Fofa besericésca si scolastica. ^<=*=>=,

Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alb'a-Julia si Fagarasiu.

Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze la tipografi'a seminariului gr. catolicii in Blasiu.

Anulu I.

Jubileulu sacerdotalu ala Papei Leonu alu XIII.

(urmare si fine). Din cele espuse p a n a acumu ceti tori i „Foiei

besericesci" s 'au po tu tu convinge pre deplinii, câ Români i greco-catol ici au avutu motive forte po tern ice , cându s 'au no ta r i tu a lua pa r t e la se rba rea Jubi leu lu i sacerdotalu alu Sant ie i Sale P a p ' a Leonu alu X I I I .

Se vedemu insa si modulu, in care ei au lua tu pa r t e la aees t ' a se rba to re universala .

L a p ropunerea Archierei loru Provinciei nos t re metropol i tane, Români i greco-catol ici si-au a r e t a tu mai ina in te de to te semtieminte le loru de iubire , alipire, veuera t iune si supunere ca t r a Pă r in t e l e t o tu ro ru crest ini loru pr in nesce subscr ier i omagiale , car i in forma de a lbumu s'au t ramisu deja de mul tu la Rom'a , si au causa tu Santiei Sale o bucur ia deosebi ta inca ina in te de a se incepe serbator i le jub i la r ie . »

Afara de aceea fiindu cunoscutu , câ fiii besericei catolice au t ramisu o mul ţ ime de da ru r i pret iose Santiei Sale, car i to te s 'au asiediatu in s t r a luc i t ' a espositiune Va t i cana , Români i greco-catol ici nu poteau remane fara a fi r epresen ta t i si ei in aceea esposi t iune grandiosa . Insa fiindu-câ ei nu a r ' fi fostu in s t a re se emuleze cu celelalte na ţ iun i catolice din apusulu Europe i in ceea-ce privesce valorea a r t i s t ica si ma te r i a l a a objecteloru, ce le-aru fi potu tu t r a m i t e la esposi t iunea Vat icana , de aceea, to tu la p ropune rea Archiere i loru , s'au ho ta r i tu a t r a m i t e nesce objecte, car i desi nu au o valore ar t i s t ica si ma te r i a l a deosebita , to tuş i simboliseza si r ep resen ta aceea, ce es te ,mai scumpu in ochii Români loru . E s t e adecă cunoscutu, câ Românu lu pret iuiesce nespusu de mul tu r i tu lu seu or ienta lu , a

Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la redactiuni.

Nr. 7.

cărui maies ta te si s t ră luc i re a fostu lăudata si recu­noscuta de toti Pontificii Romani , si mai alesu de actualulu Pontifice Leonu alu X I I I . Nu mai pucinu pondu pune Românu lu si p re l imb 'a lui s t ramosiésca câ l imba l i turgica. Din caus ' a aees t ' a fiii Provinc ie i nos t re metropol i tane cu d ragu au cont r ibu i tu la a d u n a r e a unei sume de ban i , din care s 'au p r o c u r a t u pen t ru esposi t iunea amin t i t a unu réndu de ves tminte sacre preotiesci pregă t i te dupa prescr ier i le r i tu lui grecescu, unu réndu de vase sacre pen t ru sacrificiulu sântei l i turgie, si câte unu esemplar iu din fia-care ca r te besericésca t i pă r i t a in l imb 'a romanesca . To te aceste objecte au fostu pr imi te cu bucur ia in esposi t iunea Va t i cana , unde in valorea loru modes ta r ep resen ta to tu ce a re Românu lu mai p r e t i o s u : r i tu lu or ienta lu si l imb 'a s t ramosiésca .

To tu oda tă Archierei i noş t r i au facutu dispuse-t iuni le de lipsa, câ in d iu ' a de 1 J a n u a r i u 1 8 8 8 , cându San t i ' a Sa Pontificele Leonu alu X I I I si-va celebra l i tu rg i ' a sa jub i l a r í a , fia-care parochu se celebreze îna in tea poporeni loru sei o l i turgia solemna pen t ru sane ta t ea si indelunga v ia t i ' a Santiei Sale , ceréndu dela Pă r in t e l e cerescu, câ to te in tent iuni le sân te si nobile ale capului vediutu besericescu se se indure a le duce in depl inire spre m ă r i r e a si p rospe-r a r e a sânte i beserice catol ice.

In fine Români i greco-catol ici au ascul ta tu cu plăcere vocea Archiere i loru loru, car i i-au facutu a ten ţ i la spesele e s t r ao rd ina r i e , ce le a re Pontificele Romanu cu gube rna rea besericei in t regi , si astu-feliu nu si-au prege ta tu a cont r ibu í si o suma mica de ban i spre a se oferi Sant ie i Sale câ s t ipendiu p e n t r u l i tu rg i ' a jub i la r ía . Aees t ' a suma este mica , ce e

Blasiu 1 Januariu 1888.

Partea besericésca.

106 SI SCOLASTICA. Nr. 7.

d r e p t u , déca o cons ideramu in sine si mai ver tosu in raportu cu lipsele besericei universale , dar' este m a r e , déca o consideramu in r apo r tu cu impregiurar i le si lipsele besericei nós<re greco-catol ice, si pentru aceea ea aréta destulu de l impede alipirea Romani loru greco-catol ici c a t r a Capulu besericei catolice si inte-resulu loru viu pen t ru inflorirea acestei beserice.

Amu facutu aces te je r t fe — deca se potu numi je r t fe — cu mare bucur ia , si acés t 'a bucur i a ar' fi fostu si mai mare , déca ele a r ' fi in t impina tu , p recumu n e as tep tamu, ap ro ba re a t o tu ro ru Romani lo ru .

Inse nu asia s 'a in templa tu ! „Telegrafulu R o m â n u " d i n Sibiiu in locu se-si veda de trebi le besericei , pen t ru care mili téza, in pr imulu seu dela 1/13 Sep tembre 1 8 8 7 N r . 8 9 s 'a ames teca tu in t rebi le beser icei nost re greco-catol ice, r ep robându par t ic iparea besericei uni te la Jubi leulu sacerdota lu alu Sant ie i Sale Leonu alu XI I I , si in specie condamnându colectele de ban i , ce s 'au facutu in archid ieces 'a BÓstra pen t ru S a n t i ' a Sa. Mul t e indruga „Telegrafulu B o m â n u " , si apoi t e rmina cu cuvintele , ca acele colecte seamena cu „a ca r a apa in m a r e " , si de aceea „Români i greco-catol ici , mai bine se adune bani p e n t r u scólele si besericele din epa rch i ' a loru . . . . s i a tunci voru dovedi, ca mai an ta iu suntu români , apoi pap i s t a s i " .

Mer i t a se ne opr imu pucinu la aceste aser ţ iuni si la al tele, car i se afla in numerulu c i ta tu alu „Telegrafului R o m â n u " .

Ori-cine cunósce m a c a r u din audi te nepre t iu i te le colect iuni de p ic tur i , sculp tur i , manuscr i se , an t ic i t â t i , si a l te obiecte, ce se conserva in şalele V a t i c a n u l u i ; or i -cine cugeta la numeru lu celu m a r e alu persóneloru ap l ica te pen t ru supravegh ia rea aceloru colectiuni, si la numeru lu e s t r ao rd ina r iu alu oficialiloru si d igni tar i loru besericesci, de car i P a p ' a a re lipsa in gube rna rea besericei universale , si p re cari i in t re t iene din casse t ' a s a p ropr ia , si-va poté face i nda t a o idea despre sumele enorme, ce P a p ' a t r ebue se le speseze in fia-care anu . Dupa-ce insa P a p ' a n u a re nice ave re inmobi la , nice fonduri mar i disponibile, de sine u rméza , ca acele spese t r ebue se se acopere din con t r ibu id le benevole ale credint iosi loru de pre to t a suprafaci 'a pamentu lu i . De aceea cându si Romani i greco-catol ici a u cont r ibui tu de asta data o mica suma spre acoper i rea ace loru spese, ei n u au ca ra tu apa in m a r e , ci si-au impl in i tu o detor in t ia cres t inésca facia de Capulu sup remu alu Besericei , p re care tot i catolicii au obl iga ţ iunea mora la de a-lu sprigini ch iar ' si cu j e r t f e mater ia le .

Deca Pontificele Romanu nu s ' a r ' folosi de colectele de bani românesci pen t ru la t î rea catolicismului in Român i ' a , Bu lga r i ' a si Se rb i ' a , ci pen t ru in tó rce rea necres t in i lo ru din to ta lumea la cres t inismu, a tunc i

„Telegrafulu R o m â n u " „nu a r ' ave cuvinte de a-i lauda prevederea si s i l int i 'a , ce si-o dâ, câ se corespunda inal te i sale c h e m â r i " . Se intielege de sine, câ td te aces tea se afirma, pen t ru -câ se ni se a r e t e , câ pre Pontificii Roman i nu-i ddre de locu de sor tea necrest ini loru, ci td ta luc ra rea loru ei si-o concent reza a supra crest ini loru necatol ici , p re cari se nizuescu a-i aduce in sinulu besericei catolice. Afle deci „Telegrafulu R o m â n u " , câ Pontificii Roman i t o tu -de -a -un ' a au corespunsu acelei inal te chemâr i . I s to r i ' a este m ă r t u r i a despre zelulu Pap i lo ru in lă ţ i rea creş t inismului . In veaculu alu V I santulu Gregor iu mare le a t ramisu mai mulţ i că lugăr i in B r i t a n i ' a , car i au intorsu p re Angli la c red in t i ' a lui Chr is tosu . In veaculu alu VI I santu lu Ki l ianu, care a fostu t ramisu de P a p ' a Conone, a incres t ina tu pre F r a n c i . In veaculu alu V I I I o m a r e pa r t e din G e r m a n i ' a s 'a in torsu la cres t inismu pr in zelulu sântului Bonifaciu, p re care- lu t ramisese P a p ' a Gregor iu alu I I . In veaculu alu IX P a p i i au cont r ibui tu la inc res t ina rea Poloni loru, Dani loru si a Moravi loru . In veaculu alu X I s 'au inc res t ina tu Magiar i i si apoi s 'au in ta r i tu in c red in t i ' a catol ica p r in Episcopi pr imiţ i dela Pontificele R o m a n u . In veaculu alu XI I Adr i anu alu I I inca ina in te de a se sui pre scaunulu Sântu lu i P e t r u a incres t ina tu Norveg i ' a . In tempur i le ma i recen te numai misionari i t r amis i de Pap i i dela R o m ' a au la t i tu cres t in ismulu in Ind i ' a or ienta la , J a p o n i ' a , Ch in ' a si in a l te pa r t i . N u m a i ei au t ienutu si t ienu adeverate misiuni in to te pă r ţ i l e lumei spre a in torce la lumin ' a adeverului evangelicu p re cei ce zacu in u m b r ' a mor t e i . N u m a i Pontificii Roman i potu a r e t â o mul ţ ime de mis ionar i , car i p a n a in dilele nos t re nu numai au in torsu o mul ţ ime de necres t in i la re l igiunea Domnului Chr is tosu , ci asemenea sant i loru apostoli si-au versa tu ch ia r ' si sângele p e n t r u adeverulu religiunei catolice. P e n t r u nemicu p re lume nu au fostu Papi i mai darn ic i , de câtu pen t ru sus t ienerea aceloru misiuni , car i ducu civil isat iunea eu ropeana in j re cele mai b a r b a r e popdre de p re suprafac i ' a pamentu lu i . E r ' deca densii a r ' fi fostu spr igini t i , seau celu pucinu nu a r ' fi fostu împiedecaţ i in aces t ' a i n t r ep r inde re de ca t r a sectele creş t ine necatol ice, a tunc i faci 'a lumei n i -a r ' p resen tâ as tad i o privelisce cu mul tu mai imbucura td r i a .

As i a -da ra „Telegrafulu R o m â n u " nu numai t r e b u e se laude p revede rea si s i l in t i 'a Pap i lo ru in l a t î r ea creş t inismului , ci deca a r ' medi ta seriosu a s u p r ' a acestui fenomenu, a r ' t r ebu i se vina la convingerea sa lu tar ia , câ n ' a r ' s t r ica , se-si schimbe s tapânulu si se se puna in serviciulu altei cause.

„Telegrafulu R o m â n u " se supera p re Român i i greco-catol ici , cându i vede, câ-si golescu pungi le pen t ru P a p ' a dela R o m ' a , p re cându din „vest i tulu V a t i c a n u nu s'a t ramisu nici unu c rucer iu" pen t ru

besericele si scólele nós t re . Afle deci „Telegrafulu R o m â n u " , câ vest i tulu Va t i canu sacrifica cu mul tu mai multu pen t ru beser ic 'a si scóTa romanesca greco-catolica, de câtu sacrificâmu noi pen t ru elu. Inca P a p ' a Piu alu I X sust ienea din casse t ' a sa p ropr ia mai mulţ i a lumni români in colegiulu Atanas i anu din Rom'a , solvindu pen t ru fia-care câ te o mia de franci pre anu . Actualulu Pontifice in t re t iene inca si mai mulţ i români in numitu lu colegiu, si astu-feliu nu in decursulu pontificatului seu, ci numai in decursu de doi ani a da tu pen t ru noi o suma mai mare , de câtu este sum 'a aceea de ban i , ce amu d a t ' o si noi oda tă pent ru elu. Bani i Pontificelui nu s 'au da tu , ce e drep tu , pen t ru zidiri besericesci si scolast ice, da r ' s 'au da tu pen t ru aceea, ce este temel i 'a besericei si scólei românesci , pen t ru preoţi buni si dascăli buni . Déca noi amu cont r ibu i tu pen t ru P a p ' a , si elu a cont r ibui tu si con t r ibue in cont inuu pen t ru noi , — fara a computa capi talulu spi r i tualu , ce l 'am pr imi tu to tu -de-a -un ' a dela elu, — pre candu „or todoxi i " si-au jertfitu odinidra moşiile pen t ru nesce fanarioţ i nesa-tu ra t i , dela cari ei nu au pr imi tu nimicu, de câtu pote u r ' a nedumer i t a in con t r ' a catol icismului .

Ind igna t iunea „Telegrafului R o m â n u " ajunge la culme, candu se cugeta „câ cu bani i aduna ţ i de pre valea Mures iului , a Ternave lo ru si a Oltului se voru în t r ep r inde in Român i ' a , pr in Bu lga r i ' a si Serb i ' a încercăr i fatale de a desbinâ p re fiii unui si acelui p o p o r u " , si câ ch ia r ' si aci la noi adecă in Trans i lvan i ' a inca se va lucra pent ru rea l i sarea unoru p lanur i a t â t u de pecatóse. D a r ' t o t a ind igna t iunea „Telegrafului R o m â n u " este ne în temeia ta . Câci déca P a p ' a nice a ta tu nu cape ta dela noi , câ tu da elu insusi pen t ru noi, nu precepemu, cum i voru mai r emane ban i românesci , pen t ru -cá se faca p r o p a g a n d a pr in t ieri le amin t i t e , si se-si realiseze planurile pecatóse de a intórce la catolicismu chiar ' si p re domnii dela „Telegrafulu R o m â n u ! " . Inse se p resupunemu, câ lucrulu ch iar ' as ia s tâ , p recumu dice „Telegrafulu R o m â n u " , câ adecă bani i românesci „au se fia in t rebu in t i a t i pen t ru la t î rea catolicismului in Or ientu si inca tocmai poporulu românescu este t i en t ' a cea mai de-aprópe a unel t i r i loru V a t i c a n u l u i " , si se vedemu, câ ore po té - s ' a r ' justifica o astu-feliu de t end in t i a din p a r t e a V a t i c a n u l u i ?

Domnii dela „Telegrafulu R o m â n u " , carele este unu o rganu alu Metropol ie i „o r todoxe" din Sibiiu, t rebue se cunósca forte bine, câ sânţ i i P ă r i n ţ i ai besericei grecesci din cele d in tâ iu veacur i , adecă din tempulu acel 'a , cându beser ic 'a or ienta la e ra un i ta cu beser ic 'a Romei , au comba tu tu cu celu mai infocatu zelu si cu cea ma i m a r e nec ru t i a re to te sectele si schismele, car i s 'au ivitu in sinulu besericei catol ice.

