nr. 2329/17.11.2016 aprobat, cp, 17.11.2016 avizat ca, 17 ... · colegiul tehnic “dimitrie...

Nr. 2329/17.11.2016

Aprobat, CP, 17.11.2016

Avizat CA, 17.11.2016

PAS

2014-2020 Revizuit 2016

Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida”Iași

Plan de acțiune al școlii 2014-2020- revizuit 2016

CUPRINS

CAPITOLUL I - CONTEXTUL 1

Misiunea ṣi viziunea școlii 1

Profilul actual al școlii 2

Cultura organizaṭională 8

Realizările anului 2015 – 2016 9

Disfuncţionalităţi ale anului școlar 2015-2016 9

Priorităţi naţionale 10

Obiective şi priorităţi regionale şi locale 40

CAPITOLUL II – A ANALIZA NEVOILOR 41

Analiza mediului extern 41

Profil economic regional 46

Piața Muncii 56

Învățământul profesional și tehnic din Județul Iași 66

Analiza mediului intern 93

Strategia școlii 93

Analiza SWOT 110

Recomandări în urma analizei SWOT 112

Analiza PEST(E) 112

Concluzii. Tinte Strategice 112

Motivarea necesităṭii, fezabilităṭii ṣi oportunităṭii 113

Opṭiuni strategice 115

CAPITOLUL III - PLAN OPERAŢIONAL 121

Plan operaṭional 121

Plan de acṭiune pentru promovarea educaṭiei incluzive 131

Consultare, monitorizare, evaluare 132

Bibliografie 132



1

CAPITOLUL I

CONTEXTUL

1.1 MISIUNEA ȘCOLII

Misiunea Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida“ Iași este de a consolida rolul

școlii ca principală instituție de educație și învățământ, ca centru de resurse

educaționale pentru comunitate, de a asigura o educație de calitate europeană, de a

forma elevii ca viitori cetățeni, activi și creativi, capabili să se integreze pe piața

muncii și într-o societate dinamică de tip european.

1.2 VIZIUNEA ŞCOLII

Viziunea Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida“ Iași asupra sistemului de

învățământ valorifică tradițiile școlii ieșene și presupune, o deschidere spre modele

europene viabile, asigurându-se astfel convergența sistemelor și recunoașterea

calificărilor și competențelor dobândite de absolvenții noștri. Accentul în educație se

deplasează tot mai mult spre dimensiunea aplicativă, creativă, practică a cunoștintelor

dobândite, spre calitate și eficiență. Școala se dorește un garant al calității procesului

de învățământ, având un rol important în reglarea sistemului educațional și în

asigurarea relaționării unității de învățământ cu celelalte instituții deconcentrate ale

statului, cu autoritățile județene și zonale, cu întreaga comunitate.

1.3. PROFILUL ACTUAL AL ȘCOLII

1.3.1. Scurt istoric

Școala a fost înfiinţată în anul 1965 ca un continuator al Școlii Medii Tehnice de

Energie având în componenţă: şcoală profesională, şcoală postliceală şi şcoală de

maiştri.

În anul 1966 prin Decretul Nr.2 al Consiliului de Miniştri ia fiinţă Liceul

Industrial Energetic ce îşi defăşoară activitatea în aceleaşi spaţii, dar independent de

Grupul Școlar Energetic, cu care se va comasa în anul 1972 sub denumirea de Grup

Școlar Energetic.

Titulatura şcolii a mai fost modificată prin HCM în 1976 fiind transformată ca

Liceul Industrial Nr.2, până în anul 1990, când se revine la titulatura iniţială de Grup

Școlar Energetic.

Prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4565/19.09.2000 se aprobă

modificarea titulaturii în Colegiul Tehnic „DIMITRIE LEONIDA”.

Profilul energetic (profil stabilit iniţial) a fost menţinut de la înfiinţare până

în prezent. Grupul Școlar Energetic Iaşi pregăteşte prin cursuri liceale, şcoala

profesională și şcoala de maiştri forţa de muncă pentru sectorul energetic şi pentru

alte societăţi.



2

Necesitatea pregătirii forţei de muncă pentru cele două centrale termoelectrice

existente în zona (CET I - Iași şi CET II - Holboca ) au creat premiza pregătirii în

specialitatea termoenergetică alături de electroenergetică.

La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iași pregătirea elevilor se realiză pe trei

niveluri: liceu tehnologic, şcoala profesională și şcoala de maiştri.

1.3.2. Profilul actual Calificările profesionale pentru care se pregătesc elevii noştri sunt: tehnician

operator tehnică de calcul, tehnician în instalații electrice, tehnician mecatronist,

tehnician electrotehnist, tehnician electromecanic, electrician exploatare joasă

tensiune, electrician protecţii prin relee automatizări şi măsurători în instalații

energetice, operator la maşini cu comandă numerică, frigotehnist, electrician aparate

şi echipamente electrice şi energetice, mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice,

maistru electrician centrale staţii şi reţele electrice.

În municipiul Iași, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” este singura unitate

școlară care pregăteşte forţa de muncă în domeniul energetic. În zona Moldovei mai

pregăteşte forţa de muncă în domeniu, GSE Galaţi şi şcoala profesională Oneşti.

Populaţia școlară, în medie 890 elevi /an, repartizaţi în clase de liceu zi și seral,

provenind din tot judeţul Iaşi. O parte dintre elevii școlarizaţi provin din celelalte judeţe

ale regiunii NE. De asemenea şcoala oferă cursuri la şcoala de maiştri.

Resurse umane: 93 persoane (didactic, auxiliar şi nedidactic)

Resurse materiale:

- două corpuri clădire pentru activităţi didactice;

- un corp ateliere şi laboratoare pentru instruire practică;

- un cămin internat;

- sală de sport şi trei terenuri de sport;

- bibliotecă şi sală de lectură;

- 1 cabinet medical;

- echipamente IT şi birotică;

- echipamente didactice specializate.

Finanţare – bugetul de stat şi surse extrabugetare

Experienţă în derularea de proiecte şi parteneriate:

Proiecte şi parteneriate derulate în anul școlar 2015-2016

A) Activități și proiecte educaționale derulate la nivelul Colegiului

În cadrul Zilelor Colegiului Tehnic „D. Leonida”, 26-30 octombrie 2015:

- Simpozionul „Dimitrie Leonida”, ediția a VIIIa - „Strategii și modele didactice

pentru un învățământ de calitate, coordonatori: prof. dr. M. Cadiș, prof. dr. C.

Burlibașa;

- Salonul de lectura „EU-cuvant”– Poezia toamnei , coordonatori: prof. G. Chiperi,

prof. L. Moisuc-Nani



3

- Seminar de istoria limbii romane, coordonator: prof. V. Bobeica, organizatori: prof.

C. Ilie, prof. M. Radvan, prof. L. Moisuc-Nani

- Concurs de legislatie rutiera, prof. D. Partac, prof. C. Dănilă, prof. C. Pintilie

- Workshop Impreuna construim viitorul, coordonatori: prof. M. Cadis, prof. C.

Burlibasa, prof. C. Pintilie

- Workshop ATCR, coordonatori: prof. C. Burlibasa, prof. C. Pintilie

- Concursul Colegi la „D. Leonida” – prof. L Moisuc-Nani (coordonator), prof. V.

Huidu, prof. G. Chiperi, prof. C. Adam, prof. C. Costaș

- Tenis de masă*așii fileului-simplu+dublu Prof. Cristian Adam

- Fotbal, Baschet, Volei, Prof. Cristian Adam, prof. Moraru Dumitru

- Fotbal*Leonida - Jandarmeria; combaterea violenței prin sport(parteneriat), Prof.

Cristian Adam

- Jandarmeria - un sprijin de nădejde Prof. Cosmin Pintilie, Prof. Cristian Adam,

Prof. Cătălin Costaș

- Prezentarea proiectului educațional „Oferte de viitor” Prof. Feryan Dodoiu, Prof.

Aurelia Vrâncianu

- Concurs de șah „Șahul pentru toți” Prof. Cătălin Costaș

- Parlez-vous „franglais”?- perspectiva canadiană, Prof. Prof. Irina Rusu, Prof.

Camelia Apopei

- Concurs „Jocuri matematice” coordonator prof. M. Bejan

- Boboc 2015-concurs de cultura generala, organizatori: prof. L. Stratulat, prof. V.

Huidu, prof. G. Chiperi., prof. M. Radvan, prof. I. Aporcariței

- Concurs „Tehnicus” Prof. Cristina Dănilă,

- Organizarea întâlnirii cu absolvenţii - prof. Ariadna Balaban

Concurs Șahul pentru toți –noiembrie, prof. C. Costaș

Flashmob Ziua Internationala a Drepturilor Copilului, organizatori: prof. C.

Macarescu, prof. L. Moisuc-Nani, prof. C. Adam

“Tricolorul în clasa mea”- marcarea Zilei Nationale - 1 DECEMBRIE;

activitate- concurs demarată la inițiativa Consiliului Şcolar al Elevilor;

coordonatori - profesorii din catedra de istorie

Flashmob 1Decembrie – organizator Consiliul Județean al Elevilor, participant

prof. L. Moisuc-Nani si elevi reprezentativi

Spectacolul de Crăciun „Vis de iarna”- prof. I. Rusu,

Salonul de lectura – Shakespeare, prof. C. Chiperi, prof. L. Moisuc-Nani

Incursiuni in sec al IX-lea, prof. V. Bobeica, prof. G. Chiperi, prof. C. Ilie, prof.

M. Radvan, prof. L. Moisuc-Nani,

„Ziua națională fără tutun”- flashmob, prof. L. Moisuc-Nani

„Să ne bucurăm împreună” – donații clasele de la seral, prof. G. Chiperi, C.S.

Veniamin Costache(Centrul de servicii)

„Iași muzeul sufletului nostru”, prof. C. Ilie, prof. G. Chiperi, prof. S. Federovici

Ziua națională a României, sărbătoare națională creștină – flashmob Palas, prof.

C. Apopei, prof. I. Aporcariței, prof. D. Paraschiv



4

„Șanse egale prin sport”, prof. C. Adam, prof. Moraru Dumitru, prof. L.

Moisuc-Nani

O biografie a biruinței – de vorbă cu părintele Justin Pârvu, prof. V. Bobeică,

prof. C. Apopei

Sport contra droguri prof. C. Adam, prof. L. Moisuc-Nani

„De dragobete iubește românește”,

Meșteșuguri de ieri, idei pentru mâine, prof. C. Măcărescu, prof. L. Agachi, prof.

C. Hîncu

Alimentația – cheia sănătății, prof. S. Balan, Prof. I. Rusu

Happy Haloween

Serbare de Crăciun

Patriotismul la români, prof. G. Chiperi

Alsacia

Tehno-art de dragobete

Ziua Internațională a Educației

Ziua Internațională a Toleranței

Dicționar de termeni tehnici, prof. V. Bobeică

Punți între sat și oraș

Săptămâna Globală a Educației

Ziua Europei, prof. S. Balan, Prof. I. Rusu

Combaterea cancerului de sân, prof. F. Dodoiu, prof. A. Vrâncianu Protectie civila, prof. C. Costas

Activităţi de voluntariat din cadrul Campaniei: “Săptămana legumelor și a

fructelor donate”, organizată de Ministerul Educatiei în parteneriat Asociatia

“Children’s High Level Group”, în cadrul SNAC, în perioada 15-23 noiembrie;

partener -Colegiul Tehnic "I. Holban". Prof. G. Daneș(coordonator), prof. S.

Federovici, prof. L. Moisiuc, prof. A. Vrancianu, I. Rusu, prof. C. Costaş

Activităţi de implicare /responsabilizare/ conștientizare/ voluntariat: Daruind

vei dobandi – voluntariat: prof. C. Apopei, prof. L. Moisuc-Nani, prof. I. Rusu,

prof. I. Aporcăriței

Funda Umană - organizator ADV, coordonator grup scoala prof. L. Moisuc-

Nani

Săptămâna Globală de Acțiune ”Drepturi egale, șanse egale” , prof. L. Moisuc-

Nani, prof. G. Chiperi, deputat C. Nichita, prof. G. Daneș, prof. C. Apopei, prof.

Dan Pârțac

Modalităţi de prevenire şi reducere a absenteismului, workshop, Prof. Alina

Iacoban

Fumatul, drogurile şi alcoolul pun în pericol viaţa, prof. Ipate Laurențiu

Bacalaureatul și proiecția carierei, prof. E. Chiriac

Agresivitatea pe Internet, prof. G. Novac



5

Problemele de adaptare ale copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară, Prof.

Alina Iacoban

Obiceiuri alimentare sănătoase şi nesănătoase, prof. Ipate Laurențiu

Particularităţile relaţiilor interpersonale în grupurile formale şi informale de

elevi prof. G. Novac

Parteneri pentru viitor, prof. C. Burlibașa, prof. C Pintilie

Modalități de consolidare a parteneriatului elev-diriginte-părinte, prof. L.

Moisuc

Campania Săptămâna legumelor și fructelor donate

1 Decembrie – sentimentul patriotic la români (dezbatere), Bogdan Pingescu, cl.

A X-a C, Prof. Gabriela Chiperi

Simboluri ale Unirii Principatelor Române (concurs) Prof. Gabriela Chiperi

Săptămâna prevenirii criminalității în rândul elevilor, prof. C. Burlibașa, prof.

C Pintilie

Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane, prof. L. Moisuc

Prevenirea traficului de persoane, prof. L. Moisuc

Fumatul, drogurile şi alcoolul pun în pericol viaţa, prof. L. Agachi

B) Proiecte şi parteneriate derulate la nivel local/județean

Marșul Unirii, prof. L. Moisuc-Nani, prof. G. Chiperi, prof. C. Adam;

Activități ECO;

Cooperare transfrontalieră pentru prevenirea traficului de de ființe umane, prof.

L. Moisuc-Nani, prof. F. Dodoiu, prof. A. Vrâncianu;

Educație pentru sănătate, prof. F. Dodoiu, prof. A. Vrâncianu, prof. M. Radvan;

Prevenirea delincventei juvenile, prof. C. Burlibasa, prof. L. Moisuc-Nani, prof.

G. Daneș;

Proiectul de acțiune comunitară SNAC – coordonator prof. G. Daneș

Protecție civilă, prof. C. Pintilie, prof. C. Costas, prof. C Pintilie

Activităţi de voluntariat din cadrul Campaniei: “Săptămâna legumelor și a

fructelor donate”, organizată de Ministerul Educației în parteneriat Asociația

“Children’s High Level Group”, în cadrul SNAC, în perioada 15-23 noiembrie;

partener -Colegiul Tehnic "I. Holban". Prof. G. Daneș(coordonator), prof. S.

Federovici, Prof. L. Moisiuc, Prof. A. Vrancianu, Prof. I. Rusu, Prof. C. Costaş;

Activităţi de implicare /responsabilizare/ conștientizare/ voluntariat: Daruind

vei dobândi – voluntariat: prof. C. Apopei, prof. L. Moisuc-Nani, prof. I. Rusu,

prof. I. Aporcăriței;

Funda Umană - organizator ADV, coordonator grup școală prof. L. Moisuc-

Nani (70 elevi, prof. G. Daneș, prof. M. Rădvan);

Săptămâna Globală de Acțiune ”Drepturi egale, șanse egale” , prof. L. Moisuc-

Nani, prof. G. Chiperi, deputat C. Nichita, prof. G. Daneș, prof. C. Apopei, prof.

Dan Pârțac;

,,Zâmbet în paşi de copil'', proiect de voluntariat de donaţie –prof. C. Apopei



6

proiectului „Parteneriat pentru viitor“ derulat in colaborare cu Facultatea de

Inginerie Electrica, Energetica si Informatica Aplicata

participat la Conferința „Cariera potrivită garantată prin consiliere și orientare

profesională” în cadrul proiectlui POSDRU/161/2.1/G/141626 „Stagiile de

practică-oportunitatea elevilor pentru tranziția de la școală la viața activă”; -

Prof. Ilie Cornelia și Novac Gabriela

”Tendinţe actuale şi de perspectivă în monitorizarea funcţionării instalaţiilor

electrice”, masa rotundă la nivel județean desfăşurată la Facultatea de Inginerie

Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată din cadrul Universităţii Tehnice

“Gh.Asachi “ din Iaşi,

Seminarul National ,,Invățământul romanesc între reformă și modernizare” -

Prof. C. Dănilă

sesiunea de Comunicari Stiintifice ,,Educatia in mediul rural de-a lungul

timpului” - Prof Agachi L si Hincu C

"Dialoguri duhovnicesti", conferinţă susţinută de pr. Dumitru Carp, Parohia

"Pogorârea Duhului Sfânt", Bucium, Iaşi

participarea la Forumul Educaţional Magister cu tema „ Şcoală şi încredere -

o proiecţie comparativă”, organizat de Ed. Niculescu, Institutul Cultural

Român, IŞJ, Iaşi, CCD, Iaşi - prof. M. Hogaş, prof. D. Paraschiv;

Salonul proiectelor de antreprenoriat, ediția aVa - Prof. I. Aporcăriței, prof. A.

Iacoban

Galant și Elegant, ediția aVa prof. G. Chiperi, prof. I. Aporcăriței, prof.

L.Moisuc-Nani

Concursul ”Haimovici” - prof. M. Cadiș, Prof. M. Bejan, Prof. F. Plenovici

C) Proiecte şi parteneriate derulate la nivel naţional/internaţional

Proiectul „Eco-Şcoala” (coordonator prof. L. Agachi) - în cadrul căruia,

îndrumaţi de eco-codul „Asigură-ți azi, aerul pe care-l vei respira maine!”,

profesorii si elevii au desfășurat, în anul școlar 2014-2015 activitatea: ,,ECO-

DRAGOBETELE...’’- februarie - Prof. Agachi Luminita.

,,Învierea Domnului – Renaşterea bucuriei” prof. C. Apopei;

Conferinţa Internaţională ,,Partager pour s`enrichir'' organizată de Asociaţia

profesorilor de franceză;

participare la Seminarul Internațional organizat de Grupul EDUCATIVA alături

de University of Greenwich, Londra - Prof. Cișman A, Roșca S și Novac G.

participare cu referate la Simpozionul & Concursul internațional „Metode

tradiționale și moderne folosite în activitatea didactică”, ediția a III-a -

Prof.Cișman A., Roșca S., Novac G.

participare Simpozionul concurs” DIRECTII DE CRESTERE A CALITATII

VIETII “ editia a II-a, Prof Vrancianu A



7

participare la WORKSCHOP- ul ,, INOVARE CREATIVITATE DIDACTICA”

si au organizat CONCURSUL INTERJUDETEAN DE CREATIVITATE

MECANICA DUMITRU MANGERON, in cadrul Facultatii de Constructii de

Masini si Management Industrial. Prof. Agachi L, Burlibasa C, Dodoiu F, Hincu

C, Rujanu L, Vervega E, Gorea M, Pintilie C

participare la Conferinta ,, Scoala ieseana- confluente, metamorfoze, idealuri’,

Prof. Rujanu L

participarea la Dezbaterea de tip focus grup in cadrul Proiectului European NET

– Not- NEET, organizata de Asociatia pentru Invatare Permanenta in parteneriat

cu Liceul Tehnologic Agricol ,, Mihail Kogalniceanu ‘’Miroslava.

Implementarea programului INTERNATIONAL Junior Achievement -

SUCCESUL PROFESIONAL Prof. Dodoiu F

Coordonator al Proiectului educational “ Oferte de viitor ” proiect adresat

claselor terminale de liceu a XII a, in colaborare cu A.J.O.F.M. Iasi ,cu I.T.M.

Iasi si agenti economici din Iasi AGROPAN IMPEX , SEMCONSULT TOP,

Prof. Dodoiu F. Vrancianu A

proiect Erasmus + : Sustainable Energy Management @ Schools in Europe,

Durata: 3 ani (Septembrie 2014 – August 2017), Parteneri: 9 parteneri din

7 țări , - Echipa de implementare: Prof. I. Aporcăriței, prof. C. Burlibașa, prof.

L. Moisuc – Nani

D) Proiecte din fonduri structurale

PROIECT POSDRU /181/2.2/S/153549 „Pași în educația tuturor” (Prof. Dr.

Cadiș Mihaela, prof. Dr. Ing. Burlibașa Carmen, prof. Costaș Cătălin, prof.

Pintilie Cosmin, prof. Bobeică Vasilica, prof. Bejan Maria, prof. Agachi

Luminița, prof. Adam Cristian, prof. Daneș Georgeta, prof. Chiperi Gabriela,

prof. Ilie Cornelia, prof. Stratulat Radu, Olăeru Otilia, Ghimici Cristina, Botez

Florentina, Vasile Elena);

PROIECT POSDRU 22/2.1/G/33487 ”Elaborarea CDL-uri și materiale de

învățare pentru Sănătatea și siguranța elevilor” (Prof. Dr. M. Cadiș, prof. Dr.

Ing. C. Burlibașa,);

PROIECT POSDRU/85/1.1/S/57551 “Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi

formării profesionale prin reţele parteneriale” (prof. C. Burlibașa, prof. A.

Cișman)

PROIECT POSDRU /85/1.1/S/63196 ,,Parteneriate active şcoală-întreprindere

pentru prof. Dr. M. Cadiș îmbunătăţirea formării profesionale iniţiale –”Pașii

FPI - (prof. M. Cadiș, prof. C. Burlibașa, prof. A. Cișman, prof. A.Balaban,

prof.C. Dăniă, prof. S. Roșca, prof. C. Pintilie, prof. G. Cadar)

PROIECT POSDRU /60/2.1/S/17788 Stagii moderne de practică în domeniul

electrotehnic (prof. Dr. M. Cadiș, prof. C. Pintilie).



8

1.3.3. Cultura organizaţională Reprezintă mediul intern care caracterizează fiecare organizaţie , în care sunt

imersaţi/te indivizii şi grupurile care fac parte din ea şi care determină comportamentul

în organizaţie şi în ultimă instanţă, eficienţa organizaţiei respective.

În Colegiul Tehnic „ Dimitrie Leonida” nu există o cultură monolitică şi coerentă

de tip „ bloc”, ci aglomerări de subculturi articulate printr-o serie de trăsături comune

dar care pot avea componențe specifice, chiar contradictorii - există profesori apreciaţi

de colegi dar nu şi de elevi şi invers, profesori apreciaţi de elevi dar nu şi de profesori.

Partea vizibilă a culturii organizaţionale cuprinde simboluri şi sloganuri, modele

comportamentale, vestimentare, atitudini fizice.

Simboluri şi sloganuri.

Acestea exprimă setul de valori fundamentale şi personalitatea școli – “Invăț să fac

totul bine de prima dată” este sloganul școlii, folosit în mod formal.

Ritualuri şi ceremonii.

- Ritualurile de trecere marchează asumarea unor noi roluri: careul de început de an

școlar cu primirea noilor veniţi în şcoală, elevii de clasa a IX-a; primirea profesorilor

noi în Consiliu profesoral de început de an școlar

- Ritualurile şi ceremoniile de întărire. Acordarea publică a premiilor şi gratificaţiilor

pentru elevii merituoşi, în careul cu toţi elevii şcolii . Nu există însă o constanţă în

acordarea premiilor profesorilor cu rezultate deosebite.

- Ritualurile şi ceremoniile de integrare care au ca scop creșterea coeziunii în interiorul

organizaţiei( mesele de 8 Martie, zile onomastice, excursii,ş.a.) sunt convenţionale .

- Ritualurile şi ceremoniile de reînnoire. În această categorie intră activităţile de

formare continuă, la care se participă, de regulă, individual sau în grupuri.

Colegiul Tehnic„D. Leonida” este o instituţie de învăţământ cu o structură de

organizare formală, bazată pe norme şi reguli de funcţionare stabile . Dimensiunea

organizaţională a şcolii , raportarea acesteia la cerinţele unui sistem deschis, legat de

mediul său în termenii corelaţiei „ input-output”, reprezintă analiza normativă.

Concluzionăm această analiză precizând că „ sănătatea organizaţională” ,

realizată la diferite niveluri aptitudinale, se poate regăsi, parţial sau total, exprimată

sub formă de capacităţi sociale şi pedagogice:

- capacitatea de a alege scopurile organizaţiei

- capacitatea de a adapta schimbările organizaţiei la mediu şi schimbările

mediului la specificul organizaţiei

- capacitatea de a menţine activitatea la înălţimea tehnologică şi morală

corespunzătoare resurselor reale şi potenţiale ale organizaţiei

- capacitatea de a implementa deciziile de politică a educaţiei la nivelul

organizaţiei.

1.4. REALIZĂRILE ANULUI 2015 – 2016

Reabilitare parţială corp A şcoală;

Reabilitare parţială corp C (ateliere);

Reabilitare parţială a salii de sport;



9

Toţi elevii au promovat examenul de certificare a competențelor liceu –

nivel 3 de calificare- școală profesională de 2 ani;

Toţi elevii au promovat examenul de certificare a competențelor

profesionale – nivel 4 și 5;

Introducerea unei perspective noi asupra experienţei în muncă, bazată pe

competiţie;

Realizarea planului de școlarizare în proporţie de 90%;

Scăderea numărului elevilor cu abandon școlar;

Absorbţia absolvenţilor în învăţământul tehnic de specialitate;

Se utilizează metode moderne de predare şi evaluare a cunoştinţelor;

Participarea elevilor claselor a XII-a la ofertarea educaţională a

universităţilor;

Efectuarea unor vizite de lucru la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” și

Universitatea „Al. I. Cuza”;

Participarea la concursul de Creativitate mecanică ”D. Mangeron”;

S-a constatat o creştere a interesului cadrelor didactice pentru formare

continuă;

Asociaţia părinţilor Energoparent s-a implicat în viaţa școlii;

Există o bază completă de date a personalului unităţii;

Actualizarea site-ului instituţiei.

1.5. DISFUNCŢIONALITĂŢI ALE ANULUI ȘCOLAR 2015 – 2016

Insuficienta dotare cu mijloace şi materiale didactice la laboratoarele

tehnice şi la ateliere;

Lipsa temporară a spaţiilor de cazare proprii;

Blocarea temporară a spaţiilor de învăţământ;

Promovabilitate medie la examenul de Bacalaureat;

Ineficienţă în combaterea absentesimului;

Disfuncționalități datorate deficiențelor de comunicare.

1.6. PRIORITĂŢI EUROPENE ȘI NAŢIONALE

Priorităţile europene și naţionale în domeniul educaţiei sunt cuprinse în

“Strategia naţională de dezvoltare durabilă” pentru perioada 2014-2020.

Studiul are la bază Strategia formării profesionale din România pentru perioada

2014-2020 elaborat de către CNDIPT pe baza strategiei Uniunii Europene -Orizont

2020.



10

1.6.1. Strategia formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020

Strategia formării profesionale din România pentru perioada 2014 – 2020 este

documentul cadru pentru politicile în domeniul formării profesionale inițiale și

continue - considerate factori esențiali ai dezvoltării economiei europene, în contextul

globalizării. Strategia formării profesionale propune dezvoltarea unui sistem

competitiv, care să ofere un răspuns relevant și rapid la cerințele economiei, într-o

abordare pro-activă și prin măsuri implementate în parteneriate variate.

Prezentul document stabilește obiective și direcții de acțiune pe termen mediu și lung,

astfel încât sistemul de formare profesională (VET- vocational education and training)

să răspundă nevoilor în continuă schimbare ale economiei, societăţii şi indivizilor,

sporind astfel flexibilitatea şi garantând coerenţa întregului sistem. Strategia formării

profesionale este dezvoltată în jurul conceptelor cheie de

1. ”relevanță”, 2. ”acces și participare”, 3. ”calitate” și 4. ”inovare și cooperare”.

În vederea realizării obiectivelor stabilite va fi necesară schimbarea de

paradigmă în definirea planurilor de acțiune sectoriale ale sistemului de formare

profesională astfel încât în loc de o abordare de tip reactiv la cerințe concrete formulate

de beneficiari, sistemul să fie în măsură să își planifice dezvoltarea proprie

fundamentată pe cerințele economiei prognozate pentru viitor.

Furnizorii de formare profesională trebuie să îşi adapteze şi să îşi actualizeze

permanent oferta de educaţie şi formare profesională, pentru a răspunde eficient

nevoilor factorilor interesaţi, condiţie esenţială pentru a rămâne competitivi.

Dezvoltarea şi reformarea sistemului de formare profesională implică un proces

de descentralizare menit să conducă la o mai mare apropiere de nevoile reale la nivel

regional şi local, precum şi să implice actorii locali în definirea ofertei de formare.

O altă provocare care stă în față dezvoltărilor strategice derivă din aspectele

legate de globalizare, situație în care cererea nu mai este locală, nici regională, și o dată

cu creșterea mobilității forței de muncă, sistemele pregătesc capitalul uman pentru o

piață globală a muncii.

De asemenea, orientarea către o societate bazată pe cunoaștere presupune

implicarea sistemului de formare profesională în transpunerea în practică a conceptului

de învățare pe tot parcursul vieţii Este esențial ca formarea profesională să promoveze

în rândul beneficiarilor direcți o atitudine pozitivă pentru învățare, să asigure calitatea

ofertei de formare si relevanta acesteia în raport cu abilităţile, cunoștințele si nevoile

persoanei.

Cooperarea interinstituţională la diferite nivele este, de asemenea, un element

fundamental in dezvoltarea si implementarea strategiei formării profesionale. De

aceea, pentru a asigura coerenţa şi consistenţa dialogului cu actorii esenţiali, pe de o

parte, şi între diferitele politici europene, pe de altă parte, este necesară construirea

sistematică a oportunităţilor pentru cooperare si dialog, pentru schimbul de informaţii

şi de opinii.



