CUVINTE DE FIERPUBLICAţIE INTERNĂ NR. 18 / IUNIE 2012

MI-A PLĂCUT îN ACEST NUMĂR

Numărul acesta mi s-a părut ca o rază de soare printrenorii grei de ploaie. Toate articolele sunt interesante, ușorabordabile și bune în egală măsură. În special doresc săva mulțumesc pentru faptul că ați reușit în fiecare numărsă spuneți câteva cuvinte despre oamenii care și-au dedi-cat decenii întregi societăților în care lucrează. Extremde interesante informațiile pentru îmbunătățirea sănătățiiși a bunăstării angajaților, care sunt foarte utile oricui.

Denumirea revistei te duce cu gândul la ceva dur șirece. Însă, citind, intri într-o stare plăcută și în acelașitimp ești atent la orice detaliu. La finalul lecturii îți daiseama că este una dintre singurele reviste care cuprindeîn același timp detalii din viața oamenilor, detalii dinviața societății în care activează, încercând să-i ajutați săînțeleagă mai bine deciziile luate de conducerea lor, darși mențiuni despre cei care fac viața noastră mai frumoasăși mai împlinită - copiii. Deci, într-un cuvânt, revista estecătre și pentru oameni, pe un limbaj simplu și accesibilpentru toți.

Cotelea-Fabian Olesea,referent vânzări la export, Mechel Târgoviște

Colectivul gospodăriei de apă din Laminorul Brăila are dinluna mai un nou membru. Îl cheamă Dorel, e mic, pufos și,dacă nu ești atent când îl hrănești, te poate ciupi de mână. Adevenit răsfățatul tuturor. Este un pui de pescăruș care s-a pier-dut și a fost adoptat cu mare drag de colegii noștri.

L-am găsit pe Dorel într-o dimineață, căzut lângă hala gos-podăriei de apă. Arăta așa mic și neajutorat încât mi s-a făcutmilă și l-am luat acasă să îl îngrijesc. Eu am fost marinar de cursălungă și mai știu câte ceva despre pescăruși. Mi-au fost de folos șiniște documentare de pe Animal Planet. L-am hrănit cu ouă fierteși cu peștișori, până s-a mai pus pe picioare. Acum l-am adus în-apoi și a devenit mascota noastră. Îi mai spunem în glumă și „pa-sărea măiastră“. Chiar și acum, când este pui, are o deschideremare a aripilor. Vă imaginați ce frumos va fi la maturitate. Efoarte blând, mănâncă din palmă și se ține după noi ca uncățeluș. Seara îl închidem într-o cameră, pentru a-l feri de peri-cole. Nu-mi doresc decât să îl cresc și apoi să-l văd cum își ia zbo-rul către ai lui. Aceasta este povestea lui Tudose Zainea,pompagiu la gospodăria de apă din Laminorul Brăila.

C.D.

Dorel, „pasărea măiastră“ de la Brăila

Performanța se ține cu investiții

OȚELU ROȘU

>> pag. 3

40 de ani de perseverență

PLASA DE BUZĂU

>> pag. 6

Am scris de câteva luni, în fiecare număr, despre crizăși despre reducerea posturilor în întreaga lume, în Româ-nia, inclusiv la întreprinderile Mechel. Acolo unde amputut, am oferit informaţii concrete, cifre, am încercat săfacem previziuni. Dar am explicat, și mai explicăm încă odată, că nu revista noastră − de altfel nici o revistă, deoriunde din lume − nu poate face altceva decât să explice,să prezinte opinii și idei, să comenteze.

Primim telefoane la redacţie sau suntem abordaţi în în-treprinderi pentru a ni se reproșa uneori, că, într-un fel saualtul, ţinem partea cuiva. Fie partea unor sindicate care,așa cum spunea cineva, „se aleg singure și nu ne repre-zintă“, fie partea conducerii, despre care spunem că în-cearcă să găsească soluții cât mai eficiente, fie partea uneianumite secţii, în defavoarea alteia, care nu a mai fost de-mult prezentată în revista noastră.

Este firesc să apară nemulţumiri atunci când există pro-bleme. Se întâmplă asta și într-o familie, cu atât mai multîn uzine cu sute sau mii de muncitori. Este normal și deînţeles ca fiecare dintre noi să fie preocupat de soarta lo-cului de muncă, pentru că acesta ne ajută să oferim familieisprijinul de care are nevoie. Ştiţi însă ce e mai puţin bine?Să începem să ne acuzăm unii pe alţii, să ne învinovăţimpentru motive care se dovedesc a nu sta în puterea noastă,a liderilor de sindicat și nici măcar a patronatului. Da, nicimăcar a patronatului! Pentru că această criză, care afec-tează întreaga lume, nu e depășită decât acolo unde toți ceiimplicați pun umărul la treabă și fac tot ce depinde de eisă iasă, în cele din urmă, pe profit.

Vă explic de ce cred că nu trebuie să pierdem prea multtimp să căutăm niște vinovați, printr-o întrebare simplă,care trebuie luată în serios. Credeți că există cineva carenu și-ar dori ca producţia să duduie, ca vânzările să nu facăfaţă comenzilor și ca fiecare angajat să iasă mulţumit, înfiecare zi, pe poarta fabricii? Dacă da, să-i spunem penume și să îl excludem dintre noi. Dacă nu, să încercăm săne facem utili și să gândim pozitiv.

Am mai trecut, la alte locuri de muncă, prin situații si-

milare. Ştiu că în momentele dificile există persoane carear vrea să vadă cum se produce un dezastru, că se întâmplăceva despre care să poată spune: „Ați văzut, v-am spus eu?V-am spus că se va alege praful?“ Ca și cum asta ar facesituația mai simplă sau ar rezolva ceva. Sunt alții care spun:„Dacă tot se vor reduce unele locuri de muncă, măcar săse întâmple mai repede acest lucru, ca să știm și noi ceavem de făcut!“. Ca și cum, dacă ar vrea chiar de azi să îșicaute un alt loc de muncă, mai bun, i-ar opri cineva cuforța. În fine, mai sunt unii care șușotesc pe la colțuri cumcă vina ar fi a colegilor de la nu știu ce departament, și că,din cauza ineficienței lor, lucrurile nu merg așa cum tre-buie. Păi dacă vă pricepeți așa de bine, de ce nu le luațilocul, ca să putem rezolva situația? Puțini sunt cei care audeminitatea să spună că, poate, e și vina lor. Că, poate, nuau făcut chiar tot ce trebuia, acolo unde lucrează, pentruca treaba să meargă bine. Ne-am obișnuit să căutămexplicații la ceilalți, niciodată la noi. Ca și cum activitateafiecăruia dintre noi nici măcar nu contează.