Es t e destulu a ceti v ia t i ' a si scrierile sant i loru Pă r in ţ i : I reneu, Atanas iu , Cirilu Ales. , J o a n u Gura -de -au ru , Basil iu, Gregor iu Naz ianzenulu , pen t ru -câ se ne con-vingemu despre acestu adeveru . Aceşti bă rba ţ i s ân ţ i si alţii nenumera t i s 'au espusu chiar ' si celoru mai mar i persecut iuni , numai câ se pôta st î rpi e res i ' a si sch ism'a d in t re creşt ini , si se aducă p re cei re tac i t i in sinulu besericei catolice. As ia -dara pen t ru acei bă rba ţ i vrednic i nu era totu un ' a beser ic 'a ca tol ica cu beser ic 'a Ar iani loru , Nes tor ian i loru , Eu t ich ian i lo ru , Acaciani loru, Donat i s t i loru si a l toru secte, ci ei p r e toti voiau se-i duca in sinulu acelei beserice, p re care o n u m i a u : /uia, ayia, xadolixr) xai ano<i%o~kixi\ ExxĂrjoia. Toti aceşt i sant i P ă r i n ţ i déca a r ' t r a i in dilele nos t re , a r ' combate totu cu acel 'asi zelu sectele si schismele, car i esista acumu in t r e creş t in i , fia acelea lu te rane , calviniane, sociniane, angl icane , ori fotiane. E i de securu nu a r ' fi de p ă r e r e a „or todoxi loru" dela „Telegrafulu R o m â n u " , dupa a caroru inve t i a tu ra m in u n a t a „nu este o s ingura beserica creş t ina , care se nu p ropage inve t ia ture le subl ime ale lui Chr i s to su" . Nu ne permi te spat iulu acestei foi a demus t râ , ce consecint ie absurde s ' a r ' poté t r age din acés t ' a aser ţ iune „ o r t o d o x a " , si ce ba t jocura contiene aceea pent ru F iu lu lui Domnedieu. De aceea ne marg in imu numai a cons ta ta , câ a tunc i , cându „Telegrafulu R o m â n u " espr ima astu-feliu de convinger i , a ré ta , câ elu in cal i ta tea sa de o rganu alu Metropol ie i or todoxe din Sibiu nu ma i calea pre urmele sant i loru P ă r i n ţ i din cele dinta iu optu veacuri ale besericei adevera te , si asturfeliu a t â tu elu, câtu si cei de o convingere cu elu nu mai forméza nici o con t inu i t a te de doc t r ina si de pr inc ip ie cu beser ic 'a cea in t ru adeveru or todoxa , ci au esîtu cu to tulu din sinulu ei. Din con t ra candu P a p ' a se nizuesce a s t î rp i eresiele si schismele din dilele nos t re , elu calea pre urmele sant i loru păr in ţ i ai besericei grecesci , si astu-feliu a ré ta , câ a t â t u elu câtu si cei ce s tau uniţ i cu elu, suntu si as tadi in con t inu i ta te de doc t r ina si de pr incipie cu beser ic 'a din cele dinta iu optu veacur i , si astu-feliu consti tuesçu beser ic 'a cea adeve ra t a alui Chris tosu, ca rea t o tu -de -a -un ' a a lucra tu si in po te rea misiunei sale a t r ebu i tu se lucre cu armele adeveru lu i , pr in misionar i si p r in a l te midildce legitime pen t ru lă ţ i rea creşt inismului si pent ru s t î rp i rea e ror i loru si imparechia r i lo ru d in t r e creş t ini . P a p ' a t iene si as tad i i nve t i a tu r ' a sân tu lu i Augus t inu , carele as tu-feliu vorbiâ in faci 'a Episcopulu i donat i s tu E m e r i t u : „Afara de beser ic 'a catol ica tô te pote se le a iba E m e r i t u , numa i m â n t u i r e a nu. P ô t e avé onore , po te avé sac ramentu , pe te can t â aleluia, pe te r e s p u n d e aminu , pote t iené Evangel iu lu , pote avé c red in t i ' a in numele Ta tă lu i si alu Fiu lu i si alu Spir i tu lui s a n t u , si o pôte si predica , d a r ' nicairi nu-si va poté afla

mântu i r ea , decâtu in beser ic 'a catol ica Aces t ' a inve- j i t i a t u r a a fostu a p r o b a t a si de Conciliulu Constau t ino- j j pol i tanu alu I I dela anulu 5 5 3 , unde se d î c e : ..câ [ in t ru to te u r m â m u p re sâut i i inve t ia tor i ai sânte i | beserice alui Domnedieu, Atanas iu , Hi lar iu , Basiliu, | Gregor iu Teologulu, Gregor iu Nissenulu, Ambros iu , j Augustinu . . . ., si td te celea ce sun tu scrise de ei | cu pr iv i re la c red in t i ' a cea adeve ra t a si la condamnarea ere t ic i loru , le a d m i t e m u " . inse fiendu-câ „or todoxi i" d e as tad i se l auda forte mul tu cu doc t r in ' a celoru d in ta iu 8 concilie, c redemu, ca Telegrafulu R o m â n u " nu va pote ave nici o escept iune in con t ra doct r inei sân tu lu i Augus t inu ap roba t e de unulu din acele concilie. E r ' s tându lucrulu astu-feliu, n imenea nu va pote osîndi t end in t i ' a Pape i de a in torce in sinulu besericei catol ice pre to t i eret ici i si schismatici i , ch iar ' si candu aces t i ' a a r ' fi Român i . Câ ore fire-ar ' folositdria aces t ' a in tdrcere pen t ru R o m a n i si din punc tu de vedere n a t i o n a l u ? e o cest iune ce in „ F o i ' a beser icesca" si in t re impregiurar i le ac tua le noi nu o po temu discuta, desi suntemu convinşi , câ o astu-feliu de in td rce re numa i spre binele t o tu ro ru Romani lo ru a r ' pote se fia.

D a r ' fia linisciti domnii dela „Telegrafulu R o m â n u " câ l u p t ' a în t r ep r insa p r in t r e R o m â n i in favorulu catol icismului , de ca rea a t a t u de t a r e se t emu densii , nu va ave succesu, nici in Bucuresc i , nici in Sibiiu, de-6re-ce con t ra r i i catol icismului d ispunu de nesce a r m e forte poternice , oneste si l ea le ! Candu unu preo tu românu greco-catol icu, ca re a re in ten t iunea se întemeieze o pa roch ia greco-catol ica pen t ru Români i greco-catol ici asiediat i in Bucuresci , a voitu se t iena la Ateneu unu discursu scientificu, si nu religiosu, d e s p r e in te l ig int i ' a omenesca, pr in care voia se combată erori le mater ia l i smului , ce subsapa fundamentele a t a t u a le besericei „ o r t o d o x e " , ca tu si ale besericei catolice, acei con t ra r i au insu l t a tu p r e amint i tu lu preo tu in unu modu a t â tu de neomenosu si scandalosu, in câ tu a r ' cugeta omulu, câ astu-feliu de lucrur i nu s 'au in tem-p la tu in Bucuresc i , cent ru lu cul tura lu alu Romani lo ru , ci in . . . . Vine acumu „Telegrafulu R o m â n u " si sus t iene , câ pr in b a r b a r i ' a si ned rep t a t ea comisa facia de acelu preo tu inofensivu „ne ruş ina rea a fostu plesni ta in fac ia" . Deca din astu-feliu de otielu sun tu făur i te a rme le „or todoxi lo ru" din Sibiiu si Bucuresc i , a tunc i i a s igurâmu, câ o voru duce forte d e p a r t e ! . . . .

Nu vomu mai obosi de a s t a -da t a p r e cet i tori i noş t r i si cu al te principie desvol ta te de „Telegrafulu R o m â n u " in numeru lu c i ta tu , ci ne rese rvâmu a reveni a sup r ' a loru, de-6re-ce cupr indu g rave acuse a s u p r ' a besericei uni te . E r ' acumu se ne aducemu amin te , câ tocmai as tadi , candu a p a r e numeru lu p resen tu a lu „foiei beser icesc i" , S a n t i ' a Sa mare le

') S. Aug. serm. ad caesariensis Eccl. plebem, n. 6.

Pontifice Leonu alu XI I I celebreza l i tu rg i ' a sa jub i l a r i a incung iu ra tu de cei mai aleşi si devota ţ i credint iosi ai sei, i n t r e car i se afla si archierei i provinciei nos t re met ropol i tane . Se ne unimu as i ada ra rogat iuni le nos t re cu rogat iuni le pie ale Santiei Sale si ale Archiere i loru noş t r i , si se ceremu dela Pă r in t e l e indura r i lo ru , ca pent ru meri te le Mielului nev inovatu , ce i se oferesce de Capulu besericei sale, se se indure si milostivesca a lumina minţi le si a moiâ animele t o tu ro ru cres t in i loru , pen t ru -câ tot i se veda neces i ta tea de a efeptui ceea-ce in td te dilele ceremu in s a n t ' a l i turgia p r in cuv in t e l e : „pentru unirea toturoru Domnului se ne rogamu".

Dr. Augustinu Bunea.

O D A cu ocasiunea jubileului sacerdotalii al gloriosului Pontifice Leonu XIII.

La tine cu arddre se 'ndrepta a mea privire O, Roma prea vestita de glorii, de măr i re ! Uimit in cugetare la Tibru stau in locu, Unde alui valu de tine narez'a 'n doru, cu focu, Unde o lume 'ntrega ca 'n timpii de demultu Rostesce salutare, depune al seu tributu.

Ca stânc'a neclatita — tu plina de mândrie Ai induratu fortune si ori ce vijelie Si optsprediece vecuri decandu sau stracoratu Acvil'a ta triumfuri in lume a seceraţii Intona a mea Musa si tu dar adi cu amoru Unu cântu solemnu si veselii unu viersu resunatoriu!

O dî de bucuria, ferice, prea măreţia, Sositu-ne-a plăpânda, eu magic'a -i dulcetia, In animi vedu aprinşii alu iubirii sacru focu, Splenddrea cea străbuna adi in minte mi o revocu Popotele mai tote alu salvării limanu Aflatul'au la Rom'a, la vechiulu Vaticanu.

Pre mine inca dorulu adi dulce me aventa, Acolo unde ceriulu albastru me incânta. Acolo unde pre totu pasiulu poti reaflâ O scumpa suvenire, ce 'n veci no poţi uita — Unde ori si ce columna ti-spune 'n tonu placutu De glori'a stravecbia a timpului trecutu.

Acolo sta si acum in lauri de mărire Urmasiulu lui Sântu Petru, ce 'mparte cu iubire Doctrin'a moscenita, acelu darii pretiosu Primiţii ca o arvuna dela Domnulu Christosu; Devis'a -i e divina si catu elu va custâ: Nu va 'ncetâ Sionulu prin seclii a triumfa.

Poporele falose si multu infricosiate Ascunse unde-su ele tăcute, seuitate ? Avarii, Longobardii, Gepidii marţiali, Si alţii mulţi ce 'n lume trăiau totu triumfali ? Aloru nume din cartea vieţii e lapadatu . . . . Alui Santu Petru scaunu e totu neclatinatu!

Peritau Arianii ce atâte plăgi fatale Adusau preste naea lui Christu cu 'nversiunare! Sau stinsu Monotelitii, tiranii din Byzantiu, Cari insirau creştinii ca pe sclavi in lantiu! Dar ceriulu cu 'ndurare in urma ne-a trimisu Realisarea suava al auriului visu.

Ce timpuri fericite erau acele odată Cand toti creştinii avéu o viétia multu curata; Pe aloru budie sânte unu zimbetu stralucé, Cand mortea cea martira for' pregetu le sose. Priviti la catacombe acolo-su dieci de mii Aloni candide umbre ne sunt vii mărturii !

Geméu ca si helotii de furi'a barbara Acei ce 'n sânta lege trăiau in aloru tiéra, Ca Harpii ne 'ndurate spre ei gâdi, sbiri vinéu, Necunoscându crutiare candii crudu i prigonéu ; Aloru sânge sântu inse seméntia a devenitu, Mii creştini in loculu unui a resaritu !

In dar Trajanu, Nerone si ai loru soci cu 'nganfare In vanu păgâni, eretici juratau resbunare — Ignatiu, Origene, sublimulu Ciprianu — Cu aloru eroi de cruce Iustinu, Tertulianu: Fidele sentinele remasau ne 'ncetatu, Aloru voce divina mirabilu a sunaţii !

Ilustre Pontifice! Tu tare in credintia! Cucernicu milióne ahi teu nume Iu pronunţia; Din polu in polu pamentulu resuna necurmaţii De cânturi rapitóre la Tatalu celu prea 'naltu — Càci si tu dregi for' téma ca unu mart ira indieitu A ta turma enorma ce Christu ti-a daruitu.

Salute dara tie ! Christosu cu prisosintia Spre multi buni ani lungósca a ta scumpa viétia ; Ahi teu dragu jubileu cand adi lu-serbatoresci Cu binecuventare pre noi se ne primesci Ah, stinga-se a ta jale, vrasimasii-ti ne 'mpacati, Ca visulu unei umbre, ca norii resfiraţi !

Adalber ta Pitucu.

Ceva despre fabul'a papisei Joana de Dr. Victoru Szraigelski.

(Urmare).

I s to r i ' a lui Benedic tu I I I adevera tu cà e scu r t a si abia cupr inde doi ani si d iunie ta te , da r a ea cu to te acestea a re o no tor ie ta te , care nu din vin 'a pont i ­ficelui, ci din v in 'a a l t o r ' a a avutu u rmăr i l e cele mai t r is te pen t ru beser ic 'a lui Chris tosu. In cei doi ani si d iumeta te ai pontificatului lui Benedic tu I I I cadu adecă eveniminte de acelea de ale istoriei b izant ine , cari au lasa tu pen t ru to te vécurile u r i n a t o n e urmele cele mai fatale. D u p a ce p a r t e a acés t ' a din i s to r i ' a imperiului b izant inu si a pa t r i a r cha tu lu i Cons tan t ino-pol i tanu e pent ru noi de m a r e interesu nu numai din punctu lu de vedere alu temei nos t re , ci cu mul tu mai ver tosu din unu altu punctu de vedere , vomu considera evenimintele acelea in t r ' o forma ca tu se potè de p ragmat i ca si cr i t ica u rmandu documiutele con temporane si vomu conchide apoi din cons iderarea acés t 'a la imposibi l i ta tea is torica a papisei . Even i ­mintele acelea fatale au fostu

5. Esauctorarea patriarclmlui Ignatiu si untai'a ridicare a lui Fotiu in scaunulu patriarchalu alu Constantinopolei. I n anulu 8 4 2 morì impera tu lu bi­zant inu Teofilu, celu mai de p re u r m a impera tu icono­

claştii, l asandu pre soci 'a sa in veduvîa cu pa t ru orfani minoreni , t re i fete si unu fetioru de trei an i , care câ impera tu por t a numele Michailu I I I . S t a r e a in t e rna si es te rna catu se [iote de desolata a imperiului pre t indea o guverna re forte p ruden ta . L a inceputu t ieneâ p i ' a impera tesa veduva Teodor ' a f rene le guvernare i si o faceâ aces t ' a cu destula p rud in t ia . In da t a la ince-putulu guvernare i sale a manifestaţii dens ' a p rud in t i ' a aces t ' a pr in ace 'a , ca conchiamandu in anulu 8 4 2 unu conciliu la Cons tant inopole a pusu pent ru to tu de u n ' a stavila iconoclasmului si in t ru aducerea a minte a acestui faptu a in t rodusu se rba to rea o r t o -docsiei, care de a tunc ia se t iene in beser ic 'a resar i tu lu i in dominec 'a an t a i a a pares imeloru .

Consilierii cei mai de frunte ai imperatesei e r au Manui lu magis t ru lu seu prefectulu miliţiei, logotetulu (cancelariulu) Teoct is tu, p recum si fratele Teodore i , patr ic iulu B a r d ' a . In t r igeloru lui B a r d ' a le-a succesu inse acuşi , se faca p re Manui lu se se r e t r a g ă dela potere . Acum se pa reâ , câ cuventulu lui Teoct is tu e decidietoriu, si impera t e s ' a si sust ieneâ pre logotetulu, pen t ru -câ 'i cunosceâ c red in t i ' a . B a r d ' a vedea deci , câ pr in unel t i r i nu va pote a junge, câ so r ' a sa se sub t r aga r ivalului seu Teoct is tu g ra t i ' a , si pen t ru ace ' a incepîi, se-si coca i n t r ' a l t u t ipu p lanur i le sale cele ambit iöse . Se desvol tâ acum o lup ta pen t ru frenele guvernare i , si din lup t ' a aces t ' a esi B a r d ' a dupa ca t i -va ani invingutor iu a s u p r ' a sorei sale, pen t ru -câ densulu 'si u r m a r i â scopulu cu o as tu t ia si s ta torn ic ia dia-volesca si nu simtiâ nici unu scrupulu. candu avea se-si alega midilocele. Midiloculu celu mai iu semna tu alu lui B a r d ' a a fostu acel 'a , câ a inceputu a se apropia de t inerulu Michailu I I I , a t ra i cu densulu in re la t iune in t ima si a i-se oferi de povat iu i tor iu . Acuşi 'si cast igâ a sup r ' a nepotului seu o imiuint ia cu mul tu mai mare , decatu cum avea impe ra t e s ' a m a m a . E r a la influinti 'a aces t ' a a ajiinsu B a r d ' a pr in o pu r -cedere, cu care si unu demonii s ' a r ' fi poti i tu m â n d r i in a in tea semeniloru sei. E lu a aruncaţ i i adecă ' p re nepotulu seu p re nes imţ i te in catusiele desfrenarei si l 'a prefacutu pre calea aces t ' a in o unel ta , ca rea densulu o poteâ apoi folosi dupa plăcu. Abia esise t inerulu impera tu din anii neprecepere i , si si-a si cas t iga tu sub conducerea unchiului seu conumele Be -tîvulu (Ms&voTTis). P r e langa ace 'a u rmar i â B a r d ' a scopulu seu si p r in midiloce mai directe . E lu se siliâ adecă a st inge in nepotulu seu pre incetulu si iubirea fiesca si a st i rpi d in t r ' ensu lu to ta inc rederea in bunavo in t i ' a imperatesei mame .

P r e tempulu , candu B a r d ' a 'si incepuse deja in giurulu t inerului impera tu unelt ir i le sale, adecă in anulu 8 4 6 scaunulu pa t r i a rcha lu alu Cons tan t inopole i deveni vacan tu pr in r epausa rea pa t r i a r chu lu i Metodiu . Clerulu besericei din Constant inopolu a scu l t andu de

sfatulu calugar i loru celoru mai cu vedia, p recum si de cehi alu piei impera tese a alesu a tunc ia de pa t r i a rchu cu o gura si cu o inima p re calugarulu Ignat iu , ca re p r e a tunc ia conducea mănăs t i r ea Iui Sa t i ru . Impera -t e s ' a Teodor ' a observandu da t i n ' a s t ravechia a t r imisu in da t a dupa alegere la R o m ' a in numele seu si alu fiului seu o legat iune, care se subs te rna pontificelui Leo IV decretul u de alegere d impreună cu a d u s e l e î nda t ina t e si se aducă de acolo în tă r i r ea nou alesului pa t r i a r chu . Scr isorea impera tesca p reamar i â v i r tu ţ i le cele frumose ale lui Igna t iu si adever iâ , ca alegerea lui a decursu asia, p recum prescriu canonele. To tu astufeliu se dech ia ra ra in t r ' o scr isore si episcopii cei ce e rau a tunc ia aduna ţ i in Cons t an t i nopo lu 1 ) . P r e b a s ' a aces toru documinte si adever in t ie scaunulu apos-tolicu a si recunoscutu fara in t a rd ia re pre noulu pa t r i a r chu .