11

1.6.1.1. Contextul european și național

Documente strategice care definesc cadrul planificării strategice pentru VET și

LLL (învăţarea pe tot parcursul vieţii):

- Comunicare a comisiei către parlamentul european, consiliu, comitetul economic și

social european și comitetul regiunilor

Un nou impuls pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării

profesionale pentru a sprijini strategia Europa 2020 (http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0296&qid=1409208033695&from=R

O)

- Commission staff working document Vocational education and training for better

skills, growth and jobs Accompanying the document Communication from the

Commission Rethinking Education: Investing in skills for better socio-economic

outcomes(http://eurlex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52012SC

0375&from=EN)

- The Bruges Communiqué on enhanced European Cooperation in Vocational

Education and Training for the period 2011-2020

(http://ec.europa.eu/education/policy/vocational-policy/doc/brugescom_en.pdf)

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–

2030 (http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-

romaniei-2013-2020-2030)

- Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020

(http://www.research.ro/ro/articol/3343/strategia-națională-de-cercetare-si-inovare-

2014-2020)

- Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020

(http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Muncă/2014-DOES/2014-01-

31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf)

- Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020

http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/Strategia_Naționala_de_Compe

titivitate_iunie_2014.pdf

- Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva învățării pe tot

parcursul vieții 2009-2020

Strategia formării profesionale în România este armonizată cu Strategia Europa

2020 (aprobată în 2011) cu privire la creștere inteligentă realizabilă prin investiții

majore în educație, cercetare și inovare sustenabilă, o creștere incluzivă, cu accent pe

crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei (Comisia Europeană). Cele șapte

inițiative emblematice definite prin strategie au o puternică conexiune – directă sau

indirectă - cu formarea profesională prin:

Creștere inteligentă

1. Agenda digitală pentru Europa;

2. Uniunea de inovare;

3. Tineretul în mișcare;

Creștere sustenabilă

4. Resurse eficiente pentru Europa;



12

5. Politici industriale pentru era globalizării;

Creștere incluzivă

6. Agenda pentru noi deprinderi și ocupații;

7. Platforma Europeană împotriva sărăciei.

Strategia formării profesionale în România respectă principiile și instrumentele

europene pentru cooperare în VET - astfel:

- EQF - European Qualifications Framework/ Cadrul European al Calificărilor

http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008H0506%2801%29&from=RO

- ECVET- European credit transfer system for VET / Sistemul European de Credite

Transferabile pentru VET http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32009H0708%2802%29&from=RO

- EQAVET - European Quality Assurance Reference Framework for VET / Cadrul

European deReferintă pentru Asigurarea Calității în VET

http://ec.europa.eu/education/policy/vocational-policy/eqavet_ro.htm

Strategia ET 2020 stabilește în acest context obiective strategice pentru

următorul deceniu, incluzând formarea profesională inițială (IVET) și formarea

profesională continuă (CVET) – cu viziunea ca sistemele de formare profesională să

devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile și flexibile

– în raport cu situația din 2010.

Strategia Europa 2020 stabilește ținte specifice la nivel european pentru educație

și formare profesională în funcție de evoluția acestor indicatori în perioada de referință

relevantă, pe baza cărora fiecare stat membru și-a stabilit propriile ținte:

Unul dintre cele mai relevante rapoarte care prezintă indicatori relevanți pentru

o planificare strategică bazată pe evidențe este `CEDEFOP: On the way to 2020: data

for vocational education and training policies. Country statistical overview update

2013`. Documentul permite realizarea unor comparații între performanțele statelor

membre, deosebit de utile în stabilireațintelor realiste, pentru perioada de programare

stabilită, și a acțiunilor suport prin care aceste ținte se pot realiza.

Pentru România, documentul evidențiază o serie de aspecte relevante, care

fundamentează partea de analiză și de prognoză:



13

Date statistice validate privind atractivitatea, accesul și flexibilitatea

formării profesionale

- Ponderea tinerilor înscriși în formare profesională inițială (IVET) este relativ mare,

63,1% în comparație cu 50,3% media europeană (2011);

- Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (LLL)

a fost în 2012 de 1,4%, mult sub valoarea europeană de 9%;

- se observă că persoanele șomere au disponibilitate mai redusă de participare la

programe de LLL;

- Ponderea angajatorilor care au oferit programe de formare profesională continuă

(FPC) în 2010 a fost de 24% față de 60% nivel european;

- Rata de participare a angajaților la programe de formare profesională continuă a fost

de 18% față de 38% la nivel european;

- Rata de participare în formarea la locul de muncă (on-the-job training) este de 10%

față de 21% media europeană

Comparând datele pentru România cu media europeană, în evoluție se observă că

diferențele cresc, însemnând o înrăutățire a situației, relativ la media europeană.

Date statistice privind investiții, dezvoltarea de competențe, relevanța în

raport cu piața muncii:

- Ponderea tinerilor (30 - 34 de ani) cu nivel de educație terțiar în VET (ISCED5b) este

de 1,8%, mult sub media europeană de 8,6%;

- Investițiile întreprinderilor pentru formarea profesională continuă, ca pondere a

costurilor cu forța de muncă (labour cost) este de 0,4%, jumătate față de media

europeană;

- Avem un rezultat peste media europeană privind numărul de limbi străine în

învățământul secundar superior, fiind de 1,9 față de valoarea europeană de 1,2;

- Rata de angajare a absolvenților de IVET (vârsta de 20 - 34 de ani) pentru nivelele

ISCED 3-4 este de 82,1%, peste media europeană de 79,1%;

- Datele arată că absolvenții de IVET au șanse mai mari de angajare în raport cu

absolvenții de învățământ general, deși rata de angajare de 4,1% rămâne în urma

valorilor europene de 5,6%;

- Rata de părăsire timpurie a școlii de 17,4% este peste media europeană de 12,8%, cu

ținta națională asumată de 10%;

- Cu toate că ponderea tinerilor din învățământul superior a crescut semnificativ de la

12,4% în 2006 la 18,1% în 2010, respectiv 21,8% în 2012, valorile rămân în urma celor

din Europa, unde ținta asumată este de 40%;

- Rata de angajare a populației (20 - 64 de ani) este de 63,8%, sub media europeană de

68,5%, în raport cu ținta de 75%;

- Ponderea tinerilor în situație de părăsire timpurie a școlii este de 20,4%, peste media

europeană de 17%, iar rata de angajare a tinerilor (20 - 34 de ani) de 11% este sub

valorile europene de 14,5%.



14

1.6.1.2. Cadrul actual al organizării şi funcţionării formării profesionale

În România, formarea profesională este asigurată prin două sisteme

complementare: sistemul de formare profesională inițială și sistemul de formare

profesională continuă; prin formarea profesională iniţială resursele umane dobândesc

o calificare care permite obținerea unui loc de muncă și apoi, prin formarea

profesională continuă, dezvoltarea carierei profesionale pe parcursul vieții, în

concordanță cu cerințele pieței muncii în continuă dezvoltare și cu aspirațiile personale.

Formarea profesionala inițială furnizată prin învățământul profesional și tehnic

- ÎPT este reglementată prin legea Legea educației naționale nr. 1/2011 și

regulamentele aferente. Formarea profesională iniţială pentru persoanele care au

finalizat învăţământul obligatoriu şi nu au o calificare este reglementată prin LEGEA

nr. 279/2005 (Republicată 2012) privind ucenicia la locul de muncă.

În urma unor programe comprehensive de reformă care au vizat întregul sistem

dar și componente specifice, ÎPT a înregistrat o serie de progrese, care constituie repere

pentru dezvoltarea viitoarei strategii. În acest sens, Raportul naţional asupra

implementării Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educaţiei şi

formării profesionale ET 2020, elaborat de către Institutul de Științe ale Educației

(București, aprilie 2011) menționează următoarele:

PROGRESE în domeniul curricular: `Noul cadru legislativ susţine explicit

centrarea învăţământului românesc pe competențe, demers care a debutat cu

unele măsuri punctuale la nivel de curriculum încă din 2003. Conform legii,

curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe cele

8 domenii de competențe cheie, iar învăţământul liceal vizează dezvoltarea

competenţelor specifice în funcţie de filiera de formare/calificare. În acest

context, al centrării pe competențe, este restructurat şi sistemul de evaluare.

Pentru învăţământul profesional și tehnic, finalitățile formării sunt definite în

termeni de rezultate ale învățării – competențe, cunoștințe – abilități -deprinderi,

în concordanță cu cerințele permanent actualizate ale mediului economic.

PROGRESE prin reconfigurarea sistemului de învăţământ profesional:

Pentru încurajarea accesului la învăţământul profesional şi tehnic, noul cadru

legislativ a introdus măsuri de reconfigurare a structurii acestuia. Astfel,

învăţământul profesional poate fi organizat în școli profesionale care pot fi

unităţi independente sau afiliate liceelor tehnologice. Standardele de pregătire

profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitete

sectoriale. Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de

certificare a calificării. Răspunzând cerințelor actuale ale economiei a fost

definită forma de învăţământ profesional și cu durata de 3 ani, după finalizarea

clasei a VIII-a.

PROGRESE în descentralizare: Pentru asigurarea participării la o educaţie de

calitate, s-a propus înfiinţarea Consorţiilor școlare, care se bazează pe

parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ, pentru a asigura:

mobilitatea personalului între școlile membre ale consorţiului; utilizarea în

comun a resurselor școlilor din consorţiu; lărgirea oportunităţilor de învăţare



15

oferite elevilor și recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării și evaluării

acestora.

De asemenea, pentru a susţine deschiderea școlii către comunitate, o parte dintre

măsurile de descentralizare administrativă şi financiară a sistemului educaţional

prevăd o implicare mai amplă a actorilor școlari (familie, autorităţi locale, agenţi

economici) şi luarea deciziilor la nivelul școlii (ex. stabilirea ofertei curriculare

opţionale/în dezvoltare locală, selectarea personalului didactic).

PROGRESE privind susţinerea unor noi medii de învăţare: Pentru creşterea

calităţii predării şi pentru susţinerea învăţării pe tot parcursul vieţii, s-a stabilit

înfiinţarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-Learning,

care includ programe școlare, exemple de lecţii pentru toate temele din

programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare.

Schema sistemului de formare profesionala inițială prin ÎPT– parte a sistemului

național de educație:

www.tvet.ro

1.6.1.3. Analiza SWOT

Analiza SWOT își propune să prezinte elementele pe care se fundamentează

Strategia formării profesionale, structurate în puncte tari, slabe, oportunități și

amenințări. Din analiza corelată a acestor elemente s-au definit cele 4 obiective

strategice și s-au stabilit direcțiile de acțiune și acțiunile specifice aferente.

Punctele tari se referă la experiența și cunoașterea acumulată în sistem,

avantajele competitive, caracteristici de unicitate, resurse existente și atrase, calitate și

reputație precum și competențe și capacități organizaționale și de sistem.

Punctele slabe prezintă discrepanțele dintre așteptări și expertiza existentă,

problemele de ordin financiar și lipsa de resurse, aspecte legate de credibilitate și

nevoia (lipsa) de competențe și capacități instituționale (de sistem).

http://www.tvet.ro/



16

Oportunitățile au în vedere existența parteneriatelor strategice funcționale la

diferite nivele, alianțelor interinstituționale relevante, cooperărilor internaționale în

domenii relevante pentru dezvoltarea strategică (care asigură cunoașterea și expertiza

necesară), disponibilitatea pentru inovare și dezvoltare tehnologică.

Amenințările sunt legate în principal de lipsa de cooperare cu parteneri

strategici, deficit de resurse esențiale pentru funcționare și mai ales pentru dezvoltare.



17



18



19



20



21



22



23



24



25



26

1.6.1.4. Obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune pentru formarea

profesională 2014 - 2020

Strategia formării profesionale pentru perioada 2014 - 2020 stabileşte patru

obiective strategice, realizate prin 17 direcţii de acţiune și acțiuni specifice, astfel:

Obiectivul strategic 1 își propune asigurarea relevanței sistemelor de FP în

raport cu cererea și tendințele pieței muncii și exprimă, de fapt, filozofia dezvoltărilor

în formarea profesională prin care acest sector își aduce o importantă contribuție la

dezvoltarea economică locală – regională - națională și europeană. Strategia va ţine

cont de caracterul regional al dezvoltării economice şi de disparităţile existente în

termeni de acces şi participare la FPA.

Obiectivul strategic 2 definește modul în care sistemul de formare profesională

se adresează beneficiarilor direcți, fie prin formare inițială fie prin formare continuă,

de fapt încurajând învățarea de-a lungul întregii vieți. Strategia va încerca să furnizeze

un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor în materie de

formare profesională de calitate pentru piaţa muncii.Prin direcțiile de acțiune aferente

acetui obiectiv strategic vizăm o contribuție semnificativă la realizarea obiectivului

major al Strategiei EU2020, și anume creșterea ratei de ocupare, cu ținta de 75%.

Obiectivul strategic 3 are în vedere cerințele de asigurare a calității pentru

întregul sistem de formare profesională, cerință esențială pentru o contribuție

recunoscută la creșterea competitivității economiei naționale și europene, care se poate

realiza doar prin procese, sisteme și mecanisme asigurate din perspectiva calității, într-

o abordare armonizată cu sistemele europene de calitate.



27

Obiectivul strategic 4 scoate în evidență caracteristicile esențiale ale tuturor

acțiunilor din sectorul formării profesionale care, pentru a fi eficiente și relevante, este

necesar a fi realizate prin cooperare, în cadrul unor parteneriate funcționale la toate

nivelurile de acțiune, și cu filozofia încurajării creativității și valorizării inovării.

Aceste principii sunt prezente și pătrund toate prioritățile de acțiune concrete, însă

definirea lor în cadrul unui obiectiv distinct va accentua importanța stragegică a

acestora în contextul actual.

Obiectivul strategic 1:

Îmbunătățirea relevanței sistemelor de FP pentru piața muncii cu următoarele

direcţii de acțiune și respectiv acțiuni specifice:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, pe nivelurile

de calificare stabilite prin CNC, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru

facilitarea mobilității în educaţie şi formare profesională si pentru creșterea relevanței

pentru piața muncii:

1.1. Operaţionalizarea Registrului naţional al calificărilor;

1.2. Corelarea metodologiilor de elaborare a calificărilor în termeni de rezultate

ale învățării în formarea profesională inițială și continuă;

1.3. Dezvoltarea şi operaţionalizarea cadrului de reglementare şi implementare a

ECVET în formarea profesională;

1.4. Elaborarea/actualizarea standardelor ocupaţionale/standardelor de pregătire

profesională şi curricula din perspectiva relevanţei acestora pentru piața muncii,

preponderent pentru economia verde şi dezvoltarea sectoarelor prioritare la nivel

naţional;

1.5. Revizuirea periodică a metodologiilor de elaborare a instrumentelor de

descriere a ocupaţiilor şi calificărilor.

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competențelor solicitate pe piața

muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor

în concordanță cu abilitățile și cunoștințele relevante pentru nevoile pieței forței de

muncă și adaptarea programelor de învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii:

2.1. Elaborarea de studii şi cercetări periodice pentru anticiparea timpurie a

nevoilor de calificări cât şi de competențe ale pieţei muncii;

2.2. Anchete în firme realizate sistematic în scopul identificării nevoilor pe termen

scurt şi determinării tendinţelor;

2.3. Studii periodice de impact privind formarea profesională;

2.4. Elaborarea şi revizuirea periodică a documentelor de planificare a nevoii de

formare la nivel naţional, regional, local şi al furnizorului de formare;

2.5. Elaborarea şi gestionarea bazelor de date necesare planificării strategice a

ofertei de formare profesională în concordanţă cu nevoile pieţei muncii.



28

3. Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților programelor de formare :

3.1. Crearea unui mecanism naţional de monitorizare pe cale administrativă a

inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare (implementat de către

MEN, Ministerul Muncii Familiei şi Protecției Sociale, ANOFM, AJOFM);

3.2. Revizuirea Metodologiei pentru monitorizarea inserţiei socioprofesionale a

absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic în concordanţă cu modificările aduse

Legii educaţiei naţionale şi mutarea centrului de greutate al investigaţiei pe aspectele

privind deficitul de competențe;

3.3. Realizarea sistematică a monitorizării absolvenților programelor de formare

pe cale administrativă şi prin anchete la nivel național.

4. Îmbunătățirea învățării la locul de muncă în formarea profesională:

4.1. Elaborarea şi operaţionalizarea reglementărilor legislative necesare unui

traseu de formare profesională în formarea iniţială, cu o componentă semnificativă de

învățare la locul de muncă, în parteneriat cu companiile;

4.2. Operaţionalizarea reglementărilor legislative referitoare la ucenicie ;

4.3. Dezvoltarea de coaliții ale angajatorilor pe domenii de pregătire profesională,

care să coordoneze învățarea la locul de muncă pentru domeniul respectiv, la diferite

nivele (național /regional / local);

4.4. Elaborarea și implementarea unui mecanism de asigurare a calității învățării

la locul de muncă;

4.5. Elaborarea metodologiei și a standardelor de acreditare a întreprinderilor,

pentru furnizarea componentei programului de formare care vizează învățarea la locul

de muncă;

4.6. Formarea tutorilor din întreprinderi.

5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale:

5.1. Crearea și implementarea unui mecanism de finanțare a structurilor de

cooperare/parteneriat strategic public - privat și sectorial din formarea profesională (de

ex. Comitetele Sectoriale, Consorțiile Regionale, Comitetele Locale de Dezvoltare a

Parteneriatului Social);

5.2. Stimularea angajatorilor implicaţi în formarea profesională a propriilor

angajați şi/sau în învăţarea la locul de muncă ca parte a programelor de formare iniţială

şi continuă, prin dezvoltarea unui sistem de facilităţi fiscale;

5.3. Stimularea participării la programe de formare a tuturor persoanelor apte de

muncă prin instituirea unui sistem pilot de vouchere pentru formarea profesională

continuă;

5.4. Îmbunătăţirea sistemului de finanţare pentru asigurarea resurselor necesare

formării profesionale iniţiale, inclusiv a instruirii practice şi a evaluării şi certificării

rezultatelor învăţării;

5.5. Elaborarea şi implementarea unor proiectelor strategice naţionale care să

asigure finanţarea instruirii practice a elevilor din IPT.



29

6. Creșterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare

profesională:

6.1. Îmbunătățirea reprezentativității și specializarea pe diferitele domenii de

interes din formarea profesională a persoanelor desemnate de partenerii sociali în

structurile de dialog social la diferite nivele;

6.2. Revizuirea cadrului de reglementare a Comitetelor Sectoriale şi sprijinirea

dezvoltării lor instituţionale;

6.3. Formarea profesională a persoanelor cu atribuții în domeniul resurselor

umane în vederea dezvoltării competențelor de identificare a cererii și ofertei de FPC

în întreprinderi, de dezvoltare și implementare de planuri de formare profesională

continuă a personalului.

6.4. Revizuirea metodologiilor de organizare şi funcţionare a structurilor

manageriale participative cu rol în planificarea strategică a formării profesionale de la

nivel regional (Consorţiile regionale) şi judeţean (Comitetele Locale de Dezvoltare a

Parteneriatului Social);

6.5. Dezvoltarea asistenţei metodologice şi a mecanismelor de coordonare a

structurilor de cooperare strategică de la nivel naţional,regional şi judeţean, cu accent

pentru Consorțiile Regionale și Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatelor

Sociale, în vederea îndeplinirii rolurilor ce le revin;

6.6. Dezvoltarea și furnizarea de programe de dezvoltare profesională continuă a

specialiştilor comitetelor sectoriale care să vizeze:

6.6.1. utilizarea Standardelor ocupaționale, Standardelor de pregătire profesională

şi Curriculumului

6.6.2. dezvoltarea competențelor profesionale prin învățare la locul de muncă în

companii;

6.6.3. asigurarea calităţii.


Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare

profesională cu următoarele direcţii de acțiune și respectiv acțiuni specifice:

7. Dezvoltarea Marketingului programelor de formare profesională si al rezultatelor

învățării dobândite în context non formal și informal:

7.1. Dezvoltarea și implementarea unei strategii de marketing care să conducă la

conștientizarea beneficiilor asupra dezvoltării carierei:

- a participării la programele de formare profesională iniţială şi continuă

- a recunoașterii rezultatelor învățării dobândite în context non formal și informal;

7.2. Elaborarea şi difuzarea de materiale informative şi de promovare a formării

profesionale si a recunoașterii rezultatelor învățării dobândite în context non formal și

informal;

7.3. Dezvoltarea și implementarea unui cadru de identificare și popularizare la

nivel național, regional și local a bunelor practici din formarea profesională;

7.4. Diseminarea exemplelor de bună practică și prezentarea unor exemple de

succes în carieră a absolvenților programelor de formare profesională.



30

8. Creșterea participării adulţilor la FPC cu accent pe persoanele confruntate cu

perioade de tranziţie pe piaţa forţei de muncă (precum şi pe lucrători cu risc de șomaj

şi şomeri), pe grupurile dezavantajate şi pentru persoane cu vârstă peste 50 de ani:

8.1. Furnizarea de pachete de măsuri active personalizate;

8.2. Realizarea de acorduri flexibile de formare profesională, asigurând egalitatea

de şanse;

8.3. Asigurarea măsurilor specifice de sprijin pentru persoane dezavantajate în

scopul creşterii ratei de participare la formarea profesională.

9. Îmbunătățirea orientării profesionale și a consilierii în carieră:

9.1. Dezvoltarea unui sistem național integrat de informare, consiliere și orientare

profesională la nivel național/regional/local, care să vizeze atât formarea profesională

inițială cât și formarea profesională continuă;

9.2. Dezvoltarea coordonării şi cooperării între diverşi actori la nivel naţional,

regional şi local care acţionează in domeniul consilierii şi orientării profesionale;

9.3. Dezvoltarea și extinderea rețelei de centre de informare, consiliere și orientare

profesională, atât în mediul urban cât și în mediul rural în vederea participării la

formarea iniţială şi continuă;

9.4. Dezvoltarea și implementarea de instrumente de orientare profesională

online;

9.5. Campanii de informare a persoanelor apte de muncă în legătură cu serviciile

de orientare şi consiliere existente la nivel național/regional/local;

9.6. Elaborarea și implementarea unui mecanism de asigurare a calității serviciilor

de informare, consiliere și orientare profesională;

9.7. Dezvoltarea și furnizarea de programe de formare profesională continuă

pentru persoanele cu atribuții în domeniul informării, consilierii și orientării în carieră

(personalul centrelor de consiliere, consilieri școlari și diriginți);

9.8. Sprijinirea funcționării forumurilor naționale de orientare profesională;

9.9. Dezvoltarea și furnizarea de servicii de orientare profesională pentru

grupurile aflate în risc.

10. Consolidarea și flexibilizarea mecanismelor de recunoaștere și validare a

rezultatelor învățării dobândite în context non formal și informal:

10.1. Revizuirea Metodologiei de recunoaștere a rezultatelor învățării dobândite

în context non formal și informal;

10.2. Dezvoltarea mecanismelor de asigurare a calității sistemului de recunoaştere

şi validare a rezultatelor învățării dobândite în context non-formal şi informal;

10.3. Formarea personalului cu atribuții în domeniul recunoașterii și validării

rezultatelor învățării dobândite în context non-formal şi informal;

10.4. Dezvoltarea capacităţii instituţionale existente prin încurajarea şi sprijinirea

furnizorilor de formare profesională, precum şi a altor organizaţii relevante, pentru a



31

deveni centre de evaluare a rezultatelor învățării dobândite în context non formal și

informal;

10.5. Personalizarea programelor de formare prin recunoaşterea rezultatelor

învățării dobândite în context non formal și informal.

11. Facilitarea accesului la programele de formare profesională pentru tineri cu accent

pe cei din mediul rural şi din medii defavorizate, precum şi populaţia roma:

11.1. Dezvoltarea campusurilor școlare şi a unor centre de formare profesională

pentru o largă paletă de domenii de formare profesională şi calificări şi pentru un număr

semnificativ de cursanţi cu domiciliul la distanţe mari;

11.2. Acordarea de sprijin financiar care să acopere nevoile de cazare, masă,

transport școlar, tinerilor, cu accent pe cei din mediul rural şi din medii defavorizate,

populaţia roma, înrolaţi în formarea profesională în campusurile școlare/centrele de

formare profesională.


Îmbunătățirea calității formării profesionale cu următoarele direcţii de acțiune și

respectiv acțiuni specifice:

12. Dezvoltarea unui cadru național de asigurare a calității EFP la nivel de sistem:

12.1. Sprijinirea funcționării Grupului Național pentru Asigurarea Calității în FP,

structură de coordonare constituită în conformitate cu Recomandarea EQAVET;

12.2. Dezvoltarea, pilotarea revizuirea și implementarea unui sistem național de

colectare și analiză a datelor referitoare la cei 10 indicatori EQAVET, atât pentru

formarea profesională inițială cât și pentru formarea profesională continuă;

12.3. Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare, evaluare și revizuire

sistematică a calității formării profesionale la nivel de sistem, care să includă colectarea

și analiza informațiilor cu privire la gradul satisfacție a beneficiarilor direcți și indirecți

ai programelor de formare profesională;

12.4. Extinderea rețelelor de cooperare interinstituțională în domeniul asigurării

calității între furnizorii de formare profesională.

13. Dezvoltarea cadrului de reglementare şi implementare privind asigurarea calităţii

în FPC prin:

13.1. Crearea de instrumente pentru asigurarea calităţii FPC atât la nivel de sistem

cât şi la nivelul furnizorilor autorizaţi;

13.2. Elaborarea de standarde naţionale de calitate pentru furnizorii de FPC;

13.3. Actualizarea bazei de date statistice referitoare la asigurarea internă a

calităţii la nivelul furnizorilor autorizaţi.

14. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării:

14.1. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism coerent de certificare a

rezultatelor învățării și calificărilor, atât în formarea profesională inițială cât și în



32

formarea profesională continuă, și relevant pentru piața muncii, prin implicarea activă

și sustenabilă a mediului de afaceri.

15. Îmbunătățirea competențelor persoanelor cu atribuții în furnizarea programelor de

formare profesională din FPI şi FPC, si in evaluarea rezultatelor învățării dobândite in

non formal si informal:

15.1. Dezvoltarea și furnizarea de programe de dezvoltare profesională continuă

a formatorilor și profesorilor, care să vizeze:

15.1.1. utilizarea Standardelor ocupaționale/ Standardelor de pregătire

profesională/ Curriculumului;

15.1.2. dezvoltarea competenţelor profesionale prin învățare la locul de muncă în

companii;

15.1.3. evaluarea competențelor profesionale ale formabililor;

15.1.4. asigurarea calității;

15.1.5. utilizarea unor metode de predare-învățare care să dezvolte:

15.1.5.1. Competențele antreprenoriale ale formabililor;

15.1.5.2. Competențele verzi ale formabililor;

15.1.5.3. Competențele transversale ale formabililor;

15.1.6. întărirea cooperării interinstituționale între furnizorii de formare

profesională și a parteneriatelor cu companiile;

15.2. Dezvoltarea și furnizarea de programe de dezvoltare profesională continuă

a membrilor Comisiilor de autorizare şi a evaluatorilor de furnizori şi programe de

formare folosiţi de comisiile de autorizare referitoare la asigurarea calităţii formării

profesionale continue;

15.3. Dezvoltarea unui centru național de formare a profesorilor şi a tutorilor din

cadrul agenţilor economici implicaţi în FPI capabil să asigure o dezvoltare coerentă şi

unitară a competențelor persoanelor cu atribuții în furnizarea FPI .

16. Îmbunătățirea calităţii infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue:

16.1.Construcția/consolidarea/reabilitarea/modernizarea/extinderea

infrastructurii de formare profesională la toate nivelurile, cu accent pe campusurile

școlare şi centrele de formare regionale;

16.2. Elaborarea standardelor de dotare a furnizorilor de formare profesională

iniţială şi continuă, în raport cu standardele aferente calificării;

16.3. Dotarea cu mijloace didactice şi echipamente a infrastructurii de formare

profesională iniţială şi continuă la toate nivelurile în concordanţă cu standardelor de

dotare a furnizorilor de formare profesională.

17. Promovarea excelenței în EFP:

17.1. Dezvoltarea ca poli de excelenţă în EFP a:

17.1.1. centrelor comunitare de învățare permanentă, constituite de autorităţile

administraţiei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare;

17.1.2. centrelor de resurse din FPI, pe domenii de pregătire profesională;



33

17.1.3. centrelor de resurse din FPI, care coordonează la nivel regional inițiativele

antreprenoriale;

17.2. Dezvoltarea infrastructurii furnizorilor de formare profesională iniţială şi

continuă, prin atragerea de investiţii publice şi private pentru sectoare economice

prioritare, identificate prin Strategia națională pentru competitivitate 2014 - 2020;

17.3. Dezvoltarea şi susținerea unor Centre regionale de competențe care să

asigure formarea de competențe sau calificări pentru sectoare economice prioritare,

identificate prin Strategia națională pentru competitivitate 2014 - 2020;

17.4. Dezvoltarea unor comunități de practici în formarea profesională, pe

domenii de pregătire profesională;

17.5. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism de recunoaștere a excelenței

în furnizarea de programe de formare profesională;

17.6. Îmbunătățirea relevanţei Concursurilor pe meserii, organizate la nivel local/

regional/ național și sprijinirea participării elevilor din IPT la Concursuri internaționale

pe meserii;

17.7. Formarea elevilor pe baza standardelor specifice la nivel internaţional si

sprijinirea acestora pentru participarea la concursuri internaţionale.

