1111

Nr. 1, iunie 2018

2222

1 Iunie

Ziua Copilului se sărbătorește, în fiecare an, pe data de 1 iunie. În România copiii așteaptă cu nerăbdare activitățile organizate atât la nivel național, cât și local, de către primării și școli. Această zi este nu doar pentru copii, ci și pentru adulți, care își petrec mai mult timp cu fiii și cu fiicele lor și își amintesc de copilărie. 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilu-lui trebuie să însemne multe bucurii pentru cei mici: baloane colorate, jucării, dulciuri, hăinuțe noi, jocuri şi distracţii în parcuri, prietenii noi, generozitate, dra-goste, inocenţă, puritate, duioşie, pictură, dansuri, plimbări, desene pe asfalt, filme, urări, felicitări. Ziua Copilului a fost menţionată prima dată la Geneva, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor în august 1925, în cadrul căreia 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adop-tat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus „Ziua Copilu-lui”. În alte țări ,,Ziua Copilului” este sărbătorită de două ori pe an, dar în România doar o dată, în ziua de 1 iunie. Copiii din lumea întreagă ar trebui să aibă dreptul să se bucure de ea, pentru că de aceea se numește ,,Ziua Internațională a Copilului”.

Robert Nedelcu

Curba de Cultură, mereu alături de noi .......4

În curtea Școlii Izvoarele ar putea crește o sală de sport..................................................4

Școala Schiulești s-a schimbat la față .........4

Nicolae Iorga la Izvoarele ...........................5

SOS știința ...................................................5

Fun with Stories ..........................................5

Universul cunoașterii prin lectură ...............5

Laureați ai Concursului George Emil Palade ..........................................................6

Mențiune la biologie ...................................6

Locul II și mențiuni la religie ......................6

Curs de karate ..............................................6

Sport ............................................................6

“Ajut oamenii zi de zi, prin munca mea” ....7

Evaluarea Națională, clasa a VI-a, 2018 .....8

“Mai sunt profesori care inspiră”……..….10

Let’s Get Green! ........................................12

Bujorul de munte (Rhododendron) ...........13

Zimbrul, animalul care n-ar fi trebuit să existe......................................................13

Fă cunoștință cu plantele medicinale ........14

Cum ne comportăm la masă? ....................15

Rusaliile sau Pogorârea Sf. Duh ................16

Sfinții Împărați Constantin și Elena ..........16

Constantin Brâncuși...................................17

George Enescu ..........................................17

O poveste înghețată în timp ......................18

O vacanță de basm ....................................18

Prietenii mei zburători ...............................20

Coca și Paco ..............................................20

Le 20 novembre au Canada .......................21

Children’s Day in the USA and the UK ....21

Sub soarele verii ....................................... 22

Top5 ..........................................................22

Gura... humorului ......................................22

Rise Up ......................................................22

3333

Pag. 14

Pag. 4

Pag. 17

Pag. 12

Pag. 16

La mulți ani, dragi copii!

V -ați imaginat vreodată cum ar fi fi lumea fără copii? Fără ochii voștri inocenți, fără jocurile

voastre, fără glasurile voastre ca niște clinchete de clopoței? Ce ne-am face dacă nu ați mai fi voi, dragi copii? Ce rost am mai avea noi, oamenii mari pe pământ? Niciunul! Voi sunteți rostul adulților, speranța noastră într-un viitor mai bun, sensul existenței noastre. Din păcate, fie din lipsă de timp, fie pentru că ni se pare că acesta ar fi un lucru de la sine înțeles, uităm uneori să vă spunem cât de importanți sunteți pentru noi. Voi duceți mai departe tot ce am clădit noi, generația din urmă. Voi dați sens vieții noastre. De aceea vă iubim ca pe un dar neprețuit și facem tot ce este posibil ca să vă oferim tot ce considerăm că e mai bun pentru voi. Numărul acesta al revistei este un cadou. El a fost redactat aproape în totalitate de voi; și temele tot voi le-ați propus. Ne-am jucat la modul serios de-a editarea. Ne-am inițiat în presa scrisă, am creat un colectiv de redacție, ne-am asumat rolurile, ne-am informat folosind diverse surse și am pus totul în pagină. Și uite ce ne-a ieșit: o publicație adevărată, în care găsiți știri din școală, interviuri, modele, povești scrise de voi, articole despre plante și animale ocrotite, jocuri, glume... Toate reflectă universul vostru care, fără îndoială, nu este mic și dar se extinde cu repeziciune. Și pentru că nu mai sunt decât două săptămâni până se termină școala, vă urez să aveți o vacanță plină și fără griji. Nu uitați să râdeți și să vă jucați, pentru că, așa cum nota un mare poet român, înțelepciunea și iubirea voastră e jocul. Vă mulțumesc pentru eforturi, pentru orele petrecute împreună în timpul vostru liber, pentru entuziasmul pe care l-ați manifestat în proiectarea și scrierea materialelor și vă las să vă bucurați, alături de părinți, bunici, colegi și prieteni, de roadele muncii voastre. Lectură plăcută!

Prof. Lucian Micu

Pag. 17

Pag. 20

Pag. 15

Pag. 10

4444

Curba de Cultură, Curba de Cultură, Curba de Cultură, Curba de Cultură, mereu alături de noimereu alături de noimereu alături de noimereu alături de noi

C urba de Cultură este o asociație neguvernamentală de voluntariat care are sediul

în comuna noastră. Aici, într-o clădire situată în satul Izvoarele, în fiecare zi, coordonatorii proiectului, Sorin Berbecaru și Kristina Piskur, lucrează, împreună cu alți voluntari români și din străinătate, la organizarea unor activități antrenante și instructive. Astfel, pe 23 mai, a fost lansat un documentar despre comuna noastră, realizat pe durata unui an, de voluntarii străini și intitulat ,,Discover Izvoarele” (,,Descoperă Izvoarele”), în care se prezintă detaliat viața localnicilor, tradițiile, obiceiurile și diversele activități din gospodăriile acestora. El face parte dintr-un proiect mai amplu, Izvoarele Unveiled..

Proiectul poate fi găsit și online. Pe lângă documentar, o parte dintre voluntari au realizat o monografie care oferă date despre comună, descrieri, hărți și diverse alte detalii preluate de la consătenii noștri precum și 5 cărți poștale cu imagini din comună. O altă activitate, desfășurată pe data de 28 aprilie a.c., a fost ,,Vânătoarea de comori”, organizată de Estelle Lehmann, o voluntară venită din Franța și de alți voluntari străini și români. În acest proiect au fost implicați elevii școlii Gimnaziale Homorâciu, din clasele a 6-a B și a 5-a. Louis Braille a fost tema principală. Pe parcursul activității elevii au reconstituit biografia acestuia din detalii pe care le-au aflat treptat, răspunzând cerințelor ascunse în diverse locuri din circuitul pe care l-au avut de străbătut. De asemena, un curs de dans contemporan se ține la Izvoarele în fiecare miercuri și vineri. Adrianna Michalska, o altă voluntară de la Curba de Cultură, a mai predat astfel de cursuri în Marea Britanie, Ghana etc. Ea a învățat din Brazilia acest tip de coregrafie, care reprezintă o combinație între dans și karate. Recent s-a încheiat cursul de engleză ținut de Héloïse Danna, care a durat un an. La acestă activitate au participat 15 copii, cu vârste între 7 și 14 ani. Pentru informații suplimentare consultați paginile de Facebook și de Instagram Curba de

Cultură.

Daniel Terzea

În curtea În curtea În curtea În curtea ŞŞŞŞcolii Izvoarele ar colii Izvoarele ar colii Izvoarele ar colii Izvoarele ar putea creputea creputea creputea creşşşşte o sală de sportte o sală de sportte o sală de sportte o sală de sport

P rimăria Izvoarele va depune la ..... un proiect care vizează reablitarea și modernizarea integrală a

Școlii Izvoarele. Acesta a fost inițiat de primărie, iar lucrările ar trebui să fie finanțate din fonduri europene, 2% reprezentînd însă bani din din bugetul local, ne-a declarat directorul școlii Traian Săvulescu, Daniel Vlășceanu. Ioana Gherghe

Şcoala Schiuleşti Şcoala Schiuleşti Şcoala Schiuleşti Şcoala Schiuleşti ssss----a schimbat la faţăa schimbat la faţăa schimbat la faţăa schimbat la faţă

R ecent s-a încheiat reabilitarea exteriorului şcolii Schiuleşti. După cum am aflat de la directorul

Daniel Vlăşceanu, lucrările executate de o echipă de 6 muncitori au durat 3 săptămani, costurile fiind de peste 20 000 lei. Ele au constat în repararea zidului, refacerea glafurilor, zugrăvirea cu lavabil, vopsirea sageacului, înlocuirea jgheaburilor, montarea de coborâri noi, mon-tarea de parazăpezi şi placarea scărilor de acces cu gre-sie. În cadrul aceloraşi lucrări a fost îmbrăcată cu gresie şi scara Gradiniţei Schiulesti. Pentru anul următor sunt programate lucrări de reparaţii la Homoraciu, unde ar urma să fie amenajată şi o sală pentru copiii cu cerinţe educative speciale și la Izvoarele (renovarea a două săli de clasă: pregatitoare și clasa a V-a). Conform aceleiaşi surse, lucrările ar trebui să fie gata în luna august.

I.G.