Pa t r i a r chu lu Ignat iu se si nevoia din to te po­ter i le , se satisfacă as tep ta r i lo ru . E lu e ra seriosu si blând u de o da t a si se siliâ a implini facia cu mar i si mici , cu avuţ i si seraci de o pot r iva tote de to-r int ie le , cari i-le impunea oficiulu a r c h i e r e s c u 2 ) . D a r a facia cu o aula a t a tu de desfreuata ca si cea a lui Michai lu I I I unu arch ie reu conscientiosu t rebuia curendu se ajungă in o posi t iune g rea pres te mesura , si aces t ' a cu a t a tu mai ver tosu, cu catu desfrenulu si i rel igiosi tatea imperiului si a aulei imperatesci lua s u b scutulu lui B a r d ' a dimensiuni d in ce in ce to tu mai mar i .

D a r a Ignat iu mai avea a fara de ace 'a in da t a dela inceputulu pa t r i a rcha tu lu i seu inimici chiaru si in t r e episcopi, si aceşti inimici acuşi 'lu u rmar i au cu unel t i r i le loru. Cati va episcopi si că lugăr i fiindu adecă impin tena t i de ambi ţ iune si de dorulu de a a junge la influintia si la câ rma se r id icară acuşi a s u p r ' a lui Igna t iu si i n d r e p t a r a a sup r ' a lui a t a c u r i n e c o n t e n i t e 3 ) . Celu mai de frunte d in t re inimicii aces t i ' a ai lui Igna t iu e ra Gregor iu Asbes t ' a , m e t r o -poli tulu Siracusei din Sicil i 'a . Caus ' a urei , ce o n u t r i â Gregor iu a s u p r ' a lui Ignat iu , nu se pdte lamur i p r e deplinu. Se pa re , câ si Gregor iu a fostu unulu d in t r e acei prelaţ i consacra ţ i de pa t r i a rchu lu Metodiu, a caroru consacra re dupa pă re rea mul to r ' a d in t r e episcopi si a rch imandr i t i s 'a in templa tu in c o n t r ' a canoneloru , pen t ru -câ nu i-a premersu esaminarea in de ajunsu a candidat i loru . Se pote câ chiaru si Igna t i u s 'a fostu t ienutu de oponenţi i acei 'a si a fostu pre t insu , câ cei ce aveau se se inal t ie la demni tă ţ i

1) V. Nicol. I ep. 5 «Serenissimis ad Mich. an. 862. 2 ) V. Nicet. Vita s. Ign. (Mansi p. 221. 224). 3 ) Libell. synod. Pappi n. 148. (Fabric. Bibi. gr. XII. 417 ed.

Harl.): xaif ov cpi'kaoyjcic xevodoţîcc irrioxonoL nvic, xal ftovaţovra; xov(pi±6/Aevoi ov ftergiio; XQovvt fiaxovi tarct-alaaav. Nicol. I. ep. 1. (Mansi XV. 159): quidam invidiae facibus accensi et superbiae tastu arroganter elati.

besericesci , mai an ta iu se se esamineze cu o sever i t a t e mai m a r e . Scimu adecă a t a t ' a , câ p re Igna t iu m a i t a rd iu inimicii lui 'lu învinuiau cu ace 'a , câ densulu a r ' fî de roga tu premergutor iu lu i seu Metodiu si pen t ru ace 'a a r ' fi asemenea unui ucigasiu de t a t a 1 ) . S i ra -cusanulu p re langa ace ' a va fi comisu si insu-si unele va temar i de ale canoneloru, car i voru fî fostu apoi lui Igna t iu de ajunsu, câ se purcéda in con t r ' a lui . I n t r e altele se vede, ca Gregor iu Asbes t ' a a asiediatu fara scirea si invoirea pa t r i a rchu lu i p re unu Z a c h a r î a in scaunulu episcopescu alu Taormine i de pre insu l ' a S ic i l ie i 2 ) . M a i de pa r t e Gregor iu insocitu de episcopii P e t r u de Miletu si Eu l amp iu de A p a m e ' a a facutu chiaru si ace 'a , câ s 'a opusu promot iunei lui Igna t iu la pa t r i a r cha tu , si la consac ra rea aces tu i ' a scolandu-se a s u p r ' a lui l 'a numi tu unu lupu, care cérca, se intre in beserica in contra canoneloru 3)- Acestea to te voru fi i ndemna tu pre Ignat iu , se urdiesca unu procesu cr iminalu in con t r ' a lui Gregor iu si a sociloru lui

D a r a Gregor iu si cei doi soci ai lui nu b a g a r a in sema purcederea acés t ' a a pa t r i a rchu lu i , ci o rga-n i sa ra acuşi o adeve ra t a schisma in con t r ' a lui. P a ­t r i a rchu lu recurgea Ia to te midilocele, car i i -aru fî potu tu induplecâ la s u p u n e r e , c ) d a r a in desier tu . In desier tu 'i ci ta in a in tea sinodului s e u 6 ) . E i n u aveau gr igea canoneloru si a s inodeloru, ci se siliau din respute r i se aduca p re Ignat iu in suspiciune la poporu si mai alesu la poternici i d i l e i 7 ) . Igna t iu nu mai avii deci, ce se faca, decatu se t iena unu sinodu, in care Gregor iu fu acusa tu cu schisma si cu a l te cr ime, si dupa ce s 'a aflatu de vinovatu , fii depusu din archiepiscopia. Sinodulu aces t ' a s 'a t ienutu in anulu 8 5 4 8 ) .

Inse Gregor iu Asbe t ' a dechiarâ acum sen t in t i ' a acés t ' a de necanonica si apela la scaunulu apostol icu, si o facù acés t ' a provocandu-se la canonele aduse in conciliulu din Sa rd ic ' a (343 ) , pr in car i scaunulu

') Anastas. Praef. in concil. VIII (Mansi XVI. 3): quod Pa-triarcba Ignatius derogator esset Methodii et idcirco quasi parricida habendus.

2 ) Symeon. Mag. de Mich. et Theod. c. 32 p. 671 ed. Bonn. 1838 : Sia re XOÌ.ÌM dk'ka >.aì Sui rò TICCQ evooiav x E I Q 0 T 0 V > ! A C I L

Za/aoiav, ròv TOV TraTQiaQxov Me&odîov îr^og 'Pw/jaîov UTroOTaXh'Ta TTfìcOlìvTSQQV. Nicol. I. ep. 11. »Innumerabilium» (Mansi XV. 263): Primum quidem, quoniam quando Zacharias, qui se praetendebat Episcopum etc.

3 ) Nicet. 1. c. p. 232. 4 ) Anastas. 1. c. p. 23: Sane restiterunt hujus (Ignatii) promo-

tioni quidam perpauci episcopi, inter quos erat Gregorius Syracusanus, eo quod eos propter diffamata et publicata nonnulla crimina in sacerdotio rite ante refricationem in eos illati judicii se non posse recipere canonica sit ac miti ratione profatus; propter quae, quia Illa satis-factione non abluerunt, merito postea ab eo et synodo abdicati sunt.

5 ) Nicet. 1. c. 6 ) Styliani Neocaes. ep. (Mansi XVI. 428): o'vq o TTCCTQI-

rxQXtjq oitroc nlEiarày.iQ avvoSixiiiq troooxa'ktaafAeroQ xal ÓGov f;Sst xTEQaTiEiaş aţiiuOac — fttţjaTrsvo'ai ovx taxvas.

') Nicet. 1. c. p. 232 ur. 8 ) Conc. Ignat. an. 854 (Mansi XIV. 1029—1032); Styl. 1. c ;

Nicol. I. ep. 9. «Quanto majora« (Mansi XV. 325. 228).

Romei a fostu recunoscuţi i de foni supremi! de ape lare 1 ) . P a p ' a Leo I V pr imindu apelarea lui Gregor iu invi ta pre pa t r ia rchu lu Igna t iu , se espuna motivele sentiiitiei sale sinodale, ce a adus 'o a s u p r ' a lui Gregor iu , si se subs té rna prin unu delegaţii actele p rocesu lu i 2 ) . L u -crulu se t r a g a n à , pana ce mor ì Leo IV. D a r a to tu asia a purcesu si Benedic tu III in caus ' a acés t ' a . Si densulu voiá se asculte amendoue par t i le 3 ) , si a m a n a sen t in t i ' a , pana candu s ta rea lucrului nu se lamur iâ p re deplinu prin subs te rnerea acte loru. T r a g a n a r e a acés t ' a a t ienutu mul tu t empu, p recum se vede din t ângu i r ea a m a r a a pontificelui Nicolai! I, ca re a avu tu p a r t e se veda u rmăr i le t r is te , car i le-a avutu t r a ­gana rea acés t ' a binevoi tor ia a antecesor i loru sei Leo IV si Benedic tu I I I 4 ) .

T r a g a n a r e a acés t ' a a causei lui Gregoriu Asbes t ' a e unu faptu istoricu, a carni cause le potemu aflá destulu de usioru. Igna t iu a ceruţii dela Benedictu I I I î n t ă r i r ea sent int iei sinodale farà de a subs te rne actele procesului , si chiaru nici dupa ace ' a nu s'a g rab i tu cu subs te rnerea lorii. P e n t r u acés t ' a ma i t a rd iu inimicii lui l 'au si inviuuitu cu a c e a , cà densulu de locu nu a r ' fi voitu se pr imésca o scrisore a lui Benedic tu I I I 5 ) . Se vede cà densulu in caus 'a acés t ' a nu a purcesu chiaru corectu si astufeliu se temeá, cá nu cumva de oda tă cu în tă r i r ea sent int iei s inodale

') Nicol. I. ep. 9 1. c. p. 225; Styl. 1. c. : txsîvoi Sè yQC'.ţi-liará TS aTtiaTuXav y.ai itqia^uQ "JIQÒC, TÒV x)\vr/.avxa àyiujTccTOV rrÚTirxv 'jPcú,u/;c, ròv [xay.ágiov JÍíovra, ±I¡TOVVTÍQ

ri¡v TTCIQ avrai' ¿xd¿x>¡0iv wg dii&sv ?}§ix>i[iévoi ; Nicol. I. ep. 11 1. c. p. 263: Primum quidem, quoniam quando Zacharias, qui se praetendebat Episcopum, ex parte Syracusani Gregorii et colle-garum ejus Apostolicam Sedem adiit, eorum deposcens renovări judi-cium, hos se in appellatone cañones et eos, a quibus missus exstiterat, fuisse secutos ajebat.

2 ) Styl. 1. c.: xai ò líáirag TIQÒ^ ròv 7iaxQiú(¿yj¡v 'lygáuov 1'yQaxfJsv átiwv U^OOTÍÜMÍ riva ìy. trgooojxou avrov TTQÒQ T{¡V TiQţafîvxkQav íPwixi¡v, OJ¡ av Si nvrov ccva^iá&¡] ra nsgl rovg a/rauariy.ovQ txeivovg.

8 ) Nicol. I ep. 9 I. c. : Et ut Apostolica Sedes in ejus damna-tione cousentiret, ab ipso consacerdote nostro (Ignatio) postulata est. Sed decessores mei b. m. Leo ac Benedictus Sedis Apostolicae mode-ramina servantes noluerunt sic unam partem audire, ut alteri parti nihil penitus reservarent; unius quippe mediator non est.

*) Nic. I 1. c. p. 228 ur. : Undique perpendite, quantum nos nune Ignatio debitores sumus, qui sibi obstaculum et inimicis ejus facti sumus umbraculum ; quamvis nos (Apost. Sedes) non ideo judicium eorum distulerimus, ut ei nocendi jacula praepararent, sed ut sic sen-tentia in hos prolata valetudinem haberet, ut a nobis examinatio praece-deret. — Quod praedicti pontífices (Leo et Benedictus) utriqne parti aequitatem servantes et utriusque lateris audientiam postulantes, Ignatii non firmando sententiam, imo vero interim infirmando inimicis ejus quodammodo manum porrexerint. •— Ouoniam et praefati deces­sores nostri, Leo scilicet et Benedictus, si tale quid diebus eorum Gregorius vel cómplices ejus patrassent, videlicet ut abusi tanto com-passionis et patientiae Sedis Apostolicae circa se beneficio in Ignatium manus suas injecissent, — profecto eos, tamquam ministros inquie-tudinis et ipsos se sole clarius obnoxios ostendentes, sine quavis retar-datione protinus condemnassent et tantum piaculum impietatis eorum destruere ardentissime studuissent. Cf. Nicol. I ep. 11 »Innumera-bilium« 1. c. p. 259.

3) Hadrian. II ep. ad Ign. (Mansi XVI. 52) : Accusationem texuerunt aemuli tui, opinantes videlicet, tamquam in contemptum rev. mentionis P. Benedirti erectus in contumeliam illius nec epistolam ejus suscipere, dicti Dioscori more, consenseris.

se-i sosésca si densului o înfruntare din Rom 'a . P o t è cà densulu a esecuta tu sen t in t i ' a ace 'a si a conferitu a l tu i ' a a rchiepiscopi 'a Siracusei farà de a mai aş tep ta , se veda, ce resul ta tu va ave apela t iunea , ce a facut 'o Gregoriu Asbes t ' a la R o m ' a . P a p ' a Nicolai! I in epis tol 'a sa din anulu 8 6 5 numesce adeca si pre unu Teodoru de S i racus 'a in t re episcopii , car i aveau, se se infa-cisieze in R o m ' a cà represen tan t i ai lui I g n a t i u J ) . P r e acestu Teodoru l 'a asiediatu Ignat iu in scannulu metropol i tani i ahi Siracusei farà indoiéla mai ina in te de căderea sa in tempia ta in anulu 8 5 7 , si astufeliu e forte probabili i , cà sch imbarea acés t ' a a facut 'o pa t r i a rchu lu deja in da t a dupa ce l 'a esauc tora tu p r e Gregor iu Asbes t ' a . Si acum Ignat iu scia prea b ine , cà Asbes t ' a va fi descoperi tu Papei purcederea acé s t ' a necanonica a pa t r i a rchu lu i , p recum a si descoper i t 'o in t ru adever i i 2 ) . Astufeliu si Igna t iu avea se se t éma de sen t in t i ' a Scaunului apostolieu, si pen t ru acés t ' a se stia a subs te rne actele procesului .

E r a de a l ta p a r t e si Benedictu I I I avea cause destulu de impor t an t e , pen t ru -cà se nu grabesca cu aducerea sent int ie i . In a inte de to te scimu, cà B e n e ­dictu nu voia se se a b a t ă dela usulu Scaunului apos­tolieu de a aduce sent in t ia numa i dupa ce s 'au as ­cultaţi i par t i le amendoue si dupa ce s 'a esamina tu de ajunsu decurgerea de p a n a aci a procesului . P e n t r u ace ' a pre t indea si a ş tep ta densulu subs te rnerea ac t e ­loru 8 ) . Afara de ace ' a t rebue se avemu in vedere, cà posi t iunea Scaunului apostol ieu facia cu procesulu lui Asbes t ' a u rd i tu . si p e r t r a c t a t u in Cons tan t inopolu e ra forte delicata. D i smembra rea Siciliei de c a t r a pa t r i a r cha tu lu Romei a implini t 'o in anulu 7 3 3 im-pera tu lu b izant inu Leo I I I , si ea era faptica si pre tempulu lui Benedic tu I I I . Dara înd rep tă ţ i r ea aces tu i faptu nu a recunoscut 'o Scaunulu apostolieu nici candu , ci din con t ra de ca te ori i-se oferiâ numai ocasiune, to tu de Un'a rec lama dela au l ' a b izan t ina ju r i sd ic t iunea pa t r i a r cha l a a s u p r ' a Sic i l ie i 4 ) . Benedic tu I I I de securu nu a abdisu de dreptulu la ju r i sd ic t iunea acés t ' a , ce se vede de acolo, cà Nicolau I, care i-a fostu u r m a -tor iulu nemidiloci tu, inca a rec lamata dreptu lu a c é s t ' a 6 ) . Desi t rebuia deci Benedic tu , se tolereze faptulu acelei d i smembra l i si se t réca cu vederea ned rep ta t ea , ca re se cupr indea i n t r ' en s ' a , a voitu to tus i , se purcéda in cont inu i ta te cu antecesori i sei si se p re t indă in casulu acés t ' a , ca procesulu se se subs té rna la R o m ' a , si acf sen t in t i ' a se se modifice, deca sch imbarea ei s ' a r ' afla a fi de lipsa, dupa ce se va fi esaminatu caus ' a . Benedictu I I I nu a avutu deci nici o causa de a

0 Nicol. I. ep. 8. 1. c p. 211. 2 ) Nicol. I. ep. 9. 1. c. p. 228. 3 ) V. mai susu Nicol, ep. 9. *) V. p. es. Hadr. I. ep. »Deus qui dixit« (Mansi XII. 1077

XIII. 536). 5) Nicol I. ep. 2. 1. c. p. 167.

grăb i cu sen t in t i ' a , ci a avu tu din con t ra cause des tu lu de însemnate , câ se pu rceda in caus 'a aces t ' a cu mul ta p recau t iune si mai incetu .

Benedic tu nepr imindu actele procesului dech ia ra p r e Asbes t ' a si p re socii lui de o cam d a t a numai de s u s p i n s i e r a deciderea causei o amâna , p a n a candu voru fi sositu si se voru fi esamina tu a c t e l e 2 ) . D a r a Gregor iu cape tandu scire despre ace 'a , câ procesulu lui in R o m ' a se tragairâza, deveni to tu mai cutedia tor iu si con t inua a combate auc to r i t a t ea p a t r i a r c h u l u i 8 ) , m a elu si socii lui a v u r ă ch ia ru si cu ted ia rea de a despret iu î censur ' a suspensiunei si de a implini in butu lu ei ori ce funcţiune bese r i cesca 3 ) .

