NR. 4 aprilie - iunie 2003 CENTRUL ROMÅN PENTRU EDUCA}IE ECONOMIC~

Funding for this publication was provided byNational Council on Economic Education - NCEE(New York, NY, USA) through a grant from theUnited States Department of Education, Office ofEducational Research and Improvement

Dup` ce, \n 2002, CREE adefinitivat proiectul unui cursop]ional de Economie pentruciclul gimnazial, \n prim`varaacestui an, \ntre 18 [i 24 apri-lie, a avut loc la Sinaia semi-narul de formare a profeso-rilor care vor pilota noul curri-culum \n anul [colar 2003-2004.

La seminar au participat 40de profesori din 15 jude]e ale]`rii. To]i profesorii au expe-rien]` atat \n predarea econo-miei, cåt [i \n ciclul gimnazial.

Programul „Educa]ia Eco-nomic` \n Gimnaziu“ este pro-iectat de CREE [i derulat \nbaza parteneriatului cu Minis-terul Educa]iei [i Cercet`rii.La organizarea seminarului deformare a mai contribuit CasaCorpului Didactic din Bucu-re[ti, iar finan]area a fost asi-gurat` de National Council onEconomic Education (NCEE),printr-un grant oferit de De-partamentul pentru Educa]ieal S.U.A., Oficiul pentru cer-cetare [i Perfec]ionare Profe-sional`.

Trainerii desemna]i de NCEE

[i CREE pentru seminarul deformare au fost Prof. dr. JaneLopus, de la Universitatea deStat Hayward, California, Prof.Maria L`c`tu[, de la {coalaCentral` din Bucure[ti (caresunt [i autoarele curiculumu-lui), Prof. dr. George Vrede-veld, de la Universitatea dinCincinatti, Ohio, Prof. AlinCercea, de la Inspectoratul{colar Jude]ean - Hunedoara[i Prof. Mihai N`zdr`van, de laLiceul „Tudor Vladimirescu“din Bucure[ti.

Profesoarele Valerica Mih`il`,de la Colegiul Na]ional „Cos-tache Negruzzi“ din Ia[i, [i Si-mona Catan`, de la {coala nr.1 din Bucure[ti, au asigurattraducerea pentru sesiunileconduse de profesorii ameri-cani, iar coordonarea semi-narului a fost asigurat` de oechip` format` din Prof. AlinaCiobanu, de la Liceul „VictorBabe[“ din Bucure[ti , Prof.Valentin Ghia]`, de la Grupul{colar „Electronica Industri-al`“ din Bucure[ti, [i PaulL`c`tu[, director executiv alCREE.

La seminar au asistat, dinpartea Ministerului Educa]iei [iCercet`rii, Prof. Eugen Stoica,inspector de specialitate \n Di-rec]ia General` |nv`]`månt Pre-universitar, [i Prof. Teodor San-du, inspector \n Direc]ia Gene-ral` pentru Educa]ie Continu`,Formarea [i Perfec]ionarea Per-sonalului Didactic din Ministe-rul Educa]iei [i Cercet`rii.

Programul „Educa]ia Eco-nomic` \n Gimnaziu“ repre-zint` o miz` deosebit` nu nu-

mai pentru CREE [i pentruMinisterul Educa]iei [i Cerce-t`rii, care sper` la unison s`poat` recomanda peste un anacest curs ca pe un instrumentcomplet, testat [i valid tuturor[colilor cu clase V-VIII. |naceea[i m`sur`, NCEE dore[teca programul dezvoltat deCREE s` furnizeze un modelde curriculum pentru educa]iaeconomic` \n gimnaziu, valabilpentru oricare dintre ]`rile est-europene.

Finan]area acestei publica]ii a fost oferit` deNational Council on Economic Education - NCEE(New York, NY, USA) printr-un grant acordat de De-partamentul pentru Educa]ie al Statelor Unite, Ofi-ciul pentru Cercetare [i Perfec]ionare Profesional`

Primul curriculum de educa]ie economic`pentru gimnaziu a fost lansat

Studiu, Competitie, Profit,

• Proiecte viitoare ale CREE pag. 2• Evaluarea preg`tirii economice a elevilor de liceu pag. 3• O lec]ie vedet`: „Adoptarea deciziilor“ pag. 4• Culegeri de teste [i probleme de economie pag. 5• Elevii de gimnaziu au acces la educa]ia economic` pag. 6-7• Ce sunt „misterele economice“? pag.8

• Publica]ii ale NCEE destinate programelor pag. 9EconomicsInternational

• Autofinan]area sau profitul \n domeniul non-profit pag. 10• www.cree.ro este luat cu asalt pag. 10• „Educa]ia Economic` \n Gimnaziu“ \n pilotare pag. 11• Parteneriat pentru Educa]ia Economic` Eficient` pag. 12

Prof. Maria L`c`tu[ conduce o activitate \n cadrul lec]iei „PIB. Economia unei insule“

Cu faptul c` tinerii no[triau nevoie de o educa]ie econo-mic` modern`, orientat` prag-matic c`tre cåmpul real aleconomiei de pia]` - toat` lu-mea este de acord.

De faptul c` educa]ia eco-nomic` pe care o oferim copi-ilor no[tri trebuie s` fie activ`,participativ`, atractiv`, mode-lat` pe \n]elegerea, nevoile,aspira]iile [i experien]a lor devia]` - nimeni nu se \ndoie[te.

Economia cenu[ie,auster` [i artificial`

Nu toat` lumea \n]elege\ns` c` maniera monoton` [iplicticoas` \n care este furni-zeaz`, \nc` prea adesea, Eco-nomia \n [colile noastre nuajunge decåt accidental \nmin]ile copiilor [i aproapeniciodat` \n sufletele lor.

Prea pu]ini \nc` sunt ap`-sa]i de vina pe care o purt`mcu to]ii pentru perpetuarea„analfabetismului economic“cu care tinerii no[tri pleac`din [coal` [i intr` \n via]`.

Prea mul]i \nc` sunt aceiacare se am`gesc c` lucrurilenu sunt atåt de grave [i se vor\ndrepta \n timp, treptat [i,eventual, de la sine. Este ace-la[i gen de iluzie periculoas`ca [i „tranzi]ia gradual` c`treeconomia de pia]`“ - din care,dup` zece ani, a rezultat uncapitalism \ndoielnic, pentrucare va fi nevoie de cel pu]inal]i zece ani ca s`-l aducem la oform` cåt de cåt decent`.

Copiii no[tri au dreptul la [ansa educa]iei economice

Dac` exist` cåteva speran]ereale s` \ndrept`m lucrurile,una dintre ele este s` d`m ti-nerei genera]ii o educa]ie eco-nomic` eficient`, corect` [iutil`. {i asta, \ncepånd de azi,nu cåndva \n viitor.

Dac` genera]iile mai vårst-nice pot face cåteva lucruri cas`-[i r`scumpere prea nume-roasele lor gre[eli, unul dintreele este de a da tinerilor toate

[ansele la care au dreptul - in-clusiv [ansa la o educa]ie eco-nomic` eficient`, corect` [iutil`. |n felul acesta, ei vorputea reu[i acolo unde amgre[it noi.

Profesorii no[tri pot s` \i\nve]e pe copii Economie,dac` vor fi \nv`]a]i la råndu-lecum s` o fac`. Copiii no[tripot s` [i iubeasc` Economiadac` \i \nv`]`m la ce le folo-se[te. Gåndirea economic`poate deveni o a doua natur`a lor dac` le vom oferi aceaEconomie care este pe m`su-ra universului lor interior [idac` vom renun]a la prejude-cata c` Economia este o ches-tiune academic`, ce se poate

predica doar \n anii mari deliceu [i \n universit`]i.

Vre]i, pute]i, a]i \ncerca?CREE nu este depozitarul

solu]iilor \n materie de educa-]ie economic`. Oamenii dinechipa CREE, \n schimb, auexperien]a [i practica unuimodel de educa]ie economic`eficient`, care d` rezultate mi-nunate oriunde este imple-mentat. Ei au doar o solu]ieposibil`, la care \ns` ader`necondi]ionat to]i cei care auprilejul s-o cunoasc` [i s-ofoloseasc`. Succesul programe-lor CREE verific`, o dat` maimult, calitatea profesional` amodelului.

Ceea ce cred cu t`rie oame-nii din CREE este c` nu-i nicitimp, nici cazul s` st`m pe gån-duri sub pretextul c` rein-vent`m roata; ceea ce avem def`cut, dac` vrem s` facem ceva,este s` aplic`m extensiv unmodel testat, valid, eficient.

Nu echipa CREE a creat acestmodel de educa]ie economic`,\ns` ea [tie cu adev`rat s`-l aplice[i s`-l transmit`. Aceasta este ceamai important` contribu]ie aCREE la dezvoltarea unei edu-ca]ii economice eficiente pentrucopiii din Romånia.

Dumneavoastr` vre]i, pu-te]i, a]i \ncerca s` contribui]i laeduca]ia economic` a copiilordumneavoastr`?

Acum ori niciodat`, mai curånd sau mai tårziu

|n viziunea CREE, procesulmoderniz`rii educa]iei eco-nomice nu mai poate \ntårzia.Dimpotriv`, el trebuie s` sedesf`[oare rapid [i extensiv,f`r` a sacrifica \n vreun fel cali-tatea rezultatului.