Obiectivul strategic 4

Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării

profesionale cu următoarele direcţii de acțiune și respectiv acțiuni specifice:

18. Dezvoltarea componentelor privind inovare, creativitatea și spiritului

antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională:

18.1. Extinderea metodelor de învățare care dezvoltă competențele

antreprenoriale ale formabililor (de ex. firma de exercițiu);

18.2. Sprijin financiar pentru:

18.2.1. organizarea de competiții de dezvoltare și simulare, în cadrul programelor

de formare profesională, a planurilor de afaceri (de ex Business plan);

18.2.2. organizarea și/sau participarea la târgurile regionale, naționale și

internaționale ale firmelor de exercițiu;

18.3. Sprijinirea parteneriatelor pentru inovare, dezvoltate între furnizorii de

formare profesională, instituții de învățământ superior, institute de proiectare și

cercetare.

19. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a furnizorilor de formare profesională

iniţială şi continuă şi a comitetelor sectoriale de a accesa fonduri europene:

19.1. Informarea furnizorilor de formare profesională şi a comitetelor sectoriale

privind posibilitățile de accesare a fondurilor europene destinate formării profesionale;

19.2. Formarea personalului furnizorilor de formare profesională şi a comitetelor

sectoriale privind accesarea fondurilor europene destinate formării profesionale şi

managementul proiectelor cofinanţate din fondurile europene;



34

19.3. Crearea şi operaţionalizarea unui mecanism eficient de asistenţă a

furnizorilor de formare profesională şi a comitetelor sectoriale pentru elaborarea

cererilor de finanţare

20. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională:

20.1. Informarea furnizorilor de formare profesională privind accesarea fondurilor

europene destinate mobilităţii internaţionale în formarea profesională ( ERASMUS + ,

FSE. etc);

20.2. Formarea personalului furnizorilor de formare profesională privind

elaborarea cererilor de finanţare pentru accesarea fondurilor europene destinate

mobilităţii internaţionale în formarea profesională ( ERASMUS + , FSE. etc);

20.3. Dezvoltarea de programe de formare profesională prin cooperare

transfrontalieră.

21. Extinderea învățării mutuale și a schimbului de bune practici, în vederea asigurării

premizelor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive:

21.1. la nivel internaţional;

21.2. la nivel de macro-regiuni;

21.3. la nivelul statelor din SE Europei şi a altor state partenere ale UE.

1.6.1.5. Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de formare

profesională



35



36



37



38

1.6.1.6. Directii strategice de acțiune

Restructurarea ciclurilor de învățământ pe baza profilului de formare specific și

redefinirea programelor de pregătire în funcție de nivelurile de referință agreate

pentru Cadrul Național al Calificărilor, astfel încât să fie asigurate transparența

sistemului care sprijină învățarea pe tot parcursul vieții precum și mobilitatea

ocupațională. Operațiunile de restructurare trebuie să ducă la asigurarea

accesului și la îmbunătățirea substanțială a calității ofertei de pregătire prin

dobândirea de competențe care să susțină dezvoltarea personală,

competitivitatea și dezvoltarea durabilă;

Dezvoltarea capacității și inovației instituționale, având la bază managementul

cunoașterii, și crearea rețelelor de cooperare care să includă parteneriatele

public-privat în condițiile descentralizarii sistemului de învățământ și al

autonomiei universitare;

Profesionalizarea managementului educațional și școlar și a guvernantei prin

formarea resurselor umane pentru leadeship eficient, pentru promovarea

atitudinilor participative, proactive și anticipative și prin dezvoltarea

competențelor specifice, acordând aceeași prioritate celor sociale și personale;

Deschiderea sistemului formal de educație prin recunoașterea achizițiilor de

învățare dobândite în contexte non-formale sau informale. Este de așteptat ca,

până în 2020, să existe acces real la centre de validare a competențelor dobândite

în asemenea contexte, promovând astfel importanța acordată experienței de viață



39

și muncă și relevanța ofertei educaționale atât pentru aspirațiile celor care învăță

cât și pentru nevoile de dezvoltare economică și socială;

Dezvoltarea bazei instituționale și logistice a sistemului educațional național,

paralel cu diversificarea ofertei educaționale non-formale și informale.

Cuprinderea în sisteme de învățare permanentă, recalificare sau reciclare

profesională se va ridica la minimum 15% din grupa de vârstă 25-64 ani;

Creșterea calității procesului de formare a personalului didactic și de conducere

din învățământ prin sisteme flexibile pentru înnoirea stocului de cunoștințe,

punând accentul pe promovarea comportamentelor de tip ”practician reflexive”,

capabil sa transmită abordări interdisciplinare în susținerea dobândirii

rezultatelor învățării, în special a celor derivate din exigențele socio-culturale,

economice și ambientale ale dezvoltării durabile;

Accentuarea pregătirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieții, pentru

a dobândi inteligența socio-emoțională și capacitatea de a se adapta competitiv

pe piața muncii din Uniunea Europeană;

Dezvoltarea unor programe de studiu diferențiate conform specificului

regiunilor și nevoilor elevilor/studenților, acoperirea unui spectru larg și

echilibrat de domenii ale cunoașterii pentru înțelegerea în profunzime a

legăturilor corelative între aspectele economice, sociale și de mediu, însușirea

limbilor străine, valorizarea oportunităților pentru învățare inter- și trans-

disciplinară, dobândirea de abilități privind planificarea/cercetarea atât la nivel

individual cât și în echipe, implicarea participativă în serviciile pentru

comunitate; spiritul de responsabilitate față de problemele globale comune;

respect față de valorile universale, multiculturalitate și specificul identitar;

dezvoltarea curiozității creatoare și (auto)interogarea continuă;

Extinderea învățământului si formării profesionale de calitate în mediul rural,

cultivarea egalității de șanse și atragerea în sistemul educațional a tinerilor din

grupurile defavorizate;

Extinderea cooperării internaționale prin iniţierea și participarea la programe și

proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere; lărgirea prezenței școlii româneşti

în organismele reprezentative la nivel european și internațional; încurajarea

participării diasporei științifice românești la proiecte educaționale realizate în

România și la evaluarea proiectelor, programelor și politicilor educaționale

relevante pentru domeniul dezvoltării durabile.



40

1.7. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

1.7.1. Priorităţi regionale

Obiectivele prioritare pentru Regiunea Nord – Est sunt următoarele:

1. Adaptarea reţelei școlare şi a ofertei de formare profesională iniţială la

cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

2. Creșterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de

formare continuă

3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

4. Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii

în formare

5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor școlare IPT, în vederea asigurării

calităţii în formare

Obiectivele dezvoltării regionale pentru regiunea 1 N-E :

1. Stimularea dezvoltării echilibrate la nivelul întregii regiuni, diminuarea

dezechilibrelor, recuperarea întârzierilor şi cooperarea intraregională;

2. Integrarea în structurile Uniunii Europene prin pregătirea cadrului

instituţional corespunzător criteriilor de integrare;

3. Valorificarea resurselor regionale în scopul unei dezvoltări economico-

sociale durabile;

4. Stimularea cooperării interregionale, interne, internaţionale şi

transfrontaliere.

1.7.2. Priorităţi locale

În cadrul judeţului Iași sunt vizate a fi atinse următoarele obiective:

1. Diversificarea şi dezvoltarea activităţilor economice;

2. Înfiinţarea de noi structuri turistice şi modernizarea celor existente;

3. Facilitarea accesului în zonele turistice;

4. Creșterea volumului investiţiilor private;

5. Crearea de bunuri şi servicii de calitate superioară şi cu valoare ridicata

competitive pe pieţele externe;

6. Crearea de noi locuri de muncă şi de noi profesii în concordanţă cu

evoluţiile de pe pieţele autohtone şi internaţionale;

7. Sprijinirea dezvoltării societăţilor comerciale cu capital privat, integral

românesc;

8. Modernizarea şi susţinerea infrastructurilor tehnico-edilitare de turism,

învăţământ, cultură şi sport;

9. Cooperare regională, interregională şi internaţională.

10. Atragerea fondurilor europene in derularea proiectelor din sfera

serviciilor;



41

CAPITOLUL II

ANALIZA NEVOILOR

2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN

2.1.1 Profilul demografic Populația totală . Dinamica generală

Administrarea teritorială cuprinde 2 muncipii (Iaşi - reşedinţă de judeţ şi

Paşcani, 3 oraşe (Tg. Frumos, Hîrlău şi Podu Iloaiei), 93 de comune şi 418 sate

Conform datelor furnizate de INS, populația stabila totală a judeţului Iași la 01.07. 2009

era de 829973 locuitori, reprezentand 22,22 % din cea înregistrată la nivelul regiunii

Nord Est. Faţă de 826552 persoane în 2008, se remarcă o creştere a numărului

populaţiei cu 0,41%.

Din cele șase județe ale regiunii, cei mai mulți locuitori sunt concentrați în

judeţul Iași. Dacă la nivel naţional populaţia scade, având un indice negativ, la nivelul

judeţului se înregistrează o situaţie pozitivă, existând o creştere de 1,57% faţă de anul

1990.

Pâna în anul 2002 (inclusiv), regiunea Nord-Est a fost singura regiune din

România care a înregistrat valori pozitive ale sporului natural. Dupa aceasta dată,

sporul natural este negativ, urmând tendința din planul național. Cu toate acestea la

nivelul judeţului Iași începând cu 2004 sporul natural este pozitiv în 2009 prezentându-

se astfel:

- Rata natalităţii în 2009 a fost de 11,6 născuţi-vii la 1000 locuitori, judeţul Iași

ocupând primul loc pe ţară, unde media este de 9,9 născuţi-vii la 1000 locuitori.

- Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat, în anul 2010, un spor natural pozitiv

(+718 persoane), ceea ce corespunde unei rate de 0,9 persoane la 1000 locuitori, în

scădere faţă de anul 2009 (1,9%o) şi având una din puţinele situaţii din ţară cu spor

natural pozitiv.

În anul 2010 populaţia activă a judeţului Iași a scăzut de la 309,2 mii persoane

la 303,2 mii persoane, iar populaţia ocupată de la 286,3 mii persoane la 281,7 mii

persoane,făcându-se simţite în continuare efectele crizei, în timp ce numărul

pensionarilor este de 184698 iar numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului

ajunge la 21469, în scădere faţă de 2009 cu 6,2 % ceea ce este un lucru îmbucurător.

Rata de substituire, indicator care se calculeaza prin împărțirea populației din

grupa de vârsta de 15-24 ani la populația din grupa de vârstă de 50-59 ani, indică

presiunea demografică care va fi exercitată pe piața muncii de tinerii care vor intra în

rândul populației active. Pentru judeţul Iaşi, aceasta rată este supraunitară (1,26),

însemnând ca populația care va intra pe piața muncii este mai numeroasă decât

cea cu vârstă de pensionare. Din totalitatea judeţelor componente a Regiunii Nord

Est, judeţul Iaşi are cea mai mare rată, cea ce presupune cea mai mare presiune

exercitată asupra pieţei muncii, deci cele mai mari probleme în asigurarea locurilor de

muncă.



42

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale

Ponderea populației urbane a înregistrat în ansamblu, în intervalul de timp 1998-

2005, o descreștere de la 44.13% la 43.58%, datorată migrației ce a avut loc spre zona

rurală, efect al procesului de restructurare industrială din această perioadă. În judeţul

Iași a avut loc o scădere pronunţată a populaţiei urbane de la 50,6% în 1998, la 46,21

în 2005, cu o uşoară creştere în 2003-2004. În 2006 creșterea populaţiei urbane a fost

din nou prezentă, ajungându-se la un procent de 47,9%. În anul 2007 trendul crescător

al populaţiei urbane dispare şi se evidenţiază o uşoară scădere de cca. 0,23 procente.

Anii 2008 şi 2009 au revenit cu o creștere de cca. 0,4%, ajungându-se în 2009 la un

procent de 47% pentru mediul urban şi 53% pentru mediul rural, proporţia păstrându-

se şi în anul 2010.

Fig.2.1.1.

Concluzia esențială care se desprinde reflectă faptul că după mediul de rezidență

predomină populația din mediul rural 53% față de urban 47% consecințele, măsurile

ce pot fi recomandate vor fi analizate coraborat cu informațiile din celelalte domenii.

Tab. 2.1.1. Nr. persoane

Grupa de vârstă (ani)

TOTAL 0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65+

TOTAL 825773 148525 51135 76673 67382 377376 104682

MASCULIN 407434 76062 26446 39262 34461 188103 43100

FEMININ 418339 72463 24689 37411 32921 189273 61582

URBAN 387549 55887 19775 39813 35859 196864 39371

Masculin 184556 28514 10139 19759 17507 92718 15939

Feminin 202993 27373 9636 20054 18352 104146 23432

RURAL 438224 92638 31360 36860 31523 180532 65311

Masculin 222878 47548 16307 19503 16954 95405 27161

Feminin 215346 45090 15053 17357 14569 85127 38050

Sursa: calculat pe baza datelor furnizate de INS

18.0

6.29.38.2

45.7

12.6

14.45.110.3

9.3

50.8

10.1

21.1

7.28.47.2

41.2

14.9

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale

-judeţul Iaşi, la 1 iulie 2010 -

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani



43

2.1.3 Distribuţia pe sexe Distribuţia pe sexe a înregistrat de asemenea unele variaţii în sensul că dacă la

grupa peste 65 ani proporţia este aproximativ 60% femei şi 40% bărbaţi, la grupa 0-14

ani proporţia se schimbă apropiindu-se ca procent cca 51% sex feminin şi 49% sex

masculin, fapt care ar trebui să echilibreze oarecum oferta educaţională.

2.1.4 Distribuţia pe grupe de vârstă

Structura pe grupe de vârstă s-a modificat şi ea semnificativ, astfel grupa 0-14

ani care ne interesează în special, a scăzut de la cca 30% pondere, la cca 18% diferenţa

repartizându-se pe grupa 15-64 ani, de la cca 63% la cca 70% şi la grupa peste 65 ani,

de la 8,5% la cca 13%. Acest lucru are un impact negativ deoarece scade accentuat

populaţia școlară. Totuşi ultimii 5 ani au fost relativ constanţi. Structura pe grupe de

vârstă este în general asemănătoare cu cea la nivel regional cu o variaţie pozitivă de 2

procente la grupa 20-24 ani şi una negativă corespunzător la grupa peste 65 ani.

2.1.5 Distribuţia pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Din figurile 1 și 2, se poate deduce ca pe cele 2 grupe de vârstă care ne

interesează în mod special, predomină populația în mediul rural, proporţiile fiind

apropiate la grupa de vârsta 0-14 ani 62.4%, respectiv 61,3% la grupa 15-19 ani, şi

tendința se menţine şi în continuare. Acest fapt va trebui să influenţeze învăţământul

în sensul deplasării accentului pe învăţământul pe zone, care să permită accesul cât mai

facil a populaţiei școlare din mediul rural.

Având în vedere situaţia actuală şi efectele crizei economice este de aşteptat ca

posibilităţile materiale să scadă şi mai mult şi în acelaşi timp şi accesul elevilor din

mediul rural la oferta educaţională urbană să se reducă semnificativ.

2.1.6 Structura etnică

Conform datelor înregistrate în ultimul recensământ (martie 2002), distribuția

pe etnii a populației la nivelul regiunii reflecta ca românii dețin o majoritate absolută

(97.89% din total populație) fiind urmați la mare distanță de populația romă (1.22%

din total populație) și de alte naționalități: ucraineni (0.26%), ruși-lipoveni (0.21%),

maghiari (0.15%), polonezi (0.08%), etc. La nivelul judeţului Iași distribuţia pe etnii

se prezintă astfel: români-98,05%, romi-1,18%, ruşi-lipoveni-0,44%, greci-0,05%,

evrei-0,05%, maghiari-0,04%, germani-0,02%, italieni-0,01%, ucrainieni-0,01%. Este

de menţionat că aceste date pot fi relativ exacte, deoarece există un procent de romi

care nu şi-au declarat originea, ceea ce determină convingerea că există un număr mai

mare de romi decât cei înregistraţi.



44

2.1.7. Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă (în/din

judeţ) rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă

ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al

persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu. De asemenea nu

trebuie neglijată migraţia temporară – pentru muncă – în ţările învecinate. Mulţi părinţi

pleacă la muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect

scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a

absenţelor de la şcoală. Deşi incomplete, datele Eurostat privind numărul de cetăţeni

români înregistraţi oficial în alte ţări europene evidenţiază o creștere semnificativă a

emigraţiei. Având în vedere însă situaţia de criză la nivel mondial şi European şi

măsurile de austeritate şi restricţionarea pieţei muncii în unele ţări europene (ținta cea

mai frecventă), există posibilitatea teoretică de temperare a fenomenului.

2.1.8. Proiecţii demografice

Evoluția prognozată a populației de 15-19 ani, respectiv 15-24 ani (de vârstă școlară)

Pentru anii 2006-2009, prognoza pentru populația din categoria de vârstă 15-19 ani s-

a realizat ținând cont de populația din această categorie de vârstă din anii 2001-2004.

Pentru anii 2010-2013 s-au folosit datele din anii 2000-2003 pentru categoria de vârstă

5-9 ani.

Tab 2.1.2. Evoluția prognozată a populației de vârstă școlară

2006 2007 2008 2009* 2010* 2011* 2012* 2013* 2013/2006

, %

15-19 ani

Iași 71180 63613 60318 54275 50644 50912 48112 48406 -28.14

Fig. 2.1.2 Variația estimată a populației cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, pe perioada

2006-2013

În prognozarea (varianta optimistă) acestei grupe de vârste, datorită lipsei

informațiilor referitoare la mortalitatea pe aceste grupe de vârstă și migratie, nu s-a luat

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

East



45

în calcul influența acestor factori. De altfel, pentru aceasta grupă de vârstă influența

acestor factori este practic nesemnificativă.

Conform unei prognoze realizate de către Institutul Național de Statistică, la nivel

regional, în intervalul 2006-2013 se estimeaza o scădere a populației din grupa de

vârsta 15-19 ani (categorie care prezintă interes din punct de vedere al sistemului de

învățământ TVET) cu o medie de 25.8%, tendința care caracterizează fiecare județ, cu

un procent de 28,14, judeţul Iași .Conform prognozei realizate de către INS populația

din categoria de vârstă 15-24 ani va descrește în intervalul 2005-2025 cu apr. 33% la

nivel regional, însă în județului Iași se estimează o ușoară creștere începând cu anul

2020, de cca 2%.

Tab 2.1.3. Evoluția populației de vârstă preșcolară și școlară, pe judeţul Iași, în

intervalul 2003-2025

Grupe

de

vârstă

(ani)

2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2015 2020 2025

Iași 274.6 264.6 265.6

261.

2

258.4 256.3 236.8 216.4 207.3 198.8

3-6 38.8 40.9 40.6 39.7 39.5 39.5 40.2 39.3 35.5 31.5

7-14 88.2 81.3 78.3 78.5 78.9 78.7 78.0 79.9 77.7 71.3

15-24 147.7 142.5 146.7

143.

0

140.0 138.1 118.6 97.2 94.1 96.0

Fig. 2.1.3.Variatia estimată a categoriei de vârstă 15-24 ani - Sursa: INS

2.1.9. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicații pentru IPT

Populația din categoria de vârstă 0-14 ani şi 15-19 ani trăiește predominant în

mediul rural, se observă faptul că are loc o creştere semnificativă a populaţiei rezidente

în mediul rural. Acest fapt va trebui să influenţeze învăţământul în sensul deplasării

accentului pe învăţământul pe zone, sau modalități care să permită accesul cât mai

facil a populaţiei școlare din mediul rural.

Evoluţia populaţiei pe vârste şi ani evidenţiază scăderea ponderii grupelor de

vârstă 0-14 ani şi 15-24 ani începând cu anul 1990, în favoarea grupei 25-64 de

ani.Acest lucru determină nevoi crescânde de formare continuă şi implicarea activă a

școlilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi în scopul compensării

pierderilor de populaţie școlară.

Totodată acest fapt ar trebui să determine o eficientizare a alocării resurselor la

nivelul școlilor viabile şi dotarea corespunzătoare şi modernă a acestora.

0

50

100

150

200

250

300

20032005

20062007

20082010

20152020

2025

Total

3-6 ani

7-14 ani

15-24 ani



46

Rata de substituire este supraunitară (1.5), ceea ce indică pentru perioada următoare,

o presiune crescută pe piața muncii a tinerilor absolvenți. Totuşi e posibil ca această

presiune să fie ceva mai redusă, având în vedere tendința tinerilor de a-şi căuta ocupaţii

în afara graniţelor ţării.

Diversitatea etnică, concentrările în anumite zone în special pentru romi,

necesită o educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie

şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate

Din analiza demografica rezulta următoarele prognoze la orizontul 2025:

Scăderea populației școlare grupa de vârstă 15-19 ani cu 25.8 %

Scăderea populației școlare grupa de vârstă 15-24 ani cu 33%,

Mediul de rezidență al populației școlare este în rural 63% ( în creștere faţă de

anul trecut 53%) față de urban 37% ( în scădere faţă de anul trecut 47%)

Rata de substituire este de 1,26 ( în scădere faţă de anul trecut 1,34)

Implicatii pentru IPT

Adaptarea Planurilor de învățământ la scăderea populației școlare;

Utilizarea eficientă a infrastructurii prin abordarea diversificată a formelor

alternative de învățământ ex: seral, frecvență redusă, Formare Profesională

Continuă, dezvoltarea centrelor de evaluare a competențelor dobândite în

contexte informale, programe tip “A doua șansă”, “ Școala de vară”

Dezvoltarea unei Oferte de formare profesională în dialog cu beneficiarii pentru

a raspunde cerințelor actuale ale locurilor de muncă

Dezvoltarea de calificări ce generează locuri de muncă

2.2. PROFIL ECONOMIC REGIONAL

2.2.1. Principalii indicatori economici. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea

adăugată brută (VAB)

Analiza nivelului și dinamicii principalilor indicatori statistici ai județului Iași

reliefează multiple aspecte contradictorii, preponderent negative. Și asta, cu toate că

potențialul de dezvoltare precum și resursele umane – ca elemente primordiale ale

progresului, situează Iaşul într-o poziție favorabilă. Efectele valorificarii acestor

importante resurse sunt mai mult decât precare, criza economică actuală adâncind

aceste probleme. Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei economice

facem o prezentare a economiei judeţului Iași la nivelul anilor 2009 şi 2010, în funcţie

de datele statistice oficiale de care dispunem.

Poziţia judeţului Iași în economia naţională şi în cadrul regiunii Nord - Est

În anul 2010 produsul intern brut a a fost de 14408,4 milioane lei faţă de 15058,0

milioane lei în anul 2009

Se remarcă o scădere a produsului intern brut de cca 4,3 procente a PIB faţă de anul

2009



47

Judeţul Iași are în continuare ca şi în perioadele precedente, cea mai mare

contribuţie la realizarea produsului intern brut din regiunea Nord - Est, având o

pondere de 27,21% (graficul nr. 1).

Fig. 2.2.1.

În cadrul Regiunii Nord - Est, judeţul Iași ocupă primul loc din punct de vedere al

produsului intern brut pe locuitor.

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judeţul Iași se

situează sub nivelul naţional (reprezentând 74,8% din media pe total ţară), dar

depăşeşte media regională cu peste 18%.

Într-un top al judeţelor din punct de vedere al produsului intern brut pe cap de

locuitor judeţul Iaşi ocupă locul 20.

Structura VAB pe ramuri de activitate în anii 2006, 2007, 2008, 2009 se prezintă

ca în tabelul . 3.1.1.1, o analiză comparativă arătând că variaţiile cel mai mari au

fost în agricultură, unde de la 10.6 procente VAB a scăzut la 5.5 % în 2007, ca

apoi să revină la 9% în 2008 şi o scădere în 2009 la 8%. Industria se menţine la

aproximativ aceleaşi cote, ca şi serviciile de altfel cu o uşoară fluctuaţie pozitivă

în 2007. Un domeniu care s-a devoltat atât în 2007 cât şi în 2008 şi 2009 sunt

construcţiile, acestea având tendinţă de creștere şi în continuare.

Tab. 2.2.1.

Structura VAB pe ramuri de activitate – judeţul Iași

(%) 2006 2007 2008 2009

AGRICULTURA şi SILVICULTURĂ 10.6 5.5 9 8.0

- Agricultură, vânătoare și silvicultura

- Pescuit și piscicultură

INDUSTRIE 19.7 20.7 19.3 19.2

- Industrie extractivă

- Industrie prelucrătoare

- Energie electrică, termică, gaze, apă

CONSTRUCŢII 9.8 12.1 12.4 14.5

SERVICII 59.8 61.7 59.3 58.3

- Comerţ1) 9.7 11.1 10.3 22.9

- Hoteluri și restaurante 2.0 1.9 1.6

- Transport, depozitare, comunicaţii 10.7 11.3 10.5

- Intermedieri financiare 1.2 1.4 1.5 1.5



48

- Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt.

întreprinderi 15.7

14.7 13.8 8.9

- Administraţie publică și apărare 4.8 5.4 4.8 22.1

- Învăţământ 6.8 6.4 7.7

- Sănătate şi asistenţă socială 4.9 5.2 5.5

- Alte activ. de servicii colective, sociale și

personale 4.0

4.3 3.6 2.9

Servicii de intermediere financiara indirect

masurate (SIFIM)3)

TOTAL VAB 100.0 100.0 100.0 100.0

Fig. 2.2.2.

Prezentăm mai jos şi structura VAB comparative între Uniunea Europeană, ţara

noastră, Regiunea NE şi judeţul Iași. Se remarcă fapul că în UE majoritare sunt

serviciile, în timp ce agricultura este aproape nesemnificativă cu un procent de 1.6%.

La nivelul ţării noastre precum şi la nivelul regiunii şi judeţului, agricultura păstrează

un procent mult mai ridicat cuprins între 7 şi 11%.

Tab. 2.2.2. Structura VAB în % -2009

UE-27 RO

Regiunea

Nord Est.

Judeţul

Iași

Agricultură, silvicultură, piscicultură 1.6 7 11.1 8

Industrie 18.1 27 21.6 19.2

Construcţii 6.3 10.9 11.8 14.5

Servicii 74 55.1 55.5 58.3

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0

0

10

20

30

40

2006 2007 2008 2009

agricultura si silvicultura

industrie

constructii

comert

transport

invatamant

sanatate

alte activ. Si servicii



49

Fig. 2.2.2.

2.2.2. Productivitatea muncii

Un top în premieră al companiilor autohtone realizat în funcţie de productivitatea

muncii arată că 2009, raportat la 2008, a fost, după cum era de aşteptat în condiţiile

economice actuale, un an de creștere doar pentru o minoritate de agenţi economici.

Având ca reper indicatorul economic cel mai relevant pentru capacitatea de

performanţă a unei companii - productivitatea muncii - firma de consultanţă Profiles

International, specializată în servicii de evaluări ocupaţionale, a analizat datele

financiare a peste 5.000 de agenţi economici autohtoni (grupaţi pe sectoare şi

subsectoare ale economiei naţionale) pentru a determina veniturile şi numărul de

angajaţi ai fiecăruia în parte. Cercetarea este o replică a studiilor realizate în SUA de

Profiles International, fiind singurul studiu de acest tip din Europa de Est. Doar

Ungaria, între statele europene, a mai realizat un astfel de studiu, pentru anul 2008.

„Cu acelaşi număr de angajaţi, producem de zece ori mai puţin decât

americanii şi de trei ori mai puțin decât ungurii“, este una dintre concluziile studiului

( sursa http:// www.romaniasmostproductive.com/.)

2.2.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Structura economică a judeţului Iași poate fi analizată atât din punct de vedere

al numărului de unităţi active şi al numărului de salariaţi pe principalele ramuri ale

economiei, cât şi din punct de vedere al contribuţiei principalelor activităţi la cifra de

afaceri (CA) sau la produsul intern brut (PIB).

La nivelul anului 2009 (pentru care există date extinse pe total judeţ), ponderea

principalelor activităţi la realizarea indicatorilor economici ai judeţului se prezintă

astfel:

Tab. 2.2.3.

Activitatea Unităţi locale active Cifra de afaceri Investiţii Număr de personal

număr % mil.lei % mil.lei % mii pers. %

Total 16496 100,0 17212 100,0 2249 100,0 118,0 100,0

-industrie 1712 10,4 4245 24,6 787 35,0 34,4 29,2

-construcţii 1681 10.2 1922 11,2 731 32.5 16,9 14,3

-comerţ 6884 41,7 8481 49,3 384 17,1 30,1 25,5

-servicii 6229 37,7 2564 14,9 347 15,4 36,6 31,0

Ponderea pe clase de mărime a nr. de unităţi locale active. Judeţul Iași, 2009

0

20

40

60

80

UE-27 RomaniaRegiuneaNord Est

judetulIasi

agricultura

industrie

constructii

servicii

http://www.romaniasmostproductive.com/



50

Tab. 2.2.4

Activitatea Unităţi locale

active

Cifra de afaceri Investiţii Număr de personal

număr % mil.lei % mil.lei % mii pers. %

Total 14749 100,0 17325 100,0 1734 100,0 108,8 100,0

-industrie 1542 10,6 5029 29,0 670 38,6 31,5 29,0

-construcţii 1376 9,3 1900 11,0 242 14,0 13,8 12,6

-comerţ 6249 42,5 7800 45,0 272 15,7 27,6 25,4

-servicii 5532 37,6 2596 15,0 550 31,7 35,9 33,0

Se observă o scădere semnificativă a numărului de firme active, tendinţă care se

menţine şi în anii următori, influenţă mai accentuată în industrie şi comerţ, pentru

ultima ca rezultat a recesiunii economice şi scăderii veniturilor populaţiei.

