?i vor despica burta gi ii vor smulge mlruntaiele. Malele i-au chioriit din

rr,,u prelung qi zgomotos; nici lor nu le surAdea ideea.

- Nrr, a spus el cu toati hotirlrea de care era ln stare. Faceqi-vi

trc,rba, bine?

lgnorAndu-i vorbele, Melton s-a lisat in genunchi si i-a sfAsiat gulerul

r trnlqii. L-a prins apoi de pir pe Jamie qi i-a tras capul pe spate.

- Fir-ar si fie! a exclamat Melton.

L-a impuns cu degetul in gAt, pugin deasupra claviculei. Micuga cica-

t r ir:e triunghiulard de acolo pirea siJ ingrijoreze pe anchetator.

- James Fraser din Broch Tuarach; pIr rogcat gi o cicatrice in trei coi-

lrrri pe git.

Melton i-a eliberat plrul 9i s-a arezat pe celceie, dupi care qi-a frecat

bilrbia cu un aer abamt. Apoi gi-a revenit gi s-a intors spre locotenent,

l,lclnd semn citre cei cinci birbali rimagi in casl.

- Luafi pe ceilalgi! a ordonat el.

Era atit de incruntat, incit sprAncenele lui blonde se uniseri. A ri-rnas aplecat deasupra lui Jamie, privinduJ insistent, in timp ce restul

prizonierilor scofieni au fost scogi din incdpere.

2t