La cap`tul unui proces deplanificare strategic`, care a\nceput vara trecut` [i estepractic finalizat, CREE a dese-nat un traseu de urmat pentruconstruc]ia unui sistem de dez-voltare a educa]iei economice.Este drumul pe care CREE va\ncerca s`-l urmeze, fie \n cinciani, \ntr-un Scenariu de Baz`,oarecum linear, fie \n trei ani,\ntr-un Scenariu de Cre[tere,dac` resursele necesare vor ficreate [i gestionate optimal.

Primul pas este aproapef`cut: programele din 2003sunt \n graficul Scenariului deCre[tere. Cu o singur` excep]ie- Programul „Secretul Banilor“(clasele I-IV), de educa]ie pen-tru administrarea finan]elorpersonale, pentru care nu aufost \nc` identificate resurselenecesare.

Vre]i, pute]i, a]i \ncerca s`da]i o mån` de ajutor?

2

Op]iunea pentru educa]ia economic` eficient`

Iat` care sunt cele mai importante programe viitoare ale CREE:

• PPrrooggrraammuull „„FFoorrmmaarreeaa ddee FFoorrmmaattoorrii ppeennttrruu EEdduuccaa]]iiaa EEccoonnoommiicc`̀ EEffii--cciieenntt`̀““.. Este un program tip Training of Trainers, alc`tuit dintr-o seriede patru seminarii a cåte o s`pt`mån`. Dac` va debuta \n 2004, lafinele programului, \n 2005, CREE va dispune de echipe de traineri \n7 mari ora[e din Romånia. Ei vor disemina \n arii regionale strategiilede \nv`]are activ` a Economiei. |n felul acesta, educa]ia economic`eficient` va ajunge la elevii din ]ar`, prin profesorii lor, nu doar lastandarde profesionale riguros urmate, dar [i cu costuri minime.Centrele regionale vor furniza trainingul [i materialele educa]ionalefolosind infrastructuri [i, \n mare m`sur`, resurse locale.

• PPrrooggrraammuull „„SSeeccrreettuull BBaanniilloorr““.. Este un program dedicat administr`riifinan]elor personale, care formeaz` cuno[tin]e, abilit`]i [i deprinderilegate de economisire, de administrare a bugetului personal, deinvesti]ii [i plasamente, de planificare [i creare a resurselor, deadoptarea deciziilor legate de consum, de bugetul familial etc. Pro-gramul are o \nalt` valoare educativ` [i presupune participarea atåta copiilor, a profesorilor, cåt [i a p`rin]ilor. Programul are trei com-ponente distincte - pentru ciclurile primar, gimnazial [i liceal. Fiecarecomponent` implic`, \n principal, dezvoltarea unui curriculum;editarea setului de lec]ii pentru profesori; a caietelor de lucru pentrucopii [i, respectiv, pentru p`rin]i; seminarii de formare a profesorilor.

• VVoolluummuull „„SSttaannddaarrddee ddee CCoonn]]iinnuutt [[ii IInnddiiccaattoorrii ddee PPeerrffoorrmmaann]]`̀ ppeennttrruuEEdduuccaa]]iiaa EEccoonnoommiicc`̀ EEffiicciieenntt`̀““, care va cuprinde obiectivele -educa]ionale, competen]ele care trebuie formate prin educa]iaeconomic`, precum [i instrumente de evaluare a performan]ei, \nfiecare ciclu de \nv`]`månt.

• SSttuuddiiuull „„EEdduuccaa]]iiaa EEccoonnoommiicc`̀ aa EElleevviilloorr ddee LLiicceeuu““.. Bazat pe cerceta-rea unor e[antioane reprezentative, studiul urm`re[te s` evaluezenivelul de „alfabetizare economic`“ a elevilor, s` investighezepoten]ialul profesorilor lor, s` evalueze nevoile curente [i priorit`]ile [is` identifice resurse profesionale de \mbun`t`]ire a educa]iei eco-nomice \n [coal`.

PROIECTE NOI {I ESEN}IALE

3

Evaluarea preg`tirii economicea elevilor de liceu

Cercetarea „Evaluarea preg`tirii econo-mice a elevilor de liceu“ este un proiect alCentrului de Educa]ie Economic` al Univer-sit`]ii din Bloomington, Indiana, S.U.A., lacare CREE a participat al`turi de organiza]iisimilare din America [i din Europa Central`[i de Est.

Scopul cercet`rii a fost evaluarea compa-rativ`, cu ajutorul unui set de teste, a gradu-lui de preg`tire economic` a elevilor din]`rile incluse \n proiect.

Elevilor din [colile selectate pentru a par-ticipa la proiect li s-a administrat un test decuno[tin]e cu 20 de itemi, selecta]i dintr-unset mai larg de 40 de itemi, fiecare dintreace[tia reprezentånd \ntreb`ri cu cåte patruvariante de r`spuns, din care doar una erar`spunsul corect.

Testul a fost conceput \n iulie 2000 c`treun grup de profesori de economie dinStatele Unite ale Americii [i ]`ri din EuropaCentral` [i de Est, care au lucrat sub coor-donarea profesorului Ken Rebeck de la Uni-versitatea de Stat din Saint Cloud, S.U.A.

La sfår[itul anului [colar 2000-2001, s-atrecut la aplicarea testului \n patru ]`ri -Be-larus, Kirghizstan, Rusia [i Ucraina.

|ntr-o a doua etap`, la sfår[itul anului [co-lar 2001-2002, testul a fost administrat \n altecinci ]`ri - Albania, Croa]ia, Letonia, Romå-nia [i S.U.A.

Din Romånia, au fost inclu[i \n proiect400 de elevi [i 15 de profesori din Bucure[ti[i din jude]ele Bac`u, Bihor, Cluj, Constan-]a, Dolj, Hunedoara, Gala]i, Gorj, Ia[i, SatuMare.

Elevii testa]i au provenit de la colegiina]ionale, licee teoretice, licee economice [igrupuri [colare. Lor li s-a aplicat testul la fi-nalul unui an \n care au studiat Economiatimp de cel pu]in 34 ore.

Adi]ional, profesorilor care au adminis-trat [i colectat testele li s-au cerut informa]iiprivind studiile, gradele didactice [i cur-surile de formare la care au participat.

Corectarea testelor s-a f`cut electronic,

cu ajutorul unui scaner care cite[te r`spun-surile date [i le compar` cu o gril` ce indic`r`spunsurile corecte.

Datele rezultate din testarea elevilor aufost sistematizate [i corelate sub coor-donarea profesorului emerit Phillip Saun-ders de la Departamentul de Studii Eco-nomice al Univesit`]ii din Bloomingtom, In-diana, S.U.A.

Rezultatele dovedesc faptul c` eleviiromåni st`pånesc cuno[tin]ele economiceelementare, fiind capabili s` le utilizeze \nanalizarea [i explicarea unor situa]ii con-crete. Propor]ia medie a r`spunsurilorcorecte furnizate de elevii romåni la testarea fost una relativ ridicat`, de 79%.

La dou`sprezece \ntreb`ri, din celedou`zeci cåte a avut testul, ponderear`spunsurilor corecte a dep`[it media,situåndu-se \ntre 81% [i 92%. Din acestescoruri se pot deduce urm`toarele cu privirela nivelul de cuno[tin]e al elevilor romåni:

• 90% dintre elevii testa]i \n]eleg corectrela]ia dintre nivelul salariilor [i nivelul pro-ductivit`]ii muncii.

• 82% dintre elevii testa]i [tiu c` \n oricesocietate resursele disponibile sunt limitate[i c` ele trebuie utilizate eficient.

• 90% dintre elevii testa]i \n]eleg c`, pen-tru a putea construi o [coal`, oamenii tre-buie s` renun]e la alte bunuri [i servicii.

• 81% dintre elevii testa]i [tiu c`, la unmoment dat, posibilit`]ile de produc]ie aleunei economii depind de resursele disponi-bile, inclusiv de calitatea for]ei de munc`.

• 85% dintre elevii testa]i [tiu c`, dac`\ntre produc`tori exist` concuren]`, canti-tatea de bunuri [i servicii oferit` pe pia]`cre[te, iar pre]urile scad.

Sub medie se situeaz` r`spunsurileelevilor romåni la \ntreb`rile referitoare larata real` a dobånzii, la cre[terea pre]urilor,la cererea agregat` [i la avantajul compara-tiv.

• 42% dintre elevii testa]i nu [tiu caresunt efectele reducerii ratei reale a dobånziiasupra nivelului economiilor [i crediteloracordate de b`nci.

• 33% dintre elevii testa]i nu [tiu ce fac-tor determin`, \n cea mai mare m`sur`,cre[terea pre]urilor bunurilor [i serviciilor.

• 31% nu [tiu \n ce condi]ii cre[te cerereaagregat`.

• 31% dintre elevii testa]i nu [tiu cecå[tig` produc`torii care de]in un avantajcomparativ \n raport cu al]i produc`tori aiunui bun oarecare.

Itemii din testele administrate \n cadrulcercet`rii „Evaluarea preg`tirii economice aelevilor de liceu“ au fost de forma ar`tat` \nexemplul de mai jos.

Citi]i cu aten]ie \ntrebarea de mai jos [ir`spunde]i \ncercuind varianta corect`.