5555

Fun with StoriesFun with StoriesFun with StoriesFun with Stories

S âmbătă, 5 mai a avut loc, la a Școala Traian

Săvulescu - Izvoarele, concursul de limba engleză “Fun With Stories”. Organizată de școala noastră prin dir. adj. Mihaela Dragomir și prof. Lavinia Niculae în colabo-rare cu I. S. J. Prahova, competiția înscrisă în C.A.E.J. se află la a doua ediție. Ea se adresează elevilor din clasele a III-a și a IV-a Anul acesta s-au înscris 64 de copii din Ploiești, Targșorul Vechi, Măneciu Pământeni, Slănic, Teișani, Starchiojd, Izvoarele, Homorâciu și Schiu-lesti. Din școlile noastre, a obținut locul al II-lea ele-vul Mihai Ariciu de la Șc. Schiulești, iar elevele Ana Dinulescu de la Șc. Izvoarele și Nathalie Cristea de la Șc. Homorâciu au primit mențiuni. Premiile sponsorizate de Hocolrom SRL și Tymbark au constat în cărti cu povești in limba engleză, skateboard-uri, rachete de badmington, ruc-sacuri și duciuri, ne-a declarat Mihaela Dragomir, directorul adjunct.

I.G.

Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga Nicolae Iorga la Izvoarelela Izvoarelela Izvoarelela Izvoarele

C o n c u r s u l județean de

istoria românilor Nicolae Iorga, inscris î n C a l e n d a r u l Activităților Educa-tive Județene s-a desfășurat pe 26 mai, la Școala Izvoarele. Organizată de directorul Daniel Vlășceanu, în colaborare cu I.S.J. Pra-hova, manifestarea se află la a doua ediție. Au participat 12 școli. Locul I a fost ocupat de școlile Pănculescu și Gura Vitioarei, locul al II-lea de școlile Henri Mathias Berthelot - Ploiești, Gheorghe

Pănculescu - Văleni Platon Mocanu - Drajna, Traian

Săvulescu - Izvoarele, locul al III-lea de școlile Homorâciu, Gheorghe Pănculescu, Traian Săvulescu și Henri Mathias Berthelot, iar mențiuni au obținut școlile Olteni, Gura Vitioarei, Izvoarele, și Homorâciu. Sponsorul Tymbark a oferit cadouri tuturor participanților.

I.G. SOS ştiinţa!SOS ştiinţa!SOS ştiinţa!SOS ştiinţa!

L a inițiativa prof. Mihaela David, s-a desfășurat, pe data de 12 mai, la Școala Traian Săvulescu, con-

cursul “SOS știința!”, organizat de Școala Izvoarele, în colaborare cu I.S.J. Prahova și înscris în Calendarul Activităților Educative Județene. Au participat 46 elevi din 10 școli: Izvoarele, Homorâciu, Schiulești, Teișani, Romeo Constantinescu -

Văleni, Bărcănești, Aluniș, Drajna, Mihai Eminescu - Ploiești și Gornet. La secțiunea Experimente și amuzamente

științifice s-a clasat pe locul I Școala Platon Mocanu -

Drajna, iar locul al II-lea a fost ocupat de Școala Schiulești (elevii Adriana Iordache și Răzvan Bercu). La secțiunea PowerPoint locul al doilea a fost ocupat de Școala Homorâciu (elevii Adriana Vică și Daniel Ter-zea), iar Școala Izvoarele a obținut mențiune (Paul Șandru, Georgian Onea și Claudiu Cheșculescu). Sponsorii Tymbark și Pătrașcu Nicoleta PFA au oferit tuturor participanților câte un rucsac, dulciuri și sucuri.

I. G

Universul cunoaUniversul cunoaUniversul cunoaUniversul cunoaşşşşterii prin lecturăterii prin lecturăterii prin lecturăterii prin lectură

L a etapa județeană a Olimpiadei Universul

cunoașterii prin lectură, desfășurată la Ploiești, pe data de 24 februarie, școlarii din comuna noastră au obținut rezultate foarte bune. Astfel, dintre elevii Școlii Izvoarele, Gabriela Iordache s-a clasat pe locul I, Celia Gogan—pe locul al treilea, iar Maria Paraschivoiu a obținut mențiune. Elevii Andrei Onea, Andrada Trandafir și Ioana Gherghe de la Școala Homorâciu au fost pe locul al treilea, iar Daniel Terzea de la aceeași școală a primit mențiune.

I. G.

VorbiVorbiVorbiVorbiţţţţi, scriei, scriei, scriei, scrieţţţţi românei românei românei româneşşşşte...te...te...te...

Î n cadrul concursului Vorbiți, scrieți românește! desfășurat la Ploiești, în luna mai, eleva Elena

Marian de la Școala Traian Săvulescu a primit mențiune.

I. G.

6666

Laureați ai Concursului “George Emil Palade”

P e data de 5 mai a avut loc la Colegiul Național Jean Monet din Ploiești etapa județeană a

Concursului Național de Biologie George Emil

Palade. La această competiție au participat și elevi îndrumați de prof. Elena Miclescu, conform căreia aceștia s-au întors acasă cu lauri. Dintre elevii de la Homorâciu, Andrei Onea s-a clasat pe locul al II-lea, Robert Nedelcu pe locul al III-lea, Robert Dumitrescu și Flavius Manole au obținut mențiuni, iar Alexia Arnăutu și Maria Anton au primit premiul special. Distincții au obținut și elevii de la Izvoarele: Petruț Văsi premiul al II-lea, Andreea Radu, Alexandra Marian, Antonia Ciobanu, Alexia Ilie și Sebastian Cornea - premiul special, iar Elena Iordache - mențiune.

Ali Daniel Terzea

Mențiune la biologie

E tapa județeană a Olimpiadei de biologie a avut loc pe 3 martie, la Liceul Jean Monet. La acest

concurs, elevii Daniel Terzea și Adriana Vică au obținut mențiune, ne-a informat prof. Elena Miclescu.

Antonio Răduțu

Lucul II și mențiuni la religie

D upă cum am aflat de la prof. Ionica Anton, în cadrul etapei județene a Olimpiadei Naționale

de Religie, care a avut loc pe data de 3 martie, la Colegiul Tehnic Lazăr Edeleanu, eleva Maria Iordache a obținut locul al II-lea, iar elevele Iarina Ursaru și Adriana Iordache - mențiune.

Flavius Manole

Curs de karate

Î n luna martie a început la Școala Homorâciu un curs de Karate. S-au înscris mulți copii, dar câțiva s

-au retras. Antrenamentele au loc marți între orele 17:30 și 18:30, iar vineri între 16:30 și 17:30. Ele sunt susținute de sensei Karolis.

Flavius Manole

Sport Tetratlon

D upă cum am aflat de la prof. Bogdan Enache, echipa de tetratlon a Școlii Traian Săvulescu,

alcătuită din elevii Damian Ariciu, Daria Ponea, Liviu Pîtiu, Vasilica Vlăsceanu, Ema Nistor, Răzvan Bercu, Adriana Iordache și Emanuel Ciulin, a obținut locul al III-lea la etapa județeană a Olimpiadei Gimnaziilor, desfășurate pe data de 30 martie, la Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești.

Cros

C onform aceleiași surse, echipa Școlii Schiulești, formată din Emanuel Ciulin, Damian Ariciu,

Petruț Mănăilă, Maria Ciomag și Adriana Iordache, a ocupat locul al II-lea, la secțiunea Concurs sportiv din cadrul Concursului Județean “Sport, educație sănătate”, ediția a doua, care a avut loc la Văleni, pe 18 mai.

Prietenii pompierilor

U n echipaj format din elevii Emanuel Ciulin, Răzvan Bercu, Vasilica Vlăsceanu, Adriana

Iordache, Ema Nistor, Maria Ciomag, Ștefania Ciomag, Valentin Rizea, Octavian Cîrstocea și Teodora Terzea a obținut locul al III-lea la etapa județeană a concursului Prietenii pompierilor, care a avut loc pe data de 6 mai, la Palatul Copiilor din Ploiești.

“Cu viața mea apăr viața”

U n echipaj format din elevii Emanuel Ciulin, Răzvan Bercu, Vasilica Vlăsceanu și Adriana

Iordache s-a clasat pe locul al II-lea la concursul “Cu viața mea apăr viața”, care a avut loc pe 24 aprilie, la Colegiul Elie Radu - Ploiești, ne-a mai informat prof. Bogdan Enache.

Grupaj realizat de Cristian Luca

Kovaci Karolis Are 50 de ani și vine din Austria. Este în România de 46 de ani. Are centura neagră cu 1 Dan. Practică de când era mic karatele, mai precis de la 7 ani. Sportul pe care îl predă în școala noastră se numește JITSU

JUKE. A ales să parctice karatele pentru că acest sport impune disciplină și respect.

7777

Reporter: Cum ați ajuns să vă apropiați de

săteni? Ioan Paul Grigore: Fiind izvorean născut, crescut și educat în această comună, apropierea de oamenii care m-au ales cu încredere să le conduc destinele pentru 4 ani cel puțin mi s-a părut un lucru de bun simț și care a venit de la sine, natural și într-un mod sincer, mai ales pentru faptul că foarte mulți îmi sunt fie rude, fie prieteni, fie foști colegi.

R: Ce v-a determinat să deveniți primar? I. P. G.: Am vrut să-mi împlinesc visul. Îmi doresc de la vreo 18 ani acest lucru. Acesta a fost și motivul pentru care am decis să urmez cursurile Facultății de Administrație Publică din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative Europene. Încântat de noțiunile teoretice căpătate în cei 6 ani, am decis să mă întorc acasă după aproape 10 ani pentru a-mi folosi cunoștințele dobândite în slujba cetățenilor comunei mele natale.