Corespunzător a scăzut şi cifra de afaceri şi de asemenea numărul de personal angajat.

Se remarcă faptul că ponderea covârşitoare a unităţilor active este deţinută de

întreprinderile mici cu până la 9 salariaţi ( 88,1%), urmate de cele mijlocii (9,9%), în

timp ce întreprinderile mari şi-au redus drastic activitatea.

Conform datelor oferite de Direcția

Generală a Finanțelor Publice a

județului Iași, activitățile

preponderente sunt cele de comerț,

industrie și construcții, cu mențiunea

că a scăzut și numărul de societăți care

desfașoară aceste activități.

Fig. 2.2.3.

2.2.4 Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

alte servicii. Investiţii brute pe sectoare în anul 2010

Din graficul de mai sus se poate observa că cele mai importante investiţii brute s-au

făcut în construcţii, şi industria prelucrătoare în timp ce în comerţ, transport, depozitare

şi comunicaţii şi tranzacţii imobiliare au scăzut în mod accentuaţi.

Ca volum, investiţiile realizate în judeţul Iași în 2009 au depăşit nivelul din 2008, de

la 2218 mil lei RON la 2249 mil lei RON, dar au scăzut aproape la jumătate faţă de

anul 2007, reflectând foarte clar criza economică.

Investiţiile brute realizate în judeţul Iaşi de către unităţile active din industrie,

construcţii, comerţ şi servicii în perioada 2002-2010 se prezintă astfel:

Tab. 2.2.5. Sursa: Direcţia judeţeană de Statistică

Industrie extractivă Industrie prelucătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii

Comerţ Hoteluri şi restaurante

Transport, poştă şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare

Alte activităţi



51

Investiţiile

brute

- mil. RON (preţuri

curente) -

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2010 industrie extractivă

2 3 6 1 2 2 3 5 1

industrie prelucrătoare 138 234 272

274 377 603 595 542 450 energie electrica, termica, gaze

și apa 585 47 85 165 139 1164 164 240 219

construcţii 234 367 106

107 166 308 342 731 242 comerţ

123 123 246 385 388 953 617 384 272

hoteluri şi restaurante 14 16 25

34 61 71 67 44 48 transport, depozitare şi

comunicaţii 127 143 144 190 195 355 158 121 182

tranzacţii imobiliare și servicii

pt. întreprinderi 30 49 141 264 330 656 232 162 284

alte activităţi 6 12 16

14 32 49 40 20 36 TOTAL judeţ 1258 994 1041 1434 1690 4161 2218 2249 1734

Fig.2.2.4.

Structura exporturilor și a importurilor de mărfuri reflectă necesitațile de consum ale

populației și posibilitățile de funcționare ale economiei județului, astfel valoarea

importurilor o depășește pe cea a exporturilor la grupa de produse agro-alimentare (+

18,2 mil.euro), produse chimice (+ 38,6 mil.euro), mașini și echipamente (+ 27,9 mil.

euro) s.a., în timp ce la produse ale industriei usoare și metale comune și articole din

metal, importurile și exporturile au valori relativ apropiate.

0

200

400

600

800

1000

1200

2002 2004 2006 2008

industrie extractiva

industrie prelucratoare

energie electrica, termica, gaze şiapa

construcţii

comerţ

hoteluri şi restaurante

transport, depozitare şi comunicaţii

tranzacţii imobiliare si servicii pt.intreprinderi

alte activităţi



52

2.2.5. Informaţii parţiale

2.2.5.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această

perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită

pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi

firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul

conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă,

competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de

creșterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru

cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing,

tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi

la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to

business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii

pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi

contractate

cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru

produsele vândute,etc.

Având în vedere cele de mai sus, concluzionăm că pentru un nivel ridicat de

competitivitate a economiei locale şi regionale avem nevoie de persoane cu nivel

de calificare ridicată. Totodată aceste persoane îşi găsesc loc de muncă mai uşor.

Pregătirea forţei de muncă în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază

tehnologii moderne, este o condiţie pentru atingerea dezideratelor de competitivitate

la nivel european şi global.

2.2.5.2. Industria În anul 2010 economia ieșeanaă a resimțit o involuție pregnantă și generalizată,

ritmurile şi consecintele declinului economic și efectele disponibilizărilor regăsindu-

se în domeniul productiei materiale, în domeniul serviciilor productive, în dinamica

veniturilor populației, în indicatorii calității vieții și, inclusiv, în starea de sănătate și

de morbiditate ale acesteia (sănătate publică)

Principalele domenii de activitate confruntate cu reduceri de personal au fost:

construcţiile,

confecţiile textile,

fabricarea de utilaje pentru metalurgie,

fabricarea produselor din lemn,

serviciile,

industria alimentară,

tipografică,

mase plastice, sticlă, carămizi,

produse farmaceutice,

- atât în sectorul privat, cât şi în cel de stat.



53

Nivelul ratei șomajului s-a datorat în principal reducerilor masive de personal

care au afectat economia judeţului Iași, motivat de:

restructurări,

de declanşarea procedurilor de insolvenţă şi

lichidările care au avut loc în toate domeniile de activitate.

În ceea ce priveşte structura producţiei industriale a judeţului Iași (după

datele din anul 2010), valoarea acesteia provine în proporţie de peste 85 % din

industria prelucrătoare, activităţile de producere a energiei electrice, termice, gaze şi

apă, reprezentând 14 %; pe principalele activităţi ale industriei prelucrătoare, structura

(%) se prezintă astfel:

- industria alimentară şi a băuturilor -20,1 %;

- fabricarea de maşini, utilaje, mijloace de transport, echipamente electrice şi

electronice -18,2 %;

- industria chimică -12,3 %;

- industria textilă, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte -10,3 %;

- industria metalurgică şi a construcţiilor metalice -9,2 %;

- materialele de construcţii - 3,1 % ;

- prelucrarea lemnului şi fabricarea de mobilă - 2,8 %.

Structura activităților economice desfașurate în județul Iași (după datele anului 2010)

se prezintă astfel:

Tab. 2.2.6.

Activitatea Unităţi locale

active

Cifra de

afaceri

Investiţii Număr de

personal

% % % %

Total 100,0 100,0 100,0 100,0

-industrie 10,6 29,0 38,6 29,0

-construcţii 9,3 11,0 14,0 12,6

-comerţ 42,5 45,0 15,7 25,4

-servicii 37,6 15,0 31,7 33,0

Se constată ca, în industrie și construcții, cu 19,9 % din numărul unităților și 41,6

% din numărul de personal, s-a realizat doar 40,0 % din cifra de afaceri și peste 2/3 din

volumul investițiilor la nivelul județului. Comerțul și serviciile, cu 80,1 % din numărul

unităților și 58,4 % din numărul de personal, au realizat 60,0 % din cifra de afaceri si

47,4 % din volumul de investitii.

Printre sectoarele de tradiţie ale judeţului Iași menţionăm industria textilă, a

construcţiilor şi a materialelor de construcţii, metalurgia şi industria agro-

alimentară. Pe lângă aceste domenii tradiţionale, un alt sector cu potenţial ridicat

pentru viitor poate fi considerat IT-ul şi cercetarea ştiinţifică în domeniu. Anticipăm

o creştere remarcabilă şi în domeniul serviciilor, cu precădere în turism, care are

valenţe culturale deosebite la nivelul judeţului nostru.



54

O analiză a primelor 100 de firme din judeţ, în ordinea descrescătoare a cifrei de

afaceri are următoarea ierarhie pentru primele zece:

Tab. 2.2.7. Nr.

crt Firma CAEN Activitate

1 E.ON MOLDOVA DISTRIBUŢIE SA 3513 Distribuţia energiei electrice

2 BUILD CORP SRL 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor

rezidenţiale şi nerezidenţiale

3 CENTRALA ELECTRICA DE

TERMOFICARE IAȘI(C.E.T.) SA 3530 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

4 ANTIBIOTICE SA 2110 Fabricarea produselor farmaceutice de

bază

5 EUROVINO INTERNATIONAL SRL 1102 Fabricarea vinurilor din struguri

6 INDUSTRIALIZAREA CARNII

(KOSAROM) SA 1011 Prelucrarea şi conservarea cărnii

7 ARCELORMITTAL TUBULAR

PRODUCTS IAȘI SA 2420

Producţia de tuburi, ţevi, profile

tubulare şi accesorii pentru acestea, din

oţel

8 REMAT SA 3832 Recuperarea materialelor reciclabile

sortate

9 CONSTRUCȚII FEROVIARE IAȘI -

GRUP COLAS SA 4211

Lucrări de construcții a drumurilor şi

autostrăzilor

10 IAȘICON SA 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor

rezidenţiale şi nerezidenţiale

2.2.5.3. Concluzii din analiza mediului economic:

În perioada 1998-2006, 2007, 2008, 2009, 2010 se constată că cele trei sectoare

economice agricultura, industria și serviciile au deținut ponderi relativ

constante din PIBR, neavând loc mutații semnificative între acestea.

Valoarea cifrei de afaceri (în preţuri curente ale fiecărui an) a crescut (în ritmuri

diferenţiate) în toate sectoarele de activitate, structura modificându-se în

favoarea construcţiilor şi (mai ales) a comerţului şi serviciilor, în timp ce

ponderea industriei a scăzut cu menţiunea că în anul 2010 scăderea accentuată a

tuturor ramurilor a continuat.

Principalele domenii de activitate confruntate cu reduceri de personal au fost:

construcţiile, confecţiile textile, fabricarea de utilaje pentru metalurgie,

fabricarea produselor din lemn, serviciile, industria alimentară,

tipografică,mase plastice, sticlă, carămizi, produse farmaceutice, - atât în

sectorul privat, cât şi în cel de stat.



55

Conform datelor oferite de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului

Iași, activitățile preponderente sunt cele de comerț, industrie și construcții,

cu mențiunea că a scăzut și numărul de societăți care desfășoară aceste activități.

În regiunea nord est structura VAB pe domenii este în ordine descrescătoare

astfel repartizată: servicii 56%, industria 23%, agricultura 10,4%,

construcții 9,9%, iar la nivelul județului Iași servicii 59,3%, industria 19,3%,

agricultura 9%, construcții 12,4% toate înregistrând în ultimii 2 ani un trend

descendent ca și contribuție la VAB , dar cu o mărire a numărului de salariaţi

din agricultură.

De asemenea se constată o dezvoltare în continuare a serviciilor în 2008, 2009,

2010 ceea ce a determinat creşetrea ofertei de locuri de muncă în acest sector.Şi

din punct de vedere al investiţiilor în servicii a avut loc o evoluţie pronunţat

crescătoare.

Cele mai importante investitii brute la nivelul anului 2008 şi 2009, s-au realizat

in comerţ, industrie, energie şi tranzacţii imobiliare acestea din urma egalând

aproape investiţiile din industrie.

Se remarcă o creștere accentuată a volumului exporturilor la produsele agricole

vegetale şi animale, mărfuri alimentare, băuturi şi tutun

În agricultură se pune accent pe investiţiile în exploataţii agricole care să

mărească gradul de mecanizare şi să crească productivitatea

Altă direcţie în domeniul agricol este dezvoltarea şi diversificarea activităţilor

economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

Şi punerea în valoare a sectorului agro-alimentar şi a produselor tradiţionale

reprezintă un obiectiv al următorilor ani alături de promovarea agriculturii

ecologice

2.2.5.4. Implicaţiile pentru IPT

Planurile de școlarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei si proporţional

cu nevoile pieţei muncii ponderea crescută a serviciilor, diversitatea

activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a

agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun

competențe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv

intersectorială) a forţei de muncă.

o Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:

o Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională

o Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile

specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru

diverse, prin

o Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale

solide



56

o Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu

competențe specifice economiei de piaţă (competențe antreprenoriale,

tehnici de vânzări, marketing, etc.)

o Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile

străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

o Creșterea nivelului de calificare

o Importanţa competențelor cheie

o Limbile străine

o Formarea unor competențe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate,

design, marketing, tehnici de vânzare

o Colaborarea între școli pentru calificările care presupun competențe

combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice -

artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

o Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

o Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi

protecție mediului pe baza standardelor de mediu ale UE

o Dezvoltarea unor competențe de mediu ca parte din pregătirea tehnică

generală,pentru toate calificările-conform raportului sinteză al studiului

“Shills for green jobs” elaborat in 2010 de CEDEFOP, în perspective

următoare toate calificările vor include competențe “verzi” / de mediu.

Parteneriatul şcoală-agenţi economici –pentru toate domeniul de pregătire,

trebuie să reflecte:

o diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri

de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii

o asistarea specializată prin tutori a stagiilor de practică

o desfășurarea stagiilor de practică în ateliere special amenajate la

angajator și/sau în secții de producție în condiții cât mai apropiate de

cele reale

2.3. PIAȚA MUNCII

2.3.1. Indicatori statistici ai pieței muncii

2.3.1.1. Participarea la forţa de muncă

Regiunea Nord-Est, compusă din şase judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,

Suceava şi Vaslui, este cea mai întinsă regiune a României.

Conform anuarelor statistice din anii 2008, 2009, 2010, populaţia regiunii Nord

– Est se prezintă astfel:



57

(Sursa: Anuarele statistice 2008, 2009, 2010)

Tab.2.3.2. Populația României si a Regiunii Nord – Est, în perioada 2007 - 2010

Analizând datele din tabelul de

mai sus, se constată că în perioada 2007

– 2010, populaţia a scăzut atât la nivelul

ţării cât şi la nivelul regiunii N-E, astfel

că diminuarea numărului de persoane,

de la 1 iulie 2007 la 1 iulie 2010, a fost

cu un procent de 0,3 % atât la nivelul

României (o diminuare cu 67,6 mii

persoane) cât şi la nivelul regiunii Nord-

Est (diminuare cu 12,6 mii persoane).

Din tabel se observă că populaţia

activă a suportat modificări de-a lungul

perioadei 1997 – 2009, alternând

diminuări cu creşteri ale numărului de persoane, ca la finalul perioadei, în anul 2009

populaţia activă a Regiunii Nord – Est să fie mai mică cu 279 mii persoane decât în

anul 1997, dar mai mare cu 20 mii persoane decât în anul 2008.

Analizând însă populaţia ocupată a regiunii Nord-Est, se constată că aceasta

reprezintă 45,5 % din populaţia totală a regiunii în anul 2007, 45,0 % în anul 2008 şi

44,8 % din populaţia totală a regiunii, în anul 2009 (o scădere de la an la an).

Raportată la populaţia activă a regiunii, populaţia ocupată reprezintă 95 %

din aceasta în anul 2007, 95,5 % în anul 2008 şi 94 % în anul 2009.

Populația in Regiunea Nord – Est-

Tab.2.3.1. Număr persoane

Județul la 1 iulie

2007

la 1 iulie

2008

la 1 iulie

2009

%

La 1 iulie

2009

BACĂU 719844 718125 716176

BOTOȘANI 454167 451199 448423

IAȘI 825100 826552 829973 22,34% din regiune

3,86% din țară

NEAMȚ 566059 564291 562489

SUCEAVA 705878 706407 706720

VASLUI 455594 452528 450269

TOTAL REGIUNE N-E 3726642 3719102 3714050 17% din total țară

populaţia României 21537563 21504442 21469959

Populatia Romaniei si a Regiunii N-E

21537.5

21504.4

21469.9

3726.6

3719.1

3714.0

0 5000 10000 15000 20000 25000

2007

2008

2009

An

i

Mii persoane

Populatia Romaniei Populatia Regiunii N-E



58

2.3.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Tab.2.3.3. Mii persoane

SPECIFICATIE 2006 2007 2008 2009 2010

Populația ocupată totală, din Regiunea

Nord-Est, din care: 1653 1696 1674 1666

1689

- cu nivel superior de pregătire 167 179 189 192 196

- cu nivel mediu de pregătire 916 919 902 878 880

- cu nivel scazut de pregătire 570 598 583 596 613

Tab.2.3.4. Ponderea în populația ocupată totală

(%) 2006 2007 2008 2009 2010

Populația ocupată totală, din Regiunea

Nord-Est, din care: 100 100 100 100

100

- cu nivel superior de pregătire 10.1 10.6 11.3 11.5 11.6

- cu nivel mediu de pregătire 55.4 54.2 53.9 52.7

52.1

- cu nivel scazut de pregătire 34.5 35.2 34.8 35.8 36.3

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus pentru regiunea Nord-Est, se poate

constată că în perioada 2006 – 2010 a crescut, de la an la an, numărul persoanelor

ocupate cu nivel superior de pregătire, cu 29 mii persoane mai mult în anul 2010 faţă

de 2006, a scăzut cu 38 mii persoane – până în anul 2009 – populaţia ocupată cu nivel

mediu de pregătire (postliceal+liceal+școli maiştri+profesional) şi a crescut cu 43 mii

persoane populaţia ocupată cu nivel scăzut de pregătire, in anul 2010 faţă de 2006.

Ca puncte procentuale, situaţia cea mai favorabilă se constată la populaţia

ocupată cu nivel superior de pregătire, care a câştigat 1,5 puncte în anul 2010

comparativ cu 2006, în timp ce populaţia ocupată cu nivel mediu de pregătire a pierdut

3,3 puncte procentuale iar populaţia ocupată cu nivel scăzut a câştigat 1,8 puncte.

Prezentăm situaţia şi în graficul de mai jos:

Fig. 2.3.1. Ponderea populaţiei ocupate,

pe niveluri de studii, în populaţia ocupată

totală-Regiunea Nord-Est

Ponderea in total populatie ocupata (%), dupa nivelul de pregatire

10.1

52.7 52.1

10.6 11.3 11.5 11.6

53.954.255.4

36.335.8

34.835.234.5

0

10

20

30

40

50

60

2006 2007 2008 2009 2010Ani

Pro

cen

te (

%)

- populatie ocupata cu nivel superior de pregatire

- populatie ocupata cu nivel mediu de pregatire

- populatie ocupata cu nivel scazut de pregatire



59

Piaţa muncii din județul Iași reflectă în linie mare tendinţele de scădere în anul

2010 față de anul 2009. Aceaşi evoluţie o cunoaşte şi populaţia ocupată civilă aşa

cum se poate observa în Tabelul 2.3.5

Tab. 2.3.5 județul anul Populația activă

civilă mii pers

Populația ocupată

civilă mii pers

IAȘI 2002 0.0 0.0

2003 329.5 298.2

2004 312.8 290.5

2005 319.5 296.4

2006 311.9 291.7

2007 315.3 297.6

2008 312.7 295.8

2009 309.2 286.3

2010 303.2 281,7

2.3.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale

economiei naţionale

Principalele constatări desprinse la nivelul județului Iași:

Populaţia activă, populaţia ocupată:

Spre deosebire de anii anteriori, atat populația activa civilă cât și populația activă ocupată au cunoscut o scădere, de la 309,2 mii persoane în anul 2009, la 303.2 mii persoane în anul 2010, respectiv de la 286.3 în anul 2009 la 281.7 în anul 2010.

Rata de activitate şi rata de ocupare:

Urmare a scăderii populației active și ocupate, și rata de activitate / ocupare a cunoscut

un trend ușor descendent.

Se constată că în intervalul 2002-2010 ponderea cea mai mare a persoanelor

ocupate pe domenii este în ordine descrescătoare:

domeniul servicii 42,1% din care 6,7% învățământ, 7,1% asistență socială, 4%

transporturi, 2,1%a dministrație

domeniul agricultură, silvicultură pescuit-32,7%

domeniul industrie -16,4% din care 13,8%industrie prelucrătoare

domeniul construcții-8,7%

2.3.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor, pe activităţi ale


Cu privire la numărul mediu al salariaţilor la nivel naţional Tab.4.1.4., s-a

înregistrat o creștere anuală în perioada 2004 – 2008, urmând o scădere în 2009 cu 272

mii persoane. Domeniile care dețin număr mare de salariați sunt:

Industrie -22,6% din care Industrie prelucrătoare 17,7%



60

Comerţ cu ridicata/amănuntul;repararea autovehiculelor şi motocicletelor

16,8%

Construcţii 7,3%

Învăţământ 13,9%

Sănătate şi asistenţă socială 12,7%

Transport și depozitare 5,20 %

Administrație publică 4,4%

Alte activități de servicii 1,0%

2.3.2. Informații parțiale privind Analiza comparativă pe ocupaţii a șomajului şi

locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Datele furnizate de Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă din

regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de

şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul

absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5.

În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM

acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România)

considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de

pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost

selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura

COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie)

minim necesar pentru departajerea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul

relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţile din categoria

muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9)

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva

următoarelor limite metodologice:

locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din

piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de

angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte

nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante

repetate în cazul neocupării)

dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR.

la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual

de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri /

absolvenţi pe ocupaţiile aferente

Având în vedere că seria de date pe care se face analiza este până în 2009, datele furnizate vor fi interpretate la nivelul PLAI si PAS sub rezerva situației locale actuale generate de criza economică și financiară

În anul 2010 domeniu mecanic a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante. Oferta locurilor de muncă vacante înregistrate se detașează simţitor de celelalte ramuri ale economiei, și se poate observa o creștere a acestora comparativ



61

cu anii anteriori. Astfel, dacă în anul 2009 în evidenţele agenţiei se înregistrau 7334 şomeri proveniţi din acest sector de activitate şi o ofertă de locuri vacante de 1190 locuri vacante înregistrate pe domeniu pe domeniu, în anul 2010, numărul şomerilor proveniți din acest sector a scăzut la 6883 iar oferta s-a dublat.

Fig. 2.3.2. 2.3.2.1.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul tehnologic

Profilul dominant la nivelul județului al cererii de forţă de muncă în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel județean este dat de următoarele domenii: mecanică, comerț, construcții, servicii, industrie textilă.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: mecanică, construcţii, comerţ

Din perioada analizată se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creștere. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

2.3.2.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: asistență socială și sănătate – domeniu cu dinamica pozitivă la nivel județean în privința locurilor de muncă deși acestea au fost în creștere în anul 2010 față de anul 2009.

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel județean, se desprinde o tendinţă de creștere semnificativă a locurilor de muncă în paralel cu creșterea numărului de şomeri .



62

În urma analizei situației locuri de muncă vacante, șomaj, și număr de absolvenți pe cele două rute de profesioanlizare în IPT respective Ruta progresivă și Liceu tehnologic se observă următoarele:

Evoluţiile recente ale șomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la

AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

Fig. 2.3.3. Sursa: date furnizate de ANOFM / AJOFM

Șomajul înregistrat pe grupe de vârstă evidențiază următoarele procente pe categorii:

26,4% grupa de vârstă între 40-49 de ani


15,8% grupa de vârstă sub 25 de ani

14,5%, grupa de vârstă între 50-55 de ani

11,7% grupa de vârstă peste 55 de ani

7 % grupa de vârstă între 25-29 de ani

Şomeri înregistraţi în județul Iași

Analizând evoluția numărului de șomeri în perioada 2002-2010 se poate observa

o scădere a acestora cu aproximativ 50%, până în anul 2008, dupa care, în anul 2009,

se constată o creștere a acestora urmată de o scădere în anul 2010. Daca în anul 2002

la nivelul județului Iași se înregistrau 32.5 mii șomeri, în anul 2009 numărul acestora

ridicându-se la 22.9 mii si o scădere în 2010 la 21.5 mii persoane aflate în căutarea

unui loc de muncă. Urmare a acestui fapt și rata șomajului a avut un trend descendent

de la 9.7% în anul 2002 la 6.9% în anul 2010,



63

Tab.2.3.6. Rata șomajului înregistrat în județul Iași

județul anul Total șomeri

mii pers

Din care femei

mii pers

Iași 2003 31.3 11.5

2004 22.3 7.7

2005 23.1 8

2006 20.2 7

2007 17.7 7

2008 16.9 7.2

2009 22.9 8.9

2010 21.5 8.4

Tab.2.3.7. structura șomajului înregistrat la A.J.O.F.M. Iași în anul 2010 județul anul Total șomeri

mii pers

Din care

mii pers

Iași 2002 9.7 9.7

2003 9.5 7.3

2004 7.1 5.1

2005 7.2 5.4

2006 6.5 4.5

2007 5.7 4.7

2008 5.4 4.9

2009 7.3 6.1

2010 6.9 6.0

In anul 2010 ponderea a șomerilor înregistrați pe grupe de vârstă este de

15,8% pentru categoria de vârstă 15-24 ani , după durată pentru şomerii înregistraţi

în șomaj peste 6 luni este de 13,88% iar peste 12 luni este de19.5

Evoluţia ponderii șomerilor de lungă durată (peste 6 luni) sub 25 ani în total şomeri

În anul 2010 se observă o creștere a ponderii șomerilor tineri de lungă durată în

total șomeri tineri la 13.88%.

Un alt aspect care nu ar trebui neglijat este și acela că cea mai mare pondere a

șomerilor se înregistrează în mediul rural iar din punct de vedere al studiilor, marea

majoritate sunt absolvenți de școli gimnaziale si 10 clase.

Tab.2.3.8.

Studii Invăţământ

primar, gimnazial,

profesional

Invăţământ

liceal şi

postliceal

Invăţământ

superior

Total şomeri: 2009 22898 17.041 (74,42%) 3.927 (17,15%) 1.930 (8,43%)

2010 21469 16175 (75,34%) 3689 (17,18%) 1608 (7,48%)

Contextul pieții muncii din România și perspectiva următoarelor luni, datorate

efectelor crizei financiare mondiale a determinat necesitatea realizării unor analize în



64

scopul fundamentării planurilor de școlarizare pentru anul școlar următor, astfel PLAI

a fost actualizat pe baza analizei următoarelor date și informații:

o disponibilizari colective realizate in ultimele luni, sau anunțate de

agenții economici pentru următoarele luni, înregistrate la AJOFM .

o șomaj tehnic anuntat de agenții economici, intrări în șomaj în ultimele

luni înregistrate la AJOFM;

o locuri de muncă vacante - intrări, înregistrate în ultimele luni la AJOFM;

o alte informații parțiale furnizate de partenerii sociali și mass-media.

2.3.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Deși din 2010 în situație de criză toate domeniile înregistrează un regres se pot

formula următoarele concluzii

Tab.2.3.9. Indicator Concluzii

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional

Populația in Regiunea Nord – Est populația județului Iași reprezintă

22,34 % din total populaţie pe regiune

4,33 % din total populație a României

4.3.1.Concluzii din analiza principalilor indicatori din BFM

Populația ocupată populaţia ocupată a județului Iași înregistrează o scădere

de la an la an.

297,6 mii persoane în anul 2007,


286,3 mii persoane în anul 2009


Populaţia activă a județului Iași a înregistrat o scădere

anuală





Populaţia ocupată a regiunii Nord-Est - se constată că

aceasta înregistrează o scădere de la an la an

45,5 % în anul 2007,

45,0 % în anul 2008

44,8 % în anul 2009

Raportată la populaţia activă a regiunii, populaţia ocupată

reprezintă

95 % în anul 2007,

95,5 % în anul 2008

94 % în anul 2009



65

4.3.2. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile

Structura persoanelor ocupate-

pondere

domeniul servicii 42,1% din care 6,7% învățământ,

7,1% asistență socială, 4% transporturi, 2,1%a

dministrație

domeniul agricultură,silvicultură pescuit-32,7%

domeniul industrie -16,4% din care 13,8%industrie

prelucrătoare

domeniul construcții-8,7%

Numărul mediu al salariaţilor şi al

muncitorilor, pe activităţi ale


Industrie -22,6% din care Industrie prelucrătoare

17,7%

Comerţ cu ridicata/amănuntul;repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 16,8%

Construcţii 7,3%

Învăţământ 13,9%

Sănătate şi asistenţă social 12,7%

Transport si depozitare 5,20 %

Administrație publică 4,4%

Alte activități de servicii 1,0%

4.3.3. Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a șomajului înregistrat și locuri de

muncă vacante înregistrate la AJOFM

locuri de muncă vacante mecanică,

comerț

construcții

servicii

industrie textilă.

Domenii cu dinamică pozitivă şi

potenţial mare de absorţie pe piaţa

muncii:

mecanică,

construcții,

comerţ

Dinamica ocupațiilor pe nivele Învățământ tehnologic: profilul servicii

Școala postliceală: servicii din care asistență socială și

sănătate, administrație

învăţământul superior:o tendinţă de creștere a locurilor de

muncă în paralel cu creșterea numărului de şomeri .