Cursul de schimb al dolarului S.U.A. \n raport cumoneda Euro se modific` de la 1$ = 1,25 Eurola 1$ = 1,1 Euro. Acesta \nseamn` c`:A. pentru germani produsele americane vor fimai scumpe;B. pentru americani, produsele germane vor fimai scumpe;C. S.U.A. vor importa mai mult din Germania;D. Germania va importa mai pu]in din S.U.A.

VERIFICA}I-V~ CUNO{TIN}ELE!

• caracterul limitat al resurselor• sistemele economice• costul de oportunitate• specializarea produc`torilor• rata dobånzii• profit• utilitatea economic`• interesele produc`torilor [i ale consumatorilor• concuren]`• pia]`, cerere, ofert` [i pre]• salariu• activitatea economic` [i poluarea• produsul intern brut• cererea agregat` [i oferta agregat`• taxele [i impozitele percepute de c`tre stat• infla]ie• diviziunea interna]ional` a muncii• avantajul comparativ• cursul de schimb.

PRIN APLICAREA TESTULUI AU FOST M~SURATE CUNO{TIN}ELE ECONOMICE ELEMENTAREREFERITOARE LA:

ELEVII ROMÅNI AU OB}INUT LATESTARE UN SCOR PESTE A{TEPT~RI

Media r`spunsurilor corecte date de elevii romåni (79%)este comparabil` cu media r`spunsurilor corecte date deelevii americani care opteaz` pentru studii aprofundatede economie (72%) [i peste media r`spunsurilor corectedate de elevi americani din clase obi[nuite (59%), elevialbanezi (55%), croa]i (53%) sau letoni (67%).

%

Romånia

79

SUA(AP)

72

SUA(CO)

59

Albania

55

Croa]ia

53

Letonia

67

|n topul preferin]elor partci-pan]ilor la seminariile CREE sesitueaz` [i lec]ia despre adoptareadeciziilor. Procedura [i grila carese utilizeaz` \n aceast` lec]ie pot fiaplicate la adoptarea oric`rui tipde decizie.

Din perspectiv` economic`,deciziile pe care le adopt`mpresupun anumite costuri; nuexist` decizii care s` nu necoste nimic.

De fiecare dat` cånd opt`mpentru ceva, renun]`m la alt-ceva. Putem considera c` ceamai bun` alternativ` la caream renun]at reprezint`, defapt, costul deciziei pe care amluat-o.

Cele mai multe alegeri pecare le facem presupun com-promisuri; pu]ine decizii suntde tipul „totul sau nimic“.

Pentru adoptarea unei deci-zii se parcurg etapele urm`-toare:

1. Identificarea [i definireacorect` a problemei.

2. Identificarea alterna-tivelor.

3. Stabilirea [i ierarhizareacriteriilor.

4. Evaluarea alternativelor.(Atribui]i fiec`reia un punctaj,pentru fiecare criteriu.)

5. Adoptarea deciziei.(Compara]i punctajele totaleale alternativelor.)

Care este problema?Alexandra locuie[te \n Ti-

mi[oara. Ea este elev` \n clasa aVIII-a. Ea vrea ca, dup` ab-solvirea [colii generale, s` se\nscrie la un liceu bun. Se gån-de[te s` studieze [tiin]ele na-turii, dar nu a luat \nc` o hot`-råre definitiv`. Ea este sora ceamai mare [i, deci, primul copildin familie care se \nscrie laliceu. Miza este mare atåt pen-tru ea, cåt [i pentru familia ei.

Care sunt alternativele?Alexandra [i p`rin]ii ei au ales

trei licee, pe care le-au vizitat.• Colegiul B`n`]ean este un

liceu de renume, aflat la mic`distan]` de locuin]a Alexandrei.Are o reputa]ie bun` printreelevi - mai ales datorit` claselorde real, cu profil de [tiin]ele na-turii. La aceast liceu se gåndescs` se \nscrie [i cåteva dintre pri-etenele Alexandrei, dar nu [iprietenele ei cele mai bune,care au optat pentru un altliceu. Media de admitere estemare. Dar Colegiul B`n`]eaneste foarte aproape de cas` [iAlexandra ar putea merge la[coal` pe jos.

• Liceul Pedagogic „CarmenSylva“ este un liceu mare [ifoarte serios. Este considerat celmai bun liceu pedagogic dinzon` [i este renumit pentrucorul elevelor de la clasele de\nv`]`toare [i pentru cercul dearte plastice. Fiind un liceu pe-dagogic, elevii \nva]` temeinic,\n principal limba [i literaturaromån`, matematic`, [tiin]elenaturii [i [tiin]ele sociale. Sepreg`tesc s` fie dasc`li buni.Liceul se afl` \n centrul ora[u-lui, la cinci sta]ii de tramvai dis-tan]` de casa Alexandrei. Celemai bune prietene ale Alexan-drei, Dana [i Maria, inten]ionea-z` s` mearg` la „Pedagogic“.

• Liceul „William Shake-speare“ este un liceu mai mic,cu clase de uman, profil filolo-gie. Clasele bilingve de limbaenglez` sunt cele mai bune.Pentru Alexandra, Liceul„Shakespeare“ este foarte de-parte. Nici o prieten` de-aAlexandrei nu se gånde[te s`mearg` la „Shakespeare“.

Care sunt criteriile?Alexandra s-a gåndit foarte

mult. Ea a stabilit patru criterii

pe care le consider` cele maiimportante.

|n primul rånd, renumeleliceului este un criteriu foarteimportant, pentru c` ea vrea s`\nve]e la o [coal` bun`.

|n al doilea rånd, Alexandraar prefera s` nu fie preaaproape de cas`, pentru c` vreamai mult` independen]`, vreas` se plimbe [i s` petreac` maimult timp cu colegii.

|n al treilea rånd, Alexandraar vrea s` fie cu prietenele ei laacela[i liceu.

|n fine, Alexandra vrea ca[coala s`-i ofere mai mult decåtlec]ii [i teme de cas`; ar vrea s`fac` parte dintr-un club deliceeni, dintr-o organiza]ie pen-tru adolescen]i sau s` se \nscriela un cerc.

Completa]i grila de decizie,atribuind punctaje fiec`rei alter-native [i afla]i ce hot`råre final`a luat Alexandra, conform cri-teriilor stabilite de ea.

(Lec]ia „Adoptarea deciziilor“ \nform` integral` poate consultat` pe

web-site-ul CREE: www.cree.ro.)

O lec]ie vedet`: „Adoptarea deciziilor“

1. Care este problema?2. Care sunt alternativele?3. Care sunt criteriile?4. Care este criteriul cel mai im-portant? Dar cel mai pu]in im-portant?5. Care sunt alternativele celemai importante? Dar cele maipu]in importante? Ce cå[tigi, \nfiecare caz ? La ce renun]i, \nfiecare caz?6. Care alternativ` corespunde \ncea mai mare m`sur` scopurilorurm`rite?

|NTREB~RI LA CARE TREBUIE S~ R~SPUNDEM |NAINTEDE A ADOPTA O DECIZIE

• S` cumpere sau nu o combin`muzical` stereo?

• S` se uite seara la televizorsau s` mearg` la plimbare?

• S` cumpere sau s` \nchiriezeun apartament?

• S` plece \n concediu sau s`zugr`veasc` locuin]a?

• S` consume mai mult sau s`economiseasc` mai mult?

• S`-[i plaseze economiile labanc` sau s` cumpere ac]iuni?

EXEMPLE DE DECIZII PE CARE TREBUIE S~ LEADOPTE O PERSOAN~

• S` aloce mai mul]i bani pentruconstruirea locuin]elor sociale,pentru pensii sau pentrus`n`tate?

• S` li se permit` sau nuoamenilor s`-[i vånd` rinichii (sau alte organe) celorcare au nevoie detransplanturi?

• S` li se permit` sau nuindivizilor s` poarte arme?

• S` subven]ioneze sau nuguvernul crearea de locuri demunc` pentru cei care nu au oslujb`?

• S` devin` sau nu serviciulmilitar facultativ?

EXEMPLE DE DECIZII PE CARE TREBUIE S~ LE ADOPTE AUTORIT~}ILE PUBLICE

Problemele cu care se confrunt` o persoan` sau o comu-nitate pot fi evaluate folosind urm`toarea matrice deadoptare a deciziilor:

CRITERII

Ordinea ierarhic` a criteriilor alese

P U N C T A R E A A L T E R N A T I V E L O R

Alternativa 1

Alternativa 2

Alternativa 3

Alternativa 4

Folosi]i matricea de adoptare a decizilor \n situa]ia descris` mai jos:

4

Pentru elevii care se preg`tescs` sus]in` examene la eco-nomie, editurile au preg`titanul acesta culegeri de teste [iprobleme noi, realizate \nconformitate cu curriculumul[colar [i cu programa debacalaureat pentru Economie.V` prezent`m cåteva dintreacestea:

Economie - teste gril` pentruadmiterea la Academia deStudii Economice Bucure[ti,Editura ASE, Bucure[ti, 2003

Autori: Prof. univ. dr. CoraliaAngelescu (coordonator), Prof. univ. dr. Dumitru Ciucur,Prof. univ. dr. ConstantinPopescu, Prof. univ. dr. Cornel Tårhoac`,Asist. univ. drd. Tudor Grosu,Asist. univ. drd. Cristian Socol

• 160 pagini.• Con]ine teste [i probleme

grupate pe lec]ii.• Fiecare test are cinci variante

de r`spuns, din care numaiuna singur` reprezint`r`spunsul corect.