R: Ce ați dori să faceți pentru înfrumusețarea

comunei? I. P. G.: Să pun străzile la punct, în primul rând. In plus, tot ce înseamnă centrul comunei trebuie regândit, mai ales că și reminescențele vechiului trotuar au fost distruse, cu ocazia lucrărilor de canalizare. Așadar, vreau să construiesc trotuare noi, gândite altfel decât cele vechi, aranjarea unor parcări, plantarea de vegetație ornamenatală, amenajarea unui mic parc cu un monument triumfal în centru și altele. Avem idei, știm să facem rost de bani, însă toate se fac în timp.

R: Când va fi următoarea festivitate de

sărbătorire a comunei și ce se va face fi atunci? I. P. G.: Ziua Comunei Izvoarele se va serba pe 1 iulie (duminică). În acest an festivitățile se vor desfășura în Parcul de Agrement Schiulesti. Chiar dacă

se cereau bani în plus față de anul trecut, suma alocată rămâne încă modestă și va rămâne așa până-mi voi finaliza prioritățile: infrastuctura tehnico-edilitară și rutieră. Cu toate acestea, va fi o sărbătoare frumoasă, ne vom auzi copiii cântând, se va dansa și va fi, cu siguranță, și un nume mare, de data aceasta.

R: Ce veți face pentru școli? I. P. G.: An de an încercăm să realizăm câte ceva prin școli. Da, în acest moment lucrez la un proiect de aproximativ 1 300 000 € destinat școlii. E vorba de fonduri europene nerambursiabile, P.O.R. (Programul Operational Regional), axa 10.1, oportunitatea pe care o urmăresc de mult timp și pe care sper să o materializez în acest an.

R: Veți mai fi ,,Moș Crăciun” pentru copiii

comunei? I. P. G.: Cât voi fi primar, copiii școlilor din Izvoarele vor primi mereu cadouri de Crăciun, așa cum voi continua și cu programul ,,Primul Ghiozdan”.

R: Cam în cât timp credeți că veți duce la bun

sfârșit ce ați început? I. P. G.: Chiar dacă ritmul în care lucrez e unul bun, zic eu, tot nu voi reuși să realizez ceea ce mi-am propus pentru comună doar într-un mandat. Așa că vreau, cu siguranță, cel puțin al 2-lea mandat sau tot atâtea câte vor fi necesare pentru a face din comuna Izvoarele un model, un reper în zonă.

R: Cum vi se par acțiunile ecologice

organizate de școală? I. P. G.: Voi sprijini întotdeauna activitățile ecologice. Eu sunt responsabil de cât de curată este comuna noastră, de cât de sănătos e mediul înconjurător. Așadar voi mă ajutați pe mine prin astfel de acțiuni.

R: Cum credeți că veți schimba în bine viața

consătenilor dv.? I. P. G.: Eu consider, și sper că este așa, că ajut oamenii zi de zi, prin munca mea, prin lucrările realizate, care - cu siguranță - ne fac viața mai bună.

Interviu realizat de Ioana Gherghe

“Ajut oamenii zi de zi, prin munca mea”

Z ilele trecute a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor puse de noi, în exclusivitate pentru Jurnalul

Izvoarelor, primarul comunei noastre, Ioan Paul Grigore.

Biroul edilului spune mult despre felul său de a fi: este sobru, ordonat, minuțios. Am fost întâmpinați cu un

zâmbet prietenos și a răspuns sincer tuturor întrebărilor, deși nu suntem o revistă cu ecou. Domnul primar acordă

mult credit copiilor, pentru că, la urma urmelor, noi suntem generația de mâine și putem și noi avea un cuvânt de

spus, chiar dacă nu suntem adulți.

8888

C a și în anii t r e c u ț i ,

E v a l u a r e a Națională a ele-vilor din clasa a VI-a a cuprins anul acesta două probe interdisci-plinare: Limbă și comunicare, în cadrul căre ia elevii au fost testați la limba română și la limba engleză și Mate-matică și științe, care a constat în-

tr-un test cu itemi din matematică, fizică și biologie. Ea are drept scop estimarea nivelului de cunoștințe al fiecărui elev în momentul administrării testului pentru preorientarea acestuia în vederea alegerii unității de învățământ pe care o va urma. Proba de limbă și comunicare a avut loc marți, 3 mai, la ora 12.00 și a durat până la ora 13.00, iar cea de matematică și științe s-a desfășurat între aceleași ore, miercuri, 24 mai. După cum am aflat de la prof. Ancuța Dan, pentru buna organizare și desfășurare a acestui examen a lucrat o comisie formată din: președinte (directorul școlii), persoană de contact SSL, administratori de test, supraveghetori și profesori evaluatori. Ea a răspuns de crearea condiţiilor şi resurselor materiale şi umane necesare procesului de preluare şi tipărire a testelor, a asigurat confidenţialitatea lor până în momentul în care acestea au devenit publice, având grijă ca numărul lor să fie egal cu cel al elevilor și a asigurat evaluarea lucrărilor. Probele și corectura au fost supravegheate și înregistrate integral video și audio. Elevii nu au avut voie în sală cu telefoane mobile sau cu alte surse de inspirație.

Testele În cadrul probei de ,,Limbă și comunicare”, Testul 1 a avut ca temă tabăra și activitățile specifice ei, iar în Testul 2 a fost vorba despre muzee și cum și-ar putea copiii lărgi orizontul cultural vizitându-le. Elevii au răspuns unora dintre cerințe în limba română, altora în limba engleză, iar alte cerințe impu-neau răspunsuri în ambele limbi. Acestea urmăreau capacitatea de înțelegere, de interpretare și de argumentare a unor texte la prima vedere. Printre altele, li s-a cerut elevilor să identifice cuvinte din ambele texte pe o temă comună, să for-muleze întrebări în cadrul unui chestionar etc. La proba de ,,Matematică și Științe”, Testul 1 a

fost asemănător cu Testul 2. S-au dat cinci probleme de matematică, cinci de fizică și cinci de biologie.

Cele cinci probleme de matematică au inclus două de geometrie si 3 de algebră. Problemele de fizică au conținut o cerință cu viteză, una cu densitate, iar restul itemi obișnuiți. La biologie au fost două cerințe de botanică și trei de zoologie.

Evaluarea Evaluarea s-a făcut pe baza unor coduri, fiecare indicând modul/gradul de rezolvare. De exemplu: Codul 10 – arată rezolvarea corectă și completă a itemului; Codurile 11, 12 – coduri utilizate pentru rezol-varea parțială a itemului; Codul 70-este codul folosit pentru un răspuns incorect sau un răspuns care evidențiază greșeli tipice/erori în învățare; Codul 79 – este codul care arată un răspuns care nu are legătură cu sarcina de lucru, de tipul "Nu ştiu", "Această întrebare este prea grea", "Nu mai am timp", un semn de întrebare, o cratimă sau orice alt semn care arată că elevul a ajuns până la itemul re-spectiv, precum și un răspuns scris, iar apoi şters sau tăiat, fie că este lizibil sau nu; Codul 99 – este codul care arată lipsa oricărui răspuns sau a unei încercări de răspuns. Elevei Alicia Boca i se pare că Evaluarea Națională a clasei a VI-a a fost foarte simplă. În schimb Ioana Gherghe, Alexia Arnăutu și Maria An-ton ne-au spus că subiectele nu au fost nici pe departe foarte ușoare, mai ales partea de geometrie. Ușoare pentru unii, dificile pentru alții, testele au fost un mod de a ne încerca propriile puteri, de a ne da singuri seama de nivelul de cunoștințe pe care îl avem la disciplinele evaluate.

Evaluarea Națională,

9999

Secvențe din textele date spre analiză la proba de limbă și

comunicare (Testul 1) Cinci beneficii ale taberelor pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor Taberele sunt, de fiecare dată, perioade bogate în trăiri care rămân mult timp în mințile copiilor. Sunt amintiri pe care aceștia le vor povesti cu drag și sunt experiențe din care au o mulțime de lucruri de învățat. Timpul petrecut în compania altor copii și departe de părinții lor îi determină pe cei mici să învețe lucruri noi despre oamenii din jurul lor, dar și despre ei înșiși. Iată câteva motive pentru care taberele sunt mereu o idee bună în ceea ce privește petrecerea timpului în vacanțele școlare:

1. Activitatea fizică Astăzi, din ce în ce mai puțini copii fac sport sau înțeleg beneficiile activității fizice. Ei petrec majoritatea timpului așezați comod, cu ochii în telefon, calculator, televizor și, de multe ori, activitatea lor fizică se rezumă la orele de sport de la școală. În tabere, sportul este una dintre activitățile principale. Copiii își consumă energia jucându-se, practicând diverse sporturi de echipă sau plimbându-se, toate aceste activități fiind oportunități de mișcare. Copiii se regăsesc mereu în mijlocul acțiunii.

........................................................................................ 5. Conectarea cu natura În tabere, copiii au prilejul de a se reconecta cu natura, de a petrece mai mult timp în aer liber, făcând diverse activități. Aceasta este o schimbare față de stilul de viață obișnuit și are un efect benefic în ceea ce privește dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a copiilor.

Prin toate aceste beneficii, precum și prin îmbinarea învățatului cu joaca, taberele se transformă în experiențe care ajută copiii să se dezvolte pe plan personal, să își descopere anumite abilități sau talente și să învețe să se adapteze la anumite situații atunci când sunt departe de părinți. Putem spune astfel că taberele sunt un prim pas spre dobândirea independenței. După http://kidster.ro/5-beneficii-ale-taberelor-pentru-dezvoltarea-sanatoasa-a-copiilor Why Camp is Great for Children If you’ve been to camp, you’re not surprised to hear about the benefits of summer camp. Experiencing life at camp yourself as a child, you know the profound positive effects that still matter to you as an adult, and you also know that you want the same thing for your own kids.