Într-o societate liberă, așa cum încercăm și noi să con-struim, forța de muncă nu mai este legată de primul servi-ciu. Mai simplu spus ar trebui să fim pregătiți să o luăm dela capăt oricând, să facem și altceva dacă va fi nevoie. Ştiu,nu e simplu deloc. Nu e simplu când ești tânăr și plin deenergie, ba e chiar ceva mai complicat când ai deja o vârstăși parcă tot mai puțină încredere în propriile puteri și înviitor. Însă doar așa va fi mai ușor de trecut prin situații di-ficile și de obținut, din partea oricui, respectul pe care îlașteptăm. Iar majoritatea dintre noi chiar îl merită.

Dragoș Tudor, redactor șef

NIMENI NU ASCUNDE CRIZA,DAR NICI NU VA TRECE DACĂ DOAR SCRIEM DESPRE EA

EDITORIAL

Rezultate ale Mechel în 2011

ANALIZĂ

>> pag. 4-5

L-am cunoscut pe omul Ioan Vasinca, primar al municipiuluiCâmpia Turzii, într-o discuție care a devenit lejeră și amicală încăde la primul schimb de idei. Deși ne despărțeau mulți ani, ne-amdescoperit repede puncte comune. Amândoi am jucat handbal, peaceeași poziție, de coordonator. Coordonarea a fost de altfel rolulcare i s-a potrivit până la final, până în ultima clipă a vieții. A con-dus destinele municipiului din 2001 și se pregătea pentru a obțineun nou mandat. Timpul nu a mai avut însă răbdare.

Ne exprimăm compasiunea și adresăm condoleanțe familei.

O serie de întâlniri de lucru ale ministrului Muncii, Familiei șiProtecției Sociale, Mariana Câmpeanu, s-au desfășurat pe data de 31mai în județul Cluj-Napoca. Din program a făcut parte și vizita la între-prinderea Grupului Mechel, unde a avut o întalnire cu membrii con-ducerii. Din delegația oficială a făcut parte și Alexandru Cordoș,președintele Comisiei de Muncă din Senat.

Doamna ministru a fost informată de directorul general al MechelCâmpia Turzii, domnul Serghey Fedorov, despre situația în care segăsește uzina, despre dificultățile prin care trece sectorul siderurgic eu-ropean, despre implementarea programului de restructurizare șiîmbunătățire a rezultatelor operaționale, care include optimizareacapacităților de producție, a sortimentelor și restructurarea număruluide personal. Oaspetele și-a exprimat disponibilitatea de a studia și anal-iza mai în detaliu problemele intreprinderii și de a susține, eventual,măsurile legislative necesare, care să sprijine identificarea și adoptareacelor mai bune soluții de ieșire din criză.

NOUTĂŢI DESPRE COMPANIE/ 2 /

Auditarea confirmă calitatea pe plan intenațional

Un ministru caută soluții

ECONOMIA LA CALD

Trimestrul I – 2012 al doilea trimestru consecutiv de scădere economică

La 15 mai a.c., Institutul Naţional de Statisticăa publicat primele estimări privind evoluția eco-nomică în România, pe trimestrul I din 2012.

Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în trimes-trul I a.c. față de ultimul trimestru al anului trecutcu 0,1%, fiind al doilea trimestru consecutiv de re-ducere, după ce în trimestrul IV-2011 se contrac-tase, comparativ cu trimestrul anterior, cu 0,2%,ceea ce înseamnă intrarea României în recesiuneeconomică.

După părerea specialiștilor, reducerea PIB s-adatorat mai multor sectoare economice precumconstrucțiile, industria și serviciile, conjugate cureducerea cererii externe în special din parteațărilor membre UE, care dețin 72% din exportulRomâniei, la care s-au adăugat condițiile metereo-logice nefavorabile (zăpezi abundente care au blo-cat drumurile).

Conform datelor publicate de Eurostat,evoluția economică în România în trimestrul I din2012, comparativ cu trimestrul IV din 2011, a pla-sat țara noastră în grupa țărilor membre UE alecăror economii s-au contractat, respectiv Ungaria– 1,3%, Cehia – 1%, Italia – 0,8%, Spania și Ciprufiecare cu – 0,3%, Marea Britanie și Olanda –0,2%, România și Portugalia – 0,1%. Toate acestețări, cu excepția Ungariei, au intrat sau continuăsă se afle în recesiune economică, din care Portu-galia se află în al șaselea trimestru consecutiv descădere economică, Italia, Olanda, Cipru și Cehiaîn al treilea, Spania și Marea Britanie, asemeni Ro-mâniei, au intrat în recesiune după două trimestrede scădere economică. În cazul Ungariei, care a în-registrat cea mai severă reducere, aceasta vinedupă o stagnare în trimestrul IV din 2012 față detrimestrul anterior.

La acest grup de state pot fi adăugate și uneledintre țările care nu au comunicat la Bruxelles da-tele privind evoluția economiei în trimestrul I din2012 comparativ cu trimestrul anterior, precumGrecia, care însă a raportat scăderi mari (între 5%și 7,5%) ale economiei în ultimele 4 trimestre,comparativ cu trimestrele similare din anul ante-rior; Slovenia, care înregistrase deja 3 trimestreconsecutive de reducere; Danemarca și Irlanda,după două trimestre de contractare economică.Cutoatea acestea, media evoluției economice, luândîn calcul toate cele 27 state membre UE, cât și celedin Zona Euro (UE -17), indică o stagnare (0%).

Aceasta se datorează faptului că cea mai puternicăeconomie europeană, Germania, a înregistrat întrimestrul I din 2012, comparativ cu trimestrulanterior, o creștere de 0,5%, precum șicontribuției celorlalte țări cu majorare a PIB-uluiîn primul trimestru al acestui an. Acestea sunt Fin-landa + 1,3%, Letonia + 1,0%, Slovacia și Lituania+ 0,8%, Estonia +0,5%, Belgia +0,3%, Austria+0,2%. Economiile Franței și Bulgariei au stagnatîn perioada analizată.