• La finalul lucr`rii se g`sescgrilele cu toate r`spunsuriler`spunsurile corecte.

Din „Cuvåntul \nainte“ al au-torilor:„Lucrarea a fost elaborat` \nconformitate cu Metodologiaprivind admiterea \n Acade-mia de Studii Economice \n

anul 2003. [...] Autorii au ]inutseama de faptul c` absolven]iipromo]iei 2003 sunt primiielevi care au \nv`]at \n liceudup` manualele alternativeaprobate de Ministerul Edu-ca]iei [i Cercet`ri.“

Economie. Aplica]ii. Teste.Probleme. R`spunsuri. Edi]iaa III-a revizuit` [i \mbun`t`-]it`, Editura Economic`, Bu-cure[ti, 2002

Autori: Prof. univ. dr. Ilie Gavril`,Prof. univ. dr. Paul T`nase Ghi]`,Prof. univ. dr. Dan Ni]escu, Prof. univ. dr. Constantin Popescu

• 304 pagini. • Con]ine teste [i probleme de

rezolvat, \ntreb`ri, problemerezolvate, texte de comentat.

• Fiecare test are cinci variantede r`spuns, din care numaiuna singur` reprezint`r`spunsul corect.

• |ntreb`rile cer identificareavalorii de adev`r a unorenun]uri care pot fi false sauadev`rate.

Lucrarea este structurat` \ndou` p`r]i. |n prima parte,sarcinile de lucru sunt grupatepe lec]ii. Elevilor li se cere s`rezolve teste cu mai multe vari-ante de r`spuns, inclusiv pro-bleme, s` identifice enun]uriadev`rate [i false, s` comente-ze texte prezentate \n manua-lele [colare [i s` completeze

texte lacunare. |n cadrul fie-c`rei unit`]i de con]inut suntincluse [i probleme rezolvate,iar la sfår[it se g`sesc r`spun-suri la toate testele, probleme-le [i \ntreb`rile puse.|n partea a doua a lucr`rii, seg`sesc 30 de seturi a cåte 20 deteste [i problemerecapitulative. Pentru fiecareset de teste exist` [i grila cur`spunsurile corecte.

Economie. Teste clasice [i tipgril`. Probleme. R`spunsuri [irezolv`ri. Editura Corint,Bucure[ti, 2003

Autori: Maria Liana L`c`tu[,George-Paul L`c`tu[

• 160 pagini.• Con]ine teste [i probleme

grupate pe lec]ii, \ntreb`ri.• Fiecare test are patru vari-

ante de r`spuns, din care nu-mai una singur` reprezint`r`spunsul corect.

• La finalul lucr`rii se g`sescgrile cu r`spunsurile corecte,l`muriri [i explica]ii pentrurezolvarea problemelor.

Din „Cuvåntul \nainte“ al auto-rilor: „Lucrarea a fost conceput` \nconformitate cu exigen]ele ac-tuale ale programei [colare deEconomie [i respectånd pro-grama pentru examenul de ba-calaureat 2003. [...] Este destinat` atåt elevilor care

studiaz` Economia la [coal`,cåt [i candida]ilor la exame-nele de bacalaureat [i deadmitere la facultate. [...] Prin testele propuse, elevilor lise cere s` identifice enun]uriadev`rate, s` diferen]iezeadev`rul de fals, s` grupezeenun]urile adev`rate \n raportcu o \ntrebare pus`, s` rezolveprobleme, s` modeleze situa]iieconomice concrete.“

Economie politic`. Edi]ia a II-arevizuit` [i ad`ugit`. EdituraEx Ponto, Constan]a, 2003

Autori: Victor Mihala[cu, Bogdan Mihala[cu

• 200 pagini• Con]ine teste gril` [i proble-

me grupate pe capitole, grilede sintez` [i un test recapitu-lativ.

• O anex` cu subiecte propusede autori pentru olimpiadele[colare

• La finalul lucr`rii se g`sescr`spunsuri [i rezolv`ri.

Din „Cuvåntul \nainte“ alautorilor: „Este singura culegere de testepentru \nv`]`måntulpreuniversitar realizat` laConstan]a. [...] Se recomand` pentrupreg`tirea lec]iilor deeconomie, a olimpiadelor[colare [i a examenelor.“

5

Culegeri de teste [i probleme de economiepentru bacalaureat [i admitere la facultate

Scopul seminarului a fostprezentarea curriculumului deEduca]ie economic` pentrugimnaziu [i formarea profeso-rilor care \l vor pilota \n anul[colar 2003-2004.

Au participat 40 de profe-sori de [tiin]e socio-umane [iistorie din licee [i [coli cu claseV-VIII, care au inclus \n ofertapentru anul [colar 2003-2004cursul op]ional „Educa]ie eco-nomic`“ (1 or`/s`pt`mån`) lacel pu]in o clas` de gimnaziu.

Pe parcursul celor 40 deore de seminar, participan]iiexersat strategii [i metode ac-tive de \nv`]are, precum simu-larea, jocul de roluri, activi-tatea de grup sau dramati-zarea. Profesorii au fost pu[i \nsitua]ia de a participa la lici-ta]ii, de a \ncheia tranzac]ii, dea ac]iona pe pia]`, fie \n cali-tate de vånz`tori, fie de cum-p`r`tori, au produs diferitebunuri pe care le-au oferitspre vånzare colegilor, auschimbat bunuri, fie direct, fieprin intermediul banilor, aucalculat rate [i procente [i auconstruit reprezent`ri grafice.|n felul acesta, participan]ii audeslu[it demonstra]ia practic`a modului cum func]ioneaz`pia]a, cum sunt motiva]i agen-]ii economici, cum sunt luatedeciziile economice, cum se

implic` statul \n economie etc.La finalul seminarului, pro-

fesorii participan]i au primitsuportul de curs, cu dou`zecide lec]ii de economie, conce-pute pentru a-i familiariza peelevii de gimnaziu cu concep-tele economice fundamentale[i cu modul economic de gån-dire. Fiecare lec]ie con]ine, pelång` obiectivele urm`rite [idescrierea riguroas` a activit`-]ilor de \nv`]are [i de evaluare,[i o list` a materialelor necesa-re (fi[e de lucru, proiec]ii etc.)

P`rerile participan]ilordespre seminar:

• To]i participan]ii au apre-ciat experien]a formatorilor.

• To]i participan]ii au de-

clarat c` vor utiliza la clas` in-forma]iile dobåndite [i meto-dele prezentate.

• Pentru 55% dintre partici-pan]i, informa]iile prezentateau fost \n cea mai mare m`-sur` noi.

• Pentru 80% dintre partici-pan]i, metodele prezentate aufost \n cea mai mare m`sur`noi.

Prof. Dimitrie {pilca, Li-ceul Pedagogic „Carmen Syl-va“, Timi[oara:

„Activit`]ile la care am partici-pat au adus abord`ri noi caredep`[esc schematismul [i dogma-tismul. Mi-am verificat cuno[tin-]ele, argumentele [i convingerile.Pe unele mi le-am reformulat, maiales determinat de experien]a profe-

sorilor americani.“Prof. Mariana M`lureanu,

{coala nr. 24, Bucure[ti:„Am apreciat modul de organi-

zare a activit`]ilor, dinamica [iritmul de desf`[urare, precum [iclaritatea explica]iilor.“

Prof. Mariana Bulbuc, Cole-giul Na]ional „Andrei {aguna“,Bra[ov:

„Am \nv`]at cum se pot abordamai multe teme \ntr-o singur`lec]ie. De asemenea, am \nv`]atcum s` abordez \ntr-o manier`nou` problema educa]iei.“

Prof. Carolina Macovei,Colegiul Na]ional „GheorgheLaz`r“, Sibiu:

„Am apreciat activit`]ile de\nv`]are, care pun \n valoare de-prinderile [i capacitatea de a lucra\n grup, capacitatea de decizie [ide asumare a riscului, precum [ide a dezlega mistere economice.“

Prof. Marina Luiza Cristea,Colegiul Na]ional „Matei Ba-sarab“, Bucure[ti:

„Cel mai mult am apreciat acu-rate]ea [i claritatea explica]iilor,precum [i calitatea activit`]ilor de\nv`]are.“

Prof. Marga Panait, Liceul„Mihai Viteazul“, B`ile[ti:

„Am participat la activit`]iantrenante, interesante [i instruc-tive, care dezvolt` capacitatea deanaliz` economic`.“

Prof. Mirela Nicoar`, Cole-

6

Elevii de gimnaziu au acum aProgramul „Educa]ia Economic` \n Gimnaziu“ - Semina

• 40 de profesori participan]i,provenind din 15 jude]e

• 2 formatori ai NCEE, profesori universitari americani

• 3 formatori ai CREE, profesoriromåni certifica]i de NCEE

• 40 de ore de seminar peparcursul a 6 zile

• 246 pagini, suportul de curs• 49 fi[e de lucru• 10 premii acordate pentru

activit`]ile „Cel mai bun mister economic“, „Cea mai reu[it` hart` aresurselor“ [i „Cel mai bun\ntreprinz`tor“.