Acum au l ' a impera tesca condusa inca de Teodor ' a conchiamâ in con t r ' a malcontent i loru unu sinodu de episcopi. Sinodulu aces t ' a , in care pa t r i a rchu lu nu lua pa r t e , enun t i â a n a t e m ' a a s u p r ' a pa r t ide i schis­mat ice a lui Asbes t ' a . Despre sen t in t i ' a aces t ' a im-p e r a t e s ' a Teodor ' a a scrisu in da t a lui Benedictu I I I in numele seu si in alu fiului s e u i ) . Cu scr isorea aces t ' a a t ramisu impera teYa p re monachulu L a z a r u . Aces t ' a avea se duca to tu o da ta si da ru r i pen t ru Benedic tu din p a r t e a impera tese i si a pa t r i a rchu lu i , se s t r a p u n a actele procesului lui Asbes t ' a si se dee pontificelui tote deslucirile, de car i pontificele va fi avendu lipsa 6 ) . (Va urma)

Corespondintia.

• Prea stimata redactiune! Candu vinu cu tota sinceritatea a ve gratula la intre-

prinderea cu adeveratu de mare lipsa, a „Foiei besericesci" care e menita a astupa o lacuna immensa pre campulu vastu alu Besericei, nu putu totu odată a nu ve aminti ca pana ce tote sectele, tdte societăţile bune rele, si-au organele loru, in cari si prin cari, — si apera interesele loru drepte nedrepte fatia de societatea mare a omenimei, dar ' mai tare si mai vertosu se isbescu cu o vehemintia mai ne amintita in istoria, contra intereseloru •— invetia-tureloru — si temelieloru Besericei nostre dreptu credinciose — in contra carei'a formeza si constituescu societăţi, intre

*) Nicol. I ep. 7.1. c. p. 179 : qui ne sacerdotale officium ante audientiam praesumerent, a beatae memoriae Benedicto Papa fuerant ©brigati. Libell. Ignat. ad Nicol. P. (Mansi XVI. p. 300): l'/eiv aiiTOVCi iipvolav i,sirovQy>]0~cti ìj y-oivuivijOai i) /«i£>oroW;<Ja<.

2 ) Nicol. I ep. 9 1. c. p. 225: Quamobrem interim depositio ipsius a Sede Apostolica non suscepta remansit infirma, dunque idem Gregorius per legatum suae partis Zachariam nomine Sedem agnovisset Apostolicam in sua depositione nullateuus consensisse, non gratias egit nec a coeptis in jam dictum fratrem Ignatium saevientibus contumeliis conquievit, sed benignitate Dei et patientia Sedis Apostolicae in superbiam abutens in ipsum videlicet Ignatium Patriarcham suum rediviva jacula impietatis irreverenter exacuit.

s ) Nicol. I ep. 9 1. c. : Quin potius et adversus Sedis istius decreta contumax esse non destitit. Libell. Ign. 1. c. : toivavriov KTrav 7tenou]xao~i TT(JIV Xv&)jvai avrovg.

4 ) Nicol. I ep. 8 1. c. p. 208: Ecce enim scripta vestra missa ad antecessorem nostrum, quae penes nos recondita servantur, quosdam partis Gregorii Syracusani congregatis Episcopis etiam absente fratre nostro Ignatio vos anathematizasse testantur.

3) Stylian. 1. c. Vita Bened. Ill (Mansi XV. 109).

ai caror'a membri se afla, dorerei nu putini fii si de ai Besericei nostre, cari amagiti de nisce ore carev'a interese vile pamentesci — lapadandu-si interesele sale vitali si a scumpei loru naţiuni, s'au unitu cu sectele infernului pentru dărâmarea—stricarea si ruinarea temelieloru puse in funda-mentulu Besericei de părinţii, consângenii si amicii loru, cari stau si se uimescu in ceriu de lupt'a gigantica ce au redicatu-o asupr 'a mamei loru scumpe, in contr'a Besericei lui Isusu Christosu. Noi nu aveamu pana acuma unu organu in care se ne aperamu interesele Besericei nostre combătute nu numai de alieni ci chiar' si de fiii sei! Acumu inse la supremulu tempu ivinduse acestu organu, de doue-ori ve salutu, poftindu-ve durata lunga, invingeri strălucite in luptele, cari nu voru fi rare si cari voru cere bărbăţie statornicie si eruditiune multa pre campulu bătăliei.

Susu dara la lucru! se falfaie,dara standardulu dreptăţii si alu adeverului, care au invinsu iadulu, si in contr'a carui'a neci portile lui nu se voru potè lupta cu succesu.

Susu! ca insusi Rescumperatoriulu a disu — acel'a care a invinsu lumea; „seulative, si mergeţi in tota lumea de vestiti evangeli'a".

Susu! ca insusi Christosu v-'a trimisu pre voi; „Eu v'amu alesu pre voi, si v'amu pusu, câ se mergeţi, si se aduceţi fruptu, si fruptulu vostru se remana" (Joanu XV 16) si v'a triinesu insusi in loculu seu: Precumu.ma trimisu pre mine Tatalu, si eu ve tramitu pre voi" (Joanu XX 21).

Susu! la câştigarea sufleteloru perdute ! ca insusi Elu v'a alesu si v'a facutu de conlucratori lui Domnedieu (I. Corint. III).

Fiindu ca in ceriu anca multe lacasiuri sunt gole, si acele striga dupa locuitori, cum ofta angerii dupa noii consoti, cum ii doresce Christosu câ sei stringa la pieptu. Iu manile vostre este datu a cresce si a nutri prin Evan­gelia cetatieni pentru acele locuintie ceresci, a mari cet'a angeriloru si a scade numerulu demoniloru, a face destulu dorintiei lui Christosu.

Dar ' anca candu debue se scie totu insulu, câ prin predicarea cuventului lui Domnedieu, nu numai se crescu si se nutrescu cetatieni noi pentru Patr i 'a ceresca ; ci totu odată se re'noesce fati'a pamentului, si se impoporéza lumea cu fapte nobile si frumose, cari facu glori'a omenimei. Lucra-ti dara si inainta-ti pacea si fericirea familiei, sustarea si inflorirea natiunei, invetiandu pre omeni câ se fia părinţi grigitori, fii ascultători, vecini buni, amici spriginitori, omeni de parola, credintiosi crutiatori, cetatieni supuşi, superiori drepţi, activi pentru binele comunu.

Credu ca ve simţiţi mişcaţi in anima Preavenerabile Redactiune, candu sciti, ca vi s'a datu o moştenire câ acest 'a?! Candu sciti, ca sunteti din cet'a acelor'a, despre cari a vorbitu Domnulu poporului seu Israilu, — pastori dupa anim'a s'a „eca amu datu cuvintele mele in gur 'a t ' a ; eca te amu pusu preste popóra, câ se zidesci si se resadesci". (Jer. I. 10).

Zidesce dara si resadesce, ca de nu vei zidi—vei derimâ, si de nu vei resadi vei sterpi, si atunci „Vai tie, eschiama apostolulu mare — daca nu vei bine vesti". (I. Cor. IX. 16).

Prea Venerabila Redactiune! Candu sum convinsu, ca Preavenerabilulu Cleru ve intimpina pretotindenea cu o plăcere expresa, candu ati venitu se astupaţi lacun'a mare cu edarea acestei foi ecclesiastice, care are de a publica cuventari si tractate din sfer'a elocintiei sacre si a combate tota invetiatur'a falsa si contraria adeveruriloru crestinesci si drepturiloru Besericei clerului si poporului. — Vinu

si eu câ unulu dintre cei mai mici si mai debili viari —, a-ti intinde mana de ajutoriu din poterile mele slabe, si ve tiamitu cu ast 'a ocasiune una predica care de se va afla de destoinica o ve-ti folosi si-o veti publică.

Si acumu salutandu-ve inca odată si stringandu-ve cu căldura manile fratiesci ve rogu pre unulu fia carele cu cuvintele marelui apostolii „Predicaţi cuventulu; mustra-ti, certaţi, indemna-ti cu tota indelunga răbdarea si invetiatur'a" (II. TinO.

Primesca Preavenerabil 'a Redactiune esprimarea stimei si veneratiunei mele.

Lipau la 14 Decembre 1887.

Stimatoriu frate in Christosu Alesandru Nutiu, par. gr. cat.

Recensiune. „Cele optu versuri besericesci cu stichdvnele si tro-

pariele loru, com{>use in trei voci barbatesci de Serbanu. Opu III. Proprietatea auctorului. Agri'a. Tipografi'a liceului archi-episcopescu 1887".

Acest'a este titlulu unui opu musicalu, ce de curundu a aparutu si alu cărui auctoru este cunoscutu On. publicu si din alte producte literarie totu de natur 'a acest'a. Opulu de facia cuprinde pre 44 pagine formatu mare cele 8 tonuri fundamentale cu apertinentiele loru, apoi catra sfersitu sfetiln'a Pasciloru, Santu este Domnulu, si o pripela,

Lasamu barbatiloru de specialitate si mai acasă in de ale musicei, câ se judece câ mai competenţi decatu noi, si se-si de părerea in ce privesce valorea musicala a acestei scrieri, amintimu numai in trecatu, câ cântările suntuintogmite pentru Tenorii I, Tenoru I I si Basso, melodiele, desi simpli­ficate, nu si-au perdutu din originalitatea si form'a caracte­ristica si propria cantariloru ndstre besericesci, genulu tonului (Tonart) este usioru, Tenoru 1 nu merge mai susu de catu pana la g, er' Basso nu se scobdra mai josu decatu pana l a g ; rithmisarea, impartirea in tacturi, aplicarea pauseloru, intonarea, depărtarea intervaleloru este corecta si cea usitata in cântările chorale besericesci.

Cea ce voimu noi se cautamu este, deca pote se fie de ore care folosii seau valore practica intre imprejurarile nostre de astadi unu opu de feliulu lucrarei, ce o avemu inainte? Cu privire la cantulu besericescu afiamu in Conciliulu nostru provincialii I la T i t : VI. C. IV intre altele urmatoriele: „spre usiorarea invetiarei cantariloru sacre si spre intro­ducerea si conservarea uniformitatei in acele, Sinodulu decide câ potendu fi se se compună in note musicale cele 8 versuri cu variatiunile loru introducanduse la tote institutele de invetiamentu din acesta Provincia besericesca".

Constateza asia dara Conciliulu, că astadi precum stau lucrurile, invetiarea cantariloru ndstre besericesci este unu lucru forte cu anevoie, si că lipsesce o uniformitate in cântări, cari doue neajunsuri pretotindenea simţite se potu inlaturâ prin compunerea in note musicale a toturoru cantariloru besericesci.

Si fora indoiela câ asia stau lucrurile. Si eta pentru ce. Cântarea besericesca are după natur 'a s'a menirea,

câ se ridice splenddrea si frumseti'a cubului divinu, se-i de o facia mai serbatoresca, se inaltie si asia dicundu se invese-lesca si entusiasmeze aniinele credintiosiloru, si se-i pre-dispuua câ se asiste cu reverinti 'a si pietatea receruta.

Acestu efectu 'Iu va produce cântarea atunci, candu se va ţiene strinsu la melodiele besericesci, candu esecutarea si aplicarea acelora nu va fi lăsata in buna plăcerea si

vointi'a fiecărui chiematu si nechiematu, candu va fi eschisa possibilitatea introducerei si folosirei unora melodii profane si modulatiuni teatrale, cari vatama gravitatea si cuveninti'a cantariloru sacre si in sfersitu, candu cantorii voru ave la indemana unu midîlocu, de care folosindu-se voru pote mai cu inlesnire incunjura „strigările necuvenintidse" si nu 'si voru „sili firea spre racnire". Totu obţinerea acelui efectu mai poftesce, câ se se ie in considerare si acea câ cantulu este si are se fie in servitiulu cuventului, care împre­jurare nu ierta, câ prin aplicarea unei anumite melodie la unu testu ore care singuratecele cuvinte se se modifice, scurteze, schimonosesca, intoneze falsu seau dora se fie lăsate cu totulu afara adecă nu este iertatu, câ se se altereze fie catu de pucinu intielesulu propriu alu odei seau pesnei ori pronunciamentulu ei.

Toturoru acestoru conditiuni voru pote cantorii noştri se satisfacă numai deca li se va pune in ainte unu formulam, unu regulatoriu fie catu de generalii, in care voru afla statorite melodiele si din cari voru invetiâ ale aplica fora erdre, si fora care normativii seau indreptariu invetiarea corecta a cantariloru este unu lucru forte cu anevoie. Fora se insiru si aretu in specialu tote greutăţile, cu cari a re se se lupte atatu celu ce invetia pre altulu, catu si discipululu care voiesce a-si insusî melodiele si pre acele ale aplica corectu, aniiutescu senguru numai acea, câ tote greutăţile vinu de acolo, câ suntemu necesitaţi in lips'a de nesce indreptare musicale se ne folosimu in predarea si invetiarea cantariloru de metodulu asia numitului „vorsingen"; care metodu precum-ca este forte nepracticu si nepotrivitu dovedesce împrejurarea, câ in apusu acumu de multa vreme a esitu din usu fiindu versurile cu variatiunile loru compuse in note musicale, si chiar' si la Orientali: Ruteni, Rusi, Greci, Croaţi pana si la Bulgari e tc : aflamu deja imitatu eseinplulii apuseniloru..

Totu din caus'a, câ nu avemu melodiele nostre puse-in note musicale, urmeza si acea, câ in provinci'a nostra besericesca despre o uniformitate in cântare nice vorba nu pote se fie. Fiesce care cânta cum i vine mai bine la socoteala; unii sustienu câ cânta după „banatianfa", alţii dupa „rusia", ma suntu alţii, cari cânta pre „unguria" intrebuintiandu anumiţii melodiele folosite si audite prin oratoriele calvinesci. Nice chiar' melodiele originale,-cari suntu pretotindenea in usu, nu facu in acesta privintia nice o esceptiune. Magistralii in cântări Onoratulu Ciora canto-rulu beserecei catedrale din Oradea-Mare cânta s. e. melodi'a originala a Tropariului dela versulu I forte frumoşii, cu o mulţime de înflorituri, totu acea melodia se cânta pre catu-scimu in părţile Blasiului cu mai pucine înflorituri, dar ' mai accentuatu si mai aspru; er' in părţile Gherlei aprdpe fora înflorituri si mai simplu.

Pentru : câ invetiarea cantariloru se se inlesnesca, er ' melodiele nostre besericesci se fie conservate in originalitatea loru, — pentru-câ se se aducă la cale o uniformitate in cântare si se iesimu din confiisiunea, in carea ne aflamu, este neaparatu de lipsa, precum sustiene si Conciliulu nostru provincialu, câ se se compună cele 8 versuri cu variatiunile loru precum si celealalte cântări in note musicale.

Lucru de sine intielesu este, câ acesta lucrare nu o pote seversi numai unu senguru compositoru musicalu, ci se poftesce câ toti cati i avemu se eonlucre împreuna cu, concursulu si spriginulu cantoriloru noştri mai destinşi.

Auctorulti nostru Reverendissmulu Serbanu a facutu dandu publicitatei lucrarea s'a unu servitiu bunu si vrednicit de tota laud'a causei cantului nostru besericescu, acest'a;

lucrare continuata de catra alţii si mai perfecţionată va produce de securu rode imbucuratdre, de acea o salutamu câ pre unu inceputu laudabilu in literatur'a nostra musicala bese-ricesca, daca potemu preste totu vorbi despre dens'a.

Opulu 'si va eluptâ de securu trecere, noi din parte-ne 'lu recomendamu toturora, si in specia atragemu luarea aminte a barbatiloru noştri de specialitate asupra lui, câ censurandu-se mai de aprope si indreptandu-se erorile si defectele, ce pote le va fi avendu, se se pota afirma câ o lucrare ce merita, câ se fie introdusa in tote institutele nostre de invetiamentu.

Se pote procura dela Auctoru (Szamosujvâr—Gherl'a), cu pretiulu de 1 fl. 50 cr. v. a. Dr. Popii.

P r e d i c a p e n t r u d iu 'a nascerei Domnulu i nos t ru Isusu Chris tosu.

de Dr. Basil iu Hossu.

«Mărire intru cei de susu lui Domnedieu, si pre pamentu pace, intre omeni buna voire«. Luca II, 14.

Ce voci suntu acele, car i le audu venindu din inal t imile cer iur i loru, amestecându-se cu cântecele ange-resciloru i e r a rch i i ? Bucura t e Je rusa l ime , câci unu riu de pace ' t i -va curge in sânu si câ unu to ren tu veni-voru poporele to te la cor tur i le ta le . Tu , care mai ina in te erai s t e rpa si pă răs i t a , vei ave o cununa de fii si nepoţ i . Radica- t i da r a f runtea , câ-ci se aprop ia r e s c u m p a r a r e a t ' a , d iu ' a des t ina ta pen t ru mân tu i r ea genului omenescu. N u mai pr ivi la t r ecu tu , câci m a n ' a Ato tupote rn icu lu i face unu- cursu nou de veacur i . Scola- te din pulvere Sione, s ân t a ce ta te alui Dom-nedieu, câci nu va mai t rece pr in h o t a r e l e f a l e Belial , s 'au omu necura tu si s t râ inu . O s a n ' a , o san ' a celui P rea - ina l tu , carele ni-a da tu noue unu p r u n c u , unu fiu, p re acelu domni tor iu , p re carele 'lu ce rcâmu, p re acelu angeru alu Tes tamentu lu i , carele t r ebu ia se vina, si carele va fi chematu Domnedieulu t a r e , păr in te le vecului veni to r iu, pr incipele pacei . „Mărire intru cei de susu lui Domnedieu, si pre pamentu pace, intre omeni buna voire11, Isusu Chr is ­tosu s 'a nascutu , Man tu i to r iu lu lumei, ascepta tu lu na t iun i loru , dor i tulu profeti loru.