În topul ţărilor membre UE privind creştereaeconomică în trimestrul I din 2012 faţă de pe-rioada similară din 2011, România ocupa locul 7,cu o majorare de 0,8%, după Letonia cu 5,5%, Li-tuania cu 4,3%, Estonia cu 4,0%, Slovacia cu3,4%, Finlanda cu 2,9%, Germania cu 1,2%, darînaintea Austriei cu 0,7%, Belgiei și Bulgariei cu0,5%, Franței cu 0,3%. Reduceri în trimestrul Ia.c. comparativ cu trimestrul similar din 2011 auinregistrat Grecia – 6,2%, Portugalia – 2,2%, Un-garia – 1,5%, Cipru – 1,4%, Italia și Olanda – 1,3%fiecare, Cehia – 1%, Spania – 0,4%. În cazul MariiBritanii acest indicator arată o stagnare. Demenționat că media creşterii economice în trimes-trul I din 2012 faţă de același trimestru din 2011a fost de +0,1% în cazul celor 27 state membre aleUE, înregistrându-se o stagnare în cazul țărilor dinZona Euro (EU 17).

Pornind de la faptul că în România reducereaPIB față de trimestrul anterior a fost de doar 0,1%,iar comparativ cu trimestrul I din 2011s-a înregis-trat o creștere de 0,8%, Guvernul Romaniei, cât șianaliștii români sau străini sunt de acord că intra-rea în recesiune are doar un caracter tehnic și căexistă condiții de realizare a unei cresteri econo-mice pentru anul 2012.

Ținând cont de noul context național, euro-pean și mondial, toate instituţiile interne şi inter-naţionale de specialitate şi-au revăzut estimărilecu privire la evoluţia economiei româneşti în acestan. Guvernul și-a însușit prognoza făcută de FMIși de Banca Mondială, ca urmare a ultimei evaluăria situaţiei din România, toate indicând o creştereeconomică de 1,5%. Consiliul Europei a estimato creştere de 1,4%, iar Banca Europeană deReconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuitrecent prognoza, care este în creștere de la 0,8%la 1,2%.

Mircea Toaderconsilier Mechel Service,Director executiv al Consiliuluide Afaceri pentru ColaborareEconomică cu Federația Rusă

Planul de audit pentru certificare/supraveghere, valabil pentru anul 2012, este în plină desfășurare. Lasfârșitul lunii mai s-a desfășurat auditul de supraveghere al MPA BAU - Germania. De asemenea sunt în curslucrările de dezvoltare a producţiei și testare a produselor din oţel beton B500B, înainte de auditul iniţial alOrganismului de certificare din Austria.

Pentru noi, salariaţii MT, certificarea sistemului de management al calităţii de Organismul de certificareTÜV și a produselor BSt 500 S/B500B de Organismul MPA BAU a constituit o deschidere importantă sprementalitatea germană. Certificarea sistemului constituie o recunoaștere a aplicării bunelor practici, certificareaproduselor BSt 500 S/B500B semnifică recunoaștere a capabilităţii/competenţei de a obţine rezultate în con-formitate cu standardul german DIN 488. Începută pe baze contractuale la finele anului 2004, recunoaștereaa fost continuă, în prezent produsele din oţel B500B, pentru armătura betonului, se produc și se livrează încadrul certificatului acordat de MPA BAU 2011, cu valabilitate până în 2016. Pe parcursul perioadei de vala-bilitate se desfășoară anual două audituri de supraveghere la MT și se prelevează probe pentru testare în Ger-mania. Menţinerea certificării produselor, evaluarea și recunoașterea conformităţii cu specificaţiilestandardului DIN 488 de un organism de certificare independent, în acest caz MPA BAU-Germania, s-a per-manentizat într-un obiectiv important al managementului MT.

Vasile Ivan, Serviciul de Asigurare a Calităţii, Mechel Târgoviște

INVESTIŢII / 3/

- Oțelu Roșu trece anul acesta printr-un nou proces demodernizare. Vă rugăm să ne spuneți despre ce este vorba.

- În iulie-august este programată o reparație capitală,care va dura cam 20-25 de zile. Prin această etapă ne pro-punem să înlocuim o mare parte din acest cuptor. O bunăparte din ceea ce este acum va rămâne ca piese de schimb.După cum știți, noi avem un cuptor care nu are în acestmoment posibilitatea de a face intervenții la rece. Dotărilede care dispunem ne impun să așteptăm să se răcescă șidin acest motiv pierdem destul timp. În noua configurațievom putea să pregătim cuptorul următor la rece, astfel căse va reduce mult perioada de schimbare la sfârșit de cam-panie. Această modificare va permite creșterea semnifica-tivă a eficienței în lucru, ceea ce ar trebui să însemne oproductivitate mai mare.

- Bugetul pentru o asemenea investiție trebuie să fie sem-nificativ. Vorbim de o lucrare importantă.

- Da, bugetul trebuie să fie pe masură. Actualul cuptornumărul 2 EBT, cu instalația COSS, și actualul LF1 vorsuporta o investiție bună în ceea ce privește instalația deadaos feroaliaje și fondanți. La punerea în funcțiune s-aconsiderat că aceasta trebuie să fie o etapă care va apăreaulterior, și, iată, acum se întâmplă lucrurile după cum aufost programate. Este un lucru vital, este o modernizarepe care o așteptam cu nerăbdare. Chiar recent am primitultimile detalii de la compania Lavalin, proiectantul lu-crării. Pentru părțile finalizate au fost deja emise comen-zile de realizare, așa că lucrurile sunt într-un stadiu bun.

Avem în plan și ca stația hihraulică de la fostul cuptor3 să se dezafecteze de la fosta locație și să se mute la LFnr.1. Este mai performantă decât cea care există acum șiar fi păcat să nu o recuperăm. O altă problemă este exper-tizarea portalului de la Cuptorul 2. Vrem să schimbămcreuzetul, vom schimba cuva și vom pune o boltă nouă.

Cea mai serioasă și spectaculoasă schimbare este co-ridorul de zgură, pereții și tavanul. Am constatat că tre-buie să facem intervenții prea dese aici, așa că ne-amgândit la o reproiectare, care să țină cont de noile realitățide producție.