FI{A SEMINARULUI

% 1. Introducere: S` dezleg`m mistere economice2. Banii: Coco[ul [i bobul de fasole3. Cost, profit, pierdere: Fabrica de juc`rii4. Productivitatea: Secretul ce[tilor de hårtie5. {omajul: Angaj`m un pre[edinte!6. Produsul intern brut: Economia unei insule7. Pia]a: Cu jocul pie]ei nu-i de joac`

1

40

2

22,5

3

22,5

4

22,5

5

20

6

15

7

12,5

CELE MAI APRECIATE TEME ALE SEMINARULUI

Grupul profesorilor participan]i la seminar, al`turi de trainerii lor [i de inspector Teodor Sandu (MEC)

giul Tehnic „Anghel Saligny“,Cluj-Napoca:

„A fost ceva nou. Ni s-a propusun mod diferit de abordare a unorprobleme, ne-am clarificat multenel`muriri.“

Prof. George Florin Nica,{coala „Mihai Dr`gan“, Bac`u:

„M-au impresionat argu-mentele aduse \n sprijinul nevoiide educa]ie.“

Prof. Rodica Iuliana Jeican,Colegiul Na]ional „I.M Clain“,Blaj:

„Activit`]ile de \nv`]are la caream participat ne-au indicat pers-pectiva economic` asupra multoraspecte ale vie]ii cotidiene. Amapreciat modul interesant de a in-troduce [i de a face \n]elese con-cepte economice mai complexe.“

Prof. Livia Anastasescu, {c.nr. 14, Drobeta-Tr. Severin:

„Am \nv`]at cum s` dezvolt`mgåndirea critic` [i spiritul de re-sponsabilitate, cum s`-i \ndru-m`m pe elevi s` fac` alegeri \ncuno[tin]` de cauz`.“

Prof. Olivia-Elena Ni]escu,Colegiul Na]ional „Decebal“,Deva:

„Activit`]i de \nv`]are inspiratalese, orientate spre \nsu[irea con-ceptelor economice.“

Prof. {tefania C`linescu-An-drei, {coala nr. 135, Bucure[ti:

„La acest seminar am \n]eles [ilucruri care m-au preocupat pemine personal, referitor la securi-tatea economic` a familiei mele.Consider c` acum pot lua o deciziemai bun` \n leg`tur` cu acestea.“

acces la educa]ia economic`ul de formare a profesorilor, Sinaia 18-24 aprilie 2003

7

1. Introducere [i pretestare. Pre-zentarea seminarului. PrezentareaCREE [i a NCEE. Testarea ini]ial`(Evaluare)2. S` dezleg`m mistere econo-mice. Op]iuni, cost de oportunitate,stimulente, sisteme economice,cå[tig ob]inut din comer]. (Instruiredirect`, activit`]i de grup: con-ceperea [i analizarea unor mistereeconomice)3. O expedi]ie \n jungl`. Resursede produc]ie, proces de produc]ie,raritate, cost de oportunitate. (In-struire direct`, discu]ii, activit`]i degrup)4. Alexandra merge la liceu.Adoptarea deciziilor, cost de oportu-nitate, raritate, alocarea resurselor.(Instruire direct`, discu]ii, activit`]ide grup)5. Calea pe care nu am ales-o.|ntreprinz`tor, op]iuni, alternative,cost de oportunitate. (Instruire di-rect`, discu]ii, activit`]i de grup)6. Ce, cum [i pentru cine se pro-duce? Economie de pia]`,economie planificat`, resurse deproduc]ie, \ntreb`ri economice fun-damentale. (Simulare, discu]ii)7. Atåt de pu]ine balene [i atåt demulte g`ini. Proprietate privat`,liber` ini]iativ`, interes propriu, con-curen]`, pia]` [i pre], interven]ialimitat` a statului. (Simulare,discu]ii)8. Cu jocul pie]ei nu-i de joac`.Ofert`, cerere, pre]uri, pia]`. (Simu-lare, discu]ii)9. Secretul ce[tilor de hårtie. Pro-ductivitate, specializare, diviziuneamuncii, investi]ii, bunuri de capital,capital uman. (Simulare, discu]ii)10. Fabrica de juc`rii.|ntreprinz`tor, costuri de produc]ie,venit total, profit, piedere, consuma-tor, produc`tor. (Simulare, discu]ii)11. Un ora[-[omer. Diviziuneamuncii, [omaj, industrializare,echitate, eficien]`, securitatesocial`, interven]ia limitat` astatului. (Simulare, discu]ii, studiude caz, lucru individual [i \n grup)12. Unde merg banii? Bunuri publi-ce, consum colectiv, taxe [i impozite,cheltuieli guvernamentale. (Instruiredirect`, activit`]i de grup, discu]ii)

13. Economia unei insule. Produsintern brut, bunuri de consum, in-vesti]ii, cheltuieli guvernamentale,export, import. (Joc de roluri, discu]ii)14. Coco[ul [i bobul de fasole.Bani, schimb, oferta de bani (masamonetar`), barter, func]iile banilor.(Simulare, discu]ii, instruire direct`)15. Mai mul]i bani nu \nseamn`\ntotdeauna mai mult` bog`]ie.Ofert` de bani (mas` monetar`), in-fla]ie, politic` monetar`, banca cen-tral`. (Simulare, discu]ii, instruiredirect`)16. Angaj`m un pre[edinte!{omaj, tipuri de [omaj, nivelul[omajului, rata [omajului, m`suride combatere a [omajului. (Joc deroluri, discu]ii, activit`]i de grup)17. Ocolul P`måntului, pe urmeleunor etichete. Specializarea pro-duc`torilor, avantajul reciproc, inter-dependen]e economice, liberschimb. (Activit`]i de grup, discu]ii)18. Taxele vamale, chemate lajudecat`. Comer] liber, barierecomerciale, cote, taxe vamale, sub-ven]ii pentru export, standarde decalitate. (Joc de roluri, discu]ii)19. De ce mergem la [coal`.Venit, cost de oportunitate, capitaluman, salariu. (Instruire direct`, lu-cru individual [i \n grup)20. Cum \]i alegi viitoarea profe-sie? Capital uman, \ntreprinz`tor,cost de oportunitate. (Instruire di-rect`, lucru individual [i \n grup)21. Dac` e[ti atåt de de[tept,cum se face c` nu e[ti [i bogat?Capital, investi]ii, economii, costde oportunitate, titluri de valoare(ac]iuni, obliga]iuni), fonduri mu-tuale, cont bancar, risc [i profit,lichiditate (Joc de roluri, discu]ii)22. Misterele economieiromåne[ti. Modul economic degåndire, op]iuni, cost de oportuni-tate, stimulente, sisteme econo-mice. (Tehnici de \nv`]are activ`)23. Concluzii. R`spunsuri la\ntreb`ri. Proiecte de viitor. Sin-teza seminarului, reluarea con-ceptelor [i metodelor, pilotarea cur-riculumului de educa]ie economic`.(Tehnici de \nv`]are activ`)24. |ncheierea seminarului.Testarea final`.

AGENDA SEMINARULUI DE FORMARE A PROFESORILOR,SINAIA 18-24 APRILIE 2003

Inspector Eugen Stoica (Ministerul Educa]iei), Paul L`c`tu[, Prof. dr. Jane Lopus, Prof. Alin Cercea, Prof. Maria L`c`tu[,Prof. dr. George Vredeveld, Prof. Mihai N`zdr`van

Activit`]ile de grup stimuleaz` participarea [i creativitatea

8

„Misterul“ este un fapt sauun fenomen cu o aparen]`paradoxal`. De[i este un faptreal, el pare s` contravin` prin-cipiilor [i legilor cunoscute [ide aceea, la prima vedere, esteimposibil de explicat.

Iat` cåteva exemple deasemenea „mistere“, analizatela seminariile de training aleCREE, cu scopul de a exersamodul economic de gåndire [ide a forma deprinderea de aadopta decizii fundamentatepe criterii ra]ionale.

1. George nu vede preabine. De aceea, trebuie s`poarte ochelari. Totu[i, cåndiese din cas`, George \[i scoateochelarii [i \i pune \n buzunar.De ce nu poart` Georgeochelari?

2. Elevii care \[i fac temeler`spund mai bine atunci cåndsunt asculta]i la [coal` [i ob]innote mai mari. Luiza vrea s`aib` note mari. Cu toate aces-tea, ea nu-[i face niciodat`temele. De ce nu-[i face temeleLuiza?

3. Cum se explic` faptul c`mul]i copii \[i pierd c`ciulile,m`nu[ile sau fularele atuncicånd este frig afar`?

4. Profesorii au multeobliga]ii profesionale \n afaraorelor de clas`: corecteaz`teme [i lucr`ri, particip` la[edin]e cu p`rin]ii, la consiliiprofesorale, la [edin]elecomisiilor metodice etc. Cumse explic` faptul c`, \n acestecondi]ii, ei sunt interesa]i s`mai participe [i la diferite se-minarii?

5. Cel mai adesea se consi-der` c`, prin reciclarea hårtiei,p`durile sunt protejate. Cumse explic` atunci faptul c`, \nprezent, de[i hårtia se reci-cleaz` pe scar` industrial`, to-tu[i exist` mai pu]ini copaci.

6. |n zilele noastre, automo-bilele sunt echipate cu sistemede siguran]`, precum fråneleanti-blocaj sau pernele de aer.Cu toate acestea, \n prezent,oamenii sunt victimele maimultor accidente. De ce?