Se ne bucurâmu da ra , iubi ţ i ascul tă tor i , si se se rbâmu cu manga ia re sp i r i tua la d iu ' a an iversar ia a nascere i Domnulu i nos t ru Isusu Chris tosu, pen t ru -câ locu nu a re în t r i s t a rea acolo, unde se serbeza nascerea t i e t i e i . Si i n t r ' adeve ru , cum se nu se bucure omenii , c andu a t â t a manga i a r e au semti tu anger i i , cari au vest i tu pamentu lu i t a i n ' a cea m a r e ? N u iubit i loru, n imenea n u pote lipsi din aces ta p r e a m ă r i r e alui Domnedieu, câci u n ' a si comuna t u t u r o r u este caus 'a sânte i bu­cur ie . Se se bucure d rep tu lu , carele pote acuma dobendi c u n u n ' a e t e r n a ; se se mângâ ie pecatosulu, care le este invi ta tu la i e r t a r e . Cu nascerea lui Isusu Chris tosu s 'a renascu tu in t regu genulu omenescu la demni t a t ea s 'a p ropr i a , la pacea cu Domnedieu , la

pacea cu sine insusi . Aici se incepe o vietia noua sufletésca, cer iur i noue se incepu. Acés t ' a este se r -ba to r ea fericirei nós t re , se rba tore ascep ta ta de p a t r u -dieci de v e a c u r i ; di , ca care a l f a asemenea de cându s ' au inceputu dilele, nu au fostu si nu va resar i . E s t e d a r a o san ta da to r ia a crest ini loru de a celebra cu semtieminte pie, cu recunoscin t ia ca ldurósa aces ta p r e a m ă r i t a nascere , p r in care din umil in t i ' a unei iesle se redica aceea măr i r e , căreia se inch ina ra cu reve-r in t i a nu numai monarch i i pamentu lu i , ci si ange-rescile corur i . Daca noi serbamu cu a t â t a pompa nascerea Domni tor iu lu i n o s t r u ; daca in semnu de recunoscint ia si iubire manifestamu dorint iele nos t re s incere pentru binele par in t i loru noşt r i in d iu 'a n a s ­cerei l o r u ; cu ce p ie ta te nu vomu onora nascerea bunului nos t ru man tu i to r iu , carele invingendu p r e inimiculu infernalu, ni-a deschisu noue porţ i le p a r a ­disului, facéndu-ne pă r t a ş i domnedieirei s ' a le? Isusu Christosu s'a nascutu in carne pentru-ca noi se ne renascemu cu densulu in spiritu; a luatu asupra-si natur'a nostra, pentru-cá se ne fie scara pre carea se ne suimu la eternulu seu Părinte. — E c a semt ie-mintele cu cari t r ebue se p r e a m a r i m u aces ta ta ina .

P roved in t i ' a domnedieésca, iubi ţ i ascu l tă tor i , in to t e vécurile s 'a ingr igi tu pr in mul te midiloce de mân tu i r ea genului omenescu, pana candu mai p r e u r m a , in t recaudu to te bună tă ţ i l e si indurăr i le s 'ale, a t ramisu in pe r son ' a Domnului nos t ru Isusu Chris tosu ins 'as i i ndu ra rea la pecatosi , adeverulu la cei pe rdu t i , v i a t i ' a ins 'asi la cei mor ţ i . Aces ta minune nespusa a fostu promisa omeniloru dela inceputulu lumei, si predisa de profeţi in cuvinte si figuri; d a r ' pucini omeni au potu tu pe t runde din mister iulu aceloru a d u m b r a r i la spe ran t i ' a man tu i re i . Nu , esclama p r o -fetulu Davidu, paren t i i noş t r i nu au intielesu minunile t ' a l e Domne , si nu si-au adusu aminte de indurăr i le f a l e ; si pen t ru aceea dice santu lu apostolii Pau lu , câ pucini d in t r e ei au fostu lui Domnedieu p lăcuţ i . — Si totuşi insusi Domnedieu a fostu j u r a t u lui A v r a m u , câ in sement i ' a lui voru fi b inecuven ta te to te p o p o r e l e ; Domnedieu a j u r a t u lui Davidu, câ din sement i ' a lui va r id ica unu domni tor iu , a cărui t r onu va se fia e t e r n u ; Domnedieu a fostu predisu pr in Isaia , ca o ve rgu ra va nasce unu fiu, carele va fi ch iematu E m a -nuilu, a d e c ă : Domnedieu in t r e n o i ; si câ din r a d a c i n ' a lui Je s se va esi o flore de b inecuventare , d r e p t a t e si i n t i e l e p t i u n e ; si cu mul tu mai ina in te a fostu promisu lui J acobu , câ din J u d ' a nu va lipsi nici oda tă dom­ni tor iu , p a n a candu nu va veni ascep ta tu lu t o t u r o r u popóreloru in carele se voru implini profeţiile to te . — D a r a poporulu acela incapa t ina tu si sumetiu n ' a in ­tielesu aces te p r e d î c e r i ; n ' a cunoscutu, câ Tes ta -mentu lu vechiu este numai u m b r ' a celui n o u ; n ' a voitu se intieléga, câ Melchisedec e ra figur'a preoţ ie i

eterne alui Isusu Chris tosu, Avram a insusirei s'ale de păr in te a credintiosi loru ; Isac a sacrificiului seu de pre cruce ; J o b a pat imeloru s'ale. Noue ni-a fostu reserva tu se cunoscemu împlinirea marei minuni . Pen t ru -cà Isusu Chris tosu in t run indu in sine cele doue tes tamente ni-a adusu o a l iant ia noua scrisa, nu pe pé t ra , ci in animele nos t re : a supliniţii legea vechia si dura cu o lege perfecta si pl ina de l iber ta te ; spir i tulu de servi tu te cu spir i tulu adopt iunei de fii, pr in carele dîcemu lui Domnedieu : P ă r i n t e , sângele victimeloru mater ia l i cu unu mielu cu ra tu , carele redica pecatele lumei, carele more pen t ru noi, câ se nu mai t r a imu pen t ru noi, ci pen t ru acel 'a carele a mori tu pent ru noi, si carele prin apele botezului ne-a facutu eredi si par tas i ai imperat ie i sale ceresci . Si asia noi păgânii amu aflatu pr in indura rea lui Isusu Christosu aceea d rep t a t e , care nu-o cercâmu, pre candii Judei i , cari reu o cercau, nu au aflatu-o. Noi dara amu fostu cu Isusu Chris tosu ascep ta rea d r ep -tiloru din teinpuri le vech i ; noi , p re cari ne luminéza credint i 'a lui, p re car i ne unesce ne m e su ra t ' a lui car i ta te , pre car i ne mângâ ia spe ran t i ' a pa t r ie i ceresci , noi servi, soldati , frati si fii lui Isusu Chris tosu lumin ' a nat iuni loru si mân tu i r ea lumei, carele vendutu fîindu, ne-a rescumpera tu , despret iu i tu ne-a onoraţ i i , si mor tu ne-a inviatu.

Pen t ru a venera inse, p recum se cuvine, p e r s ó n ' a eminenta alui Isusu Chris tosu t rebue se escludemu dela densulu, p recum ne invétia marele Leouu , ori si ce neadeveru , fia re la t ivu la n a t u r ' a omenésca, fia la cea domnedieésca ; t r ebue se t ienemu de adeve ra tu ceea-ce ne invétia p re noi santulu J o a n u Evangel i s tu lu , câ intru iuceputu eră Cuventulu si Cuventulu erâ la Domnedieu, si Domnedieu eră Cuventulu, 'tòte prin tr'ensulu s'au facutu si farà de densulu nemica nu s'a facutuJ) ; e r ' de a l ta p a r t e t r ebue se credermi si ceea-ce dice mai la vale acelasi san tu evangel is tu , câ Cuventulu trupu s'a facutu si a locuitu intru noi, si amu vediutu mărirea lui, mărirea ca a unui nascutu dela Tatalu, plinu de daru si adeveru2). In ambele na tur i este acel 'a-si F iu alui Domnedieu, carele p r i -mesce n a t u r ' a nòs t ra , farà de a pierde nemic ' a d i n t r ' a s'a ; reinoiesce câ omu pre omu, r emanendu in sine neiuschimbatu, avendu comuna domnedier i rea cu Ta ta lu . Drep t ' a credint ia pre t inde d a r a câ se mar tu r i s imu p re Domnulu nos t ru Isusu Chris tosu Domnedieu adevera tu si omu adevera tu , egalu cu Ta ta lu in domnedie i re , mai m i d i decatu Ta ta lu dupa omenire ; carele , desi Domnedieu si omu, este totuşi o s ingura persona , unu smguru Chris tosu, p r in un i t a t ea personei ; càci p recumu din sufletu si corpu se compune omulu, asia din sub-s tan t i ' a omenésca si domnedieésca este formatu Christosu. Acestu adeveru l 'a dec lara tu insusi Chr is-

') I, 1 etc. — *) I, 14

tosu d i cendu ; Eu si Tatalu un'a suntemu: cine me vede pre mine, vede pre Tatalu meu, căci elu este in mine. si eu intru elu.

Isusu Chris tosu da ra pen t ru a cura ţ i de pe t ' a cea s t r ăbuna n a t u r ' a nos t ra , a res taura ţ i i na sce rea nos t ra necu ra t a pr in nascerea s'a p reacura ta , m o r t e a a sfarmatu-o cu mor te , a frantu poterea infernului , si ni-a deschisu porţ i le paradisulu i . Se cons ideramu iubit i loru pret iulu imensu a rescumperare i nos t re , a impaciuirei nos t re cu ceriulu. Noue cari oda t ă a m fostu a lungaţ i din fericirile paradisului , car i cadiut i fiindu in cenuşia si p ravu , numai aveâmu nici o spe-r an t i a de v i e t i a : noue pr in i n t rupa rea domnedieescului Cuven tu ni s 'a concesii, câ se ne a r u n c a m u din nou in braciele bunului nos t ru c rea tor iu , se-lu recunoscemu de T a t a , se ne facemu liberi din sclavi, din c a r n e corupt ibi la se ne redicamu la spir i tulu n e c o r u p t i u n e i , se fimu asemenea cu anger i i pă r t a ş i ai mar i re i ceresci .

Pen t ru to te aceste Isusu Chris tosu este noulu Adamu, indurandu-se a imbracâ ca rnea nos t ra , p e n t r u -câ se potemu fi pă r t a ş i ai na tu re i domnedieesci . Adamu celu vechiu ca lcandu superbu preceptulu dom-nedieescu, s 'a facutu sclavu alu p e c a t u l u i : Isusu Chr i s ­tosu supusu legei câ unu servu umil i tu , ne-a r eda tu l i b e r t a t e a ; acela ascul tandu de sfaturile sa tane i , a a t r a su pres te tot i urmaşi i sei m o r t e a : aces t ' a ascul­t andu de Ta ta lu seu p a n a la mor t e si pana la pa t imele crucei , n i -a dobandi tu t o tu ro ru v ie t i a ; acel 'a opu-nendu-se lui Domnedieu, a perdutu demni ta tea n a t u r e i s ' a l e : Isusu Chr is tosu luandu asupr 'as i slăbiciunile nos t re , a red ica tu-o p a n a la scaunele ceresci. L u i Chris tosu inal t ia tu pr in umil int ia i-sa d i s u : siedi de-a drepta mea pana ce voiu pune pre inimicii tei aster-nutu petioreloru fale1); er ' lui A d a m u celu vechiu cadiutu pr in superb i ' a s ' a : din pamentu esti, si in pamentu te vei intorce2).

Inse aceste fapte alui Chris tosu afara de vene-ra t iune mai receru din p a r t e a nos t r a si i m i t a r e ; câci in da ru ne-am lauda noi cu numele de creşt ini , daca nu imi tamu pre Chris tosu, carele pen t ru acea s 'a chematu p re sine cale, pen t ru câ noi se mergemu pe u r m ' a lui.

Si i n t r ' adeve ru , ins 'as i p r u n c i ' a Fiului domne-dieescu nascutu din V e r g u r a p roduce in noi sp i r i tu lu de p ie ta te , avendu de a a d o r a in aceeaşi pe r sona umi l in t i ' a omenesca si mă r i r ea domnedieesca. P r e acela-si , p re carele leaganulu 'lu a r a t a p runcu , cer iur i le si pamentu lu 'lu proc lama de alu loru facutoriu. — Aces ta t a ina inse este si medicina pent ru rane le nos t r e . Candu s t ră luc i rea stelei noue a condusu pre cei t r e i magi la Isusu, ei nu-lu aflara p re densulu domnindu pres te diavoli , s 'au inviandu p re cei mor ţ i , d a n d u vedere la cei orbi , audiu la cei s u r d i ; ci-lu v e d i u r a

') Ps. CIX, 1—2. — *) Fac. III, 20.

pruncu asiediatu in iesle, t ă cu t a si liniscitu sub in-gr ig i rea rnaicei s 'ale. P r iv i r ea acelui pruncu, in carele nici unu semnu a poterei sup rana tu ra l e nu se cunoscea, e r a pen t ru densii o lect iune suprema. In fapta in-vingei'ea in t rega alui Isusu Chris tosu a sup r ' a lumei a avutu inceputulu si finea in umil int ia . R a n ' a superbiei i iostre e ra a ta tu de adenca , inca tu pen t ru v indecarea ei se recereâ umil irea es t rema a unui Domnedieu . Si pen t ru aces t ' a Isusu Chris tosu a luatu a sup r ' a s 'a s lăbic iunea nos t ra , pen t ru aces t ' a a voitu se se faca n u numai vediutu, d a r ' si despre t iu i tu chiaru din leganu i n c e p a n d u ; pen t ru aces t ' a a suferiţii a t â t ea pa t imi , persecut iuni si crucea, pen t ru-câ unu Dom­nedieu umili tu se invetie p re omu a nu fi superbu . P e n t r u aceea, iubiţ i ascul tă tor i , in t ie lept iunea creş t ina n u s tâ in cuvente măre ţ ie si frumose, in d ispute si inves t iga t iun i sublime, ci in umil in t i ' a cea adevera ta , in aceea umil int ia , ca rea a alesu-o Isusu Chris tosu dela leganu p a n a la u l t im 'a r e sp i ra re si la care ne invet ia cu esemplulu seu. Aces t ' a este medic in 'a , ca re v indeca to te ranele , cu rma vani tă ţ i le , corege dat inele cele dep rava te , ape ra v i r tu ţ i le , spera in Domnedieu, se increde in Domnedieu si a ş t ep ta dela E lu to tu binele.

P r u n c i ' a lui Chr is tosu ne este d a r a scola de umil int ia , regula de nevinovăţ ia , forma de b landet ia . Isusu Chris tosu a iubitu p runc i ' a , as ia incatu chiemandu la sine prunci i , 'i b inecuventâ d i cendu : acestor'a este imperati'a ceriuriloru. Si in fapta cine nu privesce cu ochi plini de b u n ă t a t e si iubire la copi i? Cui nu-i se mişca an im ' a la vederea acelei sincere nevinovate n a t u r i ? B inecuven ta t a este deci da t in de a celebra cu nascerea Domnului se rba to rea prunci loru, dandu le loru ca te o aducere amin te , ca te unu daru . Aceste da ru r i , is toriorele povesti te despre magii dela resa r i tu , cântecele col indator i loru, s t eau ' a si vifleimulu, facu, câ acele animi nevinovate se rbandu nascerea Domnulu i , se se rba toresca si ei, si asia se numere aces ta di in t r e cele mai p lăcute ale vietiei loru. Se indulcimu iubi t i loru, dilele prunci loru noşt r i cu plăcer i ones te . Dilele acele t recu asia repede , si Domnedieu scie ce-i a ş t ep ta pre ei in c u r e n d u ! O h vietia a copi­lăriei ca tu esti de f rumosa ! Cum se bucu ra a n i m ' a nos t r a r ecuge tandu la t i n e !

L a aceste se adaugemu, câ Isusu Chris tosu voesce, e r ' santulu Pau lu ne invet ia , se ne re in torcemu la b u n ă t a t e a si nevinovat i ' a pruncesca . P r i n aces t ' a nu se intielege se fimu copii la min te , ci se ne re in­torcemu din nou la aceea s incera si fratiesca iubire , ca re nu cunosce reu ta te , care uita curundu to te va te -mar i le , care nu invidieza pre nime. Acesta p runc ia t r ebue se-o imi tamu ; despre acesta p runc ia dice Isusu invet iacei loru s e i : Deca nu veţi fi asemenea prunciloru, MU veti ave parte intru imperati'a ceriuriloru1).

i) Mat. XVIII. 2—3.

Nascerea lui Chris tosu este da ra se rba rea originei si a mar i re i nost re , care ne a r a t a demni ta tea con-dit iunei nos t re . F iu iu lui Domnedieu imbracandu-se in ca rnea nos t ra , ne a r a t a in ce s t ima mare sun temu noi la Ta ta lu seu, ce locu eminentu ocupamu in t re făpturi le s 'ale. Si pen t ru aceea spre ce a l ta noblet ia ne vomu nisuî noi se ajungeniu, afara de noble t i ' a aceea, care o dobendimu pr in imi ta rea esempleloru lui Isusu Chr i s to su? Aces t ' a este noble t i ' a cea a d e ­ve ra ta , noble t i ' a care maresce mintea , inalt ia semtie-mintele , carea ne despar t iesce de t u r m ' a acelora, car i t ra iescu ca animalele plecaţi la pamentu si u i tandu-s i de acelu ceriu, la care totuşi suntu siliţi a-si redicâ din candu in candu pr ivi rea . Aces t ' a este noble t i ' a , ca re face pe eroulu crest inu, noble t i ' a , care nu vine dela sor te , nici se câşt iga cu han i , cu linguşiri si insielat iuni , ci care vine dela Domnedieu si se câş t iga cu v i r tu tea .