- Terminați toate aceste lucruri în doar patru săptămâni?- Pai de ce să nu terminăm. Se va lucra pe toate fron-

turile și mai stați puțin, că nu este gata. La LF2 se doreștesă începem cea de-a doua etapă de modernizare. Este olucrare care a fost puțin amânată, tocmai pentru a reușisă le facem pe toate în aceeași perioadă. Este vorba de au-tomatizarea dozării – mai precis introducerea de cântareelectronice, includerea unui soft de calculator care să facămonitorizarea adaosului de fondanți și feroaliaje.

- Lumea cam fuge de calculator. Sau nu mai e așa?- Eu nu fug. Lucrurile s-au mai schimbat. Trebuie să

facem și noi pasul spre tehnologiile moderne. Oameniivor urma cursuri, vor învăța cu siguranță.

Pe partea de elaborare cam acestea sunt lucrurile. Pepartea de șarjabilizare deja s-au făcut plățile pentruachiziționarea unor magneți de putere mare de la firmaGantry. Ne vor ajuta la descărcarea rapidă a vagoanelor șia mașinilor de fier vechi.

De la UMT Timișoara așteptăm deja să vină douăbene Fuchs. Avem patru transfercare care alimenează cup-torul cu fier vechi, dar, din păcate, doar două bene. Ne

Dorim să existe câte o benă pentru fiecare transfercar,pentru a avea eficiență maximă.

Pe partea de turnare ni s-a propus deja să punem pehârtie ceea ce urmează să se întâmple. Investiția la mașinade turnare este acum cam la jumătatea drumului. S-aufăcut schimbări în partea de cristalizoare, partea de răcire,inclusiv la cajele de tragere. Urmează partea de mașini detăiere cu oxigaz, o instalație de marcare (numărul șarjei,data, calitatea etc). Nu va mai fi nevoie de scrierea ma-nuală, cu pensula. Calea cu role și transportorul vor fi deasemenea reproiectate. Dar ele nu vor fi realizate în iulie,ci într-o altă perioadă.

- Știu că aveați în plan și diversificarea formatelor dețaglă. S-a amânat acest proces?

- Nu, nici vorbă. Pe mașina de formare se va realizaacest lucru. Acum mergem pe 100x100mm, dar urmează125mmX125mm și 140mmx140mm. Încercăm să ieșimchiar la export cu țagla pe aceste formate.

În actualele condiții în care Hunedoara, Reșița și nunumai, își restâng activitatea și fac disponibilizări, noi în-cercăm să continuăm activitatea în condiții cât mai bune.Sunt discuții și la noi referitoare la o anumită reducere deposturi, dar încercăm să găsim soluții pentru a le absorbiîn alte zone ale producției. Eu cred că realizarea acestuiprogram este o mană cerească pentru Oțelu Roșu. În lipsalui, nu am putea decât să regresăm.

Dragoș Tudor

PERFORMANȚA SE ȚINE CU

Nicolae Micşa, director de producţie, Oţelu Roşu

A început penultima etapă de finalizare a lucrărilor la instalația de ambalat și legatprofile. O echipă mixtă de specialiști de la Mechel Târgoviște și Mechel Câmpia Turzii asosit, pe 21 mai, la Brăila, pentru a monta componentele mecanice ale instalației. O altăechipă este așteptată pentru a monta sistemele hidraulice în prima jumătate a lunii iunie.Bugetul total pentru această investiție este de peste 3,5 milioane de euro. C.D.

Noua instalație de ambalat și legat profilede la Brăila este aproape finalizată

În planul de investiții pe 2012 mai avemcuprinse implementarea unui sistem de moni-torizare video a perimetrului incintei, un sistemde acces al personalului în societate pe bază decartele magnetice și extinderea rețelei de fibrăoptică, investiții care sunt estimate la peste50000 de euro.

Mircea Niculescu, şef departament Investiții,

Laminorul Brăila.

INVESTIȚII

SPECIAL � ANALIZĂ/ 4 /

Boris Nikishichev, Director GeneralDivizia de Minerit

Anul trecut am reușit nu doar să menținem și să îmbunătățim re-zultatele bune din 2010, ci și să implementăm o serie de proiecte stra-tegice de dezvoltare, la scară mare, pentru a putea să dezvoltămcapacitatea de producție și baza resurselor pentru întreprinderile dindivizia de minerit. Problemele de producție din prima jumătate a anu-lui și înrăutățirea situației de pe piața mondială în cea de a doua partenu ne-au împiedicat să creștem vânzările și să putem obține o creșteresemnificativă a tuturor parametrilor financiari.

Am atins repere importante din proiectul de investiții, cel mai im-portant fiind dezvoltarea depozitului de cărbune de la Elga. Exploa-tarea de aici a început producţia mai devreme decât era planificat, iarcalea ferată care leagă depozitul cu linia Baikal-Amur a fost deschisăîn timp record.

Gennady Ovchinnikov, Director GeneralDivizia Feroaliaje

Trimestrul al patrulea din 2011 s-a caracterizat prin tendinţe neclare, care au derutat pe toată lumea. Amreușit, la un moment dat, să stabilizăm costul nichelului la un anumit nivel. Ne-am așteptat ca tocmai în acea pe-rioadă să vedem o creștere cât de mică în costul producţiei de ferosiliciu, datorată mai ales reconstrucţiei furnaluluide la Bratsk, care a fost dat în exploatare, așa cum era prevăzut, la începutul anului 2012. În același timp scădereadinamicii în privinţa produselor finite a continuat să afecteze parametrii financiari. Avem mai multe căi prin caresă optimizăm costurile la Întreprinderea din Bratsk și așteptăm îmbunătăţiri și la Tikhvin, unde producţia estedeja la capacitate maximă de la începutul lui 2012.

MINERITSegmentul de minerit a fost câștigătorul anuluitrecut, prin rezultatele foarte bune obținute. Încifre absolute a crescut cu peste 30%, ceea ce,oricum am analiza lucrurile, este extraordinarpentru un an în care economia mondială a statîn continuare pe butuci.

Zona de feroaliaje a avut un an destul de modest,înregistrând o ușoară scădere, de câteva procente,în comparație cu 2010. Este un domeniu în carefluctuațiile ritmului de creștere din economie sevăd foarte rapid, astfel încât contracția economieimondiale a avut urmări directe.