7. De ce unii oameni de [ti-in]` dau juc`rii puilor deg`in`?

8. Hrana este un elementesen]ial pentru via]a omului.Cum poate fi explicat` ati-tudinea unui deputat onest [ibine inten]ionat care cerescumpirea alimentelor?

9. Cum se explic` faptul c`exist` atåt de pu]ine balene [iatåt de multe g`ini?

10. Cum se explic` faptulc`, \n prezent, mul]i romåninu se prezint` la vot, de[i, \ndecembrie 1989, \n Romånias-a luptat [i chiar s-a murit pen-tru dreptul la alegeri libere?

11. Oamenii [tiu c`, pentrua cå[tiga venituri mari, au

nevoie de studii superioare.Cu toate acestea, \n prezent,mul]i elevi nu vor s` \nve]e sauchiar renun]` la [coal`. Cumse explic` acest fapt?

12. De ce este s`rac` Romå-nia, de[i dispune de resursenaturale, inclusiv de z`c`mintede aur? {i cum de este bogat`Japonia, de[i nu dispune deresurse naturale?

Ce sunt „misterele economice“?

De[i nu toate „misterele“prezentate al`turat sunt directlegate de fenomenul economic,ele pot fi solu]ionate cu ajutorulGhidului practic de gåndire eco-nomic`. Aceast` gril` de analiz`a fost dezvoltat` de un profesorde economie din S.U.A., MarkSchug, University ofWisconsin/Milwaukee, director alCentrului de Educa]ie Economic`din aceast` institu]ie. Lansat` deprof. Schug \n urm` cu mai binede un deceniu, sub numele deHandy Dandy Guide, grila deanaliz` [i-a dovedit utilitatea \nmulte alte domenii -management, administra]iepublic` etc., fiind ast`zi familiar`\n toate domeniile \n careadoptarea deciziilor este un faptcurent.

P~RINTELE LUI HANDY DANDY GUIDE

1. Se porne[te de la o constatare aparent ciudat`.2. |n leg`tur` cu faptul constatat, se enun]` un adev`r evident, unanim

acceptabil. 3. Apoi, se formuleaz` un enun] opus (contradictoriu sau contrar), care

aparent este la fel de adev`rat ca [i primul. Acesta reprezint` un„mister economic“.

Pentru dezlegarea „misterului“ se aplic` principiile Ghidului practic degåndire economic`. Mai multe despre „misterele economice“ pute]iafla accesånd pagina de web a CREE: www.cree.ro.

O RE}ET~ PENTRU CONSTRUIREA „MISTERELOR ECONOMICE“

„Misterele economice“ pot fi solu]ionate cofruntåndu-le cuun set de principii de ra]ionament economic. Analiza, dac` estebine condus`, demonstreaz` c` „misterul“ \ncalc` cel pu]in un-ul dintre aceste principii, explicate \n cele ce urmeaz`:

• Oamenii aleg s` fac` acele lucruri pe care le consider` celemai bune pentru ei.

De[i, de multe ori, spunem: „Nu am avut de ales“, de fapt,\ntotdeauna exist` alternative. Dar uneori alternativele sunt fiefoarte atr`g`toare, fie, dimpotriv`, foarte pu]in atr`g`toare, ast-fel \ncåt ni se pare c` avem doar o singur` op]iune.

• Alegerile oamenilor implic` anumite costuri.Acest principiu important ne arat` c` fiecare renun]` la ceva

atunci cånd face o anumit` alegere. Cea mai bun` alternativ` lacare se renun]` \n cazul unei alegeri reprezint` costul de opor-tunitate al alegerii respective.

• Oamenii aleg s` fac` acele lucruri pentru care sunt recom-pensa]i.

Oare ar mai \nv`]a elevii, dac` to]i ar primi acelea[i note, in-diferent de rezultatele pe care le ob]in la diferite teste?

• Oamenii creeaz` reguli care le afecteaz` deciziile [i modulde a ac]iona.

Op]iunile individuale sunt influen]ate de regulile [i practi-cile care func]ioneaz` \n economia unei ]`ri.

• Oamenii cå[tig` atunci cånd decid de bun`voie s` fac`schimb cu al]ii.

Comer]ul a existat din cele mai vechi timpuri. De ce? Pentruc`, schimbånd bunuri, oamenii \[i satisfac mai bine nevoile: eicedeaz` bunuri din care au surplusuri [i pe care le apreciaz`\ntr-o m`sur` mai mic`, \n schimbul unor bunuri care le lipsesc[i pe care le apreciaz` \ntr-o m`sur` mai mare. De pe urmacomer]ului, oamenii pot cå[tiga [i altceva decåt bani, [i anume:timp liber, s`n`tate, o mare diversitate de bunuri sau servicii.

• Deciziile luate la un moment dat vor avea, cu siguran]`,efecte \n viitor.

La nivel economic, ac]iunile oamenilor au, pe lång` efecteleimediate, [i alte efecte, mai \ndep`rtate. S` presupunem c` statulintervine [i impune pre]uri mici la produsele din carne. Aceast`m`sur` poate fi considerat` foarte potrivit` pentru c` este luat` dindorin]a de a-i ajuta pe oameni, dar ea poate avea efecte indirecte,precum sc`derea ofertei de carne, comercializarea unor produsedin carne de calitate inferioar`, formarea cozilor [i a pie]ei negre.

Ghid practic de gåndire economic`

Unele dintre lec]iile cuprinse\n volumele de mai jos au fostdeja traduse [i adaptate deCREE pentru a le folosi \ncadrul seminariilor de formarepentru nivel liceal ori gimnazial;aceste lec]ii sunt disponibile peweb-site-ul CREE (www.cree.ro).Alte lec]ii sunt luate \n conside-rare pentru a fi folosite la dez-voltarea unor proiecte noi.Focus: International Economics

Cele 20 de lec]ii sunt struc-turate \n jurul a [apte teme ma-jore: economie mondial`, pro-duc]ie global` [i concuren]`,rate de schimb [i probleme fi-nanciare interna]ionale, co-mer] liber contra protec]ion-ism, dezvoltarea economic` in-terna]ional`, sisteme econo-mice. Cåteva subiecte de lec]ii:de ce fac schimb oamenii [i ]`-rile; interpretarea informa]iilorcomerciale; balan]a comercial`[i balan]a de pl`]i; unde s` am-plasezi o fabric`; monedelestr`ine [i ratele de schimb; dece ]`rile lumii trebuie s` se bu-curede liberul schimb; privati-zarea de-a lungul [i de-a latullumii.Focus: Economic Systems

Volumul cuprinde 12 lec]iiproiectate pentru a pune \n evi-den]` corela]ii \ntre concepte,care sunt \n mod obi[nuit tre-

cute cu vederea. Exemple desubiecte de lec]ii: Pån` undepoate merge concuren]a? Careeste rolul guvernului \ntr-oeconomie de pia]`? Care estelimita acceptabil` a inechit`]ii \ndistribuirea bog`]iei?Economies in Transition: FromCommand to Market

Este un ghid destinat profe-sorilor est-europeni, care tre-buie s` explice la clas` fenome-nele tranzi]iei, dublat de un setde zece lec]ii pe tem`.From Plan to Market

Un set de zece lec]ii, bazatepe un curriculum original [icare utilizeaz` date furnizatede Banca Mondial` pentru aoferi solu]ii [i explica]ii la\ntreb`ri fundamentale pre-cum: Care este situa]ia econo-miilor emergente? Vor face elereformele necesare pentru a sereintegra economiei mon-diale? Vor fi capabile s` supor-te costurile sociale ale tran-zi]iei? Roosters to Robots: LessonPlans from Writers Around theWorld

Este un set de [ase lec]ii pen-tru diferite niveluri, create \ncadrul Programului Training ofWriters de echipe mixte de pro-fesori din S.U.A. [i, respectiv,din ]`ri est-europene.

Old MacDonald to Uncle Sam:Lesson Plans from WritersAround the World

Un volum asem`n`tor cu cel

de mai sus. Printre autori se afl`[i colega noastr`, GeorgetaGeorgescu, de la Liceul „IonCreang`“ din Bucure[ti.

Printre cele mai interesante [i apreciatemateriale dezvoltate de NCEE, din catego-ria celor care se adreseaz` nevoilor [i aspi-ra]iilor curente ale tinerilor de vårstaliceului, se num`r` [i cele de mai jos.Asemenea materiale sunt avute \n vederede CREE pentru proiecte care vor fi dez-voltate \n viitorul apropiat.

Focus on Economics: Personal Deci-sion Making

Cele 15 lec]ii incluse \n acest volum suntmenite r` releve elevului de liceu \n ce modse asociaz` conceptele economice de baz`deciziilor \n fa]a c`rora poate fi pusoricånd, \n calitate de consumator, cet`-]ean, \ntreprinz`tor, gestionar al bugetuluipersonal. Activit`]ile de \nv`]are sunt mode-late pe situa]ii reale care intervin \n admin-istrarea banilor, planificarea proprieicariere, solicitarea [i administrarea unui

credit, cump`rarea unui bun de folosin]`\ndelungat`. Lec]iile servesc, de asemenea,dezvolt`rii unor abilit`]i legate de stabilireaobiectivelor, discernerea \ntre reclamelecare inund` pia]a, negocierea colectiv`,aprecierea calit`]ii asisten]ei medicale,alegerea unui produs dintr-o ofert`,\n]elegerea rolului statului \n economie.