Se can tamu d a r a Domnului o cân ta re noua , se mar imu minunile s 'ale, pen t ru -câ îna in tea lumei intregi a manifestatu pr in Isusu Chris tosu d r e p t a t e a s'a. P r i n Isusu Christosu a veniţii se rupă legatur i le sclaviei nos t re , se vindece câ unu medicu a to tu -potern icu ranele nos t re . O Isuse, nume p rea - san tu , t o t a suflarea se te b inecuv in te ! Tu esti F iu lu lui Domnedieu celui viu, poterea si int ie lept iunea lui Domnedieu, ogl ind 'a nepe ta t a a maesta te i s 'ale, căru ia este d a t a to t a po te rea in ceriu si pre pamen tu , că ru ia se inchina a n g e r i i ; Tu preo tu eterni i , pas to r iu alu pas tor i loru si episcopu alu animeloru n o s t r e ; Isuse, cale, adeverii si v i e t i a ; lumina, care i luminedi p r e to tu omulu ce vine in l u m e ; in t ie lept iune, d r e p t a t e si mân tu i r e , că ru ia a servi este a domni , căruia se cuvine to ta măr i r ea , ouorea si inch ina t iunea in to t i secl i i ! F a , o dulce Isuse, câ numele teu se fia celu din u r m a cuventu esitu de pre buzele nost re in o r ' a cea din urma. Deschide-ne noua calea la munte le Sionului, la ce ta tea Domnedieu luicelui viu, la ceresculu Je rusa l imu , câ avendu- te p re t ine , se fimu si noi din i ndu ra rea t ' a pă r taş i ai marire i t ' a le e te rne . Aminu.

R e v i s t a . t Georgiu Popescu orecandu parochu gr.-catolicu

archidiecesanu in Capeln'a inferiora in protopopiatula Biei, dupa unu servitiu neintreruptu de 37 ani in vii'a Domnului, a repausatu in 15 Decembre a. c. in etate de 66 ani, si s'a immormeutatu iu 17 Decembre an. cur. de catra vice-protopopulu Zacharia Branu asistandu preotimea tractuale. Fi-ai tierin'a usiora si memori'a binecuventata.

(Post'a redactiunei). Du. L. Mare in Madarasiu: Statutele societatei P. inca nu le-amu primitu. Le asceptâmn. Tramite-ne inca si altele.

Partea scolastica. Defecte in poporu.

Numerulu aces to r ' a este m a r e si n a t u r ' a loru este de asia, incâtu impiedeca progresulu , desvol tarea , pent ru ace 'a este de lipsa, câ celu pucinu in t ru edu-cat iunea genera t iune i t inere se ne nisuimu a s terpi acestea defecte.

Loculu pr imu l 'ar ' ocupa dupa pă re rea n o s t r a : indiferentismulu facia de lucru. T r â n d a v i ' a nu este ca rac te r i s t i c ' a poporului nos t ru , da r ' nu e in radec ina ta in elu ace 'a convingere , câ in seclulu presente lucrulu e bas 'a la to te si câ u n ' a societa te , unu poporu fora act ivi ta te via, este p ierdutu . E lu nu s t imeza in de-ajunsu lucrulu, nu scie, câ lucrulu este a r m ' a civi-lisatiunei, câ ace l ' a este u n ' a potere g igant ica , ca rea pleca n a t u r ' a sub po te rea oinenesca, câ este uniculu isvoru pent ru averea unei t i e r i ; cu câtu este mai act ivu unu poporu , cu a t a tu e mai avu ta t i e r ' a .

Deci lucrulu este unu obl igamentu genera iu , cu care este detoriu fia-care membru alu societatei facia de pa t r i ' a sa. Afara de aces t ' a lucrulu forte mul tu inalt ia mora l i t a tea i n t r ' o t iera . Luc ru lu este san i t a t ea sp i r i tu lu i ; elu aduce in vietia una anumi t a ord ine si linişte.

Lucru lu te pornesce si spre ide 'a capi ta l isare i , cea ce e forte sa lu ta r ia pen t ru unu poporu . In t i e r ' a , unde totu omulu lucra , unde lucrulu e st imaţi i , nu se incuiba cavaleri i de cascigu, aca roru inundare numai periculosa pote fi pen t ru unu poporu.

A dou 'a ora nu prea suntemu omenii progresului si ne lipimu prea t a r e de „cum ne amu p o m e n i t a " si ne place a nu esi asia dîcundu din ogasi 'a vechia. „Cum au t r a i tu pa ren t i i nostr i i , si noi vomu t r a i d r e c u m " ! asia li-place m u l t o r ' a a se escusâ. E i d a r ' nu e asia, tempulu acum sbora , sbora cu repediunea vaporului si fulgerului, una t ie ra nu se pote separa pre sine de celealalte, as tadi nu mai suntu mur i chinezesci, si poporulu , care r emane inderep tu , care nu ina in teza cu tempulu , este p ie rdu tu . Deci fia-care mvet ia tor iu se de genera t iune i t inere una asia edu-cat iune , in câtu ace ' a se fia in s t a re a cont r ibui la p romovarea binelui comunu, la desvol tarea pa t r ie i , pen t ru -câ t i e r ' a se se po ta inal t iâ la nivelulu popo-

reloru civilisate si cu acelea se pota emula pre calea progresului . F i a - ca r e se-si cladesca pe t r ic ic ' a la aces tu opu m a r e si se nu ascepte, câ altulu se indepl inesca binele, ce elu insusi pote face. F i a -ca re se se nisuiesca pr in meri tele sale a-si e luptâ puse t iunea in socie ta te , si a tunci apoi in t rega t i e r ' a se va inal t iâ .

Simtiulu fratietatei (din punctu de vedere cres t inu) , inca lipsesce la noi si de aci provinu multele p r e -jude t ie , pa re t i despăr ţ i to r i si ace 'a in t iepeni re in -ghiac ia ta , ce impiedeca mul tu desvol tarea poporu lu i .

Deci genera t iunea t ine ra t r ebue crescută in sp i -r i tulu frat ie tatei . Se simtiesca unulu-fia-care, câ es te membru din marea familia a omenimei, se s imtiesca, câ este detoriu omeniloru, inca si numai pen t ru acea , câ este omu. F i a - ca r e se fia filantropu, iubi tor iu de omeni .

F r ă ţ i e t a t e a , iubirea omenimei, e unu simtiu ma i nou, care s 'a desvol ta tu numa i in tempulu nos t ru si este spre decorea cea mai m a r e a genului omenescu. Astadi grupe de omeni si- dest ineza vie t i 'a spre a c e ' a , câ pre omeni se-i faca mai buni , fericiţi. F r ă ţ i e t a t e a e u n ' a d in t re pasiunile celea mai sublime, mai gloriose si mai neegoiste, ce potu insufletî sinulu omenescu.

Unu defectu m a r e alu poporului nos t ru este si acel 'a , câ pune mare pondu pre spoial'a dinafară; omulu, carele se indestulesce cu aces t ' a si nu a r e gr igia de valorea in t e rna , acel 'a nec ioda ta n u po te produce unu opu seriosu si d u r a t o r i u ; si inca cu a t â tu mai pucinu pote p rogresa acelu poporu , care nu pote s t r ăba t e pana la nervulu lucrului si se lasa a fi rap i tu de spoiel 'a es te rna . Unu poporu da tu spre luxu, ce dorere aflamu ch ia r ' si la poporu lu nos t ru dela sa te , se pote asemenâ , cu unu a r b o r e , p r e carele, ina in te de ce a r ' fi inverdî tu , l ' amu in-frumsetiâ cu frundie verdi s t r ă i n e ; — acestea frundie uepo tendu pr imi dela radecin i nu t r emen tu lu necesar iu , in cu rundu se usucă, si impiedeca ch ia r ' si inve rd î rea p rop r i a a arbore lu i . Aces tea si a l te defecte se po tu de la tu râ pr in una educa t iune buna .

P r i n educa t iune to t e se potu a j u n g e ; educa t iunea pen t ru unu poporu este cea mai ponderosa ces t iune, cu mul tu mai ponderosa , decâ tu pol i t ic 'a . Ce a jungu

legile celea mai bune, deca terenulu nu este prega t i tu , deca omenii nu sciu respecta si iubi legile? — E d u c a t i u n e a este incred in t ia ta invet ia tor i loru . Aces t i ' a implenindu-si ch iamarea conscientiosu, potu face in p r iv in t i ' a a s t ' a forte multu .

Scriptolegi'a propria. Pertractându docenţele in celea de antâiu 3—4 sep-

temâni consecuentu esercitiele limbistice, celea de orientare in spaţiu si cele de mâna, paralelu unele pre lângă altele, & pregatitu din de ajunsu pre elevi la scriptolegi'a propria.

Dîcu, câ sî i-a pregatitu de ajunsu, pentrn-câ prin esercitiele celea limbistice trebue se ff ajunsu pâna acolo, Incâtu se pdta descompune cu usiuratate sî cuscientia de sine ori-ce cuvântu in pârtîle sale constitutive fundamen­tali, cari suntu: sunetele.

Prin esercitiele de natur 'a acest'a li-s'a esercitatu si desvoltatu organulu audiului si a-lu vorbirei pâna intru atât 'a , in câtu elevii de sine incepu a-si cugeta cuvinte si pre acelea le descompunu pâna-ce insi-si li afla sunetele, din cari suntu compuse, infirându-le unele dupa altele cu graiulu asia dupa cum au facutu ele impresiune asupra organului de a audî si dupa cum le-a observatu cu simtiulu audiului.

La esercitiele de orientare in spaţiu li-se eserciteza organulu vediului pâna acolo, in câtu ei observa puse-tiunea, form'a si compusetiunea obiecteloru; er' prin cele de mâna, mân'a si-a castigatu elasticitatea de lipsa asia câtu cu securitate pdte form'a ace'a, ce-i areta organulu "vediului.

Prin acestea pre incetulu a ajunsu la meritulu lucrului. Ajungundu aici fia-are docente si- pune intrebarea, cu care sunefeu trebue se incepu, pre care trebue se-lu desvoltu mai antâiu? La care intrebare i- respunde principiulu „dela usioru la greu" sî „dela simplu la compusu". Mai usioru de desvoltatu suntu sunetele acelea la cari organulu vorbi­rei nu se incdrda in unu modu mai specialu spre a le pote esprime. Atari suntu: i, u, o, a si e.

Pre lângă acest'a trebue se mai aibe in vedere usiu-ratatea, cum se compunu unele din altele, asia d. e. u se compune din impreunarea aloru doi i lasându afara dela ei numai singuru punctele de asupr'a loru; asemenea din o alipindu-i de a drept 'a o trăsura grdsa dela drept 'a spre stâng'a in josu, de de suptu rotundîta câ alui i, se formeza semnulu sunetului a.

Acest'a trebue se o aiba in vedere si pentru ace'a, pentru-câ atunci scfe de unde se incepa elevulu formarea fia-carui semnu corespundiutoriu sunetului aflatu. Ce sci-endu le dâ form'a cuvenita, nu se incurca in hieroglife, si asia devinu in pusetiune de a-si castigâ scrisdre frumosa l a tempulu seu.

Altu-cum la intrebarea de susu i- respunde la mo-mentu „elementariulu". Elementariele usuate in scdlafiendu

întocmite mai tdte dupa metodulu scriptolegiei, multu pu-cinu observa principiele de mai susu „dela usioru la greu", si „dela simplu la compusu". Astufeliu elu la priin'a pri­vire i- spune, câ cu care sunetu se incepa.

Mai departe fora a cade in cutare ori cutare pecatu didacticii, Iuându in consideratiune usiuratatea pronunciarei suneteloru cu organulu vorbirei, precum si usiuratatea for-marei semneloru loru corespundiatorie, cu consciinti'a liniş­tita pdte desvoltâ mai autâiu sunetele: i, u, o, a si e, caror'a la tâmpulu seu le dâ numele de vocali originali. Pentru-eâ ajungundu elevii odată in posesiunea loru, au deja unu feliu de materialu cu care se ajuta la formarea de cuvinte compunândule din sunetele acestea desvoltate. Totu cu ajutoriulu loru se ajuta nespusu de multu si la desvoltarea celoru alalte sunete, de dre-ce de lângă unulu cunoscutu se desvdlta celu necunoscutu mai usioru.

Premitiendu observatiunile acestea ani ajunsu la pun-ctulu celu mai greu, la desvoltarea ins'a-si a suneteloru.

a) D e s v o l t a r e a s u n e t u l u i L

Aici docenţele si- alege unu cuvântu, care se se in­cepa cu sunetulu i, d. e. icu, inu, ileu. Cu ori care din cuvintele acestea, prin intrebare formeza o dîcere, asia d, e. din ce este facutu ileulu, tu N. ? „Ileulu este facutu din fieru"! Ce a-ti facutu acum tu, N. ? Din ce stâ dîcerea, N ? Din câte cuvente stâ dîcerea acest 'a: ileulu etc. tu N ? Care este cuvântulu antâiu, tu N? Care este alu doilea? alu treile? Care este alu patrule cuventu, tu N.? Care este alu cincile cuvântu, tu N. ?

Inca una-data! Care este cuvântulu antâiu din dîcerea: ileulu etc., tu N. ? Ileulu! Asia es te !

Ascultaţi, cum voiu pronunciâ eu cuventuln acest 'a : i-le-ulu ! Esprima cuventulu acest'a intocma cum l'am pro-nunciatu eu, N.! De câte ori ai respiratu pâna cându ai pronunciatu cuvântulu i-le-ulu, tu N ? Asia dara din câte silabe stâ cuvântulu i-le-ulu, tu N. ? Care este silab'a antâia, tu N? Pronuncia-o singuru, tu N . ! Inca una-data, tu N ! Acum cu toti in choru: i! Inca una-data cu toti pre lungu: i!

Ce a-ti observatu voi acum cu organulu audiului, tu N? Cum suna sunetulu pre cari l'ati observatu, tu N ? Inca una data cu toţii t a r e ! incetu! La care cuvântu a-ti observatu sunetulu i, tu N. ? Unde a-ti observatu sunetulu i in cuvântulu: ileulu, tu N .?

Cugetaţi acum si aflaţi voi insi-ve cuvinte, cari se se incepa cu sunetulu i!!! Aflându elevii cuvinte incepetorie cu i este semnu câ ei deja lu- sciu destinge cu organulu audiului de catra cele-alalte sunete din cuventu.

Dupa acest'a, câ se se convingă si mai bine, câ ei lu- sciu destinge, i- provoca se afle cuvinte de acelea in cari sunetulu i se se auda la midîloculu cuvântului.

Dupa ace'a i- provoca se afle cuvinte de acelea, in cari sunetulu i se se auda la finea cuvântului.

Succediendu-i probele acestea este convinsa pre de plinu, câ elevii lui au cunoscintia despre sunetulu i, lu- sciu observa si destinge cu organulu audiului, de câtra alte sunete.

Acum se vede insemnatatea esercitieloru verbali ori limbistice.

Treeundu preste greutatea acest'a, purcede mai de parte l a :

b) S c r i e r e a s e m n u l u i p e n t r u s u n e t u l u i. Pentru sunetulu pre care l'amu desvoltatu numai

acum, si pre care l'ati observatu cu audiulu, avemu unu seninu. Semnulu acel'a vi-Iu voiu arata acum indata. Fiendu-i tabl'a leniata frumosu, lu- si formeza inaiutea ochi-loru, dara de modelu: i.

Acest'a este semnulu sunetului: i Dupa ace'a lu- descrie prin intrebari cam asia: Din

ce sta semnulu acest'a, tu N.? Din câte trasuri stâ sem­nulu acest'a tu N ? Cum este trasur'a antâia. tu N. ? De unde o am inceputu, tu N ? Cum este a dou'a, tu N. ? De unde am inceputu a trage, tu N. ? Ce am facutu cu ea, câudu am ajunsu in lini'a din josu, tu N. ? Cum stau intre sine trasur 'a antâia facia cu a trei 'a tu N? Paralelul Unde jace punctulu? Câtu de departe in prolungirea tra-surei celei grose, N. ?

Semnulu acest 'a se ve revoce in memoria totu de a una pre sunetulu i de câte-ori lu- ve-ti vede!

In unele scole se afla maşina de lectura. In ce stâ masîn'a ace'a o scie ori care docente. De ace'a provoca pre elevi se vena la mesa si se afle pre semnulu sune­tului i dintre celea-lalte semne. Asemenea se-lu afle si dintre semnele de pre tabel'a parietala. Succediendu-i probele acestea este semnu, câ ei acum la rendulu seu l'au observatu destulu de bine cu organulu vediutului, a facutu impresiune asupra lui si câ acum lu-sciu destinge dintre alte semne.

Dupa acest'a nendu-le pregătite tablitiele, la comanda le scotu afara, le lasa pre scaune, si- ieau pusetiunea la scrisu si dupa dictatulu docentelui lu- scriu. Acum pre­tinde câ pre dr'a venitoria se-lu aducă câ ocupatiune. Repetiendu-lu pâna cându lu- voru forma corectu. Ase­menea se pote vede aici acum insemnatatea esercitieloru de mâna. G. Munteanu.

Ce însemnătate are legendariulu in scól'a poporala si cum se tractéza?

Legea de instrucţiune prescrie pentru scól'a poporala elementara o multîme de obiecte de invetiamentu, cari suntu indispensabile pentru o fundamentala instrucţiune si educatiune.

Barbati competenti in materia de instrucţiune si educatiune s'au pusu pre lucru si ni-au datu g a f a mai tote manualele, cari se ocupa cu tractarea cunoscintieloru, ce se receru in scól'a poporala moderna; mare parte din

| acestea manuale suntu la culmea pretensiuniloru metodico-; didactice.

Dar' desî avemu manuale multe si bune pentru scafa poporala, totuşi şcolarii ducu lipsa de ele; er< editoriloru si autoriloru li-se resplateseu, de multe ori, prea slabu, ori chiar' de locu ostenelele si spesele, ce le-au avutu cu scoterea la lumina a acestoru manuale.

Acest'a trista impregiurare impedeca in modu prea insemnatu mersulu regulaţii alu progresului din scol'a poporala. Dar' nu cu căuşele acestei durerose aparitiuni, fia acelea seraci'a si indiferentismulu parintîloru, fia ele altele, are de a-se ocupa acestu articlu. Ceea ce tienu inse a constata aici este câ: sunt forte rari scolele uostre poporule, a-le caroru elevi se fia provediuti in modu cores-pundietoriu, batar ' si numai cu cele mai necesarie dintre manualele de scola.