FEROALIAJE

2 MEC

în

SPECIAL � ANALIZĂ / 5 /

ENERGIE

Domeniul energetic nu a mers grozav anul trecut,înregistrând o scădere mică, de circa 4%, faţă deanul 2010. Cifrele ar putea fi puse și pe seama con-tracţiei economiei în general, provocată de scăde-rea capacităţilor industriale de producţie, deci deun necesar mai mic de energie.

ENERGIE

METALURGIE

Yuri Yampolsky, Director GeneralDivizia Energetică

Rezultatele diviziei s-au îmbunătăţit, așa cum ne așteptam, în trimestrul patru, cânda crescut și capacitatea de utilizare. Divizia a avut rezultate bune dar, cu toate acestea,creșterea costurilor comerciale, în principal din cauza tarifelor ridicate cu rețeaua dedistribuție, au afectat cifrele finale. Pentru îmbunătățirea acestei situații am început im-plementarea unei serii de măsuri care au ca obiectiv scăderea costurilor precum și optimi-zarea programului de cheltuieli de capital.

Segmentul metalurgic a înregistrat anul trecut ceamai mare scădere din grup, de peste 35%. Rolul de-terminant l-a avut criza financiară și economică dinEuropa, care a făcut ca cererea să scadă brusc, iarprețul cu materia primă să crească, pe fondul scă-derii volumului de producție.

Andrey Deineko, Director GeneralDivizia Metalurgică

Piețele pentru produsele din oțel s-au deteriorat în trimestrul alpatrulea din 2011, ceea ce a condus la o cerere în scădere și la o căderea prețurilor. Acest lucru a afectat mai ales întreprinderile noastre dinRomânia, care livrau majoritatea produselor pe piața europeană. Scă-derea vânzărilor pentru întreprinderile din România a condus la ocreștere a costurilor de poducție, ceea ce a afectat rezultatele finan-ciare ale diviziei atât pentru perioada vizată, cât și pentru întreg anul2011. Trebuie subliniat, totuși, că această volatilitate a piețelor deoțel a fost suplinită în bună parte de rețeaua Mechel Service Global,care s-a dezvoltat mult în ultimii trei ani. Putem spune cu certitudinecă fondurile importante care s-au investit în acest proiect au fost jus-tificate pe deplin, atâta timp cât ele au putut minimaliza efectul scă-derii cererii, prin găsirea unor pieţe noi, pe o arie geografică mai largă.

Totuși, în această perioadă au avut loc și evenimente pozitive no-tabile. De exemplu, în trimestrul al patrulea, am reușit reducerea cos-turilor de producţie la Întreprinderea Metalurgică din Celiabinsk.Tot aici a fost lansat și noul complex de producere a oţelului de cali-tate superioară, care este destinat șinelor de cale ferată cu parametriispeciali de rezistență și dimensiuni. Activitatea s-a orientat astfel spreproduse mai profitabile, dar și spre optimizarea proceselor tehnologiceși a indicatorilor de consum.

1 1CHEL n

trad

ucer

e și

ada

ptar

e: D

rago

ș Tud

or

Producem plase sudate negre, plase sudate zincate și pa-nouri de gard sudate. Peste 80% se fabrică plasele negre, folositeîn construcții. Materia primă este țagla, pe care o luăm de laOțelu Roșu. În peste 90% din cazuri folosim oțel cu conținut ri-dicat de carbon. În urma laminării se obține sârmă lisă cu dia-metrul între 5,5mm și 12mm. Colacii sunt transportați și supușiunui proces de reducere a secțiunii și de profilare, numit trefi-lare, un fel de laminare la rece, adică un proces prin care sârmaeste trecută prin mai multe sisteme de role prin care poatepierde până la 30% din diametru. Tot în acest sector sârmatrece printr-un sistem de detensionare, care îi îmbunătățește ca-racteristicile mecanice.

După trefilare, bobinele sunt duse la mașinile de fabricatplase sudate, care pot fi manuale, automate și semiautomate.Cea mai nouă este Schlatter, complet automată. Se alimentează

automat din bobine, își face singură debitarea vergelelor tras-versale, sudarea, depozitarea și ambalarea plaselor. Spre de-osebire de o mașină de generație veche, unde este necesarăoperarea de către 5 persoane, la Schlatter sunt suficiente doartrei persoane, iar efortul fizic depus este redus. Este un utilajmodern, cu comandă numerică și productivitate de până la 170de tone pe zi. Țineți cont că o mașină veche produce până la 50de tone zilnic. Reversul medaliei este că mașina trebuie să fa-brice 4-5 zile la rând acelaș tip de plasă, deoarece reglajul șicalibrarea la schimbarea tipului de produs poate dura și 24 deore. De aceea pentru cantități mai mici de 250 de tone folosimcelelalte mașini, la care calibrarea durează 2-3 ore. Plasa mergeîn cele din urmă la ambalat, unde împachetarea și legarea sefac automat.

ing. Teodor Țigănuș, șef secție Plase Sudate

O mare cantitate a producției de plasă sudată pleacă la ex-port. Pentru a putea realiza acest lucru fiecare tip de produstrebuie să fie certificat. În ultimii ani am obținut asemenea cer-tificări pentru cele mai importante piețe de desfacere din Eu-ropa: Germania, Cehia, Slovenia. Testele care trebuie depășitesunt foarte stricte, dar odată îndeplinite, produsul beneficiazăde încredere crescută din partea oricăror potențiali clienți. Da-torită echipei tehnice de la producţie, cu care colaborăm foartebine, reușim să onorăm de fiecare dată comenzile și sămulțumim orice beneficiar.

ing. Luana Dinu, șef serviciu Tehnic Producţie

CE SE MAI îNTÂMPLĂ/ 6/

Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mitasunt infracțiuni care afectează situația finan-ciară a companiei, dar și bunăstarea fiecărui an-gajat.

Angajații Mechel au posibilitatea de a sem-nala conducerii aceste fapte. Informațiile tri-mise de dvs. ajung doar la Serviciul de controlrisc, care le analizează și întocmește cercetăriastfel încât conducerea să poată lua măsurilecare se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încrederepentru glume proaste și declarații vădit false.