Lec]iile cuprinse \n acest volum sunt:1. Adoptarea deciziilor. Raritatea, cos-

tul de oportunitate [i tu.2. Aplicarea grilei de adoptare a decizi-

ilor. Tu [i viitorul t`u.3. Planificarea [i stabilirea scopurilor.

Po]i ajunge unde dore[ti din punctul \ncare e[ti?

4. {ansele unui tån`r pe pia]a muncii.Este o chestiune de cerere [i ofert`.

5. Pre]ul ca temei al judec`]ii corecte.Cum func]ioneaz` pia]a?

6. Planificarea financiar`. Cum s`-]i ges-tionezi propriile resurse bugetare.

7. Adoptarea deciziilor \n afaceri. Crezic`-i vei \nvinge pe ceilal]i?

8. Rolul statului. Cine are nevoie de el?9. Negocierea colectiv`. O negociere

simulat`.10. Creditul de consum. Cumperi

acum, pl`te[ti mai tårziu.11. Cump`rarea unei case. Cumperi ori

\nchiriezi?12. Publicitatea. Mai are consumatorul

dreptul s` aleag`?13. Probleme de baz` ale asisten]ei

medicale. Ce? De ce ? Cum?14. Economiile [i investi]iile personale.

Dac` e[ti atåt de de[tept, cum se face c`nu e[ti [i bogat?

15. Economie mondial`. De ce ar tre-bui s`-]i pese de ea?

Manual pentru administrarea finan]elor personale

Volumul \mp`rt`[e[te experien]a unor profesori americani care exce-leaz` \n proiectarea lec]iilor de economie. Cuprinde atåt un ghid amplu[i practic pentru proiectarea/scrierea lec]iilor \n vederea pred`rii laclas`, cåt [i demonstra]ii de proiectare, pentru nivelul primar, gimnazial[i liceal, cu trimiteri la standardele de con]inut [i la indicatorii de per-forman]` pentru educa]ia economic` la aceste niveluri. Fiind o lucrareextrem de util`, CREE inten]ioneaz` traducerea [i publicarea ei \n 2004.Iat` care sunt capitolele acestui volum:• Ce fel de Economie se pred` \n ciclul preuniversitar?• Curriculum de

Economie pentruabord`ri interdiscipli-nare.

• Abilit`]i intelectuale,abilit`]i de \nv`]are [ialte abilit`]i.

• Modele pentru preda-rea-\nv`]area activ`.

• Cum determin`m ceau \nv`]at elevii no[tri.

• Metod` de a generaidei pentru proiectareaactivit`]ilor de\nv`]are.

• Fundamenteleproiect`rii lec]iei deeconomie.

• Lec]ii de \ncercare.

Publica]ii ale NCEE destinate programelor EconomicsInternational

CONNECTING THE PIECESSAU CUM S~ PROIECTEZI LEC}II DE CALITATE

9

10

|n urm` cu dou` luni, CREE a fost selec-tat al`turi de alte 20 de organiza]ii pen-tru a participa la Seminarul „Dez-

voltarea Antreprenorial` [i Autofinan]areaONG-urilor Romåne[ti“, organizat de Fun-da]ia pentru Dezvoltarea Societ`]ii Civile(FDSC) \n parteneriat cu NonprofitEnterprise and Self-sustainability Team(NESsT).

Ini]iativa FDSC a venit \n \ntåmpinareadificult`]ii cronice cu care se confrunt`organiza]iile neguvernamentale dinRomånia, mai mult probabil decåt \n alte]`ri aflate \n zona economiei de pia]`, dea identifica [i atrage resurse pentru dez-voltarea de programe.

Ini]ierea de activit`]i produc`toare devenit [i identificarea oportunit`]ilor de a

recupera resurse din programele curentesunt dou` dintre solu]iile posibile la crizade fonduri care \nso]e[te existen]a obi[nu-it` a celor mai multe ONG-uri.

Arta dezvolt`rii de programe aduc`-toare de venit este aproape la fel decomplicat` ca [i aceea a ini]ierii [i

conducerii unei afaceri. De aceea, semi-narul nu [i-a propus atåt s` furnizeze untraining, cåt s` fac` o introducere \ndomeniu, s` avertizeze asupra dificult`]i-lor [i riscurilor deciziei de a ini]ia activit`]ilucrative \n structura unui ONG, dar [i dea evoca pove[ti de succes, de natur` s`\ncurajeze pe cei care s-ar \ncumeta s`porneasc` pe spinosul drum al autofi-nan]`rii.

Dezvoltarea de programe aduc`toarede venit este o op]iune pentru oriceONG, dar nu una exclusiv`, care s`

anuleze alternativa func]ion`rii \n regimnon-profit. Un program de autofinan]arepoate fi proiectat \n cele mai variate mo-duri, de la formule ad-hoc, ]intind acope-rirea total` ori par]ial` a costurilor unuiproiect, pån` la afaceri cu caracter perma-nent, care s` aduc` un venit relativ constant[i sigur. Aceast` din urm` variant` este luat`\n considerare, de cele mai multe ori, fiepentru a finan]a un program cu caracter depermanen]`, care trebuie protejat de riscul\ntreruperii, fie pentru acoperirea cheltu-ielilor curente de \ntre]inere a organiza]iei,pentru care finan]`rile disponibile suntrare, imprevizibile [i, oricum, insuficiente.

Autofinan]area, defini]ia profitului \n domeniul non-profit

Pagina de web a CREE con-tinu` s` \nregistreze un num`rimpresionant de vizitatori. Web-host-ul nostru, compania Art-Web Design, a contabilizat \nutlimul raport statistic, nu maipu]in de 46.380 de acces`ri, \nperioada 1 octombrie 2002 - 14aprilie 2003.

Num`rul mediu de vizit`ripe or` a fost de 9, cu un maximde 326 \nregistrat \n data de 11

noiembrie 2002. Pe intervalulunei zile, media acces`rilor afost de 262, cu un vårf de 739,\nregistrat \n aceea[i zi denoiembrie.

Cel mai vizitat interval al zileieste 9.00 - 19.00, circa 70% dintotalul hiturilor plasåndu-se \naceast` zon` orar`. De aiciputem trage concluzia c` pri-etenii no[tri on-line ne acce-seaz` de la locul lor de munc`,

detaliu care se potrive[te per-fect cu segmentul nostru ]int`,deloc frunta[ \n topul celor mai\nzestrate categorii socio-profe-sionale cu echipament electro-nic la domiciliu.

De altfel, oricåt de mare ar firata hiturilor \ntåmpl`toare,precum [i avantajul (real [i con-siderabil) de a beneficia de ser-viciile unui web-host foarte bineplasat \n re]ea, num`rul extrem

de mare de acces`ri ne \ng`-duie s` credem c` programele[i materialele CREE sunt de unveritabil interes pentru cei careo leg`tur` mai stråns` ori doarindirect` cu domeniul educa]ieieconomice din Romånia.|mprejurare care ne \ndeamn`s` onor`m acest indiscutabil in-teres cu promisiunea unui efortconstant de actualizare [i de\mbun`t`]ire a paginii de web.

Octombrie 7.319Noiembrie 7.888Decembrie 6.889Ianuarie 6.937Februarie 6.711Martie 7.267Aprilie 3.369

TOPUL LUNAR AL ACCES~RILOR

1. Pagina principal`2. Biblioteca3. Programe4. Despre noi5. Evenimente

TOPUL CELOR MAI VIZITATE PAGINI

1. Infla]ia [i politica monetar`2. Fabrica de juc`rii3. Conceptele economice4. Stabilizarea economiei prin

bugetul de stat5. Consumatorul 6. Piata financiar`7. Proiectarea unei lec]ii de

economie8. Cine decide?9. Pia]a gråului10. S` produci mai mult sau s`

consumi mai pu]in?11. Circuitul economic12. Dreptul de proprietate

TOPUL CELOR MAI ACCESATE LEC}II DINPAGINA BIBLIOTECA

1. Romånia 52%2. Domenii.org,.int,.edu 33%3. Domenii.net 7%4. Domenii.com 5%5. Marea Britanie 1,2%6. Canada 1%7. Republica Moldova 0,8%

TOPUL ACCES~RILORDUP~ }ARA DE ORIGINE

www.cree.ro este luat cu asalt

11

Curriculumul de educa]ie eco-nomic` pentru gimnaziu se pi-loteaz` \n anul [colar 2003-2004, \n 40 de [coli din Bu-cure[ti [i din ]ar`.

Profesorii care piloteaz` cur-riculumul de educa]ie econo-mic` pentru gimnaziu au parti-cipat la un seminar de formarede 6 zile. Ei dispun de:

• Programa [colar`.• Planificarea calendaristic`

a lec]iilor pentru ambele semes-tre ale anului [colar.

• Suportul de curs, compusdin dou`zeci de lec]ii.

Colectarea datelorInstrumentele utilizate pen-

tru colectarea datelor \n perioa-da de pilotare a curriculumuluide Educa]ie economic` pentrugimnaziu sunt:

• Fi[a de observa]ie a lec]iei.Se completeaz` de c`tre pro-

fesor dup` fiecare lec]ie. Profesorii vor aprecia gradul

de dificultate al con]inutuluiprezentat, gradul de adecvare ametodelor [i strategiilor reco-mandate, calitatea [i utilitateamaterialelor didactice; vor indi-ca durata activit`]ilor de\nv`]are desf`[urate; vor precizadificult`]ile \ntåmpinate; vorpropune modific`ri privind ac-tivit`]ile utilizate \n lec]ie.