Câte suntu s. e. din miile de scole poporale romanesci, a-le caroru şcolari se fia provediuti: cu catechismu, istoria biblica, abecedarul, legendariu, magazinu de teme din computu, geografia si istoria, fisica si istoria naturala etc. ? Astu-feliu de scole suntu forte pucine la numeru. Multe inse suntu de acelea, in cari, afara de abecedariu si le­gendariu, alte manuale nu intalnesci si erasi multe, in cari nice chiar' acestea nu suntu in numeru corespun-dietoriu. Apoi numai bietulu invetiatoriu scie, ce este amarulu durerei, care se causeza prin lips'a manualeloru de scola.

Deci in starea actuala a scoleloru nostre abecedariulu si legendariulu sunt mai numai unicele manuale, pre cari invetiatoriulu le pote tracta dupa tote recerintiele pedagogico-didactice si metodice; desî suntu pedagogi, cari din prin­cipiu nu recomanda folosirea a totu feliulu de manuale pentru şcolarii scoleloru poporale.

In acestu casu inse, deca s'ar' propune câtu de metodicu respectivele obiecte de invetiamentu, ale caroru manuale lipsescu din man'a scolariloru, materi 'a propusa n'au din ce se o deprindă pana la dester i ta te; er ' cu oca-siunea repetitiuniloru e de a-se face propunerea mai câ pre nou si erasi si cu acest'a ocasiune o deprindere cum se cade, fara de manualu, nu se pote nici de cum esecutâ.

De aceea ar ' fi forte binevenitu si la noi unu legen­dariu, dupa mustr 'a celui germanu de Eochow si dupa a celui magiaru, lucratu de Dr. Emericzy Geza, Gyertyânffi lstvăn, Dr. Kiss Âron, si aprobatu si recomandatu de Esc. S'a domnulu ministru de culte si instrucţiune, pentru scolele magiare cu unu singuru invetiatoriu, de cari si noi Românii aveinu mai multe. Acestu legendariu servesce, atâtu câ carte de lectura, câtu si câ carte de invetiamentu, de ore-ce elu, afara de religiune si computu, contiene minimulu materialului din geografia, istoria, constitutiunea patriei, istori'a naturala, antropologia (higien'a), fisica, gramatica, sintacsa, stilistica si din legeudariulu propriu. Materialulu din acestu manualu este grupatu dupa anii de scola si dupa luni.

Unu astu feliu de legendariu, in impregiurarile nostre actuale, ar ' suplini in modu forte favorabilu lips'a multoru obiecte de invetiamentu.

Pana candu inse vornu ave si noi unu atare manualu seau pana candu vornu fi fericiţi a inlaturâ lips'a de cârti din seoTa poporala, ceea ce la totu casulu se vâ intemplâ mai târdîu, suntemu necesitaţi a tiene contu de impregiu­rarile nefavorabile din presentu si a-ne conforma loru.

Fiindu-câ dara abecedariele si legendariele suntu, precum am amintiţii mai susu, aprope unicele cârti, cari asta-di ajungu in manile scolariloru din scol'a poporala, ni se si impune datorinti'a, câ acestea se le tractamu dupa tote regulele si cu cea mai mare tragere de inima din tdte punctele de vedere, câ prin o atare tractare raţionala se suplinimu, incâtu numai se pote, lips'a altoru cârti si câ din acest'a tractare se resulte celu mai mare folosii posibilu pentru viitoriulu tinerimei din scola.

Legendariulu seau cartea de lectura, impreuna si abecedariulu, conformu scopului maretiu, ce voimu a-lu ajunge cu ajutoriulu loru si merita, in adeveru, o tractare câtu mai bine ingrigita. Câci, proprie, ce misiune are legendariulu? Elu, cuprindiendu in sine schitie, scrise frumoşii si in forma de articlii detaiati, din toti ramii invetiamentului, fiindu unu feliu de encyclopedia, are de scopu a invetiâ, prin o buna tractare, pre şcolari: a ceti la intielesu, a cugeta logicu, a vorbi limb'a materna corecţii, a se deprinde cu ajutoriulu lui in scrierea ortografica si in compositiuni stilistice, a-si apropriâ cele mai neincungiuratu necesarie cunoscintie despre lume si in specia a -i face pe şcolari se indragostesca cetitidu, care este unu isvoru nesecatu, ce-si reversa cu prisosu undele s'ale binefacatdrie preste mintea, in inia si vointi'a celoru, ce au fostu aduşi in positiunea de a-lu iubi si pretiui dupa meritu.

Scopulu legendariului, precum se vede, este din cele mai măreţie. Dupa-ce amu vediutu ceea ce legendariulu cuprinde in fondu, se vedemu si form'a, in care suntu espuse diferitele parti, din cari consta elu. R. Simu.

(Va urma).

II Caracterulu Româniloru vechi, câ poporu in

genere. 2. Nutrirea dela lupoica. Se scia, câ pre langa

uutrementu, copilulu mai suge cu laptele mamei si multe însuşiri fisice si morali, bune s'au rele, dupa natur 'a mamei. De-ace*a se pune atâta pretiu pre prim'a nutrire a copilului si s'au scrisu cârti întregi in contra laptârei prin doice, a caroru caracteru de comunu este dubiu s'au chiaru si stricatu si moralitatea ruinata. De-ace'a se recomanda nutrirea si ingrigirea copilului in stadiulu primii mamei, seau daca nu se pote acesta, atunci alegerea nutritorei se se faca cu scrupulositate, refiectându la însuşirile fisice si morali ale nutritorei, cari trecu in natur 'a copilului impreuna cu laptele ei.

I însuşirile aceste fisice si morali ale poporului românu J le-a avutu in vedere traditiunea, candu sustiene despre ¡1 Romulu si Remu, câ la inceputu au fostu nutriţi de o lupoica,

va se dîca cu primulu nutrimentu au insuptu totu o data si natur 'a nutritorei, natur'a lupului.

i Este dar' de lipsa, se cunoscemu mai de aprope natur 'a acestui animalii, câ se potemu face comparatiune.

„Lupulu are semtîri forte agere. Mirosulu, audiulu si vederea suntu escelente. Se dîce chiaru, câ elu nu numai adurmeca, ci si aniirosa in depărtare considerabile, câ percepe misîcarea cea mai mica in depărtare mare si pote destinge si urmele animaleloru.

„Lupulu este animalii forte lacomii, inse in navalele sale, este de totu precauţii si cu grige, si in ori-ce obiectu, ore-cum-va neindatinatu, vede o cursa. Animalele, cari vre se-le prindia, asia le scie surprinde, in câtu arare-ori i scapă, si pre cele mai tari de câtu elu, le supune cu viclenia.

Impinsu de fome, lupulu navalesce orbisiu, si de ace'a o haita de lupi flamândi e periclulu cehi mai mare pentru turme si omeni. In lacomi'a sa, lupulu sugruma adese mai multu de câtu are lipsa si dandui-se ocasiune, face in turme mari daune.

Lupulu e lacomu inse scie si rabdâ si deca nu reusiesce antâi'a-ora cu pred'a, nu se lasa, ci o urmaresce pâna candu in urma totu-i succede.

Bine sciu pecurarii naravulu acest'a alu lupiloru si de aci apoi dîcal 'a:

„Unde-su turme de miei blândi „Suntu si lupi merei flamândi!"

„In caşuri estreme lupulu se nutresce cu ori-ce, mâ „se sfasia chiaru si eli intre sine".

Aplicandu tote aceste la unu poporu, ce potemu deduce din ele?

Simţirile mai fine ale lupului suntu însuşirile, calităţile si aptitudinile spirituali ale unui poporu mai pre susu de ale altora.

Din aceste apoi se nasce dorinti'a si nesuinti'a (lacomi'a) de a-si intinde influinti'a si poterea asupra altora, inse cu prudentia si cu tactica, pentru a ajunge la scopu fara periclu, câte odată luându si astuti 'a in ajutoriu, candu inimiculu este superioru in poterile fisice.

Sâmtiulu de superioritate si dispusetiunea prea mare, — orba, — de a predomnf, lu-face pre unu poporu se fia cutezatoriu, — temerariu, — si atunci adese trece marginile cumpetului, si face mai multa stricatiune, de câtu ar ' fi fostu de lipsa pentru a-si satura ambiţiunea.

Deca in propusele sale, nu-i succede ore-care planu la prim'a întreprindere, nu despereza, nice se lasa de acelu propusu, ci cu perseverantia si pacientia atâta iscodesce, atâta ambla in giurulu lucrului, paua-ce in urma totu pune rnan'a pre elu.

Si in fine, deca unu asemenea poporu nu se pote resufiâ in afara asupra altora, caută certe in la-intrulu seu si se sfasîa intre sine.

Facia de Românii vechi aceste trasuri se potu observa mai la totu pasulu si traditiunea are tota dreptatea.

In anticitate putîne popore au fostu, cari se se pota asemenâ cu Românii in aptitudinile si calităţile spirituali, dora Grecii si Cartaginenii, inse aceştia in aplicarea loru luară cu totulu alte direcţiuni.

Incrediuti in poterea si superioritatea loru, Românii incepura a dâ navala, cu lăcomia lupesca, asupra altoru popore spre a le supune, inse si cu prudentia si precautiune, câ nimenea alţii, si facia de celi mai tari cu tactica si cu politica forte rafinata.

In orb'a loru pofta de supunere si de cutezare, de multe ori si ei, câ si lupulu, au trecuţii marginele cumpetului si ale moderatiunei, faeundu mai multa strieatiune, de câtu ar ' fi trebuitu si s'ar' fî aşteptaţii.

Din intreprinderile loru multe nu au succesu chiaru la prim'a incercare, inse dela propusele loru Românii nice odată nu s'au retraşii nice abdiceau de e le ; pred'a din ochi nu si-o lasâu, pana candu — din coce-dincolo — puneau man'a pre ea.

Câ si lupii, in lips'a altoru inimici, Românii s'au sfâsîatu intre sine, la inceputu in luptele loru constitutiunali pentru eluptarea de drepturi si egala indreptatîre, in urma in resbelele civile pentru predomnire si satisfacerea ambi-tiuniloru personali. In caşuri de periclu inse eli nice odată nu au fostu desbinati, ci cu toţii un'a facia de inimicii esterni.

Cu unu cuventu disciplina, tactic'a, politic'a si diplo-matî'a câ la Românii vechi la nice unu poporu din anticitate nu poti află.

3. Vieti'a pastorale, alu treilea momentu din poveste, se referesce la vieti'a sociale, la moravurile Româniloru.

Câte popore nu au vediutu Rom'a nascundu-se si domnindu, câte nu i-au admiraţii mărirea cu privire invidiosa, nice unulu inse nu o-a urmatu, pentru-câ alte tempuri, — alte aparitiuni, si pentru-câ tactic'a româna fara moravurile române nice odată nu ar ' fi potutu produce unu tempu asia de lungu de libertate si unu imperiu atâtu de mare.

Ocupatiunea de predilectiune a Româniloru vechi, fara destingere de pusetiune si rangu a fostu economî'a câmpului si vieti'a casnica. Ei despretiuiau comerciulu si industri'a, chiaru nice scientiele nu le cultivară la inceputu. Românii vechi erau economi marţiali, nu mai putinii ocupaţi cu fierulu in contra inimiciloru, câ in tempu de pace spre a supune natur'a, carea in tienutulu loru nu prea eră darnica. Fia-care cultiva insn-si cele doue jughere ale sale, adecă atâta câtu pote ara cu doi boi in doue dîle. Lentulii, Pisonii, Fabii, cari au ilustratu istori'a câ invingatori de popore, si-au primitu numele dela linte, mazere si fasole, cari le cultivau cu desteritate. Românii portau vestimente făcute de femeile si fetele loru din turmele proprie. Vitele erau in locu de bani, si dela tipulu de animalu, imprimatu de regele Serviu pre monete, capatara banii numele pecunia, si aceştia la inceputu erau numai de arama. Banii de

argintii suntu cu câte-va sute de ani mai tineri de câtu eonsulatulu.

In tempu de secuii destulu pamentu in Latiu s'a cultivam de sudore consulara si s'a si cuceriţii destulu, câ se se pota dâ fia-carui cetatianu câte 7 jughere. In sinulu acestei vieţi campenesci s'au formaţii beliducii celi inai înai'i, ostaşii celi mai bravi si cetatienii celi mai buni ; asia unu Curiu Dentatu si Fabriciu, cari respinseru darurile regelui Pirhu din Epiru, si cehi de ântâiu dîse in adunare, câ acel'a nu-i Românu, care nu pote trai cu 7 jughere. Atiliu Regulii, carele mai antâiu ataca fire Cartagineni in tier'a loru propria, nu avea de câtu o mosîora forte sterile (sterpa) in teritoriulu Romei. Unui senatorii mare, censorii nu sciura, ce testimoniu mai frumosu se-i dee, decâtu câ e si economii si tata de familia forte bunu.

Nice câ cuceritori nu si-au uitatu aceşti mari economi de ocupatiunea loru de predilectiune. învingătorii marelui Antiochu si a superbului Mitridate aduseru intre trofeele loru din Asi'a multe legume, fructe si pomi in Ifali'a si prin acest'a s'au facutu meritaţi pentru Europ'a apusena. Din Itali 'a s'au latîtu totu prin e i : mere, pere, persece, ciresie si alte fructe in scurtu tempu pâna prin Britani'a.

Pre langa aceste au fostu Românii si religioşi si oneşti. Tem'a de diei s'a sustienutu preste 6V2 secuii. Despre unu Grecu, dîce unu istoricii, câ deca i-ai incredintiatu o suma de bani, atunci si 10 contracte, totu atâtea sigile, de doue-ori atâţia martori adese nu ar ' fî fostu de ajunsu, câ se-lu retiena dela ispit'a de a insielâ, pre candu la Rom'a in administrarea sumeloru celoru mai mari de bani nu s'a audîtu de defraudare nice de insielatiune.

In urm'a acestor'a potemu inchiaiâ cu judecat 'a unui celebru istoricii, carele dice: „Despre disciplin'a militară, „vieti'a laboriosa, modesti'a si mărirea Româniloru, a spune „putîne este mai greu, de câtu a pote aduce multe in ainte „despre alte multe popore". Nicolau Popescu.

Pendululu si orologiulu. P r e l e g e r e p r a c t i c a d i n f i s ic a.

(Dupa V. Suppan). (Urmare si flue).

întrebarea a 3-a. Gradulu alu Il-lea. Se cercâmu, câ déca vomu mari

pondulu orologiului schinibâ-se-voru oscilatiunile pendulului. Esperimentulu 1. Marimu pondulu orologiului (inse

nu preste mesura) ; apoi suntemu atenţi la numerulu osci-latiunei. Observamu, câ acel'a nu s'a schimbaţii.

Esperimentulu 2. Numerulu oscilatiunei nu se schimba, neci déca punemu pondu mai micu la orologiu.

Deci asupr'a têmpului si numerului oscilatiunei pondulu nu are neci o influintia. Ore nu vomu observa la oscilatiuni alte schimbări?

Esperimentulu 3. Pre lângă pondu mai mare arculu oscilatiunei, amplitudinea, este mai mare, si intorsu.

Ce invetiamu din acést 'a? — Cà numerulu oscilatiunei remane acel'a-si ori este mai mare, ori este mai micu arculu oscilatiunei (amplitudinea)*). Ast'a e batatoriu la ochiu, pentru-cà mai inainte amu invetiatu, cà pendululu descrie arcu mai scurtu in tèmpii mai scurtu, arcu mai lungu in tèmpii mai lungu ; si acumu observamu, cà ori e mai lungu, ori e mai scurtu arculu oscilatiunei (ampli­tudinea), tèmpulu oscilatiunei e acel'a-si.

Gradulu alu Ill-lea. Câ se scapamu din acestu dubiu, se comparamu misìcarea pendulului cu căderea. Scimu, cà cu câtu unu corpu cade din inaltìme mai mare, cu atâtu mai mare celeritate primesce; cu câtu e mai piedîsiu planulu, cu atâtu mai repede cade globulu pre elu. Se desemnamu pendululu oscilatoriu si amplitudinea. Amu invetiatu deja, cà amplitudinea se potè lua de planu plecatu ; inclinatiunea planului se potè vede, deca la ampli­tudine desemnamu unu tangentu. Se lungimu amplitudinea si se tragemu din nou tangentulu. Si acest 'a precumu si celu de mai inainte suntu planuri plecate, inse amplitudinea cea mai lunga ne dà unu planu plecatu cu multu mai piedîsiu decâtu cea mai scurta. Ce urméza de aci'? De aci urméza, cà deca amplitudinea e mai lunga pendululu va inaintâ cu mai mare celeritate chiar' câ si globulu pre planulu mai piedîsiu.

Deci vedemu esplicata, esperinti'a de mai susu. Adeca pendululu potè percurge calea mai lunga inse cu celeritate mai mare in acel'a-si tèmpu câ si calea mai scurta inse cu celeritate mai mica.

Gradulu alu IV-lea. Ce lege noua amu invetiatu? Tèmpulu oscilatiunei nu depinde dela lungimea ampli-

tudinei, pentru-cà dèca amplitudinea e mai lunga pendululu se misìca cu celeritate mai mare.

întrebarea a 4-a.

Gradulu alu YY-lea. Se cercàmu, cà deca pendululu a re pondu mai mare (discu mai greu) seau mai micu schimba-se numerulu oscilatiunei.

Esperimentu. Pre o acia subtîre acatiamu unu glo-burelu de plumbu, si apoi numeramu oscilatiunile. Dupa ace'a ih locu de globurelulu de plumbu punemu alte obiecte d. e. o petricea, unu bumbu, unu ânelu etc. si numeramu érasi oscilatiunile facute in acel'a-si tèmpu. Vedemu, cà numerulu oscilatiunei totu-de-a-un'a e acel'a-si.

Gradulu alu YYY-lea. N'amu observatu si la esperi-mentele caderei libere asemenea fenomenu? Ma dà, si acolo amu observatu, cà pietrii de diferite greutàti din ace'a-si inaltìme au ajunsu de-odata josu ; amu vediutu, cà unu petecu de chârtia pusu pre unu banu de 4 cr. v. a. a ajunsu josu de-odata cu acest 'a ; amu vediutu, cà pre planulu plecatu globuri de sticla si de plumbu au cadiutu cu ace'a-si celeritate. '

*) Se scie, cà acést'a lege numai pâna atunci s t a , pana candu anghiulu elongatiuuei nu este mai mare de 5—6 grade; inse ast'a nu e de lipsa se o amintimu aci.