Șomajul înregistrat pe grupe de

vârstă



15,8% grupa de vârstă sub 25 de ani

14,5%, grupa de vârstă între 50-55 de ani

11,7% grupa de vârstă peste 55 de ani

7 % grupa de vârstă între 25-29 de ani

Implicaţii pentru ÎPT:

adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul

economic al judeţului,

creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin

creșterea ofertei de formare continuă;

dobindirea ce competențe prin asigurarea instruirii pactice la agenți economici,



66

analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectiva pentru

dezvoltarea judeţului;

Oferirea de servicii de orientare şi consiliere din intrarea in sistemul de formare;

Recalificarea cadre didactice pentru calificări solicitate pe piața muncii;

Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţii ca domeniu major de

intervenţie în restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare,

asigurarea competenţelor cheie;

Imbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a

persoanelor provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile

din punct de vedere socio-economic şi expuse riscului de excluziune socială (în

special minoritatea romă, tinerii care parăsesc sistemul de stat de protecție a

copilului, populația cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe educaţionale

speciale, populaţia din mediul rural, etc.);

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât

antreprenoriatul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;

Stabilirea de parteneriate active cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului

de absorbţie a absolvenţilor din TVET;

Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională

Oferirea de alternative prin forme de învăţare (seral, frecevanta redusa,învăţarea

la distanţă);

Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru

autorizare unităților IPT ca Furunizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea

continuă;

Consilierea elev - părinte în alegerea carierei informarea privind tendinţele

înregistrate pe piaţa forţei de muncă;

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a

achiziţiilor anterioare

2.4. ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC DIN JUDEȚUL IAȘI

2.4.1. Indicatori de context

2.4.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de

piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică

şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu

niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din

25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3

priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre:



67

Creștere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare

Creștere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea

resurselor şi ecologice

Creștere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte:

Creșterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste

75%

Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare

Rata abandonului școlar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar

“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea

cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea

cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa

2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca

instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă:

O Uniune a inovării,

O Agendă Digitală pentru Europa;

Tineret în mişcare;

2 iniţiative pentru creştere durabilă:

O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă:

agendă pentru noi competențe şi noi locuri de muncă;

Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competențe şi locuri de muncă"

Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului

social

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special

prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare

profesională

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al

Calificărilor corelat cu EQF



68

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi

superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală,

a competențelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare”

Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure

competențe-cheie și excelență:

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare;

asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea

surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu

Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază pentru planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile

educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de

îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate

Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe

cunoaștere, de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine,

competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în

domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în

sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare

a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional

(Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform

proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi

pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial

pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei:

programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea

obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale.

Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de

bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri

pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin

etichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri

sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor

(RSI).



69

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul

superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală;

recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe

cunoaștere:

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare

sau echivalent;

Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a

învățământului superior;

Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție

profesională

Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în

2020 toți tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în

străinătate o parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin

formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere.

Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu

sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau

de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru

elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt

încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr un program de

activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei

„garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

2.4.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru

pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în

concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei

economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare

a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.



70

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul

Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile

de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi

financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au

constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi

priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile

Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor

în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele

de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor,

studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul

educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt:

reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la un nivel maxim de 10% şi creşterea

ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă

faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România

situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă

de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8%

dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1%

dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52

Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru

copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a

oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea

curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi

pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în față formării de competențe. De

asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa

transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul

vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc

se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o

dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de

indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la

cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi

favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În

elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru

întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ

legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în

domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a

soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ

trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc

vizează următoarele schimbări:



71

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii

moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează

educaţia timpurie ca educaţie antepreșcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preșcolară

(de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea

duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a

învăţământului de 12 clase.

Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o

persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului

Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor școlare

prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii

conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt

competențe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea

personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa

muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor

Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor.

Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute

în urma evaluării competențelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-

formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului

sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei

pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a.

4.Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi

finanţare în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de

administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.

Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor

publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale

strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a

minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi

atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe

de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de

către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul

rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care

frecventează școlile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu

operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin:

asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea școlilor profesionale; dezvoltarea

şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea



72

utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic

şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către

absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program

de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare

Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de

învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane

Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o

specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an.

Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea

titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în

urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în

urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui

program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste

cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas

înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul

acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont

educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe

tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi

certificarea competențelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-

formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a

Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul

comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8%

în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de

dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse.

România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru

aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

2.4.2.Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a școlii

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii.

2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru școlarii proveniţi din

grupurile dezavantajaterii

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator

(%)

18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3



73

Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite școlare (buget anual

estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget

anual estimat:480 mil. lei).

3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi

diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-

2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei).

4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru

învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de

pregătire profesională

2.4.3. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii

postliceale, prin:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi școlarizare gratuită în

învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat:

31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MEN;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin

implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului

profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012;

buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul

profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive

de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69

mil. lei). Responsabili: MMFPS, MEN prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea

Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile școlare

IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării

Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer,

dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România.

Instituţii responsabile: CNCFPA – MEN, MMFPS.

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin

acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei

iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic,

prevenirea părăsirii timpurii a școlii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi

asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi

tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind

educaţia (vezi anexe)



74

Fig. 2.4.1 Evoluția populației școlare din Județul Iași

2.4.3. 1. Indicatori de context specifici

Contextul demografic si populația școlară

Din concluziile formulate în cadrul capitolului demografie rezultă la orizontul 2015 că

populația școlară pe grupe de vârstă va avea următoarea evoluție si structură:

grupa de vârstă 15-19 ani va scadea cu 25.8 %

grupa de vârstă 15-24 ani va scadea cu cu 33%,

iar dupa mediul de rezidenta al populației școlare structura este

53% in rural

47% in urban

Analizând populația școlară cu date din Anexa 6a graficul 5.2.se constată că:

Populația școlarizată la nivel gimnazial, primar este în scădere;

Creșterea populației școlarizate la nivel liceal justificată prin introducerea

învățământului obligatoriu de 10 clase;

2.4.3.2. Indicatori de intrare

Numărul de elevi ce revine pe fiecare cadru didactic

mențiuni

sursa datelor utilizate în analiza acestui capitol este INS și în unele cazuri surse

interne ISJ

machetele de colectare a datelor au fost stabilite printr-o metodologie aprobată

la nivel național în scopul obținerii elementelor de comparabilitate

interpretările datelor au fost elaborate în echipa de experți ai sistemului

educativ și supuse consultării

Evoluţia populaţiei şcolare - Jud. Iași

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

total primar total gimnazialtotal l iceal total inv.profesional total inv. postliceal



75

Analizând datele se constată că în perioada

2004-2010 în învățământul liceal tehnologic

numărul de elevi/norma didactică este

fluctuant între 13 și 15 % , atingând un

maxim în anul școlar 2010-2011 de 13,20 %

școală profesională, și 15,24 % liceu

tehnologic. În aceeași perioadă scade

numărul de elevi pe norma didactica la

învățământul profesional, întrucât în anul

școlar 2009-2010 s-a desființat forma de

învățământ prin SAM.

Fig. 2.4.2.

2.4.3.2.1.Resurse umane în IPT

În județul Iași sunt asigurate premisele calității formării în IPT deoarece învățământul

tehnic dispune de cadre didactice calificate în proporție de 97%

Fig. 2.4.3. Fig. 2.4.4.

În mediul urban se remarcă un număr mare de cadre didactice calificate în anul

școlar 2010-2011. De precizat că în mediul rural se înregistrează o creștere a numărului

de cadre didactice calificate în anul școlar 2010-2011.

2.4.3.2.2.Resurse materiale și condiții de învățare. ../../../Documents and Settings/Administrator/Local Settings/Temp/Rar$DIa0.667/anexe/04

educație/18 Anexa 15 Condiții de învățare.doc

Informațiile colectate în cadrul actiunii de monitorizare PRAI 2008-2013

evidentiază la nivelul regiunii nord est următoarele aspecte privind condițiile de

învățare:

Condiții de siguranță, igienă și confort pentru elevi:

Din cele 58 de școli cu clase în IPT monitorizate la nivelul județului:

- 56 (96,55%) au obținut autorizație sanitară de funcționare în 2008/2009.

Situatia comparativa a personalului didactic calificat, in IPT

urban/rural, in perioada 2003-2011

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

nr.c

ad

re d

idacti

ce

urban

rural

Cadre didactice calificate in perioada 2003-2011

0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

700.00

800.00

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

nr.c

ad

re d

idacti

ce

Total cadre didactice

Cadre didactice calificate

Situatia statistica privind evolutia raportului elevi/norma

didactica in perioada 2004-2010

11.50

12.00

12.50

13.00

13.50

14.00

14.50

15.00

15.50

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

ele

vi/

no

rm

a d

idacti

ca

total prof (SAM+AC)

Total Liceu



76

- 50 (86,2 %) au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în școală

- Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilități: 53 (91,37 %) au rampe

de acces dar numai 7 (12,06 %) au grupuri sanitare adaptate pentru persoanele

cu dizabilități

Asigurarea cel puțin a dotarii minime necesare: Din cele 58 de școli cu clase in IPT monitorizate la nivelul județului: - 210 (79,8 %) au

cel puțin dotarea minimală asigurată pt. toate atelierele și laboratoarele, iar 26 (9,9 %)

parțial. Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesionala: Din cele 58 de școli cu clase in IPT monitorizate la nivelul județului:

- 49 (84,48 %) au dotare necesară în raport cu cerinţele standarului de pregătire

profesională,

-9 (15,52%) au dotare minimă în raport cu cerinţele standarului de pregătire

profesională iar,

- 49 (84,48 %) au ateliere şi laboratoare la nivelul standardelor moderne de pregătire

2.4.3. Indicatori de proces

2.4.3.1. Mecanisme decizionale si descentralizarea funcțională in IPT

Strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar vizează transferul de

autoritate, responsabilitate și resurse în privința luării deciziilor și a managementului

general și financiar către unitățile de învățământ și comunitatea locală.

Descentralizarea funcțională implică si antrenarea sporită în mecanismele decizionale

a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului

public de educație. Cadrul instituțional pentru dezvoltarea parteneriatului social în

educație și formare profesională se bazează pe structurile consultative inițiate în

sprijinul deciziei la nivel local și regional.

Aceste structuri sunt:

La nivel regional: Consorțiul Regional TVET - organism consultativ al

Consiliului de Dezvoltare Regională

La nivel local (județean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului

Social (CLDPS) - ca organism consultativ al Inspectoratelor școlare județene

La nivelul școlilor: Consiliile de administrație/Consiliile școlare

La nivel național: Comitetele sectoriale.

Principalele atributii în procesul de planificare în IPT ale structurilor menționate sunt

următoarele:

Comitetele sectoriale (la nivel național): validarea Standarde de Pregătire

Profesională.

Consortiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional,

elaborarea Planurilor Regionale de Acțiune pe termen lung pentru IPT

(PRAI)

CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel județean și elaborarea

Planurilor Locale de Acțiune pe termen lung pentru IPT (PLAI); avizarea

planurilor anuale de școlarizare



77

Consiliile de administrație / Consiliile școlare: sprijinirea elaborarii si

avizarea Planului de Acțiune a Școlii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consortiul Regional și Comitetele

locale au fost antrenate în elaborarea, respeciv actualizarea anuală a documentelor de

planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) și local (PLAI), pe baza

cărora la nivelul fiecărei școli din program au fost elaborate planuri școlare de acțiune

(PAS).

La nivelul unităților școlare, principalul instrument de planificare strategică pe baza

analizei mediului intern (autoevaluare) și extern este concretizat prin Planurile de

acțiune ale școlilor (PAS)

Școlile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare și asistență

pentru elaborarea PAS și în raport cu PRAI și PLAI. Începând cu anul școlar 2006-

2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acțiune ale școlilor (PAS) pentru toate

unitățile de învățământ profesional și tehnic.În sprijinul elaborării documentului,

școlile au beneficiat de formare și asistență din partea unităților de învățământ cuprinse

în programul Phare 2003 și a inspectoratelor școlare.

Având in vedere mecanismele de finanțare în vigoare și autonomia comunității

locale, este esențială antrenarea autorităților locale în procesul de planificare strategică

pe termen lung în IPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

finanțarea învățământului preponderent centrată pe activitățile curente / pe

termen scurt și foarte puțin pe nevoile și prioritățile pe termen lung;

insuficienta implicare a agenților economici în efortul de planificare și

pregătire/finanțare pe termen lung în IPT;

neimplicarea sau implicarea insuficientă a Agenților Economici în procesul de

planificare pe termen lung la nivelul școlii

Un alt domeniu al descentralizarii funcționale este curriculum în dezvoltare locală

(CDL - componentă importantă a planului de învățământ la școala de arte și meserii)

care vizează adaptarea conținutului pregătirii la cerințele locale din partea

beneficiarilor instruirii (agenți economici, comunitate locală, elevi). În multe cazuri s-

a constatat o redusă implicare a agenților economici în elaborarea CDL.

2.4.3.2. Asigurarea calității in IPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calității serviciilor de

educație si formare profesionala care sa garanteze aplicarea riguroasă a standardelor

de pregătire și satisfacția beneficiarilor (forța de muncă și angajatorii) a condus la

adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgență a

Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calității educației.

La nivel național, activitățile privind asigurarea calității în sistemul național de

învățământ sunt coordonate de către cele doua agenții nou înființate – ARACIP (pentru

învățământul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru învățământul superior).



78

În IPT, introducerea unui sistem de asigurare a calității în educație s-a

generalizat începând cu anul școlar 2006-2007 pentru toate unitățile de învățământ, mai

intâi aplicându-se principiul 5 al calității – “predarea și învățarea”, urmând să se

extindă treptat aplicarea pentru toate cele 8 principii.

Mecanismul de asigurare a calității utilizat este construit pe autoevaluarea din

partea școlii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecție școlară), ambele fiind

structurate pe același set de indicatori (descriptori de performanță). Rezultatele

evaluării se regăsesc în rapoartele și planurile de îmbunătățire a calității.

Introducerea unui sistem de asigurare a calității in IPT va furniza pentru procesul

de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale și locale, planurile de

acțiune la nivelul școlii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze

decidenților comparațiile în cadrul sistemului și compatibilizarea între cerere și ofertă.

Conducând la creșterea transparenței față de beneficiari, mecanismele de asigurare a

calității vor avea un impact decisiv în motivarea și implicarea partenerilor sociali în

planificarea ofertei și a strategiilor de îmbunătățire.

2.4.3.3. Serviciile de orientare și consiliere

Cabinetele de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ organizeză

acţiuni de îndrumare a părinţilor şi de colaborare cu comunităţile locale, propun si

organizează programe în colaborare cu consilierii educațivi în scopul orientării școlare,

profesionale şi a carierei elevilor.

2.4.4. Indicatori de iesire

2.4.4.1. Rata neta de cuprindere in sistemul de educație si formare profesionala

Învățământ obligatoriu este de 85,5% in 2010 si se mentine la aceleasi valori în

ultimii 5 ani

Clasele IX-X este de 71,7% in 2010 inregistrind o creștere de la 65,5% în 2003

Învățământ secundar superior este de 68% in 2010 în creștere semnificativă de

la 46,2% în 2003

grupa de vârstă 15-18 ani 2010 este de 52,7% față de 65,9% in 2005

înregistrând o scădere .



79

Fig. 2.4.2.

De asemenea se constată o scădere accentuată a ratei brute de cuprindere de

sex feminin, începând cu anul școlar 2005-2006 comparativ cu tendința continuă

de majorare a ratei brute de cuprindere de sex masculin, tendința care continuă

și în anul școlar 2006-2007 figura 5.5.

2.4.4.2. Gradul de cuprindere în învățământ (rata specifica de cuprindere

școlară pe vârste)

Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel

naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preșcolară – cu

decalaje mari pe medii rezidenţiale. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere în

educaţie este mai scăzut decât la nivel naţional în judeţele cu pondere mare a populaţiei

rurale şi mai ridicat în cele cu grad mai mare de urbanizare

Fig. 2.4.3.

Evoluţia ratei nete de cuprindere pe sexe si medii de rezidenta,

in judetul Iasi, in perioada 2002-2009

94

.9

87

.5

84

.6

65

.5

46

.2

62

.1

95

.4

86

.9

84

.3

66

.1

44

.8

62

96

.2

87

.1

86

.1

71

.2

49

.6

65

.3

96

.4

88

.3

86

.3

69

.6

47

.4

63

.6

94

.8

88

.3

86

.3

69

.1

53

.3

65

88

.9

90

.3

85

.8

71

.1

48

.4

63

.3

88.4 89.585.5

71.768

52.7

0

20

40

60

80

100

120

Inv. primar 7-

10 ani

Înv.gimnazial

11-14 ani

Înv.obligatoriu

7 - 16 ani

Clasele IX-X

15-16 ani

Secundar sup.

clasele XI-XII 17-

18 ani

15-18 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2009/2010

Evolutia gradului de cuprindere, pe niveluri de educatie - detaliata pe sexe

si medii de rezidenta, in perioada 2002-2010

85

.4

69

.4

97

.1

95

.1

73

.2

90

.3

84

.8

76

.1

98

.8

95

72

.5

85

.3

84

.3

76

.4

99

.9

94

.3

75

82

.286

.7

73

.4

10

0.5

96

.1

73

.3

92

.6

84

.1

73

.9

99

.4

95

.5

75

.7

81

.885

.6

75

.9

96

.5

96

75

.5

8684.7

74.8

95 95.2

77.6

83

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2009/2010



80

În anul 2010 gradul de cuprindere total este de 84,7%

Pe grupe de vârstă

grupa 7-10 ani, 11-14 ani 95%

grupa 19+23 83%

grupa 15-18 77,6%

grupa 3-6 ani 74,8%

Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la

recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii

din mediul rural.

2.4.4.3. Rata abandonului școlar pe niveluri de educație ISCED

Referitor la rata abandonului in perioada 2005-2006 pe nivele de învățământ se poate

observa că la nivelul județului Iași s-au înregistrat două faze de descreştere în

perioadele 2003-2005 şi 2006-2007, anul 2006 înregistrând o creştere semnificativă

față de anul 2005, scazand ulterior in 2007.În anul școlar 2008-2009 crește rata

abandonului școlar , semnificativ la învățământul profesional( 8,1 față de 5,9 in anul

2007-2008)

Fig. 2.4.4. Fig. 2.4.5.

Fig. 2.4.5. Fig. 2.4.6.

Rata abandonului in invatamantul liceal si profesional -

judetul Iași

3

3.8

2.9 3.1

5.5

9.4

5.9

8.1

0

2

4

6

8

10

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

%

Liceu Inv.profesional

Rata abandonului în înv. liceal şi profesional

- judIași -

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Total Feminin Masculin Urban Rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009

Rata abandonului în înv. primar şi gimnazial

- jud. Iași -

0

0.5

1

1.5

2

2.5


%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009

Rata abandonului şcolar în învăţământul primar

- jud. Iași -

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6


%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009



81

Fig. 2.4.7.

Rata abandonului in 2009(sursa INS)pentru

învățământul liceal și profesional este

Total 4,3% U-4,3% R-4,4%

Învățământ liceal

Total 3,1% U- 3,25% R 1%

Învățământ profesional

Total 8,1% U-9,6% R 5,6%

Invamant psostliceal și maistrii

Total 5,1% U-5,2% R 0 %

Concluzie: cauzele abandonului pot fi lipsa de resurse materiale, lipsa de interes, lipsa

de informare,lipsa de comunicare din partea școlii și sau lipsa personalului calificat

în orintarea în carieră.

Pentru remediere se recomandă:

Monitorizarea atentă a indicatorului la nivel de şcoală şi judeţ.

Creşterea eforturilor conjugate pentru prevenirea abandonului în școala

profesională prin programe sociale, asigurarea burselor de studiu, activităţi

extracurriculare.

2.4.4.3. Rata de absolvire, pe niveluri de educație

Fig. 2.4.8.

Referitor la rata de absolvire din perioada 2000 -

2009, evidenţiatã prin Fig. 2.4.8. se constată:

a) În județul Iași se înregistrează o creștere a ratei

de absolvire începând din anul școlar 2002-2003

până în anul școlar 2005-2006, atât la nivelul

învățământului din mediul urban, cât și la cel din

mediul rural, urmat de o scădere uşoară până în anul

Rata abandonului şcolar în înv. gimnazial

- jud. Iași-

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5


%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2008/2009

Rata de absolvire - învăţământ gimnazial

- Jud. Iași -

0

20

40

60

80

100

120

total feminin masculin urban rural

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009



82

școlar 2006-2007;

b) Ritmul de creștere al ratei de absolvire în mediul urban este superior ritmului de

creștere a ratei de absolvire în mediul rural (cu o rata de 93.1% în mediul urban

față de 83.4% în mediul rural).

c) Totuși în anul școlar 2005-2006 a scăzut rata de absolvire, la nivelul județului Iași,

la 82.6% în urban și la 76.8% în mediul rural

d) Pentru anul 2009 rata de absolvire este

IPT 42% mai mare ca cea a regiunii 39% și națională 39%

Învățământ liceal 42,6 % sub cea a regiunii 51,6% si cea națională 59,5%

Gimnaziu 86% la fel ca cea a regiunii și națională

Fig. 2.4.9. Fig. 2.4.10.

Fig. 2.4.11.

2.4.4.4.Rata de succes

Rata de succes în perioada 2002-2009 din județul Iași, a înregistrat o uşoară tendinţă

de scădere atât la nivelul testelor naţionale cât şi la nivelul examenului de bacalaureat,

cu excepția examenelor de absolvire la învățământ tehnic si profesional.

Rata de absolvire - învăţământ liceal

- Jud. Iași-

0

10

20

30

40

50

60

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de absolvire - înv. postliceal şi de maiştri

- Jud. Iași -

0

2

4

6

8

10

12

14


2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de succes - învăţământ gimnazial

- Jud. Iași.-

30

40

50

60

70

80

90

total feminin masculin urban rural

Invatamant gimnazial

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2007/2008 2008/2009 #REF!



83

Fig. 2.4.12. Fig. 2.4.13

Pentru anul 2009 rata de succes este

IPT 98,3% la fel ca cea a regiunii și națională 98,2%

Învățământ liceal 83,7 % sub cea a regiunii 92,5% și cea națională 92%

Școala Postliceală și de maiștrii 98,9% apropiată de cea a regiunii 97,9%

și națională 97,7%

2.4.4.5.Rata de tranziție la următorul nivel de educație

Fig. 2.4.14

Rata de tranziție la următorul nivel ISCED in perioada 2000-2011Se observa

tranzitia la următorul nivel ISCED grupată pe ani școlari, nivele ISCED la nivelul

județului Iași. Din analiza datelor se constată:

o creștere a ratelor de tranziție a absolvenților de an de completare la liceu

tehnologic

de la 65.45% la 73.60% in anul 2010 – 2011 față de anul 2009 – 2010.

o scădere a ratelor de tranziție a absolvenților de la clasele a-8-a la liceul

tehnologic si SAM

Rata de succes - învăţământ liceal

- Jud. Iași-

65

70

75

80

85

90

95


%

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2007/2008

2008/2009

Rata de succes - învăţământ postliceal şi de maiştri

- jud. Iași-

80

85

90

95

100

105


2002/2003

2003/2004

2004/2005

2007/2008

2008/2009

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar

superior , in perioada 2000-2010

89.8

92.8

86.7

92.5 9

3.9

9191.5

93.7

89.2

98.2 99.2

97.3

100.5

100.1

100.9

97 97.5

96.5

96.2

98.1

94.4

97.6

97.3

97.8

96.4 96.796

78

80

82

84

86

88

90

92

94

96

98

100

102


%

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2009/2010



84

în anul 2010 – 2011 față de 2009 – 2010 de l a 59.43% la 56.90%;

Pentru IPT cea mai mare valoare a ratei de tranziție se înregistrează

de la clasa a VIII la clasa IX peste 90% în 2010 94,18%

de la clasa X la cala a XI rata scade datorilta lipsei obligativității de a continua

studiile și este în jurul valorii 70% in 2010 76,15 %

de la clasa a XI la clasa XII înregistrează în ultimul an 2010-2011 o creștere la

84,61% față de anii anteriori

pentru ruta progresivă se înregistrează cea mai mica rată de tranziție 24,6%

în 2010-2011

Tab. 2.4.1.Evoluția ratelor de tranziție:

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

Rata tranziție VIII/ IX 98,19 97,22 94,2 90,79 94,53 93,81 94,18

I. Rata tranziție VIII/ IX

liceu tehn + SAM 72,85 71,73 67,86 62,01 60,12 59,43 56,98

II. Rata tranziție total

X/XI 72.70 67,55 67,54 71,76 73,07 76,15

III. Rata tranziție total

XI / XII 73,84 75,17 76,8 80,44 84,61

IV. Rata de tranziție

TOTAL IX SAM/XIII

+ruta progresivă

20,63 18,26 21,05 24,6

fig.2.4.15.

2.4.4.6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație

Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18 -

24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior

sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit.

IV. RATA DE TRANZIŢIE TOTALIXSAM/XIII RUTĂPROGRESIVĂ

III. Rata tranziţie total XI / XII

II. Rata tranziţie total X/XI

I. Rata tranziţie VIII/ IX liceutehn + SAM

Rata tranziţie VIII/ IX



85

Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la

nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau

administrative (ISJ). Datele la nivel naţional indică o rată

de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, de peste

două ori mai mare decât ținta UE, care prevede o rata

medie de abandon școlar timpuriu de maxim 10%, până

în 2010.

Analiza cifrelor referitoare la România, relevă

faptul că, deși în scădere în perioada de analiză (de la

22,9% in 2000 la 16,6% in 2009), procentul de populație

cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit

numai învățământ secundar inferior și nu urmează o altă

formă de învățământ s-a situat peste media europeană

(17,6% în 2000 și 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a

înregistrat un progres peste media europeană la acest

capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie

față de media europeană de 3,2%).

Deși nivelul de referință UE este de 10% în 2010,

din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009,

rezultă faptul că în Romînia sunt necesare încă eforturi

susținute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a

sistemului de educație . Contribuții semnificative în acest sens pot avea parteneriatele

locale, implicarea crescută a părinților în viața școlii, dar și îmbunătățiirea condițiilor

materiale atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

fig.2.4.16

2.4.4.7. Procentul elevilor cu nivel scazut al competențelor de citire/lectura

(PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de

Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din

159 de instituţii de învăţământ din România.

Abandonul școlar timpuriu

2000 2009

2000 2009

EU 27 17,6 14,4

Belgia 13,8 11,1

Danemarca 11,7 10,6

Germania 14,6 11,1

Grecia 18,2 14,5

Spania 29,1 31,2

Franța 13,3 12,3

Italia 25,1 19,2

Ungaria 13,9 11,2

Malta 54,2 36,8

Olanda 15,4 10,9

Austria 10,2 8,7

Portugalia 43,6 31,2

România 22,9 16,6

Finlanda 9,0 9,9

Suedia 7,3 10,7

Marea

Britanie 18,2 15,7

Norvegia 12,9 17,6

Turcia 59,3 44,3



86

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol.

I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele

sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009,

în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări

participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427

- pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele

obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la

precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în

care domeniul principal a vizat ştiinţele. Ultimele rezultate ale Programului

internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial

privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe,

arată că unul din cinci sau 20% are competențe scăzute de citire. Constatările,

compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare

Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în

prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul

de mai puţin de 15% performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.

Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor

2.4.4.8. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au

absolvit cel puțin învățământ secundar superior

fig.2.4.17

Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul secundar superior

2000



87

fig.2.4.18

În cazul creşterii nivelului de studii până la învăţământul secundar superior, evoluţia

a fost lentă, dar constantă. Aceasta a cunoscut o redresare în ultimii ani, însă nu

suficient pentru a atinge obiectivul fixat pentru 2010 este 85%. Din analiză rezultă

că în România, ponderea populaţiei care a absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior se afla în limite pro centuale apropiate de media UE (în 2000- 76,1% şi în

2009 - 78,3%) România -78,3% situindu-se pe aceeaşi pozitie cu media UE dar

departe de ținta 2010 de 85%

2.4.4.9. Rata de participare in formare continua a populației adulte

Benchmark-ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea

fi numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca

obiectiv ca, până in 2020, 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani

să participe la procesul de învăţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest

benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europeane privind forţa de

muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi

non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.

Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare

pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una

dintre cele patru componente ale abordării flexicurităţii de către Strategia Europeană

de Ocupare.

fig.2.4.19

Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul secundar superior

2000 2009



88

Rezultatele pentru 2009 arată că 9,3% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25

şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedent

sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de

12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009,

numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020.

Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul

Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-

30%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul

grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi

Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine progrese sau nu în îmbunătăţirea nivelului lor

extrem de scăzut de participare.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Indicatorul nu este disponibil decât la nivel naţional. În 2006 (conf. Eurostat), rata

de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai

1,3% în Conform definiţiei EUROSTAT, indicatorul se raportează la ultimele 4

săptămâni dinaintea anchetei comparaţie cu media în Uniunea Europeană

Se constată un decalaj considerabil față de ținta 2010, medie la nivel European cât și

față de primele trei țări în 2009

ținta 2010 12,5%

media UE-27: 9,6%;

Damenarca 31%

Finlanda si Suedia 22%

România 1,5%

2.4.5. Indicatori de impact

2.4.5.1. Impactul sistemului de învățământprofesional si tehnic asupra ratei

șomajului

În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale

a absolvenţilor, școlile raportează propriile evaluări, aceste evaluări sunt parţiale

(bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice

diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) sunt dificil de validat, şi nu

sunt de încredere deoarece se bazează doar pe declararţiile absolvenţilor.

Pentru a sprijini sistemul în vederea obţinerii unui feedback este necesar ca

indicator de impact,- şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu diferenţierea

pentru absolvenţii ÎPT.

La nivelul regiunii Nord Est s-a realizat un studiu comparativ șomaj - locuri de

muncă

vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii

de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele / ocupaţiile

respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire.



89

2.4.5.2. Rata de insertie a absolvenților la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de

educație

Indicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultăţile sunt similare cu cele

menţionate mai sus. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni),

care afectează circa 60% din absolvenţii înregistraţi în șomaj (conform informaţiilor

prezentate în cap. 4), se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare

adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe

piaţa muncii.