But if you didn’t go to camp as a child, you may not realize just how good the experience is for children. You may not know why so many parents are committed to sending their kids to camp. So while we have talked about most of these before, here is a list of the most important reasons to send your kids to camp. At camp, children: 1. Spend their day being physically active– As children spend so much time these days inside and mostly sitting down, camp provides a wonderful opportunity to move. Running, swimming, jumping, hiking, climbing! ....................................................................................... 5. Make true friends – Camp is the place where kids make their very best friends. Free from the social expectations pressuring them at school, camp encourages kids to relax and make friends easily. All the fun at camp draws everyone together – singing, laughing, talking, playing, doing almost everything together. (adapted from https://www.rockbrookcamp.com/parents/children-camp-great)

Pagini realizate de Flavius Manole

clasa a VI-a, 2018

10101010

Reporter: Ce v-a determinat să alegeți meseria de profesor? Valentin Cârstocea: Am urmat Școala Pedagogică din Buzău, la dorința mamei, care era îndrăgostită de uniformele liceului. Când m-am întors învățător în satul natal, Plăiețu, sat acoperit acum de lacul barajului Măneciu, unde se uneau Teleajenul și Telejenelul, credeam că o să schimb total învățământul. Când mi-am preluat elevii erau în clasa a II-a, nici nu știau literele. I-am făcut zmei! Îmi plăcea aritmetica... Mi-i amintesc și acum: Gogan, Matei... Le dădeam clacule orale de genul 17 x 35. Cu timpul, terminau înaintea mea... I-am lăsat la sfârșitul clasei a III-a, când am urmat cursurile la zi ale facultății. Din păcate, niciunul nu a făcut liceul, dar au urmat școala profesională. Pe atunci erau școli profesionale foarte bune. Trebuia să te duci unde te repartizau, uneori foarte departe de casă, dar de la 14 la 17 ani te țineau cu masă și cazare. După 17 ani, tânărul era pe salariu, nu cheltuia banii părinților. După armată putea să-și întemeieze o familie. R.: În copilărie vă doreați să fiți profesor sau ați dorit o altă profesie? V. Cârstocea: Tata era pădurar, mergeam cu el de la patru ani, cutreierând pădurile. Părinții ne puneau la treabă, dar aveam și timp pentru citit. Îmi amintesc cum seara, târziu, la culcare, tata ne citea din basmele lui Lazăr Șăineanu. Aveam cărți în casă și părinții erau oameni care citeau. Tăticul îi povestea mamei cele citite, iar ea se ducea, după plecarea lui, la carte și citea. El își lua întotdeauna o carte în geantă când pleca la pădure. Fratele meu, Benone (n.r. profesor doctor Benone Cârstocea, președinte al Societății Române de Oftalmologie, decedat în 2011), citea la patru ani calendarul ortodox. Celălalt frate, Florin (n.r. om de afaceri în domeniul turismului, ambarcațiunilor, al eolienelor și în cel imobiliar) era un drăcos care se lua la bătaie cu băieții mari, un zăpăcit. A avut foarte mare ambiție, eu nu am fost așa un ambițios. În facultate și după aceea mă pasionau literatura, filosofia, critica. Aș fi putut face multe, dar m-am făcut profesor și nu-mi pare rău. Nu știu cât de bine am făcut lucrul ăsta...

D omnul profesor Valentin Cârstocea

poate vorbi la nesfârșit, extrem de

articulat, de poetic sau de pragmatic despre

cărți, despre educație, despre foști elevi și

părinți, despre viață, grădină și flori. Te

captivează și îți dă o energie aparte. A fost

profesor de limba franceză, directorul Școlii

Gimnaziale Homorâciu, tată, soț, fiu, frate,

omul de la care înveți mereu ceva și ții minte

toată viața. Cuvintele sale sunt meșteșugite,

uneori colorate, dar pline de miez și de voie

bună.

“Mai sunt profesori care inspiră”

R.: Care sunt cele mai frumoase amintiri din liceu și din facultate? V. Cârstocea: Școala Pedagogică a fost deosebită. Profesori speciali, printre ei, doamna profesor Nistor, de limba română, care era și o femeie foarte frumoasă. Ne punea, bineînțeles, să citim integral lecturile recomandate și ne verifica punându-ne să-i povestim ce am citit. Am făcut limba română chiar cu secretarul lui Mihail Sadoveanu într-o vreme, domnul Tiberiu Bordea (n.r. Passionaria Stoicescu nota: “Tibe- riu T. Bordea povestea atât de frumos, încât adeseori, se lăsa furat de propria-i măiestrie și clopoțelul ne găsea cu lecțiile pe jumătate, căzuți în transă, închipuindu-ne cine știe ce eroi de literatură”). Am urmat Universitatea București, Facultatea de Filologie, română – franceză. O facultate atât de frumoasă! Am trecut de la învățământul cu frecvență redusă la cel de zi, din două motive: a intrat soția mea la facultate, iar eu ce făceam, rămâneam învățător la Păiețu? Iar al doilea era că puteam mult mai mult decât colegii mei, care, de multe ori, spuneau: “Iar a venit ăsta care ia examenul numai cu 9 și 10!” Luam examenele fluierând. Mie mi se părea că sunt choir în țara orbilor. La zi a fost altfel. Am avut noroc de profesori deosebiți: Eugen Simion și Ovid Crohmălniceanu, care erau pro-fesorii noștri, dar care ne erau prieteni, de asemenea au și rămas prietenii noștri de familie. De la ei eu aveam permis special de intrare în Biblioteca Academiei. Nu oricine avea acces la manuscrisele lui Eminescu, la poeziile lui Radu Gyr, la cele mai bune scrieri ale lui Mircea Eliade, cele scrise până-n ‘40. Cunoșteam toate librăriile și anticariatele Bucureștiului, unde stăteam ore în șir, până găseam o terfeloagă. R.: Dacă ar fi să numiți un elev special din punctul dvs. de vedere, care ar fi acela? V. Cârstocea: Îmi vin în minte foarte mulți elevi buni: Luigi, Rovinel, Tavi (mare fotbalist ăsta!). Mi-au rămas toți în suflet. Marcel Ganea, care a devenit impiegat la Ploiești Sud - nu exista sport pe care să nu

11111111

îl execute cu o ușurință nemaipomenită. Și el și colega lui, Cristina Alexe, intrau în casa mea când voiau. Intrau în casă și citeau. Cu foarte mulți dintre ei am rămas prieten. E o bucurie imensă când sunt în curte, iar ei se opresc și mă salută. R.: Dar v-au fost eleve și fiicele dvs. ... V. Cârstocea: Fetele mele... Mi-e drag de ele de nu-ți închipui! Cea mare, Ioana Cîrstocea, cercetător CNRS (n.r. Centrul Național Francez de Cercetări Științifice, Paris - cel mai important institut de cercetare din Europa), în domeniul științelor sociale și politice, conduce teze de doctorat și are nenumărate studii publicate în domeniu. Cea mică, Sînziana Cârstocea, doctor în Științe Sociale și Politice la Université libre de Bruxelles. Îmi amintesc, când era mică și-i eram profesor, aveam luni dimineața prima oră la clasa ei. O priveam dormind, eu plecam la școală și de multe ori nu o trezeam, era așa micuță și firavă! Chiar dacă amândouă sunt ceea ce sunt acum, au rămas modeste. Din sumedenia de flori din grădină care îmi înfloresc de primăvara devreme până toamna târziu, inul cu floare albastră e preferatul Sînzianei (seamănă cu ochii ei!), iar crăițele, preferatele Oanei. Când ne vizitează amândouă mi-aduc cărți din autorii mei favoriți: Michel Foucault, căruia i-am citit toată opera, la fel și pe cea a lui Albert Camus, dar și multe alte cărți bune de literatură franceză. R.: Ce ați citit în ultima vreme? V. Cârstocea: Citesc săptămânal Dilema

Veche (e bătălie cu soția mea, cine să o citească primul!) și Formula AS, revista preferată a soției. Eu citesc îndeosebi comentariile politice, e o fată deșteaptă acolo! Îmi place să citesc, dar și să recitesc.

N-a existat rând din Camil Petrescu pe care să nu-l parcurg. Descoperirea lui, în tinerețea mea, a fost, pot spune, o cumplită pasiune. Am citit, de asemenea, tot ce a scris Marin Preda, de unii contestate anumite scrieri. Contemporan cu el, cu Fănuș Neagu, Nichita Stănescu, pe care i-am și cunoscut personal. R.: Ce schimbări în învățământul românesc credeți că ar duce la progresul și revoluționarea sistemului? V. Cârstocea: Din 1990 și până acum s-au succedat, dacă nu mă înșel, 16 - 18 miniștri ai învățământului, care fiecare a schimbat câte ceva. Profesorii sunt sufocați de documente a căror completare nu asigură, neapărat, o instruire suplimentară a cadrelor didactice. Eu nu am intrat niciodată la clasă nepregătit. Din manualele noi, l-am ales pe cel al Editurii Humanitas, un manual mai pretențios, după cum spuneau unii, dar visam textele acelea pe care urma să le discut cu elevii, căci le citeam de nenumărate ori, pentru a le cunoaște toate profunzimile. Eu cred că educația are nevoie de altceva. Ar fi nevoie de continuitate, de stabilitate. Să se deprindă și copiii noștri cu anumite regului, care să fie însușite temeinic. Nu numai copiii trebuie să se obișnuiască cu ele, ci și părinții lor și profesorii. În educație există o poveste despre rugină și rutină. E păcat să fii ruginit, dar fără rutină nu se poate. Ca profesor înveți o viață și tot mai ai de învățat. Și-ar mai fi ceva: tu, în fața ta, să fii mulțumit de tine însuți. Și da, mai sunt profesori care inspiră!