Acest'a o observamu si la pendulu; ori de ce materia si pondu se fia corpulu acatiatu pre acia, oscilatiunea o face in acel'a-si tâmpu.

Pote-ti esplicâ acestu fenomenu ? Care potere causeza căderea si oscilatiunea pendulului? Gravitatiunea. Unde jace acest'a potere? Nu intr'unu locu anumitu a pământului, ci in tdte corpurile, in tdte părticelele acelor'a, adeca corpurile tdte suntu intr'o forma de gre 'e . Pamântulu atrage tdte părticelele acelor'a cu ace'a-si potere. Pentru ace'a ori-ce greutate se aiba corpurile cadu in acel'a-si tempu, si oscileza in acel'a-si tempu pre pendulu.

Gradulu alu YY-lea. Ce amu invetiatu? Tempulu oscilatiunei nu depinde delapondulu ori materi'a

pendulului, pentru-că gravitatiunea intre acelea-si impregiurări le dă corpuriloru ace'a-si acceleritate.

Bepetîre. Se-mi spune-ti ce legi amu invetiatu despre pendulu? Respunde-ti la intrebarea pr ima: ce trebue se facemu, deca orologiulu grabesce seau intârdîa? (Aci se potu resumâ sistematice celea invetiate despre pendulu. Deca in scdla se folosesce manualu de fisica atunci se cetesce §-lu respectivii, deca nu, atunci şcolarii se-si noteze celea invetiate).

Gradulu alu V-lea. (Aplicări). 1. Pendululu, care face una oscilatiune intr'o secunda

la noi trebue se fia de 995 cm. lungu, câtu de lungu trebue se fia pendululu, care face una oscilatiune intr 'o diumetate secunda?

2. Esplica-mi cu desemnulu, câ pendululu de 9 dm. lungu oscileza de 3 ori mai incetu de-câtu celu de 1 dm.

3. Care orologiu âmbla mai regulatu, care are pendulu mai usioru, ori mai greu?

4. -Pentru-ce trebue unsu orologiulu? 5. Pentru-ce stă orologiulu, deca e pusu strâmbu

pre păre te? Petru Ungureanu.

P r o g r a m a Pentru adunarea materialului literaturei poporale.

Jubite cetitoriule ! Suntu aprdpe ani cinci-sprediece decandu me ocupu

cu adunarea de materialu pentru literatur'a poporale, am si adunata multisioru, din care ici colea am mai si publicatu cate cev'a, dar ' partea cea mai mare jace in pulpitulu mesei mele. Si am materialu de tdta man 'a : poesii poporale, si adeca: betrânesci (hori lungi), haiduceşti, colinde, doine, hore, bocete, descântece, ghicituri, frânturi de limba, jocuri copilăreşti, cu viersuri tipice; apoi mai am povesti, tradiţii, legende, proverbe si mituri.

Din acestu materialu, ordinandulu m'am pusu pre compunerea unui opu, care se oglindeze câtu numai s 'ar ' potea de claru viulu spiritu alu poporului nostru (aci intielegu a muneitoriului necarturariu).

Dreptu aceia câ opulu se iase câtu numai s'ar' potea de completu mi-ieu voia a rogâ pe Onoraţii cărturari ai neamului nostru, se bine voiesca a-mi dâ mana de ajutoriu, colectandu din poporu si tramitîndu-mi astu-feliu de mate­rialu, care pusu la unu locu cu celu adunatu de mine, se

inbogatiasca opulu proiectatu. Cu deosebire rogu pre domnii invetiatori rurali se adune din poporu astu-feliu de materialii, acumu incepe tempulu celu mai potriviţii pentru asia cev'a: tomn'a si iern'a este poporulu mai multu pe acasă, deci fie buni cărturarii noştri a culege din gur 'a lui ce potu si am tramite pana la sfîrsitulu lui Martisioru 1888, la adres'a mea in 6 . : Rodu4.

De unu ce rogu pe totu natulu, care vâ bine-voi a-se ocupă cu culegerea de materialii poporalu: nu adaugă dela sine nemicu, dar ' nici nu lase nemicu afara, scrie-le si mi-le tramita intocmai dupa cumu iesu din gur 'a poporului, cu acele-si vorbe, nu-i pase, că unu cuventu ori altulu n'ar ' fi dora românescu, ci puna-lu cumu se aude pe acolo, er ' de vă fi in dubiu, că ddra acelu cuventu nu e cunoscutu de intregu corpulu natiunei esplice-lu intre parantese.

Unu bunii servitiu aru face causei si domnii profesori dela gimnasii, institutele teologice si pedagogice, deca aru bene-voi a dă eleviloru drepţii ocupatiuni pe vacatiunea Crăciunului, adunarea de astu-feliu de materialu dandu-le inviatiunile necesari: cumu au de a adună, că se fie folositoriu causei.

Unu mare servitiu causei ar ' face si acei Onoraţi cărturari , cari mi-aru respunde la urmatdrele întrebări :

1. Cumu se numesce comun'a, unde siedu densii, si de ce chiar' asia? Lângă care rîu, munte ori locu mai insemnatu se afla?

2. Cumu se numescu rîurile, rîuletiele, dealurile, munţii pescerile din apropiere, si de ce se numescu asia? Nu cumv'a scie poporulu? D. e. de ce dîcu că cel'a e dealulu smeiloru? Cee'a pescer'a dracului? Cel'a perâulu dîneloru? Cel'a câmpulu strigoiloru? etc.

3. Cumu se numescu partîle de hotaru si de ce d. e. boeresculu? fundătura? carbunari tu? fantanitia?

4. Ce nume de familii obvinu acolo mai desu, si de unde si-tragu originea?

5. Ce nume de botezu suntu mai usitate la bărbaţi si ce la mueri?

6. Ce feliu de jocuri copilaresci, cu cuvinte la ele cunosce poporulu pre acolo?

7. Cumu se intempla căutarea pre stele? aruncarea cu bobii? Căutarea norocului spre anulu nou? ect.

8. Vârcolacii ce suntu? din ce suntu facuti? ce sorte au? la ce suntu osenditi?

9. Cine pote deochiâ? Cumu si pre cine? Ce influintia are deochiulu asupra celui deochiatu si cumu scapă de deochiu ?

10. Ce dine cunosce poporulu pre acolo? Unde le este locuinti 'a? Cu ce se ocupa? Ce manenca si beu dinele? Cumu le potemu prinde si legă? Si de ce se incerca a-le prinde?

11. Ce suntu strigoii si strigoiele? din ce se facu? Ce lucra? Cumu ne potemu mântui de ei? Ce se scie despre ei?

12. Ce suntu moroii si mordiele? Din ce se facu? Ce lucra? Cumu ne potemu mântui de ei?

13. Draculu ce este? Unde siede? Cumu lu-descrie poporulu ?

14. Ce suntu ursitorele? Ce scimu despre ele? 15. Ce povestesce poporulu despre Jele, si Densele?

despre milostivnice si frumusiele? 16. Ce obiceiu are omulu la Craciunu? San. Vasiu?

Boboteza? lasatulu de secu? Florii, Pasci, San. Georgiu, Rosalii, Armingenu, Ilie Prorocu etc. si alte serbatori.

17. Este cunoscuta pre acolo Turc 'a? Cum i mai dîcu si ce cântece mai are ea?

18. Cumu se petrecu pre acolo colindile? 19. Este cunoscutu pre acolo Prîculiciulu si Trico-

Iiciulu? Ce se povestesce despre e i? 20. Smeri si Balaurii suntu cunoscuţi si cumu? 21. Ce feliu de dobitoce, si paseri socotesce poporulu

de acolo că celea mai plăcute ori mai urîte lui Domnedieu si de ce?

22. Suntu cunoscute pre acolo legendele St. Petru si Ilie e t c ?

23. Suntu pre acolo ape, lacuri, pèduri, movile, stânci, pesceri, ori alte locuri, pre cari poporulu se le privósca sfinte ori indracite si de ce ?

24. Ce spune poporulu de pre acolo despre comori ? 25. Cunosce poporulu de acolo cev'a rugatiuni ori

cântece morale afara de cele ce se audu in beserica? 26. Ce e cu căderea steleloru? 27. Ce suntu siolomonarii? Din ce se facu? Cumu

léga ori desléga plói'a? 28. Léga pre acolo oile ori grânele in potriv'a pase-

riloru, si cumu? 29. Ce este mam'a padurei, si cumu-i mai dîcu?

frumósa, mama huciului? Ce este hartiolea? 30. Ce este érb'a fiereloru? Si spre ce se folosesce? 31. Ce credintia are poporulu despre curcubeu:

Cumu i descânta copiii? 32. Ce noti vestiti au fostu pe acolo si ce legende

au remasu de ei? Buna óra că de Pintea etc. 33. Spiritusiulu ce este? De unde se capeta si spre

ce scopu umbla dupa ehi? Cine umbla? 34. Este pre acolo cunoscuta Burduhos 'a? Candu o

facu si cumu? 35. Dar' strigarea preste satu cunoscuta e? Candu

se intempla si cumu? 36. Ce vestminte porta poporulu, de ce colóre, parte

de pretiu, care-le face insusi, si care le cumpera, descrierea fie-carei bucati de vestmentu si a partîloru lui.

37. Căutarea in palma cumu se intempla? 38. Ce intielége poporulu sub potca? 39. Ce obiceiuri are poporulu la bagatulu pe brânza?

la bagatulu oiloru pe lapte? 40. Ce intielege poporulu sub fratele si sor'a sórelui ?

Buriculu pamentului? Rîulu de roua? 41 . Pentru ce veneréza poporulu diu'a lui Foc ' a?

Filipi? Andreiulu? 42. Ce intielege poporulu sub minunéua? si ce crede

despre ea? 43. Ce crede poporulu despre sierpii cei albi? 44. Ce intielege poporulu despre cocosiulu din pórt 'a

raiului? 45. Ce sub legatulu barbatiloru, si cumu se intempla

acest'a ? 46. Ce crede poporulu despre cocoşii si mâţii cei

negri? Ce despre găinile negre? 47. Ce despre gàinele ce canta ca cocoşii. 48. Ce crede poporulu despre morte si cumu si-o-

inchipuesce? 49. Ce intielege poporulu sub lumin'a sufletului? 50. Ce este lingur'a milostiveloru? 51. Ce este sorbulu si crângulu pamentului? 52. Ce este érb'a fiereloru si pétr'a frânturei? 53. Pe unde se aude vorb'a iezarite-aru si in ce

sensu? asemenea agambate-aru ?

54. Cumu si candii cauta comori'? 55. Cunoscutu este pre acolo Juveiulu popei? si ce

e acel 'a? Materialulu adunatu brutti farà picu de prelucrare

binevoiésca cei ce se intereséza de literatur'a poporale, atâtu bărbaţii câtu si fetitiele nòstre dela sate a-lu tramite subscrisului, care lucra in compania cu colegulu seu Juliu Bugnariu invetiatoriu in Hordou, la susu numitulu opu. Ar' fi dauna câ materialulu acesta scumpii se jaca numai in gur 'a poporului, ori cebi multu se se păstreze imprasciatu prin celea foi si foitie ; mai bine se-lu adunamu la unu locu câ generatiuniloru viitore se le servésca dreptu docu-mentu despre ceia ce avemti astadi. Pecatulu ar' fi si mai mare, candu din vin'a nostra s'ar' chiar' pierde. Bărbaţii altoru neamuri au scrisa despre noi si chiar' si datenele nostre, ér ' noi forte pucinu ; despre miturile ardelenesci nu cunoscu nici unu opu in limb'a româna, precumu Magiarii au opurile lui Kovâri Lâszlo „Erdely folde ritka-sâgai" si „Szâz torténelmi rege" ér ' germânulu Schmid a scrisu „das Jahr und seine Tage" - Ar' fi deci tempulu se ne ocupamu si noi odată cu adunarea si ordinarea acestoru odóre. Deci fie bunu totu natulu, dupa vointia si potintia a culege astu-feliu de materialii, si pana la 1 Aprile 1888 a-lu tramite la stimatoriulu :

Joanu Popu Reteganulu invetiatoriu*) Rom'a vechie (O. Radna) [Transilvani'a].

V a r i e t ă ţ i . (Anunciu). „Mus'a româna" va fi tithilu unui diuariu

musicalu ce va redacta si edâ in anulu urmatoriu dlu Jacobu Muresianu profesorii de cântu si musica in Blasiu.

Acestu diuariu are de scopu, pe lângă respandirea canteceloru populare naţionale, a astupa si lacun'a atâtu de semtîta la publiculu nostru musicalu, maicusemala arangiarea de concerte, serate musicale e t c , neavendu pentru ast-feliu de ocasiuni piese românesci acomodate, si i-si ie de directiva a delaturâ acestu golu prin ace'a, câ publica piese de sa-lonu si de concerte, lucrate din cântece populare, usiurandu ast-feliu ori-carui pianista de a potea alege si esecutâ la ocasiuni si piese românesci. — „Mus'a romana" va apare cu inceputulu lui Janiiariu st. v. 1888 in fie-care luna odată in cuartu mare pre hârtia grdsa si frumosa, si va contiene fie-care brosiura doue coli tipăriţi de note frumoşii imprimate. •—• Program'a fdiei va fi cam de urmatoriulu cuprinsu: a) Cântece si hori populari arangiate pre pianu. b) Piese de salonu din cântece populare, arangiate pentru pianu, in forma de : Fantasie, Capriciuri, Rapsodie, Concerte etc. c) Cântece populare si originale pentru voce cu acompaniamentu de pianu. d) Piese de dansu pentru pianu pentru 2 si 4 mani. e) Cântece besericesci arangiate pentru corii barbatescu (partiture). f) Piese românesci pentru Violina si Flauta, cu acompaniamentu de pianu.

*) Tote foile din cóce si din colo de Carpati suntu rugate a publica acestu Programu invitatoriu**). J. P. R.

**) Ér' On. Publieu cetitorii! ne luàmu voi'a a-i atrage aten­ţiunea asupr'a opusióreloru nòstre:

Ţiganii, schitia istorica pentru petrecere, contine istori'a seriósa a venirei Tîganiloru in Europ'a, precumu si o mulţime de glume si istorii si pàcàlituri din viéti'a loru; Trandafiri si Viorele, poesii poporale; Inimiór'a adecă flârea poesiei naţionale. — Tote trei se afla in tote librăriile române din Ardealu. — J. P. R.

Partea literara de pre faci'a prima si ultima a fdiei va contiene: biografii a musiciloru străini si romani, articluri, notitie, cronice, poesii populare etc. Pretiulu pre anu: 12 fi., 1ţi de anu 6 fi. — pentru Romani'a si s t ră ină ta te : pre anu 30 franci, V a anu 15 franci. — Abonamentele suntu a se face celu multu pana in finea lunei curente.

Din medioin'a populara. Cu frundi'a de Aloe se vindeca securu ranele causate prin a rsura ; si anume, deca ran'a e mica e destulu, deca punemu pre ea un'a frundia tăiata in doua, carea, dupa ce se usucă, trebue schimbata cu al fa noua; er' deca ran'a e mare, atunci stdrcemu sucu din frundiele de aloe, umedimu cu elu una bucata de cârpa curata, cu carea apoi legamu ran'a. Cându cârp'a se usucă, nu se ia diosu, ci picuramu din nou pre ea sucu de aloe. Dorerea numai decâtu inceteza, si ran'a se vindeca in curundu. Din sucu se potu luâ si in laintru câti-va picuri pre sacharu. Cu frundiele de aloe se vindeca si ranele causate prin degerare, precum si celea causate prin rosuri de calciuni; asemenea au unu efectu securu si la tăiaturi.

Câti-va picuri din suculu de Aloe luaţi in apa cu una lingura de cafea alina seau chiar' vindeca colic'a căpătata din reeel'a stomacului, asemenea si catarulu.

Ingrasiarea curceloru. Unu metodo nou de a ingrasiâ curcele este urmatoriulu: La ingrasiare se intrebuintiéza nuce si pentru-câ curc'a se se ingrasie bine se recere unu restempu de 5 septemâni. In diu'a prima capata curc'a 1 nuca inmoiata in lapte, a dou'a dî 2, a trei 'a dî 3 si asia mai departe in tòta dîu'a cu un'a mai multu pana la 18; — de aci in colo in tòta dîu'a capeta cu un'a mai pucinu, asia câtu in dîu'a, in carea se taia, se ucide, capeta érasi 1 nuca. — Se intielege de sine, cà in decursulu ingrasiarei curc'a trebue se primésca si altu nutreinentu si inca at.ât'a de câtu are trebuintia. Apa curata trebue se aiba in de-ajunsu. Curc'a trebue tienuta in locu calda.

Cărbunii de lemnu câ mediu de ingrasiare. Cărbunii de lemnu adausi la uutretiulu viteloru cornute seau alu oiioru, au acelu efectu, câ marescu untur 'a si accelereza productiunea de carne. Cărbunii ( V a litra pentru 25 de ori) se amesteca in taritie imoiate, cari apoi le impra-stiamu intre nutretiu. Cărbunii trebue se fia curaţi si tienuti in locu usucatu.

Deca voimu se avemu cepe forte mari, alegemu celea mai frumóse esemplare de cépa, le asiediamu pre langa cuptoriu incalditu, pana cându se usuca mai de totu. Atari cepe in primavér'a venitoria tiendu sadite nu vorti da colóre cu fiori, ci numai frundie, si prelanga acést'a asia de tare voru cresce, incâtu un'a cépa va apesâ V a chilo.

Bibliografia. Cursu de stuparitu. Prelegeri tienute cu invetiatorii

granitiaresci la Deva in Februariu si la Vaid'a-rece in Juliu 1886 in urm'a dispositiunei comitetului administrativu alu scoleloru granitiaresci din fostulu regimentu romanu I de granitia, de Augustinu Deganu, invetiatoriu dirigentu granitiarescu. Cu 33 figuri. Sibiu 1887.