2.4.5.3. Gradul de utilizare a competențelor dobindite de absolvenți la locul de

muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia

Europeană – Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit.

Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor

Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă.

Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către școli prin

efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

fig.2.4.20

2.4.6. Oferta școlilor din IPT județean

2.4.6.1. Evoluția planurilor de școlarizare

Numărul de elevi înscriși în clasa a IX a este în continuă scădere datorită scăderii

demografice si de asemenea este accentuat de fenomenul migrației,de asemenea

conform informațiilor din analiza demografică cap 2 această grupă de vârstă va fi în

continuare în scădere până la 28,5 % in 2025, situație pentru care rețeaua școlară si

mai ales infrastructura existenta si resursele umane si materiale vor fi afectate si va

trebui sa se gaseasca alternative in vederea folosirii eficiente .

Evoluţia ponderii ÎPT la cl. IX, pe rute de pregătire (%)



90

Din datele din tabel se desprinde următoarele concluzii :

Numărul de elevi din IPT este peste 50% din total

Numărul de elevi din IPT a crescut de la 56,96% in 2002 pina la 81,92% in

2004-2005

Numărul de elevi din IPT a scazut din 2004-2005 de la 81,92% la 61,62% in

2010-2011

Ceea ce arata interesul spre aceasta ruta de formare profesionala ce permite

fie integrarea pe piața muncii dupa obtinerea certificatului de calificare fie

continuarea studiilor

Fie ambele continuarea studiilor la forem de tip seral, frecventa redusa,

învățământ la distanta si incdarea pe piața muncii.

Fig. 2.4.21 Fig. 2.4.22

Analiza evoluției numărului de elevi din IPT pe profile de pregătire indica faptul ca

profilul tehnic ocupa primul loc urmat de servicii si pe ultimul loc resurse materiale si

protecția mediului. In cadrul profilului tehnic se înregistrează in 2009 – 2010 o scădere

la fel ca si la resurse si o stationare la servicii. Explicatia este legata de faptul ca profilul

tehnic cuprinde un număr insemnat de domenii si calificari care apartin dupa clasificari

statelor UE de sfera serviciilor.

0200400600800

1000120014001600180020002200240026002800300032003400

-tehnic -servicii -resursenaturale şiprotecţiamediului

Nr. elevi Evoluţia nr. elevi cl. a IX-a Liceu Tehnologic pe profile

(plan școlarizare realizat) - jud. Iași2002/2003*

2003/2004

2004/2005

01020304050607080

-tehnic -servicii -resursenaturale şiprotecţiamediului

% Evoluţia ponderii pe profile, cl. a IX -a Liceui tehnoogic (plan școlarizare realizat) - jud. Iași

2002/2003*

2003/2004

2004/2005



91

Fig.2.4.22

Din analiza graficului din Fig.2.4.22se constată o scădere a numărului de elevi la toate

domeniile cu excepția domeniilor economic, industria textilă și pielărie și estetică și

igienă.

Fig.2.4.23

Din analiză datele prezentate mai sus privind planul de școlarizare propus pentru

clasa a IX-a se constată că:

La profilul Resurse naturale și protecția mediului planul de școlarizare propus

depășește ținta propusă PRAI

La profilul Servicii planul de școlarizare este mai mic decât ținta propusă prin

PRAI

mecanică

electromecanică

electronicăautomatizări

chimie

industriala

materiale deconstrucţii**

electric

construcţii,instalaţii şi

lucr.publice

agricultură

silvicultură

protecţia

mediului***

comerţ

turismşi

alimentaţie

economic***

ind.alimentară

fabric.prod.din

lemn

ind.textilă şipielări

e

tehnici

poligrafice

estetica şi

igienacorpul

uiomenesc

2002/2003* 1237 232 28 57 249 330 63 153 92 95 150 917 70

2003/2004 1627 285 30 137 22 442 413 737 30 282 284 104 344 1229 171

2004/2005 1566 255 29 81 27 310 420 832 52 290 344 174 315 1116 85

2005/2006 1383 211 85 54 27 177 451 916 43 256 301 159 304 1105 133

2006/2007 1047 137 62 53 27 186 453 700 23 164 269 108 114 794 110

2007/2008 832 160 29 55 24 106 337 550 0 128 252 131 217 702 62

2008/2009 642 78 15 24 46 276 465 123 257 98 169 480 85

2009/2010 991 60 567 58 36 314 549 379 115 280 452 528 234 119 503 65

2010/2011 907 543 28 30 325 349 308 171 242 385 613 203 94 593 91

020040060080010001200140016001800Nr.elevi Evoluţia nr.elevi cl. a IX-a pe domenii

(plan şcolarizare realizat) - jud. Iași2002/2003*2003/20042004/20052005/20062006/2007

mecanică

electromecan

ică

electronică

automatizări

chimieindustr

iala

materiale deconstrucţii**

electric

construcţii,instalaţii

şilucr.publice

agricultură

silvicultură

protecţia

mediului***

comerţ

turismşi

alimentaţie

economic***

ind.alimen

tară

fabric.prod.din lemn

ind.textilă şipielări

e

tehnicipoligra

fice

estetica şi

igienacorpul

uiomene

sc

2002/2003* 32,9 6,2 0,7 1,5 0,0 6,6 8,8 1,7 0,0 0,0 4,1 2,4 0,0 2,5 4,0 24,4 0,0 1,9

2003/2004 26,1 4,6 0,5 2,2 0,4 7,1 6,6 11,8 0,5 0,0 4,5 4,6 0,0 1,7 5,5 19,7 0,0 2,7

2004/2005 26,2 4,3 0,5 1,4 0,5 5,2 7,0 13,9 0,9 0,0 4,9 5,8 0,0 2,9 5,3 18,7 0,0 1,4

2005/2006 24,4 3,7 1,5 1,0 0,5 3,1 7,9 16,1 0,8 0,0 4,5 5,3 0,0 2,8 5,4 19,5 0,0 2,3

2006/2007 24,3 3,2 1,4 1,2 0,6 4,3 10,5 16,2 0,5 0,0 3,8 6,2 0,0 2,5 2,6 18,4 0,0 2,6

2007/2008 22,7 4,4 0,8 1,5 0,7 2,9 9,2 15,0 0,0 0,0 3,5 6,9 0,0 3,6 5,9 19,2 0,0 1,7

2008/2009 22,6 2,7 0,5 0,0 0,8 1,6 9,7 16,3 0,0 0,0 4,3 9,0 0,0 3,4 5,9 16,9 0,0 3,0

2009/2010 18,5 1,1 10,6 1,1 0,7 5,9 10,2 7,1 0,0 2,1 5,2 8,4 9,9 4,4 2,2 9,4 0,0 1,2

2010/2011 18,1 0,0 10,9 0,6 0,6 6,5 7,0 6,2 0,0 3,4 4,8 7,7 12,3 4,1 1,9 11,9 0,0 1,8

05

101520253035% Evoluţia ponderii pe domenii, cl. a IX-a

(plan şcolarizare realizat) - jud. Iași 2002/2003*2003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/2009



92

La profilul Tehnic procentul de 61.82% ce reprezintă planul de școlarizare este

mai mare decât ținta propusă prin PRAI de 54.5%

Se impune ca până în anul 2013 să se reducă planul de școlarizare la Resurse și

Tehnic și să se majoreze la profilul Servicii

La nivelul județului Iași planul de școlarizare pentru IPT în anul școlar 2009-2010

este in concordanta cu cererea previzionata pentru 2013 exprimata prin ponderi ale

domeniilor pentru formare profesionala (18 domenii) si in ultimii ani a realizat

adaptari semnificative situindu-se in trend si apropiindu-se de tintele prognozate

Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei

ponderilor recomandate în PLAI sunt:

- agricultura – ponderea în planul de școlarizare este de 6.2% faţă de ponderea

recomandată este de 5%

- industrie alimentara – ponderea în planul de școlarizare este de 4.1% faţă de

ponderea recomandată de 6%

- comerț - ponderea în planul de școlarizare este de 4.8% faţă de ponderea

recomandată de 8%

- turism – ponderea în planul de școlarizare este de 7.7% faţă de ponderea

recomandată de 13%

- electronica si automatizari - ponderea în planul de școlarizare este de 10.9% faţă de

ponderea recomandată de 6.5%

- construcții si instalații si lucrari publice - ponderea în planul de școlarizare este de

7% faţă de ponderea recomandată de 10%



93

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN

2.2.1 Strategia şcolii

a) Predarea şi învăţarea

cadrele didactice au acces la sursele de informare privitoare la curriculum

național aplicat în școală;

au fost elaborate programe pentru CDL-uri, avizate de toate structurile

prevăzute în metodologie;

cadrele didactice îşi proiectează activitatea ţinând cont de curriculum

naţional, local şi de interesele educaţionale ale elevilor;

cadrele didactice îmbină armonios metodele tradiționale cu cele moderne în

procesul instructiv-educativ;

predarea este centrată pe elev, urmărindu-se asigurarea unui climat favorabil

acumulării de cunoştinţe teoretice şi practice;

la nivelul unității școlare sunt utilizate resursele AEL și alte softuri

educaționale;

cadrele didactice proiectează procesul de predare - evaluare în conformitate

cu legislația în vigoare;

cadrele didactice folosesc evaluarea pentru a determina nivelul de achiziții,

nivelul calității activităţilor de predare-învăţare și realizarea planurilor

remediale pentru elevii care nu ating nivelul minim prognozat sau pentru cei

cu dificultăți de învățare.

b) Consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor

elevii au beneficiat de OSP şi îşi doresc profesii cerute pe piaţa muncii

europene;

35% dintre elevi îşi aleg profesia în funcţie de ocupaţia părinţilor sau de

activităţile prestate de aceştia, mai ales dacă sunt rentabile din punct de

vedere financiar;

30% dintre elevi sunt influenţaţi de părinţi, rude care lucrează în străinătate;

elevii au primit suport informaţional în vederea achiziţionării de noi

cunoştinţe legate de profesia dorită;

elevii anilor terminali au fost informaţi asupra metodologiilor în vigoare

privind desfăşurarea examenelor naționale;

elevii de clasa a XII-a au participat la prezentări de oferte educaționale ale

care să le permită continuarea studiilor;

s-au desfăşurat lectorate cu părinţii privind consilierea acestora în ceea ce

priveşte continuarea traiectului profesional al copiilor;

orele de consiliere şi orientare școlară au vizat formarea abilităţilor de

întocmire a unui CV, susţinerea unui interviu, căutarea de informaţii privind

piaţa muncii;



94

c) Resurse materiale

La nivelul învăţământului obligatoriu există manuale pentru toţi elevii

înscrişi;

Biblioteca dispune de materiale didactice auxiliare pentru elevii din

învăţământul obligatoriu şi postobligatoriu;

Laboratoarele de: fizică, chimie; cabinetele de: biologie, geografie, socio-

umane, limbi străine sunt dotate cu materiale necesare specifice;

Laboratoarele de specialitate dispun de bază materială ce permite formarea

intițială;

Atelierele sunt dotate cu materiale şi SDV-uri cu un grad mare de uzură;

La toate catedrele există resurse didactice (fişe de evaluare iniţială şi finală,

fişe de lucru, culegeri de probleme, auxiliare curriculare);

reţele de calculatoare conectate la internet;

Şcoala dispune de copiatoare, imprimante, televizoare, combine audio-video,

staţie radioamplificare, videoproiectoare, tablă interactivă;

Şcoala dispune de echipament sportiv şi materiale sportive necesare

desfăşurării orelor de educaţie fizică;

80% din mobilierul existent în sălile de clasă corespunde standardelor;

Bibliotecă cu peste 24505 volume;

25 săli de clasă;

10 cabinete;

12 laboratoare;

6 ateliere (2 mecanică,3electro,1masini unelte);

sală de sport şi două terenuri de sport;

centru de practică;

2 centre de documentare

d) Resurse umane

În acelaşi timp, este semnificativă participarea directă a cadrelor didactice din

Colegiul Tehnic ,,D. Leonida” la procesul de reformă a învăţământului, colectivul

didactic cuprinzând:

1) Formatori naţionali, judeţeni;

2) Metodişti ISJ;

3) Mentori;

4) Evaluator competențe profesionale;

5) Autori de cărţi de specialitate; autori de auxiliare curriculare;

6) Membri în structuri instituţionale de nivel judeţean şi naţional (consilii

consultative pe discipline, comisii naţionale pe discipline, comisii centrale, etc.).

Preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltarea profesională a

determinat participarea în număr mare a cadrelor didactice din Colegiul Tehnic ,,D.



95

Leonida” la activităţile metodice şi cursurile de formare continuă organizate de

instituţiile abilitate la nivel local, judeţean şi naţional. În această privinţă, sprijinul

acordat de Comisia de dezvoltare profesională, s-a dovedit important – fiind asigurată

informarea corespunzătoare a cadrelor didactice asupra ofertei de formare existente.

Rolul Comisiei trebuie însă în continuare crescut – în special în privinţa monitorizării

modului în care se realizează perfecţionarea periodică a cadrelor didactice, aşa cum

este aceasta prevăzută de legislaţia în vigoare.

Sub aspectul disciplinei cadrelor didactice şi a personalului în general nu au fost

înregistrate în ultimii ani situaţii deosebite. Rămân în continuare unele probleme legate

de punctualitatea la clasă, de respectarea termenelor privind îndeplinirea anumitor

atribuţii de serviciu specifice, de participarea consecventă la toate activităţile

organizate de şcoală. Pentru a reduce frecvenţa acestor probleme, în baza prevederilor

Contractului colectiv de muncă şi în urma negocierilor purtate cu personalul didactic,

a fost actualizată fişa postului cadru didactic – aceasta fiind ulterior asumată de toţi

profesorii angajaţi în Colegiul Tehnic ,,D.Leonida” .

Evaluarea activităţii personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic s-a realizat

in conformitate cu actele normative in vigoare.

La nivelul activităţilor metodico-ştiinţifice, rapoartele de activitate întocmite de

şefii de catedre evidenţiază existenţa unei preocupări continue pentru creșterea calităţii

procesului instuctiv- educativ.

Componenta corpului didactic:

34 cadre didactice titulare:

o Grad didactic I : 28 (din care 3 cu doctorat)

o Grad didactic II : 6

o Grad didactic definitivat : 2

10 cadre didactice suplinitori:

o Grad didactic I : 2

o Grad didactic II : 2

o Grad didactic definitivat : 5

o Debutanţi: 1

e) Relaţia şcoală – comunitate

Nivelurile, durata şi efectele colaborării Colegiului Tehnic ,,D. Leonida” cu

reprezentanţii comunităţii locale au fost în general rezultatul existenţei unor necesităţi

localizate preponderent la nivelul unităţii de învăţământ. Categoriile cele mai

importante în care se încadrează relaţiile şcoală-comunitate derulate în ultimii ani sunt:

1) Necesităţi de informare. În general schimbul de informaţii se produce la nivelul

clasei şi implică din partea unităţii de învăţământ elevii și cadrele didactice. Din

partea comunităţii sunt implicaţi părinţii şi/sau reprezentanţi ai unor instituţii (de

învăţământ, cultură, igienă-sănătate, administrative, etc.). În majoritatea



96

cazurilor fluxul de informaţii este orientat spre elevi. În această categorie se

încadrează orele de consiliere cu invitaţi, şedinţele şi întâlnirile individuale cu

părinţii etc.

2) Necesităţi de formare. Acestea pot fi localizate atât la nivelul elevilor, cât şi la

nivelul membrilor comunităţii. În cazul grupului-ţintă elevi, prin intermediul

diriginţilor, se realizează educarea non-formală a elevilor prin participarea la

manifestări culturale şi artistice, vizite la muzee, excursii, etc.

3) Necesităţi materiale. Atragerea de fonduri şi resurse materiale din comunitate

este susţinută de conducerea unităţii de învăţământ şi este orientată atât către

autorităţile locale cât şi către diverşi alţi parteneri. În ceea ce priveşte autoritatea

publică locală, răspunsul a fost în general prompt şi pozitiv.

4) Necesităţi umanitare. Parte a educaţiei oferită în Colegiul Tehnic ,,D. Leonida”

spiritului umanitar format elevilor s-a manifestat în numeroase ocazii, în general

create şi duse la îndeplinire prin iniţiativa concretă a elevilor. În fiecare an, elevi

ai Colegiului Tehnic ,,D. Leonida” vizitează şi duc ajutoare copiilor orfani şi

bătrânilor, fondurile necesare fiind obţinute prin contribuţia benevolă a elevilor.

5) Necesităţi de orientare școlară şi profesională. Întâlnirile organizate în cadrul

orelor de consiliere, la iniţiativa diriginţilor şi elevilor au dovedit pe deplin

potenţialul deosebit pe care îl are comunitatea în acest domeniu.

6) Necesităţi de consultare la nivel managerial. Dialogul cu diferiţi parteneri

interesaţi de evoluţia unităţii de învăţământ a avut ca scop atât facilitarea găsirii

soluţiilor pentru diverse probleme cât şi necesitatea de a conştientiza partenerii

asupra problemelor existente. Problemele şcolii sunt problemele comunităţii din

care aceasta face parte – iar parteneriatul în identificarea şi soluţionarea acestora

este cel care asigură sentimentul „proprietăţii” asupra priorităţilor dezvoltării

instituţiei.

Fără a pretinde epuizarea problematicii relaţiei şcoală-comunitate, tipologia şi

exemplele date aici conturează o imagine a Colegiului Tehnic ,,D. Leonida” sub

aspectul incluziunii în viaţa comunităţii – sprijinită activ de conducere şi de cadre

didactice.

Dintre cele mai importante activităţi – prin nivelul de implicare şi prin efectele

produse – derulate în ultimii ani în acest domeniu, pot fi menţionate:

1) Ziua porţilor deschise

2) Colaborare cu Poliţia şi Jandarmeria;

3) Colaborarea cu părinţii elevilor – inclusiv în organizarea şi desfăşurarea de

activităţi extrașcolare;

4) Serbări școlare, vizite, spectacole de teatru şi film, lansări de carte;

5) Editarea si publicarea de reviste școlare;

6) Acţiuni umanitare de ajutorare a persoanelor dezavantajate;



97

7) Activități organizate în scopul dezvoltării spiritului civic prin și pentru

voluntariat;

8) Activități organizate cu universități din Iași și alte licee din țară;

9) Organizarea şi susţinerea unei activităţi susţinute de marketing educaţional –

prin tipărirea de pliante şi afişe cu informaţii, distribuţia acestora în unităţi de

învăţământ școlarizând elevi în clasa a VIII-a şi întâlniri ale profesorilor din

Colegiul Tehnic ,,D. Leonida” cu elevii și părinții din aceste școli .

10) Concursuri și olimpiade școlare și profesionale;

f) Parteneriate

Obiectivul global a fost implicarea partenerilor în vederea optimizării dobândirii

de către elevi a competențelor cheie, a formării elevilor în spiritul valorilor şi a

responsabilităţii civice şi a inserţiei sociale.

Strategia noastră a vizat:

Încheierea de contracte cu firme de stat şi private în vederea formării

profesionale a elevilor şi a adaptării acestora la cerinţele impuse de piaţa muncii;

Încheierea de parteneriate cu instituţiile din învăţământul terţiar şi postliceal

având ca obiectiv diseminarea informaţiilor privind oferta educaţională din

sistem;

Derularea de proiecte cu parteneri non-formali, ONG-uri, etc. urmărind:

o Achiziţionarea de către elevi a abilităţilor necesare dezvoltării personale;

o asumarea unui comportament civic responsabil;

Derularea de proiecte vizând atragerea de resurse extrabugetare;

Intensificarea eforturilor de atragere de noi parteneri din domeniul economic.

2.2.2. Numărul elevilor școlarizaţi în unitatea de învăţământ în perioada

2011-2016

Pentru indicatori au fost utilizate surse ISJ şi au fost elaborate machete de

colectare date din evidenţele școlii.

Nr.

crt.

Nivele de

educaţie

An școlar

2011-2012

An școlar

2012-2013

An școlar

2013-2014

An școlar

2014-2015

An școlar

2015-2016

1. Liceu zi 760 605 464 366 254

2. PROFESIONAL /

SAM 0/52 20/15 38 72 96

3. FR 122

62

0

0

0

4. Liceu seral 213

211

233 205 219

5. Școala de maiștri 44

46

61 52 49



98

Sursa : statistici Colegiul Tehnic „D. Leonida”

Se constată că:

Scăderea populaţiei școlarizate în Col. Teh. „Dimitrie Leonida” (la nivel liceal

şi profesional) se înscrie în tendința manifestată la nivel judeţean;

Reînființarea școlii profesionale în anul școlar 2012-2013 reînscrie școala

profesională pe un trend ascendent.

a) Evoluţia populaţiei școlarizate la Colegiul Tehnic „D. Leonida”

b) Evoluţia populaţiei școlarizate la Colegiul Tehnic „D. Leonida” – pe sexe

0

100

200

300

400

500

600

700

800

1 2 3 4 5

forma inv. liceu zi liceu seral

liceu f.r. sam/profesional scoala de maistri

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

TOTAL LICEU TEHNOLOGIC PE SEXE

masculin

feminin



99

c) Evoluţia populaţiei școlarizate la Colegiul Tehnic „D. Leonida” – pe

medii de rezidenţă

Numărul elevilor școlarizaţi la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” se menţine

constant comparativ cu anul precedent. Se constată o scădere a numărului elevilor care

provin din mediul rural compensată de o creștere a numărului elevilor din mediul

urban. Numărul elevilor de la şcoala de arte şi meserii este în scădere pentru că această

formă de învăţământ este în lichidare.

2.2.3. Pierderile pe cohortă pentru ITP la nivelul Colegiului Tehnic „D. Leonida”

a) pe ruta de profesionalizare directă pentru perioada anului școlar 2015-2016

Cauzele pierderilor înregistrate pe ruta de profesionalizare directă la sfârşitul anului

școlar 2015-2016

Criteriul

Total

pierderi*

(nr. elevi)

Cauze

Pierderi pe

cauze (nr.

elevi)

TOTAL PIERDERI

4

abandon școlar 0

repetenţie 0

transfer în altă unitate de învăţământ 0

(alte situaţii)** 4

TOTAL PIERDERI LA

TRECEREA ÎN CLASA

A XII-a 5

continuă studiile în altă unitate de

învăţământ

angajaţi 5

înscrişi în șomaj

acasă*** alte situaţii**

0%

20%

40%

60%

80%

100%

504 602 673681

115

345 372 354 345

251

PO

ND

ERE

AN ȘCOLAR

MEDIU DE REZIDENȚĂ

URBAN

RURAL



100

PIERDERI PE COHORTĂ ÎNREGISTRATE PE RUTA DE PROFESIONALIZARE DIRECTĂ

Criteriul ANUL ȘCOLAR

2009-

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

2016-

2017

2017-

2018

2018-

2019

Înscriși in cl a IX-a

Liceu tehnologic 283 220 227 122 230 104 96

Absolvenţi liceu

tehnologic 198 166 152 85 124 111 64

TOTAL PIERDERI

IN LICEU

TEHNOLOGIC 85 54 75 26 96 158 32

% PIERDERI IN

LICEU

TEHNOLOGIC 30.1% 25% 33% 24% 34% 27% 26%

1- reprezintă număr elevi înscriși în clasa a IX-a/ an școlar

2- reprezintă număr absolvenți/ an școlar

Analizând pierderile pe cohortă, pe ultimii patru ani școlari se remarcă o

fluctație cuprinsă în intervalul 3 - 10%.

În general cauza principală a pierderilor pe cohortă este datorată

repetenţiei în condiţiile lipsei suportului material din partea familiei.

2.2.4. Rata abandonului școlar pentru toate nivele de educaţie în perioada anilor

școlari 2009-2010/2013-2014-2015-2016 rata

abandon

școlar

2009-

2010

2010-

2011

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

liceu zi 5 0 0 20 21 3 4

liceu

seral 20 39 67 23 13 0

5

0

96

64

0

104 111

0

227

152

0

111

85

0

230

124

0

50

100

150

200

250

1 2 3

2015-2016

2014-2015

2011-2012

2012-2013

2013-2014



101

Se constată scăderea ratei abandonului școlar la toate formele de învăţământ

datorită eficienţei demersurilor de orientare școlară şi profesională.

Se constată o scădere semnificativă a ratei abandonului școlar la SAM datorită

eficienţei demersurilor de orientare școlară şi profesională a acestora.

Concluzii:

La Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” se constată o creștere

semnificativă a ratei abandonului școlar comparabilă cu tendinţa la nivel

local.

2.2.5. Rata de promovare

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

rata abandon scolar liceu zi liceu seral

2009-2010

2010-2011

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016



102

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014

Rata de promovare este constantă la nivelul claselor a XI-a, în creştere la nivelul

claselor a X-a şi în scădere la nivelul claselor a IX-a.

S-a constatat că elevii din clasele a X-a sunt mai interesaţi de pregătirea lor

școlară şi profesională, pe când elevii din clasele a IX-a întâmpină dificultăţi de

acomodare la cerinţele învăţământului liceal.

2.2.6. Rata de succes la examenele de absolvire

a) Examenul de bacalaureat

2015-2016

2010-2011

2011-2012

2012-2013

2013-2014

2014-2015

% % % % % %



103

PROCENT PROMOVABILITATE BACALAUREAT

36 28 27,9 37 41 37,5

b) Examenul de Certificare a competențelor absolvenţilor de liceu

c) Examenul de Certificare a competențelor la Scoală Profesională de 2 ani

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

95

96

97

98

99

100

liceu ruta directa

2014-2015

2011-2012

2013-2014

2015-2016

0

20

40

60

80

100#REF!

#REF!

2013-2014

#REF!



104

d) Examenul de Certificare a competențelor absolvenţilor de Școală de Maiștri

Rata de succes la examenul de bacalaureat a scăzut brusc, începând cu anul

școlar 2009-2010 datorită în primul rând modificării pe parcursul ultimului an de liceu

a metodologiei de desfăşurare a examenului de bacalaureat (structura şi modul de

notare a probelor de examen).

Rata de succes la examenul de certificare nivel 3 a crescut datorită interesului

absolvenţilor în susţinerea acestui examen, deoarece certificatul de competențe

profesionale le ofera posibilitatea insertiei mai rapide pe piața muncii.

2.2.7. Rata de tranziţie la următorul nivel ISCED la nivelul școlii

Începând cu anul școlar 2009-2010 se constată o rata de tranziție de 100%.

La liceu-zi se constată menţinerea nivelului ratei de tranziţie justificată prin

atractivitatea ofertei educaţionale şi creşterea calităţii actului didactic la Col. Teh. “D.

Leonida”.

2.2.8. Cheltuieli publice pe elev

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

AN SCOLAR

PROCENT

0

1000

2000

3000

4000

5000

CHELTUIELI ELEV-RON

2015

2014

2011

2012

2013



105

Cheltuielile pe elev la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iași, au scăzut

drastic în anul 2012, datorita crizei economice.Se constată o usoara

creștere in 2013.

2.2.9 Numărul de elevi pe cadru didactic

Numărul de elevi pe cadru didactic la Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida"

2009-2010

2010-2011

2011-2012

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016

NR. CADRE DIDACTICE 78 73 76 69

59

55

43

NR. ELEVI 1198 1281 1247 913 815 644 618

NORMA DIDACTICA 15.35 17.54 16.4 13.23

13.81

11.7

14.37


0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

700.00

800.00

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

nr.c

ad

re d

idacti

ce



Situatia statistica privind evolutia raportului elevi/norma

didactica in perioada 2004-2010

11.50

12.00

12.50

13.00

13.50

14.00

14.50

15.00

15.50

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

ele

vi/

no

rma d

idacti

ca

total prof (SAM+AC)

Total Liceu



0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

nr.c

ad

re d

idacti

ce

urban

rural



106

Se constată încadrarea indicatorului nr. Elevi/normă didactică în valorile de la

nivel regional, respectiv local, in intervalul 2009-2012, iar din anul școlar 2012-

2013 se constată o scădere a valorii indicatorului.

2.2.10. Ponderea personalului didactic calificat în TVET

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2011-

2012

2012-

2013

2013-

2014

2014-

2015

2015-

2016

Serie1 1247 913 815 644 618

NORMA DIDACTICA 16,40 13,23 13,81 11,70 14,05

1247

913815

644 618

16,40 13,23 13,81 11,70 14,05

Serie1

NORMA DIDACTICA

Ponderea pesonalului didactic calificat in TVET

2002/2003

0.00

25.00

50.00

75.00

100.00

Profesori discipline

tehnologice

Maistri instructori

Total Calificaţi

Titulari*)

Suplinitori calificaţi**)

Suplinitori necalificaţi***)


2003/2004

0.00

25.00

50.00

75.00

100.00


tehnologice

Maistri instructori

Total Calificaţi

Titulari*)




2004/2005

0.00

25.00

50.00

75.00

100.00


tehnologice

Maistri instructori

Total Calificaţi

Titulari*)




2005/2006TotalCalificaţi



107

Din grafic se observă că ponderea cea mai ridicată o are personalul titular, urmat

de personalul calificat.