Simina Lupu

12121212

L et’s Get Green a fost o competitie care s-a desfășurat în 520 de școli din România (câte 10

din fiecare județ, restul din municipiul București), cu scopul responsabilizării față de mediul înconjurator a elevilor, părinților și cadrelor didactice. Conform prof. Elena Miclescu, concursul a fost organizat de Asociația Viitorul în zori - Let’s do it

Romania în parteneriat cu Kaufland Romania și cu alți susținători. A început în octombrie 2017 și s-a terminat în iunie 2018. Au fost implicați elevi, părinți, profesori din școlile Izvoarele și Homorâciu. Proiectul a a contribuit la educarea tinerilor pentru ecologizare, pentru reciclarea deșeurilor și pentru activitățile de voluntariat. După cum ne-au informat prof. Elena Miclescu şi prof. Ancuța Dan, în cadrul lui au existat mai multe activități. Pentru fiecare dintre ele au fost încărcate documente justificative pe platforma concursului (formulare de participare cu semnături, fotografii etc.), acestea urmând a fi punctate. Prima activitate a vizat formarea ecoprofesorilor. Aceasta a avut loc la Ploiești, unde au participat coordonatorii proiectului: Elena Miclescu, Ionica Anton, Ancuța Dan și Lucian Micu. Alături de aceştia s-au implicat în diverse activităţi directorul Daniel Vlăşceanu şi directorul adjunct Mihaela Dragomir, profesorii Alina Tăbăraş, Mihaela Popa, Mihaela Albu, Elena Podulmeac, Clara Dragomir-Butoi, Elizaveta Miercioiu, Marieta Dan, Maria Mîinea, Liliana Panait, Simona Pescaru, Raluca Dumitru, Lavinia Neculae, Luminiţa Dănilă, Alin Paraschivoiu. Următoarea activitate a urmărit formarea și informarea elevilor și a părinților acestora. Ea a

constat în prezentarea proiectului și proiectarea unor materiale legate de importanța reciclării deșeurilor. Au fost formați toți cei 403 elevi, iar părinții în proporție de 60%. Celelalte activități au fost, de fapt, cele de implicare ecologică. La activitatea de ecologizare au participat aprox. 300 de elevi. Arealele curățate de deșeuri au fost valea Teleajenului, în zonele Izvoarele-Homorâciu și centrul satului Homorâciu. Au fost strânși aproximativ 100 saci cu deșeuri. Organizatorii au trimis saci menajeri și mănuși, iar pentru ridicarea sacilor am fost sprijiniți de autoritatea locală. Activitățile de amenajare a unor spații au constat în plantarea a cca 100 de puieți în zona Schiulești și plantarea unor flori în curtea școlii Homorâciu și în parcul Izvoarele. Au participat peste 320 de elevi. În cadrul activităților creative elevilor le-au fost proiectate filme tematice, iar cei de la învățământul primar au confecționat diferite obiecte din materiale reciclabile. În activitatea de colectare a deșeurilor s-au implicat aproape toți elevii și părinții. Astfel cantitatea de deseuri strânsă la nivelul celor două școli a fost destul de mare: 1100kg deşeuri echipamente electronice şi electrice, 2100 kg maculatură, 550 kg sticlă, 450 kg plastic, 60 kg doze de aluminiu și 15 kg baterii uzate. Deșeurile electronice au fost colectate cu ajutorul unui tractor pus la dispoziție de Primăria Izvoarele. “Au existat și dificultăți, fapt care a dus la neacordarea unor puncte: nu au putut fi formați toți părinții, au lipsit unele date și semnături de pe numeroasele formulare ce au trebuit completate; acestea au determinat invalidarea unor activități, dar, în mare, rezultatul arată multă implicare din partea elevilor, părinților, profesorilor. De fapt, dincolo de partea materială ce ar fi putut fi câștigată, este vorba despre conștientizare, implicare, voluntariat, despre noi, parte a acestei comunități”, ne-a mărturisit prof Ancuţa Dan. Școlile Traian Săvulescu - Izvoarele și Gimnazială Homorâciu s-au clasat la nivel național pe locul 44 cu 109 puncte și pe locul al II-lea la nivel județean.

Antonio Răduțu

Let’s Get Green!

13131313

Bujorul de munte (Rhododendron)

B ujorul de munte este una din cele mai rare plante montane. Originar din zona Balcanilor, în

România se întâlnește în Carpați (în special pe Mun-tele Roşu, a cărui denumire vine tocmai de la această plantă), la altitudini înalte, în tufe dese cu înălțimea de 20-25 cm. Bujorul de munte mai este numit și smirdar sau cocozar și face parte din genul botanic Rhododen-dron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine mare și se extind din Hi-malaya, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei. Smirdarul este un arbust care poate creşte până la 50 cm, cu ramuri lungi, ramificate. Cele tinere, frun-zele, caliciul şi fructele sunt acoperite cu solzi ruginii. Florile mari sunt aşezate sub formă de umbrelă. Corola are formă de pâlnie roşie-purpurie, roz, mai rar aproape albă. Fructul este o capsulă. Înfloreşte din iunie până în august. Adesea formează tufărişuri în-tinse, în locuri stâncoase, alpine. Planta crește foarte greu. Tufele de pe creste au vârste de 30-40 de ani, timp în care abia ating înălțimea maximă. Smirdarul este peren şi își păstrează frunzele verzi tot timpul anului. Planta este delicată și are nevoie de o sumă de condiții pentru a se dezvolta: lumină dimineața, umiditate, sol bogat și altitudine. În prezent bujorul de munte este una din plantele aflate pe cale de dispariție și este protejat de lege. Culegrea, ruperea sau deteriorarea tufelor se pedepsește cu amendă.

(După www.montaniarzi.ro)

Antonio Răduțu

Zimbrul, animalul care n-ar fi trebuit

să existe

Z imbrul este cel mai mare dintre animalele Europei. Are o înălțime de doi metri, o lungime

de trei metri și o greutate de o tonă. Povestea lui începe acum 120.000 de ani, cu o iubire interzisă. Cercetătorii arată că este rezultatul hibridizării între bour și o specie dispărută de bizon. Se întâmplă extrem de rar ca o specie să apară în acest mod. Miracolele pentru zimbru continuă. În primul război mondial 600 de zimbri au fost uciși. Acest masacru a continuat până în 1927, când ultimul zimbru sălbatic a fost sacrificat. În zilele noastre, populațiile de zimbri s-au refăcut. Există peste 6000 de zimbri în lume. Însă nu toate au supraviețuit. Două din cele trei subspecii de zimbri nu au supraviețuit. Ultimul zimbru carpatin a fost împușcat în 1852, în Maramureș. Ultimul exemplar caucazian a fost omorât în 1927, acesta fiind ultimul zimbru sălbatic, însă, un alt zimbru din aceeași subspecie, Kaukasus, și-a înscris numele în cartea de pedigree a zimbrilor, descendenții săi, care sunt în parte și dintr-o altă subspecie, care încă trăiește și astăzi. Zimbrul este un animal miraculos, trebuie să-l protejăm, nu să-l distrugem!

Andrei Onea

14141414

Î cepând cu acest număr ne propunem să vă prezentăm

cele mai cunoscute plante medicinale, precum și

virtuțile lor curative. Sperăm să vă fie utile, iar peste

cîteva numere să aveți un fel de dicționar în foileton al

acestor medicamente dăruite de natură.

Afinul Vaccinium myrtillus (Fam. Ericaceae)

A finul este o plantă alimentară și medicinală, un arbust foarte ramificat, care poate crește până la

50 cm. Are flori roz deschis și fructe bace de culoare vineție. Perioada de înflorire este mai – iunie. Crește mai ales în regiunea montană și subalpină formând pâlcuri dese prin păduri (mai ales de molid), prin zone despădurite și prin pășuni alpine. De la el se folosesc fructele (afinele) și frunzele. Din frunze se prepară un ceai care se recomandă celor ce suferă de diabet, având proprietatea de a scădea zahărul din sânge, acțiune care se datorează mirtilinei, numită și insulină vegetală. Fructele sunt bogate în tanini (substanțe organice de origine vegetală cu mai multe întrebuințări, inclusiv în medicină), pectine (compuși organici care se găsesc în țesuturile celulelor vegetale și care, prin amestecare cu apă și prin fierbere, capătă forma unei gelatine, fiind folosiți în industria alimentară, farmaceutică), mirtilină, acizi organici, provitamina A și vitamina C. Din fructe se prepară un ceai antiseptic în infecțiile intestinale, în gastroenterite și în ameliorarea proceselor de fermentație. Consumate în stare proaspătă, afinele reglează scaunele, opresc fermentațiile intestinale, ajută la eliminarea gazelor, ameliorează inflamațiile hemoroidale și restabilesc pofta de mâncare. (Surse: C. Constantinescu - Plantele medicinale în

apărarea sănătății, Buc., 1979, DEX online)

Fă cunoștinţă

cu plantele medicinale!