1.OAO MECHEL, MOSCOVAE-mail:sos@mechel.comTel. +7495 921 17 27

2.MECHEL TÂRGOVIȘTEE-mail: incredere@mechel-tgv.roTel. gratuit 0800 801 888, interior 1888Cutie poștală la poarta nr. 1

3.MECHEL CÂMPIA TURZIIE-mail: dcr@mechel-ct.roTel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului

4.DUCTIL STEEL BUZĂUE-mail: confidential@ductilsteel.roTel. 0238 713 490, interior 133

5.DUCTIL STEEL OȚELU ROȘU 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

LINIILE DE îNCREDERE

Secretul plasei de Buzău? Nimic mai simplu.

40 de ani de perseverență

Sculă cu ajutorul căreia se realizează deformareaplastică a materialului în procesul de tragere a sâr-melor și a barelor. De ea depind proprietățile meca-nice și calitatea produselor, precum și randamentulmașinii de tras. Este alcătuită dintr-un miez detașabilși o carcasă. În miez se află orificiul prin care trecematerialul în timpul operației de tragere. Profilulacestuia se compune din șase zone: con de intrare,con de ungere, con de lucru, calibrul cilindric, conde degajare și con de ieșire. Pentru tragerea sârmelorgroase, filiera se execută din fontă sau din oțel forjat.

FILIERA

DICŢIONAR METALURGIC

Lucrez la întreprindere din 1 au-gust 1980. Nu pot să uit data aceasta.Atât eu cât și, pe atunci, viitoarea measoție, ne-am angajat în aceeași zi. Abiaterminaserăm școala. Aici ne-am trăitpovestea de dragoste, tinerețea și totaici ne-am și căsătorit. Acum avemdouă fete, la casele lor, cu viața lor. Nuau ales o carieră în metalurgie, dar nule condamn. Este o meserie frumoasă,dar destul de grea, mai ales pentru fete.Au existat momente în care și mie, cabărbat, mi-a fost greu.

Țin minte că atunci când m-am an-gajat aveam doar 18 ani și nu mai căl-casem niciodată într-un laminor. Nuștiam nimic despre fierul încins. A tre-

cut ceva vreme până ne-am împrietenitunul cu altul. Acum stau lângă lamina-tul la 1200 de grade și, când îl măsorcu șublerul, degetele mele nu mai simtcăldura la fel de intens ca în urmă cu30 de ani. Tot secretul este să îți placăfierul roșu și să nu te temi de el. Restulvine de la sine.

În activitatea desfășurată m-au aju-tat foarte mult colegii mai în vârstă, cucare am lucrat și de la care am învățatmulte. Încet, încet, după angajare a în-ceput să îmi placă tot mai mult ceea cefăceam. Așa am ajuns, în 1991, șef deechipă, funcție pe care o am și în ziuade azi. Toate specializările necesare le-am făcut la locul de muncă, unde am

avut cei mai buni profesori.În toți acești 32 de ani, cu excepția

perioadei în care am efectuat stagiulmilitar, Laminorul Brăila a făcut partedin viața mea. Am avut multe ocazii săplec, dar nu am făcut-o, pentru că îmiplace aici și îmi iubesc meseria.

Mi-ar face mare plăcere să am oca-zia să-i învăț pe cei mai tineri secreteleacestei meserii, dar, din păcate, din ceîn ce mai puțini tineri aleg acest drumîn viață. Sper doar ca metalurgia dinRomânia să meargă spre bine, pentrucă ar fi mare păcat să citim doar dincărți despre unele meserii, printre careși cea de laminorist.

„Secretul acestei meseriieste să îți placă munca și sănu te temi de fierul roșu.Restul vine de la sine.“

La peste trei decenii de activitateîn Laminorul Brăila, dintre caredouă în calitate de șef de echipă lalinia de laminare 400, GheorgheBeca ne împărtășește din experiențasa profesională și de viață.

Da, atât a trecut de când prima mașină instalată aici realiza o plasă sudată. De atunci au fost instalate șialtele, mai moderne și mai performante. Poate că și acesta este unul dintre secretele unui produs care aajuns brand pentru oraș.

pagini realizate de Cristi D. și Dragoș T.

Pasiunea pentru apicultură aînceput cu zece ani în urmă, cândun văr și-a cumpărat stupi. Ini-țierea mea a durat aproape un anși a fost realizată alături de unmedic veterinar ale cărui povești

și sfaturi continuă să mă înso-țească și să îmi fie de folos. Dupămai bine de 50 de ani de apicul-tură, această persoană încă nu seplictisise de albine.

Am început destul de simplu,cu 5 familii, dar am ajuns cu tim-pul la 20. Stupii îi țin la părinți, la50 de km de Brăila. Trebuie săștiți că un stup este structurat camca o societate umană. Are un con-ducător (matca), are albine carese ocupă de procurarea de hrană,de apărare, de îngrijirea puietului.Un stup care este bine dezvoltatpoate ajunge și la 50000 de albineși poate produce 40 kg de mierepe sezon. Din numărul total de al-bine, doar 30% se ocupă cu fabri-carea de miere și asta doar înanumite perioade ale anului, carecoincid cu înflorirea plantelor.Matca iese o singură dată dinstup, se împerechează, iar apoi în-

cepe să depună ouă. Cele mai răspândite culturi

din zona Brăila sunt rapița, salcâ-mul și floarea soarelui, potrivitepentru mierea polifloră. Deșimierea de salcâm este ceva maicăutată, de fapt cea poliflorăconține mai multe vitamine.

Apicultorul dedică cel puțin oo zi pe săptămână albinelor. Sefac tratamente împotriva acarie-nilor, se mută ramele pline cumiere în vederea extragerii, se ve-rifică starea stupilor. Eu colectezși propolisul, împreună cu cearacu care este amestecat.

În ciuda aparențelor, albineledevin violente doar la mirosul detranspirație, la cel de alcool si lamișcări bruște. Asta nu înseamnăcă un apicultor scapă neînțepat.Există cel puțin o înțepătură lafiecare vizită, dar au existat șisituații în care au fost peste 10.

Organismul s-a obișnuit cu veni-nul și acum simt puțină usturime.