2.2.11. Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor

Din analiza datelor se constată că majoritatea absolvenţilor cu certificat

de competențe profesionale s-au angajat în domeniul pregătirii de bază

sau în domenii conexe;

La nivel liceal, absolvenţii cu diplomă de bacalaureat îşi continuă studiile

la nivelul universitar;


2006/2007

TotalCalificaţi


2007/2008

Total Calificaţi

Titulari*)



0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

nr.c

ad

re d

idacti

ce

urban

rural


0.00

100.00

200.00

300.00

400.00

500.00

600.00

700.00

800.00

2003-

2004

2004-

2005

2005-

2006

2006-

2007

2007-

2008

2008-

2009

2009-

2010

2010-

2011

ani de referinta

nr.c

ad

re d

idacti

ce





108

2.2.12. Comparaţia între planul de școlarizare aprobat şi planul de școlarizare

realizat în anul școlar 2015/2016

procent realizare 2015-2016

2010-2011

2011-2012

2012-2013

2013-2014

2014-2015

Liceu a IX-a zi 100 100 100 100 100 100

Liceu a IX-a seral 100 100 100 100 100 100

Școala profesionala

0 0 0 100 100 100

PLAN DE ȘCOLARIZARE AN ȘCOLAR 2015-2016 Specializare Liceu

zi/nr.

clase

Liceu

seral/nr.

clase

Școala

profesionala

Tehnician in instalații electrice 5 4

Tehnician electromecanic 3

Tehnician electrician-electronist auto 1

Tehnician operator tehnica de calcul 2

Tehnician operator CNC 1

Tehnician electrotehnist 1 3

Tehnician mecatronist 1

Electrician aparate şi echipamente electrice

si energetice

1

Electrician PRAM 1,5

Electrician joasă tensiune 0,5

Mecanic auto 1

Maistru electrician centrale stații și rețele

electrice

2

Planul de școlarizare realizat corespunde planului de școlarizare aprobat de ISJ

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

PLAN SCOLARIZARE REALIZAT

AN SCOLAR

PROCENT



109

2.2.13 Reţele școlare

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” nu face parte dintr-o reţea între școli

PHARE TVET 2001/2006, dar face parte din Consiliul Şcolar format din: COLEGIUL TEHNIC "D. LEONIDA"

COLEGIUL TEHNIC "PETRU PONI"

COLEGIUL TEHNIC DE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAŢII ”GHE. MÂRZESCU”

COLEGIUL TEHNIC "M. STURDZA"

LICEULUL DE MECATRONICA SI AUTOMATIZARI

2.2.14. Parteneriate şcoală – întreprindere

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” a încheiat convenţii de colaborare agenți

economici care au înlesnit efectuarea instruirii practice comasate în domeniile de

formare pentru toţi elevii din clasele de învățământ profesional și liceu tehnologic.

Elevii din clasa de liceu, specializarea tehnician mecatronist au efectuat orele de

instruire practică în cadrul Facultăţii de Mecanică a Univ. Tehnice „Gh. Asachi” Iași

și la SC DEPLPHI SA prin lecții-vizită.

2.2.15. Educaţia adulţilor

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” nu este antrenat în programe de formare a

adulţilor.

2.2.16. Evoluţia planului de școlarizare aprobat şi realizat în perioada 2011-2016

Specializare 2011-2012

Nr. clase

2012-2013

Nr. clase

2013-2014

Nr. clase

2014-2015

Nr. clase

2015-2016

Nr. clase

Tehnician în instalații electrice 3+ 1 seral 5+1 seral 4+1 seral 2+ 1 seral 5+4 seral

Tehnician mecatronist 3 2 1 1 1

Tehnician electromecanic - - - 2 3

Tehnician operator tehnică de

calcul

3 2 2 2 2

Tehnician electrotehnist(clasa a

XII)

2+3 seral 1+3 seral 1 seral 1 1+3 seral

Electrician protecție prin relee,

automatizări și măsurători în

instalații electrice

- - 0,5 0,5+1 0,5+1

Electrician exploatare joasă

tensiune

- - 0,5 0,5+1 0,5

Tehnician electrician-

electronist auto

1

Tehnician operator CNC 1 seral

Electrician aparate şi

echipamente electrice si

energetice

1

Mecanic auto 1

Maistru electrician centrale

stații și rețele electrice

2



110

Oferta educațională a fost corelată cu dinamica populației școlare.

Din analiza datelor se constată:

Realizarea 100% a planurilor de școlarizare

2.3. ANALIZA SWOT

Puncte tari

1. Campanie eficientă de promovare a ofertei școlii

2. Încrederea părinţilor şi a elevilor în oferta educaţională a școlii

3. Diversitatea ofertei educaţionale: 3 nivele de calificare

4. Realizarea claselor de liceu, seral şi învățământ profesional

5. Păstrarea tradiţiei școlii

6. Stagii de pregătire practică efectuate la agenții economici parteneri

7. Instruire in centrul de practica Alewijnse din cadrul colegiului

8. Fluctuaţia redusă a personalului didactic

9. Actul decizional este rezultatul consultării factorilor interesaţi

10. Comunicare eficientă, internă şi externă

11. Implicarea în orientarea școlară şi profesională a specialiştilor (psihopedagog,

consiliere profesionala)

12. Inserţie socio-profesională peste 85% (sursa: chestionarele aplicate

diriginţilor claselor terminale)

13. Calitatea şi diversitatea partenerilor

14. Existenţa şi utilizarea reţelelor de calculatoare performante

15. Existenţa unui climat favorabil dezvoltării profesionale

16. Reprezentanţi ai profesorilor în comisii naţionale de specialitate, experţi

ARACIP, metodişti ISJ, mentori, autori de carte școlară, etc

17. Promovabilitate ridicată la examenul de certificare a competențelor

profesionale

18. 90% dintre profesori sunt absolvenţi de cursuri de formare (sursa: dosarul

comisiei pentru formarea continuă)

19. Spaţii adecvate desfăşurării procesului educaţional

20. Investiţii în modernizarea bazei materiale

21. Creșterea fondului de carte corelat cu cerinţele instructiv-educative

22. Implicarea Asociaţiei Părinţilor în viaţa școlii

23. Asigurarea serviciilor medicale prin cabinet medical propriu

24. Asigurarea securităţii în perimetrul școlii: firmă de pază specializată, camere

video de supraveghere

25. Existenţa bazei de date informatizată a elevilor

26. Derularea proiectelor locale, regionale, naționale și internaționale în care

colegiul a fost beneficiar sau partener

27. Reînființarea școlii profesionale



111

Puncte slabe

1. Resurse materiale depăşite moral utilizate în laboratoarele de specialitate şi

ateliere

2. Nefinalizarea lucrărilor de reabilitare a căminului internat

3. Uzura fizică a corpului A, a sălii de sport şi a spaţiilor auxiliare

4. Lipsa sălii de festivităţi

5. Înregistrări de pierderi pe cohortă

6. Cazuri de interes scăzut al părinţilor pentru parcursul școlar al copiilor

Ameninţări

1. Finanţarea insuficientă pentru finalizarea investiţiilor în derulare şi a celor

proiectate

2. Situarea unităţii școlare într-o zonă de risc infracţional

3. Competențe specifice anilor gimnaziali neachiziţionate în totalitate de către

elevi, necesare ciclului inferior al liceului

4. Scăderea populaţiei școlare în următorii 10 ani, în mod special în mediul urban

5. Salarizare neatractivă pentru personalul din învăţământ

6. Emigrarea forţei de muncă

7. Scăderea ofertei locurilor de muncă pe piaţa românească şi europeană datorită

crizei economice

Oportunităţi

1. Corelarea ofertei educaţionale prin CDL cu dinamica pieţei muncii locale,

2. Reînființarea școlii profesionale

3. Închirierea unor spaţii şi mijloace fixe în vederea obţinerii de venituri

extrabugetare

4. Reconversia profesională a adulților

5. Disponibilitatea adulţilor pentru dezvoltare profesională

6. La nivelul judeţului Iași oferta de locuri de muncă are un trend crescător în

domeniile: industrie 41,6%, construcţii 9,8%, servicii 10%;

7. În judeţul Iași, ponderea întreprinderilor mari ocupă următoarele domenii:

energie electrică şi termică, industrie prelucrătoare, servicii și auto.

8. Dorința întreprinderilor mici si mijlocii de a se dezvolta și angaja personal

calificat prin învățământul profesional.

9. Trend ascendent în prestări servicii şi construcţii cu posibilitatea creării unor noi

locuri de muncă în aceste domenii.

10. Posibilitatea derulării unor programe de dezvoltare a resurselor umane,

conform cererii pieţei muncii, cu susţinere din Fondul Social European.

11. Descentralizarea învăţământului

12. Ponderea şomerilor cu nivel scăzut de pregătire în judeţul Iași este mare

(80.6%), faţă de nivelul mediu de pregătire, în Regiunea Nord-Est (14.7%).

13. Populaţia cu nivel scăzut (absolvenţi gimnaziu) de educaţie/formare din

judeţul Iaşi este mai mare faţă de valoarea la nivel regional şi trăieşte

preponderent în mediul rural (65,67%);



112

14. Utilizarea de către elevi a unor echipamente conforme standardelor

europene.

15. Implicarea Asociaţiei Părinţilor în activităţile școlii

16. Creşterea ofertei locurilor de muncă pe piaţa românească şi europeană

pentru calificările profesionale ale școlii

17. Profesori formaţi pentru Programul „A doua şansă”

2.4. Recomandări în urma analizei SWOT

1. Pentru a ameliora punctele slabe 1, 2, 3, se pot valorifica punctele tari20,21,

22, 27;

2. Pierderile pe cohortă înregistrate (punctul slab 5) pot fi diminuate prin

optimizarea punctelor tari 4,5, 13, 25 în corelaţie cu eficientizarea

oportunităților enunţate la punctele 5,7.

3. Pentru a ameliora punctul slab 6 este necesară valorificarea punctelor tari 23

şi, în acelaşi timp, includerea părinţilor în grupul ţintă vizat de oportunitatea

14,15.

2.5. ANALIZĂ PEST(E) Factori politici:

descentralizarea structurilor de decizie;

distribuţia puterii între partidele politice la nivelul local;

existenţa la nivel local a unor consilieri cadre didactice;

existenţa în Consiliul de Administraţie al şcolii a unui reprezentant al primarului

şi un reprezentant al Consiliului local;

politica de coeziune şi integrare europeană.

Factori economici:

scăderea potenţialului economic al zonei;

dezvoltare preponderent comercială;

insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului;

nivelul slab al venitului localnicilor;

agenții economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale școlii;

lipsa unei legislaţii motivaţionale pentru agentul economic astfel încât

sponsorizările pentru şcoală să fie mai facile;

politica de finanţare pe bază de proiecte şi programe a UE.

Factori sociali:

șomaj ridicat,

nivel de trai scăzut;

plecarea părinţilor la muncă în străinătate;

mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migrării forţei de muncă



113

în alte ţări;

influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-mediei;

educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică;

asistenţa socială precară;

oportunitatea unei oferte extinse pe piaţa muncii în contextul dezvoltării

europene;

reducerea populaţiei școlare.

Factori tehnologici:

globalizarea;

pătrunderea tehnologiei moderne întâmpină dificultăţie financiare;

unităţile școlare nu dezvoltă suficient servicii de educare a adulţilor pe domenii

de activitate;

interes prea scăzut pentru utilizarea tehnologiei informaţiei în scopul dezvoltării

relaţiilor interinstituţionale.

2.6. CONCLUZII În urma analizelor efectuate *SWOT și PEST(E)* au ieșit în evidență direcția de acțiune a școlii, și anume: creșterea nivelului calității actului instructiv-educativ, funcție de care au fost definite următoarele ținte strategice.

ŢINTELE STRATEGICE ALE

COLEGIULUI TEHNIC “DIMITRIE LEONIDA”

PENTRU PERIOADA 2014 – 2020

1. Dezvoltarea resurselor umane pentru utilizarea și valorificarea noilor strategii

de informare, formare și comunicare într-o societate dinamică, de tip european prin

valorificarea competențelor acestora în managementul didactic și educațional în

vederea creșterii rolului Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” în comunitate.

2. Promovarea ofertei educaționale diversificate și centrate pe nevoile și interesele

elevilor, părinților, ale comunității și pe cerințele forței de muncă la nivel local,

European și global pentru a facilita inserția socio-profesională a absolvenților.

3.Dezvoltarea și întărirea parteneriatului școala-elevi-părinți-agenți economici

prin motivarea participării la viața școlii, implicarea, integrarea opiniilor și stimularea

initiativei partenerilor socio-economici în vederea sprijinirii școlii pentru asigurarea

unei educații de calitate, eficiente și egale.



114

4.Promovarea valorilor culturale și sociale pentru formarea elevilor ca viitori

cetățeni activi și creativi într-o societate a dialogului, nondiscriminării și acceptării.

5.Atragerea de noi finanțări pentru o mai bună dezvoltare a bazei materiale și

implicarea grupurilor de interes în proiectarea și implementarea unui program de

autofinanțare și de monitorizare a cheltuielilor extrabugetare.

2.7. MOTIVAREA NECESITĂȚII, FEZABILITĂȚII ȘI OPORTUNITĂȚII

DIVERSIFICĂRII OFERTEI EDUCAȚIONALE

a. motivarea necesității:

- răspuns la cererea pieții muncii corelată cu dinamica dezvoltării economice a

zonei;

- diversificarea ofertei educaționale cu menținerea în limitele domeniilor de

pregătire din tradiția școlii;

- îmbinarea intereselor tuturor actorilor implicați în actul educațional.

b. fezabilitate și oportunitate:

- furnizor de forță de muncă de tradiție în reg. NE, pentru domeniul energetic;

- resurse materiale ce permit pregătirea de calitate a formabililor în conformitate

cu standardele;

- resurse umane, proprii, calificate(formatori regionali și naționali, mentori,

metodiști, autori de auxiliare curriculare, membri în structuri consultative ale ISJ,

MEN;

- reînfiintarea școlii profesionale;

- ofertarea de calificări ce nu se regăsesc la alte unități școlare din Iași (electrician

PRAM, frigotehnist, operator CNC,electrician aparate și echipamente electrice și

energetice)

- ofertarea de calificări cerute de agenții economici în domeniul auto și al

serviciilor și comerțului.( Sudor;Tinichigiu vopsitor auto ;Mecanic auto ;Mecanic

utilaje şi instalaţii în industrie; Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale,

electrocasnice şi din industria alimentară ;Recepţioner-distribuitor;Comerciant

vânzător; Lucrător hotelier – nivel 3 școală profesională și Tehnician electrician

electronist auto, Tehnician metrolog, Tehnician operator telematică, Tehnician

prelucrări pe mașini cu comandă numerică, Tehnician proiectant CAD, Tehnician în

activităţi economice, Tehnician în administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări,

Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în hotelărie, Tehnician în turism).

2.7.1. Priorităţi

1. Stabilirea planului de școlarizare;

2. Asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ din Colegiul Tehnic „D.

Leonida“;

3. Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale a elevilor;

4. Reabilitarea spaţiilor de învăţământ şi de cazare;



115

5. Creşterea gradului de implicare a părinţilor în viaţa școlii;

6. Dezvoltarea parteneriatului socio-economic;

7. Activarea unei reţele cu unităţi școlare de gimnaziu vizând orientarea școlară şi

profesionlă

8. Dezvolatarea reţelei cu unităţi din învăţământul terţiar vizând orientarea școlară

şi profesională a elevilor Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”;

9. Educaţia adulţilor;

10. Creșterea gradului de incluziune.

2.8. OPŢIUNI STRATEGICE

Ţinte

strategice /

Opţiuni

strategice

Opţiunea

investiţiei în

resursa umană

Opţiunea

curriculară

Opţiunea

financiară şi a

dotărilor

materiale

Opţiunea

relaţiilor

comunitare

1.Dezvoltarea

resurselor umane

Formarea continuă şi perfecţionarea

personalului didactic în scopul promovării

metodelor didactice

moderne, interactive, centrate pe elev

Atragerea şi menţinerea

personalului didactic cu performanţe deosebite

Monitorizarea şi îndrumarea activităţilor

didactice, inclusiv prin

utilizarea cadrelor-

resursă existente la

nivelul școlii

Îmbunătăţirea frecvenţei şi calităţii activităţilor

metodice şi ştiinţifice la nivelul catedrelor de

specialitate

Adaptare şi

planificare

coerentă conţinuturi,

competențe,

metode vizând creșterea

atractivităţii orelor

Aplicarea

curriculumului la

clasă pe bază de metode didactice

moderne, inclusiv

prin utilizarea instruirii asistate

de calculator,

utilizând mijloace didactice şi

auxiliare

curriculare care să crească

atractivitatea

orelor

Diversificarea

metodelor de evaluare,

planificarea şi

standardizarea evaluării elevilor

şi creșterea

transparenţei acesteia

Îmbunătăţirea dotării cu mijloace şi

materiale didactice, inclusiv la nivelul

tehnicii de calcul şi a

programelor de calculator

Promovarea şi

susţinerea

performanţelor înalte

(recompense, finanţare concursuri

şi competiţii)

Finanţarea activităţilor elevilor

în domeniul redacţional, cultural,

artistic şi sportive

Recompensarea cadrelor didactice cu

performanţe

deosebite în activitate pe baza

unui sistem de criterii stabilite prin

consens

Finanţarea unor activităţi specifice

pentru încurajarea

performanţei înalte a elevilor

concursuri/competiţii

locale

Documentare actuală

şi modernă privind teoria şi practica

pedagogică

Asigurarea comunicării la nivel

local, naţional şi european între

cadrele didactice

prin dotare tehnică şi

servicii Internet

Stabilirea/revizuirea relaţiilor de parteneriat

cu instituţii locale de

învăţământ, cultură şi artă vizând organizarea

de activităţi

complementare/ motivatoare studiului

(Ziua Porţilor Deschise,

simpozioane etc.)

Accentuarea rolului şi

responsabilităţii părinţilor în

monitorizarea

participării elevilor la activităţi

Colaborarea cu IŞJ şi

CCD în scopul formării continue, precum şi

pentru susţinerea şi

promovarea iniţiativelor cadrelor

didactice din şcoală

Implicarea unui număr mai mare de cadre didactice în cooperarea

europeană în domeniul

educaţiei şi facilitarea schimbului de bune

practici în activitatea

didactică



116

Ţinte

strategice /

Opţiuni

strategice

Opţiunea

investiţiei în

resursa umană

Opţiunea

curriculară

Opţiunea

financiară şi a

dotărilor

materiale

Opţiunea

relaţiilor

comunitare

2. Promovarea

ofertei

educaționale

diversificate și

centrate pe nevoile

și interesele

elevilor, părinților,

ale comunității și

pe cerințele forței

de muncă la nivel

local, European și

global pentru a

facilita inserția

socio-profesională

a absolvenților.

Antrenarea unui

număr cât mai mare de cadre

didactice în

promovarea ofertei

educașionale în

rețeaua școlilor gimnaziale

Crearea unei rețele parteneriale

proprii școlii cu

agenții economici

Ofertă educaţională

(CDŞ, activităţi

extracurriculare şi extrașcolare)

dinamică şi

coerentă, conformă cu

nevoile elevilor şi

resursele existente

Planificarea şi

realizarea de activităţi educative

şi de orientare

școlară

Venituri

extrabugetare

Laptop, ecran,

videoproiector,

consumabile

Adoptarea unei

constanțe în

organizarea

periodică de

workshopuri cu

agenții economici

3.Dezvoltarea

și întărirea

parteneriatului

școala-elevi-

părinți-agenți

economici prin

motivarea

participării la

viața școlii,

implicarea,

integrarea

opiniilor și

stimularea

inițiativei

partenerilor

socio-economici

în vederea

sprijinirii școlii

pentru

asigurarea unei

educații de

calitate,

eficiente și

egale.

Organizarea

echipelor de proiect

(profesori, elevi)

Informarea corectă

şi completă a

cadrelor didactice,

elevilor şi părinţilor

privind activităţile

proiectelor

dezvoltate de școală

Accentuarea

dimensiunii

europene în

curriculum

Asigurarea

coerenţei între

competențele

prevăzute de

programele

școlare şi cele

exersate în

activităţi

realizate în

parteneriat cu

şcoli din UE și

cu agenți

economici

Stimularea

agenților

economici în

acordarea de

suport financiar

Implicarea

Asociației

Părinților, ONG-

uri, societatea

civilă

Proiecte

europene

Implicarea

părinţilor,

reprezentanţilor

comunităţii şi

partenerilor

tradiţional în

proiectele de

cooperare

Revizuirea

relaţiilor de

parteneriat

(proiecte

autofinanţate) şi

orientarea acestora

spre ținta propusă

Elaborarea şi

implementarea de

proiecte de

cooperare finanţate

de UE



117

Ţinte

strategice /

Opţiuni

strategice

Opţiunea

investiţiei în

resursa umană

Opţiunea

curriculară

Opţiunea

financiară şi a

dotărilor

materiale

Opţiunea

relaţiilor

comunitare

4.Promovarea

valorilor cultural

şi sociale

Formarea elevilor

ca viitori cetățeni

activi și creativi

într-o societate a

dialogului,

nondiscriminării și

acceptării.

Educaţie pentru

cetăţenie europeană

Antrenarea cadrelor

didactice și elevilor

în acțiuni de

voluntariat

Includerea în

oferta

educaţională a

unui curs de

educaţie pentru

cetăţenie

europeană

Accentuarea

dimensiunii

europene în

curriculum

Formarea

elevilor pentru

și prin acțiuni

de voluntariat

Documentarea

cursului de

educaţie pentru

cetăţenie

europeană

Utilizarea

eficientă a

resurselor

fnanciare și

material ale

școlii

Implicarea

părinţilor,

reprezentanţilor

comunităţii şi

partenerilor

tradiţional în

proiectele de

cooperare

Revizuirea

relaţiilor de

parteneriat şi

orientarea acestora


Identificarea de

activități

comunitare în care

școala să se

implice

5. Atragerea de

noi finanţări

Implicarea tuturor

actorilor in

atragerea de noi

finantari

Formarea si

dezvoltarea

deprinderilor

antreprenoriale

(Co)finanţarea

activităţilor şi

produselor

realizate în

parteneriat cu

școli din UE

Implicarea unui

număr cât mai

mare de cadre

didactice și elevi

în acțiunile

școlii

Implicarea

părinţilor,

reprezentanţilor

comunităţii şi

partenerilor

tradiţional în

proiectele de

cooperare

Revizuirea

relaţiilor de

parteneriat

(proiecte

autofinanţate) şi

orientarea acestora




118

2.8.1. Indicatori de realizare

În tabelul următor sunt precizaţi principalii indicatori de realizare asociaţi

ţintelor strategice propuse pentru intervalul 2014 – 2020.

LEGENDĂ:

-Indicatori cantitativi: ROȘU

-Indicatori calitativi: ALBASTRU

Ţinta strategică Indicatori de realizare

1. Dezvoltarea resurselor

umane

Creșterea numărului de cadre didactice implicate in procesul de formare continuă

Identificarea nevoilor de formare și pe baza recomandărilor CEAC, șefi de

compartimente/colective metodice

Cel puţin 30% din lecţii se desfăşoară prin metode didactice moderne, interactive,

centrate pe elev (instruire asistată de calculator – minim 10%, activităţi experimentale,

proiecte şi similare – minim 10%; activitate diferenţiată individuală/pe grupe – minim

10%)

Cel puţin 30% dintre cadrele didactice beneficiază de o formă de recunoaştere a

performanţei didactice (gradaţie de merit, distincţii)

Formarea personalului didactic implicat în proiecte de cooperare europeană privind

managementul de proiect

2. Promovarea ofertei

educaţionale

Diversificarea ofertei educaționale în concordanță cu cerințele comunității

Utilizarea unei palete largi de procedee de marketing în promoverea ofertei

Implicarea beneficiarilor primari și secundari în promovarea ofertei

Elaborarea şi aplicarea CDL pe baza propunerilor catedrelor şi prin consultarea elevilor

şi părinţilor,agenților economici parteneri, asigurând coerenţa activităţilor la nivel de

conţinuturi şi competenţe

Proiectarea şi realizarea activităţilor extracurriculare şi extrașcolare ca răspuns la nevoi

specifice de învăţare ale elevilor, vizând completarea şi sprijinirea competențelor

prevăzute de programele școlare

Organizarea de concursuri, competiţii şi alte manifestări pentru promovarea elevilor şi

motivarea performanţelor școlare înalte

Integrarea în oferta educaţională a activităţilor educative şi de orientare școlară şi

profesională

3.Dezvoltarea şi întărirea

parteneriatului şcoala-

elevi-părinţi-agenți

economici

Creșterea numărului de parteneri din mediul economic

Intensificarea legaturii parteneriale între școala-elevi-părinţi-agenți economici

Acordarea unei atenții sporite parteneriatelor cu IMM-uri,I.I.-uri etc.

4.Promovarea valorilor

culturale şi sociale

Cel puţin 20% dintre elevi participă la activităţi de voluntariat în interesul comunităţii

locale

Elevii demonstrează în viaţa de zi cu zi a școlii şi în activităţi organizate în afara școlii

(vizite, spectacole, altele) o atitudine civică responsabilă

Elevii demonstrează în activitatea la clasă şi în alte contexte (dezbateri, competiţii, alte

tipuri de manifestări) cunoştinţe şi atitudini privind drepturile şi obligaţiile cetăţeanului

European

Cel puţin 30% dintre elevii claselor terminale au completat online CV-ul EUROPASS şi

paşaportul lingvistic EUROPASS în limba română şi într-o limbă modernă de circulaţie

europeană

5. Atragerea de noi

finanţări

Cel puţin 10% dintre elevi participă anual la activităţile organizate în cadrul proiectelor

de cooperare europeană (autofinanţate şi cu finanţare de la Comunitatea Europeană)



119

2.8.2.Estimarea resurselor necesare

În tabelul următor sunt indicate categoriile şi estimările la această dată privind

resursele necesare derulării programelor propuse. Resursele financiare nu sunt

precizate pentru că nu se pot estima realist la această dată.

Program Resurse umane Resurse materiale

1.Dezvoltarea resurselor umane

directori

şefi de catedre şi

compartimente

comisia formare

continuă

CEAC

tehnică de calcul şi

multiplicare

cărţi şi publicaţii

servicii comunicare

consumabile

2. Promovarea ofertei educaţionale

directori

comisia pentru

curriculum

şefi de catedre

diriginţi

CEAC


multiplicare


laboratoare şi cabinete

funcţionale

mijloace şi materiale

didactice

servicii comunicare

consumabile

3.Dezvoltarea şi întărirea parteneriatului

şcoala-elevi-părinţi-agenși economici

directori


compartimente

diriginţi

părinţi

personal administrativ

CEAC


multiplicare

programe legislaţie şi

contabilitate

servicii comunicare

consumabile

materiale reparaţii

5.Promovarea valorilor culturale şi sociale

directori

coordonatori proiecte

consilier educativ

şefi catedre

diriginţi

CEAC

elevi

părinţi


multiplicare


servicii comunicare

consumabile

5. Atragerea de noi finanţări

directori


compartimente

diriginţi

părinţi

personal administrativ


multiplicare

programe legislaţie şi

contabilitate

servicii comunicare

consumabile



120

2.8.3. Activităţi şi indicatori de realizare

2.8.4.Mecanisme de evaluare si asigurarea calității

Analize semestriale si anuale efectuate de managementul la varf, aprobate de

Consiliul Profesoral si Consiliul de Administrație

Procese verbale de la Consiliul Profesoral și Consiliul de Administrație

Statistici si raportari

Procese verbale activități colective metodice

Fișe de asistente/observare la ore

Rapoarte de activitate ale cadrelor didactice, responsabili de compartimente

Fișe de evaluare anuale

Rapoarte de autoevaluare, RAEI, raport de validare al RAEI

Descrierea activităţii Responsabili Indicatori

Informarea şefilor de catedre şi personalului

administrativ privind situaţia programului de

formare continuă

Director

Modele noi pentru rapoartele de activitate şi planurile

manageriale la nivel de catedră

Proces verbal CP

Definitivarea metodologiei pentru analiza de

nevoi privind formarea continuă – redactare sub

formă de procedură internă

CDP

CEAC

Şefi catedre

(colaborare cu

CCD şi ISJ)

Metodologie analiză de nevoi

Procese verbale şedinţe şi întâlniri

Stabilirea priorităţilor pentru anul curent pe baza

metodologiei de analiză de nevoi

CDP

CEAC

Şefi catedre

(colaborare cu

CCD şi ISJ)

Chestionare aplicate (personal, elevi, părinţi)

Procese verbale şedinţe şi întâlniri (catedre, focus-grupuri)

Fişe de asistenţă la ore

Elaborarea, discutarea şi asumarea priorităţilor

identificate în formarea continuă şi analiza

ofertelor de formare continuă existente

CDP

Şefi catedre

(colaborare

CCD şi ISJ)

Analiza de nevoi (document scris)

Procese verbale şedinţe catedre

Facilitarea participării şi participarea efectivă a

personalului la activităţile de formare

Director

Şefi catedre

(colaborare cu

furnizorii)

Orar supliniri (după caz)

Certificate/adeverinţe participare

Procese verbale activităţi metodice catedre (minim 1 pe

semestru)

Monitorizare

Director

CDP

Şefi catedre

Fişe de asistenţă la ore (minim 2 pe semestru suplimentar)

Procese verbale lecţii deschise (minim 1 pe semestru)

Evaluare (anuală)

Director

CP/CA

CEAC

Raport activitate CDP

Extras raport CEAC

Raport activitate anual

Proces verbal CP/CA

Evaluare de progres şi stabilirea eventualelor

corecţii la nivelul programului

Director

CDP

CA Planuri managerial e



121

CAPITOLUL III

PLANUL OPERAŢIONAL 2016-2017

Prioritate 1: STABILIREA PLANULUI DE ȘCOLARIZARE

Context: Flexibilitatea ofertei educaţionale determină performanţa şcolii noastre în atragerea populaţiei şcolare, inclusiv din mediul rural, fiind

mereu deschişi către introducerea de noi specializări, adaptate cerinţelor actuale ale pieţii muncii. Din consultarea şcolilor reprezentative din

învăţământul tehnic profesional, se constată că la nivelul tuturor celor VIII zone ocupaţionale se au în vedere tendinţele dezvoltării economice

identificate la nivel regional, sub aspectul specializărilor, s-a constatat o deschidere a şcolilor către calificări cum ar fi mecanic auto și electrician.