Fi[ele de observa]ie comple-tate se trimit lunar coordonato-rilor locali.

• Chestionarul pentru elevi.Chestionarul con]ine dou`

\ntreb`ri: „Ce ai \nv`]at nou \naceast` lec]ie?“ [i „Ce alte lu-cruri ai vrea s` afli \n plus?“. Lu-nar, p`rerile elevilor se trimitcoordonatorilor locali, \mpre-un` cu fi[ele de observa]ie.

• Chestionarul pentru direc-torul [colii.

Directorii sunt \ntreba]i cep`rere au despre curs [i cumcred ei c` se pot valorifica \n[coal` cuno[tin]ele [i deprin-derile pe care elevii le dobån-desc la orele de Educa]ie eco-nomic`. Chestionarele se ad-ministreaz` la \nceputul luniifebruarie [i se trimit, comple-tate, coordonatorilor localipån` la 15 martie 2004.

• Chestionarul pentrup`rin]i.

P`rin]ii sunt \ntreba]i ce p`-rere au despre utilitatea cursu-

lui, accesibilitatea con]inutu-rilor predate [i modul \n careacesta dezvolt` deprinderile degåndire. Chestionarele se ad-ministreaz`, prin intermediulelevilor, la \nceputul lunii fe-bruarie [i se trimit, completate,coordonatorilor locali pån` la15 martie 2004.

Evaluarea• Evaluarea par]ial` se va re-

aliza la sår[itul semestrului I.Rapoartele de evaluare par-

]ial` \ntocmite de profesoriicare piloteaz` curriculumul deEduca]ie economic` pentrugimnaziu vor con]ine:

- Num`rul de lec]ii parcurse(cu precizarea titlurilor acestorlec]ii, respectiv a con]inutuluilor).

- Num`rul de elevi partici-pan]i la curs/num`rul de clase.

- Num`rul de propuneri demodificare a activit`]ilor de\nv`]are (men]ionåndu-se acti-vit`]ile propuse [i lec]iile pentrucare se propun, precum [i dac`activit`]ile propuse au fost rea-

lizate la clas` sau nu).- Num`rul de propuneri de

modificare a timpului alocat ac-tivit`]ilor de \nv`]are (men]io-nåndu-se activit`]ile respective[i lec]iile pentru care se pro-pun, precum [i dac` activit`]ilepropuse au fost realizate la clas`sau nu).

- Num`rul de propuneri demodificare a materialelor de lu-cru recomandate (men]ionån-du-se materialele propuse [ilec]iile pentru care se propun,precum [i dac` materialele pro-puse au fost utilizate la clas` saunu).

Rapoartele de evaluare par-]ial` se trimit coodonatorilor lo-cali pån` la data de 15 ianuarie2004.

• |ntocmirea rapoartelor fi-nale referitoare la pilotareacurriculumului de Educa]ie eco-nomic` pentru gimnaziu se rea-lizeaz` dup` modelul rapoar-telor de evaluare par]ial`. Elevor con]ine dificult`]ile \ntåm-pinate [i propunerile pentru re-vizuirea curriculumului. |n

anexele la rapoartelor finale vorfi incluse cele mai valoroase pro-duse ale elevilor (compuneri,h`r]i, afi[e, „juc`rii“ etc.)

Rapoartele finale se trimitcoordonatorilor locali pån` ladata de 10 iunie 2004. Pe bazadatelor [i a rapoartelor de eva-luare colectate de coordona-torii locali, se va \ntocmi Rapor-tul privind pilotarea curriculu-mului de Educa]ie economic`pentru gimnaziu.

• Seminarul de evaluare seva structura pe baza Raportulprivind pilotarea curriculumu-lui de Educa]ie economic` pen-tru gimnaziu [i a propunerilede revizuire, respectiv - de con-tinuare a programului.

„Educa]ia Economic` \n Gimnaziu“ \n faza de pilotare

Luna Se trimit coordonatorilor locali: Se \ntocme[te(din anul [colar fi[ele p`rerile rapoartele chestionarele chestionarele rapoar- raportul privind2003-2004) de observa]ie elevilor de evaluare completate completate tele pilotarea

par]ial` de directori de p`rin]i finaleSeptembrie Octombrie ✓ ✓Noiembrie ✓ ✓Decembrie ✓ ✓Ianuarie ✓Februarie ✓ ✓Martie ✓ ✓ ✓ ✓Aprilie ✓ ✓Mai Iunie ✓ ✓ ✓ ✓Iulie ✓August ✓

GRAFICUL FAZEI DE PILOTARE

• Bucure[ti: Prof. {tefania C`linescu-An-drei, {coala nr. 135, Bucure[ti

• Jude]ele Cluj [i Sibiu:Prof. Viorica Felezeu, ColegiulNa]ional „Mihai Viteazul“ dinTurda

• Jude]ele Ia[i [i Suceava:Prof. Rodica Havårneanu, Liceul„Dimitrie Cantemir“ din Ia[i

• Jude]ele Alba, Hunedoara [iTimi[: Prof. Dimitrie {pilca,Liceul Pedagogic „CarmenSylva“ din Timi[oara

• Jude]ele Bac`u, Bra[ov [iGala]i: Prof. Du]a Sburlan,Liceul „Grigore C. Moisil“ din One[ti

• Jude]ele Constan]a,C`l`ra[i, Dolj [i Mehedin]i:Prof. Victor Mihala[cu, Liceul „Ovidius“ din Constan]a

COORDONATORII LOCALI

iinnffooCCRREEEE este o publica]ie a Centrului Romån pentru Educa]ie Economic` © Toate drepturile rezervate Editor: Maria L`c`tu[ • Tehnoredactare: Nicoleta Burtea • Imprimare: S.C. „R“ S.A.

CREE v` invit` la dialog!✔ Ave]i idei pe care vre]i s` le\mp`rt`[i]i? ✔ Ave]i proiecte pe care vre]i s` leface]i cunoscute? ✔ Ave]i probleme pentru care dori]iun sfat [i poate un sprijin? ✔ Ave]i opinii pe care vre]i s` leface]i publice? ✔ Ave]i sugestii c`rora vre]i s` leg`si]i o utilitate practic`? ✔ |n general, ave]i nevoie s` comu-nica]i [i s` coopera]i cu colegii dvs.?✔ Vre]i s` fi]i \n permanent`leg`tur` cu ei [i cu Centrul Romånpentru Educa]ie Economic`?

Vizita]i-ne! Accesa]i web-site-ul nostru(www.cree.ro) pentru a vedea acolo ceface [i ce preg`te[te CREE, cemateriale didactice v` oferim, cepagini noi de web am inaugurat.Telefona]i-ne!Pute]i intra oricånd \n contact directcu noi la num`rul de telefon: 021-410.44.83.Scrie]i-ne!Fie prin fax: 021-410.44.83, fie prin e-mail: paull@acorp.ro, fie prin po[t`pe adresa: CREE, Bd. Vasile Milea nr. 7, Bloc B 1, Apart. 5, 773041 -Bucure[ti, Sector 6, pute]i s` netransmite]i mesajele dvs.

Ce ve]i citi \n edi]iileviitoare ale infoCREE• Cå[tig`torii Concursului „Cele Mai Bune Lec]ii de

Economie“ - edi]ia 2003

• Programul Training of Writers - 2003

• Primul curriculum de educa]ie economic` \n [coala

primar`

• Setul complet al lec]iilor de Economie pentru liceu

• Programele de administrare a finan]elor personale

• Programul de dezvoltare organiza]ional`

• CREE se extinde \n ]ar` cu dou` noi centre locale

• Parteneriatul pentru Educa]ia Economic` Eficient`

Studiu - pentru c` prin educa]ie vrem s`ajut`m tinerii din Romånia s` dobåndeasc`atåt puterea de a lupta, cåt [i mentalitatea de\nving`tori.

Competitie - pentru c` vrem s`-i preg`timpentru a reu[i \n mediul concuren]ial aleconomiei de pia]` [i \ntr-o societate bazat`pe selec]ia valorilor.

Profit - pentru c` educa]ia economic` pe careo promov`m este pragmatic`, orientat` c`trecå[tiguri concrete [i succese \n via]a real`.

Ce motiv a]i avea s` fi]i unul dintrepartenerii CREE?

Faptul c` PROFITUL educa]iei economiceeficiente se distribuie TUTUROR, inclusivDUMNEAVOASTR~ - \n calitate de p`rinte,de consumator, de angajat sau de angajator,de pl`titor de impozite, de cet`]ean.

Cum pute]i deveni unul dintrepartenerii CREE ?

Sprijinind, potrivit dorin]ei [i for]elor dum-neavoastr`, proiectele CREE de educa]ie eco-nomic` eficient`. |n pagina 2 pute]i vedeacare sunt proiectele viitoare ale CREE.

Vre]i s` [ti]i mai multe despreprogramele CREE ?• Vizita]i-ne la www.cree.ro• Telefona]i-ne sau trimite]i-ne

un fax la (021) 410.44.83• Trimite]i un e-mail directorului executiv al

CREE, Paul L`c`tu[, la paull@acorp.ro

CREE v` propune un

Parteneriat pentru Educa]ia Economic` Eficient`sub deviza Studiu, Competitie, Profit,

,