Familia mă susține și este ală-turi de mine în această activitate,care mă relaxează total. Mă facesă uit de toate grijile și de pro-bleme. Este însă un hobby carepoate aduce și foloase materiale.După șase ani pot să spun că îmiamortizez cheltuielile cu trans-portul și întreținerea lor, ba chiar

scot și un mic profit. Cât desprecolegii de serviciu, m-or fi pore-clit ei „albinuță“, dar tare se bu-cură atunci când îi aprovizionezcu miere proaspătă și naturală.

Se spune că o linguriță demiere luată dimineața, pe stoma-cul gol, și una seara, la culcare, arprelungi viața. Nu știu sigur dacăo prelungește, dar cu siguranță oface mai dulce.

POVEŞTI CU APICULTORI

îNTREBĂRI / HOBBy / 7 /

AȚI îNTREBAT, VĂ RĂSPUNDEM

Care sunt condițiile pentru pensionarea anticipată?În conformitate cu Legea Sistemului Unitar de Pensii care

a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, pensionarea anticipată sepoate solicita cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârsteistandard de pensionare. Solicitanții trebuie să fi realizat unstagiu de cotizare cu cel puţin opt ani mai mare decât stagiulcomplet de cotizare prevăzut de prezenta lege. Vechea lege pre-vedea un stagiu de zece ani. Cuantumul pensiei anticipate sestabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită devârstă. La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei stan-dard de pensionare menționată mai sus nu poate fi cumulatăcu nici o altă reducere reglementată de prezenta lege sau dealte acte normative. Trecerea de la pensia anticipată la cea pen-tru limită de vârstă se face din oficiu, spre deosebire de legi-slaţia anterioară, care condiţiona această trecere de depunereaunei cereri de către pensionar.

Ştiu că zilnic vă gândiţi la ce puteţi face pentru a le fi mai binecelor dragi: copiilor, părinţilor, soţilor sau soţiilor dvs. Descoperiţi,de multe ori, anumite limite pe care nu credeți că le puteți trece.Aţi merge însă mai departe? V-aţi gândit vreodată ce-ar fi dacă?...

Eu aşa am procedat atunci când organismul dădea semne deoboseală de la suprasolicitare şi stres. M-am întrebat ce să fac să numai fiu atât de obosită, unde să găsesc produse de calitate şi, maiales, cum aș putea să și câștig un ban. Cum ar fi să descopăr o per-spectivă de dezvoltare personală pe termen lung şi să-mi pot păstrasau îmbunătăţi sănătatea mea şi pe cea a membrilor familiei mele?

Întrebările mele au primit un răspuns. Cu mintea deschisă cătreinformaţii, către nou, am aflat şi eu că am oportunitatea de a măbucura de un alt stil de viată, aici, la mine în ţară. Şi am pornit peacest drum, alături de prieteni şi colegi, alături de familie. Cu efortși încăpățânare, cu muncă şi încredere. Nu este o activitate pe caresă o faci de unul singur, ci una care presupune încredere în ceilalți,comunicare, seriozitate. Ceea ce îți propunem este să te alăturiechipei noastre dacă te consideri o asemenea persoană. Un filosofgerman spunea că sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totuleste nimic. Nouă ne place să credem că îmbinăm utilitatea produ-selor noastre cu plăcerea unui câștig suplimentar pentru familie.

FARMACIA ALOE ȘI POSIBILITATEA UNUI CÂȘTIG îN PLUS

Gheorghe Iepureanu, maistru, Laminorul Brăila

Informații suplimentare puteți afla la:tel. 0733974899

email: ancapopescu07@gmail.com

foto

: ww

w.ra

dugr

ozes

cu.c

om

CONTACT

adresa:str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5,

ap. 6, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

Tipar: Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare

REDACŢIE

Carolina BIGUOlga CHUMAkOVA

Cristian DRILEAIrina ŞIMAN

Dragoş TUDOR (redactor-şef)

MODEL DE VIAŢĂ/ 8 /

CALENDAR RELIGIOS

IULIE 2012

În București, în anul 1928, a luat ființă o conferință deSiderurgie, prin separarea cursului de Metalurgie, caretrata numai partea de extragere și prelucrare a metalelorferoase. Pentru această Conferință de Siderurgie estenumit cel care a fost considerat vârful de generație al pri-mei serii de ingineri de mine si metalurgie a școlii poli-tehnice din București din anul 1922, nimeni altul decâtTraian Negrescu. Acesta a obținut în anul 1927 titlul dedoctor în științe fizice la Sorbona. În 1928, aceastăConferință de Siderurgie s-a transformat în „Metalurgiafierului și mașini metalurgice“, care a devenit în 1933 ca-tedră, iar în 1939 s-a unit cu Catedra de Metalurgie subconducerea conf. dr. ing. Traian Negrescu.

Primul titlu de doctor inginer al școlii politehnice dinBucurești a fost acordat inginerului american WeltonCrook, în anul 1936. Acesta a realizat lucrarea Cercetăriexperimentale asupra construcției mineralogice și acțiuniichimice a zgurilor, conducător științific fiind Traian Ne-grescu. Notorietatea a crescut, așa că în 1940 numărul destudenți din anul I al facultății era de 50.

Peste doar opt ani, odată cu schimbările de după celde-al doilea Război Mondial, secțiile de la facultățile deMine și Metalurgie s-au desființat. În anul 1948 locul lora fost luat de Institutul de Siderurgie de la Timișoara, subdecanatul prof. Gheorghe Vanci.

Un an mai târziu, din necesitatea de a accelera pregă-tirea de ingineri specializați în siderurgie, au fost creați încadrul Institutului Politehnic București, anii de studiu III(62 studenți) și IV (30 studenți), pe lângă facultatea deMecanică (Decan - prof. Ionescu Bujor), aparținând ad-ministrativ de Institutul de Siderurgie Timișoara. Stu-denții au fost selectați din anii respectivi de studii (fărăexamene de diferență) de la facultățile de Mine dinBucurești, Timișoara și Brad și de Chimie Industrială dinBucurești și Iași.

Justificarea înființării acestor ani de studiu la InstitutulPolitehnic București a fost prezența unor specialiști side-rurgi - ingineri cu activitate indelungată în industrie și custudii de specialitate în Germania, Franța, Suedia, în mo-mentul respectiv fiind consilieri ai Ministrului Metalur-giei, pentru pregătirea de specialitate; prezența înInstitutul Politehnic București a unor puternice Catedrede Chimie, Chimie Fizică, Electrotehnică, Mecanică,Rezistența Materialelor, Termotehnică și altele, pentrupregătirea general inginerească. Secțiile cu care afuncționat au fost: Furnale - oțelării - feroaliaje; Turnă-torie; Deformări plastice - tratamente termice.