Astfel, în anul școlar 2015-2016 au fost cuprinse în planul de școlarizare calificări profesionale noi - tehnician electrician electronist auto (liceu curs

de zi), tehnician operator pe mașini cu comandă numerică (liceu seral), mecanic auto (pentru învățământul profesional de trei ani). De asemenea la

nivelul colegiului se va menține la învățământul profesional calificarea electrician exploatare joasă tensiune și se fac demersurile pentru acreditarea

calificărilor de tradiție ale colegiului (în domeniul energetic) – electrician aparate și echipamente electrice și energetice și electrician protecții prin

relee, automatizări și măsurători în instalații energetice. Pentru aceste calificări există încheiate parteneriate cu EON Moldova și VEOLIA.

Din analiza populaţiei şcolare prezente rezultă că absolvenţii de gimnaziu care optează pentru Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” provin din

toate zonele municipiului Iași şi din afara acestuia, datorită calificărilor care corespund cerinţelor de pe piaţa muncii si aspiraţiilor acestora.

Totodată,trebuie menţionat că în structura educaţională ieșeană nu există încă o reţea cu adevărat funcţională între şcolile generale (responsabile cu

informarea şi orientarea şcolară a elevilor de clasa a VIII-a) şi liceele ofertante, consilierea şi orientarea desfăşurându-se, în cel mai bun caz, la

nivelul unităţii şcolare generale, cu minime informaţii despre oferta de pe piaţa educaţională. Se impune realizarea unei strategii eficiente de

marketing educaţional care să asigure o promovare pozitivă a imaginii colegiului şi un flux informaţional şi de consiliere coerent cu privire la oferta

educaţională a şcolii (în corelaţie cu orientările înregistrate pe piaţa muncii locale/regionale).

ŢINTA: Promovarea ofertei educaționale diversificate și centrate pe nevoile și interesele elevilor, părinților și ale comunității și pe cerințele

forței de muncă la nivel local, european și global pentru a facilita inserția socio-profesională a absolvenților

Obiectiv 1.1: Modelarea planului de şcolarizare conform cerinţelor pieţei muncii prin acreditarea calificărilor Electrician aparate și echipamente

electrice și energetice și Electrician protecții prin relee, automatizări și măsurători în instalații energetice și menținerea numărului de clase la liceu

în profil tehnic

Obiectiv 1.2: Promovarea valorilor Colegiului Tehnic ”Dimitrie Leonida” în cadrul lectoratelor cu părinții desfășurate în scolile gimnaziale din Iași

și din județul Iași și în rândul comunității locale



122

Măsurat prin:

Număr de instituţii colaboratoare şi partenere în urmărirea evoluţiei pieţei muncii şi a celei educaţionale

Planul de şcolarizare adaptat la nevoile pieţei şi ale clienţilor potenţiali

Numărul de acorduri de parteneriat / colaborare cu şcolile generale din mediul urban şi rural ale judeţului Iași în care se desfăşoară

proiectul de marketing educaţional al colegiului

Număr de elevi de cls. a IX-a ce provin din şcolile generale partenere

Acţiuni pentru atingerea

obiectivului

Rezultatul

preconizat

Data Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de

finanțare

(Ob.1.1) Realizarea unui sondaj de opinie la

nivelul agenților economici parteneri pentru

a identifica noile calificări profesionale

solicitate pe piața locală a muncii

Elaborarea unui raport

anual cu tendinţele pieţei

muncii şi corelările

acestora cu specializările

din cadrul

Nomenclatorului

Anual,

Octombrie

2016

Membri PAS -resp.

Analiza mediului

extern

A.J.O.F.M.

Agenţi economici

parteneri /

colaboratori

ISJ, CLD

100 ron

Fonduri proprii și

Asociația părinților

(Ob.1.1) Participarea la dezbateri şi

formularea unor propuneri coerente şi

eficiente în cadrul Consiliului Profesoral

privind optimizarea planului de şcolarizare

în acord cu nevoile identificate pe piaţa

muncii;

Elaborarea Planului de şcolarizare pentru

anul şcolar următor.

Elaborarea şi aprobarea

Planului de şcolarizare în

conformitate cu nevoile

identificate pe piaţa muncii

Anual,

Octombrie

2016

Echipa managerială I.S.J. Iași

Consiliul

Profesoral

Consiliul de

Administraţie

-

Buget local și de stat

(Ob. 1.1) Acreditarea calificărilor electrician

PRAM și electrician aparate și echipamente

electrice și energetice

2 calificări de nivel 3

acreditate

Mai 2017 Echipa managerială

Responsabil CEAC

I.S.J. Iași

Consiliul

Profesoral

Consiliul de

Administraţie

7500 ron Buget local și de stat

(Ob. 1.1) Autorizarea unor cursuri de

formare profesională a adulților în calificări

care nu se regăsesc în oferta educațională a

colegiului.

2 cursuri de formare a

adulților autorizate

Iunie 2017 Echipa managerială

Responsabil catedra

tehnică

CNFPA

Consiliul de

Administraţie

1200 ron Buget local



123

(Ob.1.2) Elaborarea unei strategii de

marketing educaţional pe piaţa educaţională

a elevilor de cls. a VIII-a din Iași, care să

cuprindă:

Program de promovare a imaginii colegiului

şi a ofertei educaţionale în rândul părinților

elevilor de gimnaziu:

*vizite în cadrul şcolilor generale ţintă, în

scopul prezentării ofertei educaționale a

colegiului elevilor la lectoratele și ședințele

cu părinții

*realizarea de activități comune în

parteneriat cu elevii de la școlile gimnaziale

și părinții acestora – de exemplu Zilele

Colegiului Tehnic ”Dimitrie Leonida”.

*distribuirea de materiale de popularizare a

ofertei educaţionale a colegiului în cadrul

lectoratelor cu părinții elevilor de la școlile

gimnaziale

*organizarea „Săptămânii Porţilor Deschise”

200 părinți informați și

200 de elevi de clasa a

VIII-a vizaţi în cadrul

şcolilor cuprinse în

strategia de marketing

educaţional

Anual,

februarie –

mai 2017

Echipa manageriala

Echipa de

promovare a ofertei

educaționale

I.S.J. Iași

Directorii şcolilor

gimnaziale

Consiliul Local

2000 ron

Fonduri proprii și

Asociația părinților

Prioritatea 2: ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

Context: Atât în regiunea Nord - Est cât şi la nivelul judeţului Iași, rata de absolvire a examenului de bacalaureat este în scădere în ultimii 10 ani. Se

constată, de asemenea, o motivaţie destul de scăzută a elevilor de a participa la olimpiade şi concursuri şcolare, precum şi un interes încă modest din

partea profesorilor de a participa la cursuri de perfecţionare pe linia noilor tendinţe pedagogice solicitate de Sistemul de Asigurare a Calităţii.

Asigurarea calităţii în ÎPT impune o serie de măsuri manageriale care să mărească atât creşterea nivelului de formare şi perfecţionare continuă a

cadrelor didactice (la nivelul standardele naţionale şi europene), cât și valorificarea competențelor dobândite în cadrul activității educaționale:

- îmbunătăţirea performanțelor din activitatea educațională în vederea atingerii standardelor de performanţă ale ARACIP

- valorificarea competențelor dobândite în cadrul activității educaționale

ȚINTA: Dezvoltarea resurselor umane și valorificarea competențelor acestora în procesul instructiv-educativ.

Obiectiv 3.1 : Dezvoltarea managementului şi a culturii calităţii la nivelul colegiului cu scopul schimbării mentalităţii şi dezvoltării culturii calităţii la

nivelul întregului personal al şcolii



124

Obiectiv 3.2 : Valorificarea strategiilor didactice moderne în vederea creşterii motivației pentru învățare şi reducerea abandonului școlar

Obiectiv 3.3: Motivarea elevilor, în special al celor din anii terminali pentru înscrierea și promovarea examenelor finale (bacalaureat, examene de

certificare a calificării profesionale de nivel 3, 4 și 5)

Obiectiv 3.4: Desfășurarea activității de mentorat pentru cadrele didactice debutante în vederea tranziției facile facultate – activitate didactică

Măsurat prin:

Număr de interasistenţe sau inspecţii ce evidenţiază utilizarea strategiilor didactice moderne

Număr de elevi ce au obţinut certificatul de competenţe profesionale (de nivel 3,4 și 5)

Număr de elevi ce au promovat examenul de bacalaureat

Număr de absolvenţi ce și-au continuat studiile

Număr de premii obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare şi extraşcolare

Numărul elevilor cu nevoi speciale sau proveniți din familii dezavantajate, care se înscriu şi reuşesc să finalizeze studiile în şcoală

Numărul de cadre didactice debutante care au beneficiat de activități de mentorat


obiectivului

Rezultatul preconizat Data Persoana/

persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de finanțare

1.Revizuirea componenței Comisiei de

Evaluare şi Asigurare a Calităţii

Existenţa Comisiei CEAC,

conform normelor stabilite de

ARACIP şi CNDÎPT

Anual,

septembrie

Echipa managerială Licee din ÎPT

Agenţi

economici

parteneri

-

Bugetul local și de stat

2.Elaborarea/ revizuirea procedurilor privind

proiectarea, realizarea și evaluarea

curriculumului la nivelul colegiului

Existenţa a 5 proceduri noi privind

proiectarea, realizarea și evaluarea

curriculumului la nivelul

colegiului

Anual,

trimestrial

Echipa CEAC

Responsabili ai

departamentelor

colegiului (conform

organigramei)

I.S.J. Iași

Licee din IPT

100 ron


Venituri proprii

3. Monitorizarea, evaluarea şi stabilirea de

măsuri corective privind implementarea

calităţii în şcoală, conform indicatorilor de

performanţă ARACIP

Existența celor 3 rapoarte de

monitorizare internă

Realizarea planurilor parţiale de

îmbunătăţire a serviciilor

educaţionale ale colegiului

Anual,

o dată la 3 luni

Echipa CEAC

Responsabili ai

departamentelor

colegiului (conform

organigramei)

I.S.J. Iași

Licee din IPT

-


4. Stabilirea, la sfârşitul anului şcolar, a

nivelului de implementare a Sistemului de

Asigurare a Calităţii, conform indicatorilor

de performanţă ARACIP şi CNDIPT

Realizarea Raportului procesului

de autoevaluare internă

Elaborarea Planului de

îmbunătăţire pentru anul şcolar

următor

Anual,

iunie

Echipa CEAC

I.S.J. Iași

Licee din IPT

-




125

6. Valorificarea de către cadrele didactice din

şcoală a competențelor dobândite la cursurile

de formare continuă (creşterea calităţii

învăţării, predării şi evaluării, lucrul cu elevi

cu abilităţi superioare, utilizarea I.T. şi a

programelor AEL în procesul educaţional

etc.) sau a unor stagii de perfecţionare

(doctorat, masterat, grade, definitivat etc.)

Cel puţin 75% dintre personalul

didactic utilizează metode active

Anual,

periodic, până

în august 2017

Responsabil

Comisia de

perfecţionare

I.S.J. Iași

CCD Iași

Organizaţii

acreditate de

CNFPA

2000

ron


Proiecte cu finanțare

europeană

7. Evaluarea iniţială a tuturor elevilor la toate

disciplinele din curriculum conform

prevederilor în vigoare

-95% dintre elevii colegiului vor fi

evaluaţi iniţial, în vederea

asigurării sprijinului didactic

necesar

-95% dintre părinţii elevilor

informați cu privire la rezultatele

obţinute şi traseul remedial

Anual,

Octombrie

2016

Echipa managerială

Şefi de arii

curriculare

Toate cadrele

didactice

ISJ Iași 50 ron Bugetul local și de stat

9. Implementarea planului de măsuri

remediale şi măsuri ce încurajează creşterea

performanţelor şcolare, a procentului de

promovabilitate la bacalaureat, a procentului

de absolvenţi ai colegiului ce continuă

şcolarizarea prin studii superioare, realizată

prin:

- programe de pregătire suplimentară pentru examenele finale

- programe de pregătire suplimentară pentru participarea la olimpiade și concursuri școlare

-Toţi elevii vor fi informaţi cu

privire la serviciile educaţionale

suplimentare pe care le pot accesa

în cadrul colegiului.

-Toţi elevii vizaţi de programele

remediale/pregătire de

performanță vor participa la orele

suplimentare.

-Creşterea ratei de promovare la

bacalaureat până 60%

-Creşterea procentului de

absolvenţi ai colegiului ce

continuă studiile superioare la

40%

-100% elevi obţin certificatul de

competenţe profesionale

-Obţinerea de premii la

olimpiadele şi concursurile

şcolare, fazele judeţene şi

naţionale.

Permanent Echipa managerială

Şefi de arii

curriculare

Toate cadrele

didactice

Diriginţii

Consilierul

psihopedagog

Responsabilii

cercurilor şi ai

programelor de

învăţare

I.S.J. Iași

Comitetul de

părinţi

Organizaţii cu

programe de

învăţare similare

/complementare

-


10. Elaborarea şi implementarea de programe

educative pentru elevii cu nevoi proveniți din

grupuri dezavantajate cu risc de abandon

școlar

-90 de elevi incluși în proiectul

Pași în educația tuturor

- reducerea cu 20% a ratei de

abandon școlar

Decembrie

2016

Echipa de proiect

Consilierul

psihopedagog

Licee partenere

în proiect

Proiect cu finanțare

europeană



126

-100% dintre elevii defavorizaţi

vor primi burse sociale

11. Desfășurarea activității de mentorat

pentru cadrele didactice debutante

1 cadru didactic beneficiar de

activități de mentorat

Iulie 2017 Cadrele didactice cu

statut de mentor

ISJ Iasi - Bugetul local

Prioritate 3: CREȘTEREA VENITURILOR EXTRABUGETARE

Context: Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida” Iași trebuie să se alinieze la standardele de dotare naționale/europene pentru ca pregătirea profesională

a elevilor să fie compatibilă cu cerințele angajatorilor. Este necesară dotarea cu noi rețele de calculatoare, tablă interactivă, cu mijloace didactice,

înființarea de noi cabinete/laboratoare tehnologice, întreținerea celor existente, care să permită formarea unor competențe profesionale în contextul

actual al pieței muncii. De asemenea este necesară continuarea lucrărilor de reabilitare a căminului internat, pentru a oferi locuri de cazare elevilor care

optează pentru continuarea studiilor la colegiul nostru, dar și pentru atragerea veniturilor extrabugetare necesare funcționării colegiului. Totodată se

impune închirierea spațiilor excedentare pentru creșterea veniturilor extrabugetare.

Obiectiv 3.1 : Reabilitarea corpului A (schimbarea ferestrelor)

Obiectiv 3.2: Refacerea hidroizolației în corpul C

Obiectiv 3.2 : Reluarea lucrărilor de reabilitare a căminului internat.

Măsurat prin:

Gradul de realizare a lucrărilor de reabilitare a corpului A

Gradul de realizare a hidroizolației corpului C

Gradul de realizare a lucrărilor de reabilitare a căminului internat.

Gradul de realizare a lucrărilor de întreținere/amenajare a spațiilor școlare.

Venituri obținute prin închirierea spațiilor excedentare.


obiectivului


persoanele

responsabile

Parteneri Cost Sursa de finanțare

1. Reabilitarea corpului A –

schimbarea tâmplăriei ferestrelor

Realizarea lucrărilor de

reabilitare a corpului A

August 2017 Directorii

Serviciul contabilitate

Consiliul Local 1.500.000 lei Bugetul local

2. Refacerea hidroizolației în

corpul C

Realizarea hidroizolației corpului C August 2017 Directorii


Consiliul Local 18.000 lei Bugetul local

3. Continuarea lucrărilor de

reabilitare a căminului internat.

Derularea în procent de 20% a

lucrărilor de reabilitare a

căminului internat

August 2017 Directorii


Consiliul Local Bugetul local

Proiecte cu finanțare

europeană



127

Prioritatea 4: CREȘTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A PĂRINȚILOR ÎN VIAȚA ȘCOLII.

Context: În structura educaţională ieșeană nu există o reţea cu adevărat funcţională între instituţiile responsabile cu informarea şi orientarea şcolară

şi profesională a elevilor şi a părinţilor acestora, consilierea şi orientarea desfăşurându-se, în cel mai bun caz, la nivelul unităţii şcolare, cu minime

informaţii despre oferta de pe piaţa educaţională sau cea a muncii locale / regionale.

Pentru formarea profesională a elevilor şcolii, asigurarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor şi urmărirea integrării acestora la

agenţii economici angajatori se impune crearea unei reţele parteneriale solide şi diversificate care să susţină proiectele de dezvoltare a şcolii şi de

creştere a calităţii serviciilor educaţionale ale acesteia.

Se constată o tendinţă ascendentă în rândul absolvenţilor liceelor ieșene de a-şi continua studiile (în special în învăţământul superior şi mai

puţin în cel de tip postliceal), fenomen ce sprijină stoparea şomajului în rândul elevilor absolvenţi şi asigură o creştere a şanselor acestora de integrare

pe piaţa muncii. Se impune ca, în cadrul programelor de consiliere şi orientare, să fie incluse activităţi care să faciliteze accesul elevilor la informaţiile

cu privire la oferta educaţională din învăţământul superior şi să le ofere o corelaţie între oferta educaţională de nivel superior şi piaţa muncii.

De asemenea se impune implicarea părinților în activități școlare și extrașcolare prin care elevii să fie consiliați în alegerea carierei. În acest

sens la nivelul claselor a X-a, a XI-a, a XII-a se pot organiza ședințe comune părinți-elevi în care părinții să accentueze importanța dobândirii unei

calificări profesionale pentru inserția socio-profesională.

ȚINTA: Dezvoltarea și întărirea parteneriatului școală-elevi-părinți-agenți economici.

Obiectiv 4.1: Implicarea activă a partenerilor economici în formarea profesională în vederea elaborării şi implementării CDL-urilor şi asigurarea

condiţiilor optime de desfăşurare a stagiilor de practică a elevilor

Obiectiv 4.2: Realizarea în parteneriat cu părinții a activităților de informare, orientare şi consiliere privind cariera în rândul elevilor aflaţi în anii

terminali ai învăţământului obligatoriu sau post-obligatoriu

Obiectiv 4.3 : Derularea unui proiect european ERASMUS + pentru realizarea pregătirii profesionale la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană

Măsurat prin:

Numărul de acorduri de parteneriat / colaborare cu agenţi economici locali şi regionali şi instituţii responsabile cu absorbţia absolvenţilor pe

piaţa muncii şi cea educaţională

Număr de elevi ce desfăşoară la agenţi economici stagiile de practică obligatorie

Număr absolvenţi cu nivelul 3, 4 și 5 de calificare

Numărul de absolvenţi (ce nu mai continuă studiile în învăţământul post-obligatoriu al colegiului) angajaţi după primul an de absolvire

Numărul de absolvenţi ai învăţământului post-obligatoriu al colegiului ce îşi continuă studiile

Numărul de activități de consiliere în carieră desfășurate în parteneriat cu părinții

Numărul de elevi participanți la mobilitățile proiectului ERASMUS+


obiectivului


persoanele

responsabile


finanțare



128

1.Diversificarea activităţilor de

parteneriat pentru desfăşurarea stagiilor

de practică în vederea formării

competenţelor cheie şi specifice prin:

- investigarea ofertei agenților economici

-încheierea convențiilor de pregătire

practică

-organizarea de workshop-uri

-Încheierea anuală de

parteneriate privind stagiile

de practică cu cel puţin 10

parteneri economici

-Organizarea a 2 workshop-

uri în parteneriat cu agenții

economici

Anual,

octombrie 2016

Directorii şcolii

Purtatorul de cuvânt

al colegiului

Parteneri economici

actuali şi viitori

500 ron Bugetul local și de

stat

Venituri

extrabugetare

2.Monitorizarea modului de formare a

competenţelor cheie şi specifice, cât şi a

deprinderilor practice în cadrul

parteneriatelor încheiate

-Derularea stagiilor de

practică în conformitate cu

graficul propus

Periodic Director adjunct

Cadrele didactice

delegate

Parteneri economici

actuali şi viitori


stat

Venituri

extrabugetare

3.Antrenarea agenţilor economici în

realizarea şi actualizarea C.D.L.

-Realizarea şi actualizarea a

două C.D.L.-uri cu

participarea activă a

partenerilor economici

Anual,

noiembrie-

februarie

2017

Comisia pentru

curriculum

Responsabilul

comisiei metodice

tehnice

ISJ, Consiliul

profesoral, AJOFM

Parteneri economici

actuali şi viitori


stat

Venituri

extrabugetare

4. Program de consiliere şi orientare

profesională pentru elevii ce finalizează

învăţământul obligatoriu ( cls. a X-a

liceu) sau postobligatoriu în parteneriat

cu părinții:

-consiliere individuală şi de grup pe linia

continuării studiilor sau a inserţiei

profesionale

-organizarea unor activități de tip ”Ziua

ștafetei” în care elevii lucrează pentru o

zi în locul de muncă pe care și-l doresc

-Completarea bazei de date

cu informaţii noi la profilul

vocaţional al fiecărui elev

-Portofoliul comisiei de OSP

-16 portofolii ale diriginților

-10 elevi participanți la

”Ziua ștafetei”

Anual,

Mai 2017

Echipa managerială

Psihopedagog

Coordonator cu

programe şi proiecte

educative

Diriginţi

Şef catedră tehnică

10 parteneri

economici

importanţi

C.J.A.P. Iași

ISJ Iași

Specialişti din

diferite domenii de

activitate


stat

5. Monitorizarea elevilor absolvenţi care:

- sunt angajați pe piața muncii

- continuă studiile postliceale

- continuă studiile universitare

- sunt șomeri

Prin: invitarea lor în cadrul

manifestărilor școlii, implicarea în

activități de OSP, legături directe cu

diriginții

- Bază de date cu absolvenții

colegiului

Anual,

august 2017

Echipa de

monitorizare a

absolvenţilor

Diriginţii

Universităţi

partenere /

colaboratoare


stat



129

6. Implicarea elevilor în activităţi

extracurriculare/voluntariat derulate în

colaborare / parteneriat cu reţeaua de

actori sociali ai şcolii

15 elevi ai colegiului vor

desfășura stagiile de

pregătire practică la unități

economice din spațiul

european

Anual,

permanent

Echipa de

implementare a

proiectului

ERASMUS+

Coordonator

Comisiei de proiecte

europene

Consiliul local

ONG-uri

Instituţii partenere

din spațiul european

32000eur

o

Finanțare UE

Prioritatea 5: DEZVOLTAREA REȚELEI CU UNITĂȚI DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR.

Context: Asigurarea calităţii în ÎPT impune o serie de măsuri manageriale care să mărească rata de retenţie, de performanţă şi succes a elevilor,

prin creşterea nivelului interesului partenerilor sociali pentru activităţile şcolii în vederea creşterii calităţii serviciilor educaţionale, a nivelului de

motivaţie şi performanţă a elevilor şi cadrelor didactice.

Accentuarea dimensiunii europene în educaţie, însuşirea de către elevi a noilor tehnici comunicaţionale şi informaţionale, favorizarea învăţării

limbilor europene, realizarea schimburi lor şcolare pentru educaţie şi formare profesională, derularea de programe de dezvoltare a resurselor umane

(elevi şi cadre didactice) conform cererii pieţei europene, acestea sunt principalele direcţii ale şcolii în vederea sincronizării cu sistemele europene de

învăţământ.

De asemenea se impune dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu universitățile și școlile postliceale din municipiul Iași și din țară în vederea

facilității continuării parcursului educațional pentru creșterea șanselor de integrare socio-profesională.

ȚINTA: Promovarea valorilor culturale și sociale.

Obiectiv 5.1 : Derularea unui proiect european pentru realizarea pregătirii profesionale la parteneri economici din Uniunea Europeană

Obiectiv 5.2: Derularea parteneriatelor cu facultățile Universității Tehnice ”Gh. Asachi”, Univ. Al. I. Cuza Iași, școli postliceale și de maiștri

Măsurat prin:

Număr de parteneri universitari și școli postliceale

Număr de proiecte şi activităţi derulate în colaborare/parteneriat cu comunitatea locală, națională, europeană

Număr de elevi şi cadre didactice beneficiare ale proiectelor derulate în colaborare cu parteneri locali/naționali/europeni derulate în scoală


obiectivului


persoanele

responsabile


finanțare



130

1. Implicarea elevilor și

profesorilor în activităţi

extracurriculare/voluntariat

derulate în colaborare / parteneriat

cu facultăți, școli postliceale, școli

de maiștri

Anual, minimum 20% dintre

elevii colegiului vor derula

activităţi şi proiecte educative,

în colaborare sau în parteneriat

cu facultăți, școli postliceale,

școli de maiștri

Anual,

permanent

Echipa managerială

Coordonator cu

programe şi

proiecte educative

Consilier

psihopedagog

Consiliul local

ONG-uri

Instituţii publice

Organizaţii cu

programe de

învăţare

complementare

şcolii

- Bugetul local și

de stat

Venituri

extrabugetare

2. Participarea cadrelor didactice

la cursuri de formare în

colaborare cu parteneri locali,

naționali și internaționali

Cel puţin 15 cadre didactice

vor participa la cursuri de

formare în colaborare cu

parteneri locali, naționali și

internaționali

Anual, cu finalizare în

august 2017

Responsabil

Comisie proiecte

europene

Organizaţii

acreditate de

CNFPA

500 ron Bugetul local și

de stat

Proiecte cu

finanțare

europeană

3. Accesarea de proiecte de

schimburi de elevi cu partenerii

din Uniunea Europeană, inclusiv

prin asigurarea practicii în

întreprinderi sau organizaţii din

spaţiul european (prin proiecte

Erasmus etc.).

Accesarea a cel puţin unui

proiect cu fonduri europene,

axat pe mobilitatea elevilor

Anual, cu finalizare în

august 2017

Responsabil

Comisie proiecte

europene

Unităţi şcolare şi

agenţi economici

din spaţiul UE

20000ron Bugetul local și

de stat

Proiecte cu

finanțare

europeană



131

PLAN DE ACŢIUNE PENTRU PROMOVAREA EDUCAŢIEI INCLUZIVE

Sarcina Persoane

responsabile

Termen limită Resurse necesare Realizat

Da/Nu

Consiliere personal auxiliar pentru o

comunicare adecvată

Director,

psihopedagog

Permanent Programe de informare,

chestionare

În curs

Învăţământ diferenţiat Şefii de catedră,

psihopedagog

Permanent Fişe de observaţii, fişe de

lucru adecvate

Realizat

parţial

Programe de informare a personalului

școlii cu privire la elevii cu CES

Consilier educative,

psihopedagog

Anual până la 1

Noiembrie

Materiale informative,

bază de date

În curs

Aplicarea metodelor de predare

diferențiată

Profesori Anual Auxiliare curriculare,

Materiale suport

În curs

Completarea resurselor materiale ale

cabinetelor medicale

Administrator de

patrimoniu

Permanent cu

raportare semestrială

Medicamente În curs

Proiecte de parteneriat cu ONG-uri Consilier educativ Permanent cu

raportare anuală

Logistică În curs

Diseminarea realizărilor școlii în

comunitate

Consilier educativ Permanent Pliante, articole, emisiuni,

pagini web, reţea școlară

gimnaziu

În curs



132

CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

1. Acest document este destinat tuturor angajaţilor şi va fi prezentat în Consiliul

Profesoral al Colegiului Tehnic „D. Leonida”, în luna Noiembrie 2014.

2. Pentru buna cunoaştere a PAS un exemplar va putea fi consultat la Punctul de

documentare. De asemenea va fi postat pe pagina web a școlii.

3. PAS se constituie ca reper fundamental pentru realizarea priorităţilor, atingerea ţintelor

şi derularea acţiunilor școlii şi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi instruirii oferite

de şcoală. Totodată va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor individuale

constituindu-se în componentă a programului de reformă a ÎPT.

MONITORIZARE

Monitorizarea activităţii de implementare a acţiunilor propuse se va face de către

conducerea şcolii, în mod direct şi indirect prin responsabilităţile delegate individual

sau pe Comisii.

Periodic vor fi întreprinse verificări în urma cărora se va estima nivelul de realizare

al acţiunii.

În funcţie de înregistrări acţiunile vor fi revizuite periodic.

Raportarea gradului de îndeplinire al acţiunilor se va face periodic către

coordonatorii delegaţi.

Evaluările de etapă se vor efectua de către conducerea școlii şi coordonatorii

desemnați.

BIBLIOGRAFIE

Pentru realizarea PAS au fost studiate:

Strategia naţională de dezvoltare durabilă 2014-2020;

Legea Educației Naționale;

PRAI; PLAI;

Legea asigurării calităţii;

Strategia descentralizării învăţământului preuniversitar;

Documente M.E.N.; Documente școlare interne: statistici, baze de date,

procese verbale;

Analize de management; Rapoarte, rapoarte de activitate;

RAEI, rapoarte de autoevaluare anuale.

În identificarea priorităţilor Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” pentru perioada

2014- 2020, au fost consultaţi parteneri socio-economici prin întâlniri de lucru şi aplicare

de chestionare.