ELASAN IZVOARELE , MALU VÂNĂT

Roinița Melissa

officinalis (Fam. Labiatae)

R oinița este o plantă medicinală folosită încă din cele mai vechi timpuri pentru proprietățile sale

calmante și sedative. În plus, este una dintre plantele iubite de insecte, mai ales de albine. Roinița face parte din familia Lamiaceae, familie care include menta, busuiocul, salvia și lavanda. În popor mai este cunoscută și cu numele de iarba albinelor, lămâiță, tămâiță sau poalele Sfintei Marii. Planta are miros de lămâie, datorită unui ulei volatil care se găsește în frunze. Pe lângă ulei, frunzele mai conțin tanin. Sub formă de ceai, frunzele înlătură gazele din stomac, calmează spasmele stomacale și intestinale, care provoacă colici , calmează stările nervoase, combat diareea, măresc secreția biliară etc. Ceaiul de roiniță tonifică stomacul și înlesnește digestia. Planta se întrebuințează și extern, sub formă de băi, care ajută la vindecarea rănilor, având proprietăți cicatrizante și antiseptice. Efectul este și mai puternic, dacă se combină planta cu arnică, muguri de plop și cimbrișor. În unele țări este folosită ca salată sau ca aromatizant, în sosuri și la prepararea lichiorurilor.

(După: C. Constantinescu - Plantele medicinale în

apărarea sănătății, Buc., 1979)

Pagină realizată de Robert Nedelcu

15151515

fără să-l ridicăm prea mult în aer şi, mai ales, fără să gesticulăm cu el.

12 Lingura se ţine ca un creion, între degetul mare şi cel arătător, şi o dirijăm cu ajutorul celui mijlociu şi al încheieturii mâinii.

13 Cuţitul se ţine între degetul mare şi cel mijlociu, iar arătătorul se sprijină pe spatele mânerului. În niciun caz, nu se pune arătătorul pe spatele lamei. Brânza nu se mănâncă folosind cuţitul.

14 Când folosim furculiţa, o întoarcem cu dinţii în jos, pentru a o putea înfige în bucata pe care o ducem la gură. Brânza se mănâncă cu furculiţa, nu cu cuţitul.

15 Dacă un tacâm ne scapă pe jos, cerem altul. Nu-l ştergem sau suflăm în el spunând: "Nu-i nimic!".

16 Când bem, păstrăm tacâmul în farfurie: furculiţa la stânga, cu dinţii în sus şi cuţitul la dreapta, cu lama sub curbura furculiţei. Dacă farfuria e goală şi punem tacâmurile încrucişate, e semn că dorim să mai fim serviţi din felul respectiv.

17 La masă trebuie evitate zgomote ca: plescăit, sorbit, ciocnitul tacâmurilor, oftaturi. Îndepărtarea resturilor rămase între dinţi se face la baie.

18 La începutul mesei, punem şervetul pe genunchi, fără a-l desfăşura în totalitate. Ne servim de el cu discreţie, tamponându-ne gura. Este absolut interzis să-l înnodăm în jurul gâtului sau să-l fixăm în decolteu sau în gulerul cămăşii. La sfârşitul mesei, şervetul se aşază lângă farfurie, fără a-l împături ca la început.

(După https://multumescterog.wordpress.com)

Daniel Terzea

Cum ne comportăm la masă ?

E xistă o mulțime de reguli pe care trebuie să le

respectăm la masă, dar unele dintre ele sunt

elementare. După ce m-am informat în legătură cu

acest subiect mi-am dat seama că, pentru a fi cu

adevărat civilizați, atât copiii, cât și părinții trebuie să

respecte ,,bunele maniere”.

1 Mare atenție la postură. Oamenii se pot simți incomod dacă observă pe cineva care iși petrece întreaga seară cu ochii în farfurie, cu umerii cocoșați sau cu coatele intinse. Toate acestea pot da senzația de disconfort sau că persoana respectivă este interesată doar de mâncare. Așadar, nu uita să ții spatele drept, mâinile pe masă și capul la nivelul ochilor celorlalte persoane.

2 Nu începe să mănânci înaintea gazdei.

3 Respectă spațiul fiecaruia de la masă și nu iți duce cuțitul sau furculița în spațiul lor personal. În plus, este foarte ciudat ca tu să folosești o lingură în timp ce toți ceilalți utilizează o furculiță.

4 Atunci cand mănânci, păstrează tacâmurile aproape de linia gurii. Nu mișca mâinile în lateral.

5 Nu vorbi cu gura plină. Nu doar că este neplăcut, însă te poți îneca, dacă nu ești atent.

6 Chiar dacă îți place foarte mult mâncarea, nu plescăi. Este destul de enervant.

7 Mănâncă într-un ritm constant. O masă nu ar trebui să fie o cursă. În plus, consumul mai lent al mâncării este mai bun pentru sănătate.

8 În cazul în care bei ceai sau cafea, nu folosi lingura pentru a soarbe băutura. Aceasta este doar pentru a amesteca zahărul.

9 Dacă scaunul e prea departe de masă, e inerent să ne pătăm, oricât de atenţi am fi. Trebuie să ne aşezăm în aşa fel încât capul să fie aplecat puţin deasupra marginii mesei. În măsura posibilului, partea de sus a corpului nu trebuie să se mişte când ducem ceva la gură, se apleacă numai capul. Atenţie la coate! Trebuie să stea pe lângă corp.

10 Lingura şi cuţitul sunt ţinute întotdeauna în mâna dreaptă. Nu există nicio excepţie de la această regulă.

11 Furculiţa este ţinută în mâna stângă când utilizam cuţitul în acelaşi timp cu ea. O vom trece în dreapta când terminăm de tăiat câte o bucată de friptură, de pildă. La sfârşitul unui fel de mâncare, în farfuria care trebuie luată punem cuţitul şi furculiţa cu dinţii în jos. În timp ce mâncăm, ţinem tacâmul deasupra farfuriei,

18 reguli pe care trebuie să le respectăm

16161616

Rusaliile Rusaliile Rusaliile Rusaliile sau Pogorârea sau Pogorârea sau Pogorârea sau Pogorârea Sfântului DuhSfântului DuhSfântului DuhSfântului Duh

R usaliile sau Pogorârea Sf. Duh este o sărbătoare la fel de importantă ca Învierea Domnului pentru

biserica creştin – ortodoxă . Praznic împărătesc are două zile de cinstire, în fiecare an, la cincizeci de zile după Înviere, anul acesta fiind sărbătorită pe 27 şi 28 mai . La această sărbatoare cea de a treia Persoană a Sfintei Treimi, Sfântul Duh, îşi începe activitatea în lume. Sfinţii Apostoli se încuiaseră într-o casă din Ieru-salim ăi aşteptau pe Mângâietorul promis lor de către Mântuitorul Iisus Hristos în ziua Înălţării Sale la ceruri. Deodată un vuiet puternic se aude în Ierusalim şi se opreşte deasupra casei unde erau ucenicii Domnului. Pogorârea Sf. Duh peste Apostoli în forma unor limbi de foc le dă acestora posibilitatea să vorbească într-o singură limbă înţeleasă de toţi oamenii, bărbaţi. Acest lucru s-a întâmplat în urma predicii ţinută de către Apostolul Petru. În această zi a luat fiinţă Biserica fiind botezaţi 3000 de bărbaţi, în afară de femei şi copii. care se aflau la hramul de laIerusalim.

Pagină realizată de Maria Anton Sfintii Împarati Sfintii Împarati Sfintii Împarati Sfintii Împarati Constantin si Elena Constantin si Elena Constantin si Elena Constantin si Elena

D upă sute de ani de suferinţe pentru Biserica creştină, aceasta s-a putut bucura de zile cu pace

sub domnia împăratului Constantin, fiul împăratului Con-stantin Chlor şi al împărătesei Elena. Îndemnat de mama sa, Constantin a oprit persecuţiile asupra creştinilor în imperiul său . Dorind să realizeze acest lucru, el duce o luptă cu Maxenţiu, persecutor aprig. Deşi oastea lui Con-stantin era inferioară ca număr faţă de cea a lui Maxen-ţiu, acesta învinge cu ajutor divin. Dumnezeu I se arată lui Constantin şi îi spune că dacă va pune semnul Sf. Cruci pe steaguri şi scuturi va ieși învingător. În anul 313, Constantin emite Edictul de la Milan prin care pune capăt persecuţiilor. Tot prin acest act, el acordă o serie de facilităţi creştinilor. Printre acestea: repunerea creştinilor în drepturi; redarea averilor confis-cate; alocarea unor sume pentru ridicarea de biserici; ti-părirea de cărţi bisericeşti. Constantin a acordat sprijin material şi moral creştinismului. A construit o nouă capitală, Constantinopol, fără edificii păgâne; a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325); a generalizat ziua de dumincă, ca zi de repaus în tot imperiul, în anul 321. Împărăteasa Elena şi-a cheltuit întreaga avere pentru ajutorarea celor necăjiţi şi neajutoraţi şi pentru înălţarea unor lăcaşuri sfinte în Ţara Sfântă, unde s-a aşezat cu locuinţa. De asemenea, a fost preocupată de aflarea Sf. Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul. Pentru benefi-ciile aduse creştinilor, Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena au fost declaraţi sfinţi, fiind numiţi ,,cei întocmai cu Apostolii” şi ,,părinţi ai creştinătăţii”. Ei sunt sărbătoriţi în fiecare an, la 21 mai.

17171717

Constantin BrancusiConstantin BrancusiConstantin BrancusiConstantin Brancusi

C onstantin Brâncuşi (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) a fost cel mai important sculptor român.

Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă şi de ani lungi de ucenicie. În acest timp, pe când era în Craiova, a construit o vioară din materiale găsite într-o prăvălie. În 1902 a absolvit Școala de bele-arte de la București. Pleacă apoi în Franța pe jos parcurgând mai multe țări europene. În 1905 este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris. La începutul carierei, operele sale erau reprezentări clasice ale ființei umane. Treptat arta lui a evoluat însă către o stilizare a formelor. Limbajul său plastic conduce către formele esențiale, unele sculpturi — multe dintre ele inspirate din arta populară românească — fiind aproape geometrie pură, autorul renunțând la preponderența imitației naturii. Prietenii săi l-au descris ca fiind un om care se pricepea să facă orice cu propriile sale mâini, o combinație între un primitiv și un alt om, extrem de rafinat. Un om al pământului care avea geniu. Prin opera sa Brâncuși a reînnoit limbajul sculpturii contemporane. Operele sale profund originale includ: Bustul lui Vitellius, Capul lui Laocoon, Studiu, Ecorseu, Carol Davilla, Domnișoara Pogany, Masa Tăcerii, Coloana Infinitului. În 1957 Brâncuși se spovedește și mărturisește arhiepiscopului Teofil că moare cu inima tristă, pentru că nu se putea întoarce în țara lui.

George George George George EnescuEnescuEnescuEnescu

G eorge Enescu a fost un

compozitor, pianist, dirijor, violonist și pedagog român. S-a născut la 19 august 1881 în satul Liveni-Vârnav, în județul Botoșani. Părinții îl alintau „Jurjac”A fost al optulea copil al familiei și primul care nu a murit în copilărie. Încă de mic a avut o înclinație extraordinară că-tre muzică. A început să cânte la vioară la vârsta de patru ani și la 5 ani a apărut în primul său concert și a început studii de compoziție. Între anii 1888 și 1894 a studiat la Conservatorul de la Viena. La vârsta de 12 ani, interpreta piese de Jo-hannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy în concertele sale. Între 1895 și 1899, își continuă studiile la con-servatorul de la Paris, făcându-și debutul în calitate de compozitor pe 6 februarie 1898 cu Suita simfonică Po-ema Română. La începutul anilor 1900 și-a compus cele mai cunoscute compoziții: Rapsodiile Române (1901-1902), Suita Nr.1 pentru orchestră (1903), Simfonie (1905) și Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908). A continuat să compună în timpul Primului răz-boi mondial, una dintre compoziții fiind Suita pentru orchestră Nr.2. Între 1921 și 1931 a muncit la opera Oedip. Pre-miera a avut loc în Paris, pe 13 martie 1936. În Al doilea război mondial (noiembrie 1939) a

donat 100 000 de lei pentru apărarea țării. Odată instaurată dictatura comunistă s-a exilat la Paris, unde s-a stins din viață în noaptea de 3 spre 4 mai 1955. A fost înmormântat in cimitirul Pére-Lachaise. Cea mai prestigioasă manifestare muzicală din România, un festival de muzică clasică, îi poartă nu-mele.

(După https://ro.wikipedia.org)

Pagină realizată de Andrei Onea

18181818

E ra un viscol puternic cel care se abătuse asupra echipelor de săpat din Siberia. Bătea,

bătea și tot bătea, acoperind totul sub un strat de zăpadă, inclusiv cea mai recentă descoperire. Trecuseră câteva săptămâni în care echipa se străduia să redescopere ceea ce a fost îngropat în zăpadă: - Repede! Vine elicopterul! Acoperiți tot! Elicopterul aterizase doar pentru o clipită, în care coborâseră doi oameni: paleontologul care a început săpăturile și studentul său, uimit de împrejurări. Locul în care se afla echipa era împrejmuit de un lanț muntos foarte înalt. Zăpada albă și cristalină dădea locului un aspect fermecător. Grămezile de zăpadă păreau pufoase, puțina iarbă care supravietuia contrasta spectaculos cu albul nămeților. - Ați găsit oase aici? Întrebă studentul, uimit. - Am găsit mai mult decăt oase. Răspunse paleontologul intrând în cortul cel mai mare. - Este un mamut perfect prezervat! Studentul era și mai uimit. - Iar aici avem dinți de urși de peșteră și lei de peșteră. Mamuți, urși și lei; toți au fost aici. - Am găsit încă unul! spuse cineva. Câțiva muncitori intrară în cort cu un pui de mamut perfect conservat. Singura problemă era că fusese mâncat pe jumătate.

Î fiecare vacanță de vară, Scufița-Roșie se duce la bunica sa, Albă-ca-Zăpada.

Îi place acolo, deoarece îl are pe tovarășul ei, Pinocchio, un puști năzdrăvan cu părul negru ca abano-sul și cu nasul de un cot. Nu doar aceasta o atrage acolo. Pădurile dimprejur o fascinează. Bunica sa caută în fie-care zi rețete pe internet, dându-i fetiței oportunitatea de a fi liberă. Lipsind cu orele de acasă, Scufița iși face de cap cutreierând pădurea. Dis-de-dimineață, pleacă împreună cu Pinoc-chio în căutare de aventuri: - Ce vom face astăzi? întrebă păpușa. - Astăzi ne vom petrece ziua vizitând “Tărâmul Oamenilor “. - Tărâmul Oamenilor? Ai înnebunit? Cum, mă

O poveste O poveste O poveste O poveste îngheîngheîngheîngheţţţţată ată ată ată în timpîn timpîn timpîn timp

O vacanO vacanO vacanO vacanţţţţă de basmă de basmă de basmă de basm

Ce se întâmplase în acest loc acum cincizeci de mii de ani? O turmă de mamuți migra spre un loc mai cald. Matriarha turmei era ca o bunică pentru toți mamuții. Bătrâna, blândă și cu multa experiență, făcuse acest drum de multe ori. Pașii mamuților treziseră doi prădatori, un urs de peșteră, care ieșise și atacase un pui care se îndepărtase de turmă și un leu de peșteră care aștepta răbdător. Ursul doborâse puiul de mamut. Leul ieșise din peșteră, provocând ursul pentru hrana sa. Înainte ca lupta să se termine, mama puiului de mamut îi atacase. Oare a fost doborâtă sau a reușit să-și țină oponenții departe? Tot ce se știe este că în timpul luptei, s-a produs o avalanșă, imortalizând acel moment din preistorie. Dacă mama bună care își proteja puiul chiar și după moarte ar fi făcut altceva, nu ar fi fost descoperită după cincizeci de mii de ani. Dacă chiar așa s-a întâmplat, nu vom ști niciodată. Aceasta este provocarea descoperirilor preistorice: încercarea de a pune piesele împreună, neștiind precis dacă am avut dreptate sau nu.

Andrei Onea

rog, ai vrea să ajungem acolo? Ne trebuie bani. Harry Potter nu dă mături pe datorie și astfel ne va lua zile întregi să ajungem pe jos. - Un fleac. Ieri, când am ajuns acasă, l-am vă-zut pe Motanul-Încălțat cum îi aducea corespondența bunicii. Sigur i-a adus și pensia. - Și ce propui? Că nu prea înțeleg unde bați … - Păi am putea să “împrumutăm“ bani de la ea. - Du-te și cere-i, căci eu rămân aici. Scufița ajunse cât de repede putu acasă, intră tiptil și se duse la locul unde bunica iși ținea economiile. Luă de acolo ce găsi, iar apoi se furișă ca și când nimic

19191919

nu s-ar fi întâmplat, spre locul de unde venise. Când ajunse acolo îl anunță pe amicul ei că a luat banii, iar apoi plecară spre cocioaba prăfuită din mijlocul pă-durii, de unde trebuiau să ia mătura . Harry Potter îi văzu și îi întrebă: - Ce vânt vă aduce pe aici, picilor? - Pe cine faci tu pici, măi fulgerel? spuse Scufița cu atâți nervi, încât era să-l ia la bătaie. - Scufițo! Gura mică! Pe urmă nu ne mai dă nimic! spuse Pinocchio printre dinți. - Daca ați venit să cumpărați ceva, sunteți bine veniți. Poftiți, poftiți! Cu ce vă pot ajuta? - O mătură, spuse Pinocchio. - De închiriat și cea mai ieftină! țipă Scufița. - Cu mare drag! Dar unde vreți să plecați? - Pe “Tărâmul Oamenilor “. - Nu puteți să treceți granița fără permis de zbor și fără pașaport. - Nu contează! Tu dă matura și ne-om gândi noi până acolo ce să facem, zise Scufița. - Cum vreți … Scufița dădu banii pe mătură și ple-cară. Grănicierul le ieși în cale: - Stop! Pașaportul și permisul de zbor la vedere! - Le-am uitat acasă, spuse Scufița în timp ce scoase din buzunar restul banilor. Nu ați vrea să primiți un bonus la salariu și să ne lăsați să trecem ? Zise asta în timp ce ii puse banii în bu-zunarul vestei. - Domnișoară, dacă încercați să mă mituiți, faceți cale întoarsă! Nu vă merge cu mine. - Un moment, domnule! spuse Scufița. S-au întors cu spatele și au început să șușotească: - Cu ce vrei să-l plătești de la mine? Am doar scame și trei gume-n bu-zunar, zise Pinocchio. - Dă-le aici și taci! spuse fetița, apoi se în-toarse spre grănicer și îi arătă guma. - Deci putem face un compromis? - Nu! Încetează, fetițo, căci sunt nevoit s-o chem pe Zâna-cea-Bună. - N-ai îndrăzni! spuse Pinocchio. - Așa crezi tu! Atunci grănicerul scoase un clopoțel, sună și, ca prin minune, apăru o doamnă elegant învăluită în-tr-un praf roz. - Ce treabă ai cu mine, Tom? Eram la spa și tocmai mi-ai întrerupt tratamentul cu alge, spuse doamna misterioasă cu fața plină de o mâzgă verde. - Mama?! Iți e cumva rău de ești așa verde la față? - Nu, prostuțo! Este masca mea naturală, din alge și săruri minerale, trebuie să mă mențin tânără. - Du-te la salon și continuă-ți tratamentul, mă suni diseară, când ajung acasă și-mi povestești cum a fost! spuse Scufița, încercând să scape basma curată.