Respectăm tRecutul constRuim viitoRul

în România

ani De

20022012

10

Ce nu știați despre metalurgie (5)

http://cuvintedefier.weebly.com

OAMENI MUNCIND

În fiecare an, pe 20 iulie, îl sărbătorim pe marele proorocal Vechiului Testament, Sfântul Ilie. El a trăit cu peste 800 deani înainte de nașterea lui Hristos. A fost fiul unui preot carelocuia în cetatea Tesve din Israel. De aici mai este cunoscut șica Ilie Tesviteanul.

Sfântul Ilie este cunoscut ca aducător de ploaie, el fiind celcare a salvat poporul din Israel de la moarte, din cauza secetei.Aprecierea deosebită de care s-a bucurat Sfântul Ilie înaintealui Dumnezeu se vede și din prezenţa sa pe Muntele Taboru-lui, alături de Moise. Aici a avut loc schimbarea la faţă, undeHristos și-a descoperit dumnezeirea.

Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fieîn gura peșterii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (încare a fost răpit la cer). Sfântul Ilie este socotit și protopărin-tele monahismului creștin.

Statisticile existente la nivel național arată că din totalulcelor aproximativ 22 milioane de români, peste 120000 depersoane (cca 0,55%) poartă numele Sfântului Ilie.

- Sunteți tată de băieți. În Banat se spune că la nașterea unuibăiat răsare soarele în casă. La dvs. a fost mult soare…- Da, am patru băieți. Doi sunt gemeni. Totuși, nici unulnu mă urmează în meseria de oțelar. Mi-au preluat doar pa-siunile. - Știm că unul dintre ei are probleme. Sunt părinți care pre-feră să lase copilul cu handicap la un orfelinat. Ce părere avețidespre ei? De ce nu ați procedat așa?- Unul dintre cei doi gemeni are cu handicap de gradul II,cu diagnostic de retard mental. Parinții care preferă să-șiabandoneze copilul sunt iresponsabili, fără frică de Dum-nezeu. Eu am simțit că este copilul meu și că aș fi în staresă-mi dau și viața pentru el.- Cu atâtea griji pe cap, soția este, probabil, casnică.- A lucrat o perioadă la croitorie, după care a ramas, așacum spuneți, casnică. Pentru mult timp, singurul venitadus în casă a fost al meu. Cu sacrificii și chibzuință amreușit, totuși, să cresc copiii. Doi au devenit, între timp,salariați.- Spuneati de pasiunea pentru vânătoare. Pentru mulți paredoar o ciudățenie. Cum le răspundeți?- Pasiunea mea a fost moștenită din tată în fiu. Am fostcrescut cu arme de vânătoare în casă și mi-a intrat în sângeîncă de la o vârstă fragedă. Am avut o perioadă de pregătireîn care am activat ca gonaș, pentru a acumula cunoștințedespre habitatul animalelor. De șase ani sunt membru vâ-nător în cadrul AGVPS Oțelu-Roșu. Obținerea permisuluinecesită atât cunoștinte practice, cât și teoretice, din do-meniul armelor și munițiilor. Sunt necesare și o stare desănătatea fizică și psihică impecabile. - De multe ori asociem vânătoarea cu violenta, cu cruzimea.Uitam că omul a fost, încă de la origini, vânător.- Pentru mine este în primul rând un mod de relaxare, înnatură, alături de Dumnezeu. Acela este locul unde nudoar se vânează, ci se formează o relație de respect întrevânător și vânat. Prin activitatea lui, vânătorul ține sub

control suprapopularea arealului. În zona noastră se potvâna fazani, rațe, iepuri, porci mistreți, vulpi, căpriori, iarcu autorizație specială chiar și cerbi, urși, cocoși de munte. - Aveți amintiri pe care să le depănați la un pahar de vorbă?- Una din pățăniile mari a fost la o vânătoare de mistreți.Era așa de frig, cred că sub -20C, încât am ajuns să mă rogsă nu apară vânatul. Tremuram atât de tare, încât nu măsimțeam în stare să pot ochi vânatul. Şi totuși, când a apă-rut, era atât de mare, încât m-a cuprins brusc o căldură su-fletească, urmată de una trupească. Parcă intrasem bruscîn deșertul Sahara. Este genul de situație în care se vădcalitățile de vânător, prin calmul și răbdarea de a nimeripuncte vitale ale animalului, pentru ca acesta să nu sufere.Când focul de armă a spart liniștea pădurii, mistrețul acăzut ca fulgerat. - Momentele mai grele din viață cum le depășiți?- Cel mai greu a fost când, după o vaccinare, fiul cel mic s-aîmbolnăvit grav și a rămas cu acel handicap. A fost la unpas de moarte. - Pasiunea pentru artă este cea care vă mai liniștește?- Da, se poate spune. Sculptez în lemn, în os, în metal șigravez în sticlă. Din când în când împăiez animalele pe carele vânez. Am urmat Şcoala de Arte Plastice din Oțelu Roșuîn perioada 1979-1982 pentru că am vrut să învăț expri-marea liberă a gândurilor și viselor. Artistii preferați suntMichelangelo, care a fost sculptor, pictor, dar și inventator,precum și Leonardo DaVinci.- Nu v-ați gândit și la copii, pentru o carieră mai apropiatăde domeniul artei?- Ei nu pot urma o școală superioară din pricina lipsei ba-nilor, dar și a incertitudinii legate de cariera pe care arputea-o urma. Apritudini cam au. Cel mare este pasionatde fotografie, mijlociul de vânătoare, sculptură și împăiere,iar unul dintre gemeni pare atras de sportul vizionat la te-levizor.

Carolina Bigu și Dragoș Tudor

Livius Tămășilă lucrează la Oțelu Roșu de 26 ani, ulti-mii 4 ani fiind în sectorul ajustaj. A început aici de tânăr,de la 17 ani, cu semnatura mamei, ca sa poate fi acceptatși pe schimbul de noapte. Este o persoană pozitivă,energică și care încearcă să ia de la viață atât cât poate.

Un vânător artist