- Ia stai puțin! Cum ai ajuns tu aici? - Am venit pe mătură! a spus fetița mândră de reușita ei. - Și de unde ai avut bani de matură? - Păi... bunica era ocupată, așa că am împrumu-tat niște bani fără să-i spun. - Adică ai furat?! întrebă Pinocchio înfuriat. - Tu sa taci, că pe banii ăștia ai ajuns aici! se răsti Scufița. - A dat și mită! adăuga grănicerul. - Deci ai furat și ai dat și mită? Domnișoară, ești pedepsită! spuse Zâna-cea-Bună. - Am spart vaza din sufragerie, am rupt rochița cea nouă, am incendiat jumătate de pădure, am dat vina pe lup și … - Oprește-te ! De-aia te vânează lupul ? - Da! M-am gândit că dacă tot mă pedepsești măcar să scap cu o singura pedeapsă. Nu-i logic? spuse Scufița. - Domnișoară, nu fii obraznică! Lupul a plătit o amendă uriașă la Ocolul Silvic pentru toate pagubele

cauzate de tine.

- Treci mai repede la pedeapsă, că știi că amănuntele nu mă interesează! - În ce constă această pedeapsă? - Ca să plătești toate daunele cauzate, vei munci toată vara în locul lui Tom, iar la bunica nu iți vei mai petrece vacanțele. - Dar să șii că lupul nu a fost supărat că am dat foc pădurii. Din contră, acum îi este mai ușor să vâneze, pot spune că i-am ușurat munca. - Să nu aud comentarii! Atunci Zâna-cea-Bună pocni din degete și îl trimise ca prin minune pe băiat acasă. Scufița rămas-ese lângă poarta dintre cele doua tărâmuri și iși înde-plini datoria. Din ziua aceea și-a îndreptat comportamentul și a învățat că trebuie să fie cinstită și respectuoasă cu ceilalți.

Andrada Trandafir

20202020

C oca și Paco sunt papagali din rasa peruș. Coca este o fetiță foarte gălăgioasă, dar

blândă, pe când Paco este o fire mai timidă și mai mâncă-cioasă. Coca este albă cu verde deschis, iar Paco este verde cu diferite nuanțe de galben și cu câteva puncte negre. Este o bucurie, dar și o responsabilitate pentru mine să îi am. Să nu credeți că este ușor să întreții unul sau mai mulți papagali. Trebuie să le faci curat în fiecare zi, să îi hrănești cu mâncare corespunzătoare, să le schimbi apa, dar mai ales să îi iubești. Nu îi poţi ține oriunde. Le tre-buie o cușcă amenajată. Ea trebuie să fie dotată cu o piatră cu vitamine, cu un compartiment pentru hrană și cu un recipient pentru apă. Din cușcă nu pot lipsi oglinda, un leagăn special și o jucărie, pentru că le place să se admire și să se joace. Încă nu am reușit să-i învăț să vorbească, dar am aflat că pot să rețină chiar 1000 de cuvinte. Cred însă că, dacă ar învăța, primul cuvânt pe care l-ar spune ar fi “Darius”.

Darius Mociorniță

A m foarte mulți porumbei și de aceea nu pot să dau detalii despre toți, dar sunt câțiva care se remarcă,

fie prin culori, fie prin peripețiile prin care au trecut. Când te uiți la porumbeii mei, unul arată deose-bit. Îl numim Roșu, datorită culorii sale. Este mai tânar și mai ascultător, revine la noi fără să întârzie prea mult prin lume. Porumbița mai slabă are o poveste înduioșătoare. Pe când era mică, părinții ei plecau la zbor, hoinărind prin jurul comunei. Într-o zi nefericită ei nu s-au mai întors. Ea a fost obligată să se bată pentru hrană cu ceilalți porumbei. Uneori reușea să mănânce, alteori era alungată, de aceea este mai slabă decât ceilalți. Nu știm ce au pățit părinții ei. Oare s-au rătăcit? Au fost uciși de un uliu? Apropo de ulii! D oi porumbei au trăit cea mai înfricoșătoare întâmplare posibilă. În timp ce zburau, un

uliu care-i pândea i-a atacat. Unul dintre ei, cel pe care îl numim Voinicul, a fost prins în gheare! Printr-un miracol, a reușit să scape și să se întoarcă acasă cu celălalt porumbel, fratele lui. Dar ei nu sunt singurii care au avut ghinionul de a fi urmăriți de un uliu. Cel mai nou membru adult al familiei a fost și el atacat. Nu a fost însă la fel de norocos, aripa și pi-ciorul i-au fost rănite. Însă ceea ce-i lipsește în aptitu-dinile fizice din cauza rănilor se compensează prin istețimea lui. Este primul porumbel care a scăpat de unde îl țineam. Din fericire, am reușit să-l prindem îna-inte să-și ia zborul. Familia noastră de porumbei se mărește con-tinuu și sunt foarte mândru să am atât de mulţi prieteni!

Andrei Onea Coca și Paco

Prietenii mei zburători

21212121

C haque année la Journée nationale de l’enfant est

célébrée le 20 novembre. Depuis 1993 cette

journée nationale est fêtée partout au Canada, pour

souligner l’adoption par les Nations Unies de deux

documents sur les droits des enfants: Déclaration des

droits de l’enfant, le 20 novembre 1959 et Convention

des Nations Unies relative au droits de l’enfant, le 20

novembre 1989.

D’après ces documents s’est engagé à veiller à

ce que tous les enfants soient traités avec dignité et

respect. Les enfants ont la possibilité de se faire enten-

dre, d’être protégés contre les dangers, de voir leurs

besoins fondamentaux et de réaliser leurs plein poten-

tiel.

Mais pour les enfants du Canada, je crois que

chaque journée est une vraie fête. J’ai eu toujours des

bons collègues des différents nationalités et toujours on

vécu ensemble des moments inoubliables. On vit en

harmonie et amitié, on partage les mêmes joies, on

s’entraide, on participe aux activités diverses pendant

toute l’année.

Ici, au Canada, les enfants sont une vraie pri-

orité pour le Gouvernement. On sent cette chose tout le

temps.

Christian Dany Popa

Blainville, Québec, Canada

T he United Kingdom celebrates World children’s day on November 20th, a

date recognized by the United Nations. The same goes for Canada and New Zealand. In Australia it is on the fourth Wednesday of Oc-tober, while in India the day is marked on November 14th . The Unitate States does not observe Universal children’s day but they do celebrate National Chlidren’s on the first Sunday of June. In the United Kingdom, National Chlidren’s day is celebrated on 14th of May. In England, chlidren’s day has been cele-brated twice since it was adopted by the United Nations General Assembly in 1959 with the Declaration on the Rights of the Child and the Convention on the Rights of the Child. Universal Chlidren’s Day offers each of us an inspirational entry-point to advocate promote and cele-brate children’s rights, translating into dialogues and actions that will build a better world for children. What I’ve learned is that not every country celebtrates Chlidren’s day on 1st of June like we do in Romania and that the British apparently celebrate it not once, but twice.

Andrei Onea

Le 20 novembre au Canada

Children’s Day in

the USA and the UK

22222222

Sub soarele verii 1. Casa peștilor din apartament 2. Întindere mare de apă între două continente 3. Apare pe cer, după ploaie 4. Stațiune turistică, la mare 5. Melodie 6. Mai înalt decât dealurile (pl.) 7. Pernă de ace... vie 8. Fluviu care se varsă în Marea Neagră 9. Te mângâie cu razele 10. Animal șiret 11. Își păstrează frunzele pe timpul iernii 12. Fruct care creste în pădure (pl.) 13. Animal sălbatic, blajin AB: Le place copiilor cel mai mult (3cuv.)

Sânziana Trandafir

Gura... humorului

- Georgescule, de ce l-ai lovit pe Ionică? - M-a făcut hipopotam, domnu’! - Cand? - Acum trei luni. - Si de ce la-i bătut tocmai azi? - Fiindcă abia azi am văzut cum arată un hipopotam. - Vasilică, ce profesie are tatăl tău? - Gunoier. - Nu se spoune gunoier, ci lucrator la Salubritate. Petrică, ce este tatăl tău? - Gropar. - Nu se spune gropar, ci lucrător la Pompe Funebre. Gigel ce-i tatăl tu? - DJ la Mystic Club. - Cum adică? - Clopotar, la biserică! - Îți pun o întrebare. - Bine, domnule profesor, dar numai una! - Unde e Australia? - Acolo, răspunde elevul. - Unde, acolo? - Asta deja e a doua întrebare... La școală se aude mare zgomot dintr-o clasă. Directorul intră și vede îngrozit cum toată lumea țipă, se bate, unii chiar se urcaseră pe bănci. Directorul se repede la cel mai zgomotos și îl arunca afară. Se face liniște. - Unde este profesorul vostru? strigă directorul. - Tocmai l-ați dat afară...

Culese de Alexia Arnăutu

Rise Up

R ise Up este un joc creat de Serkan Özyilmaz și are aproximativ 518K descărcări. Jocul constă

în protejarea unui balon de diferite obstacole. Acesta are 45 de nivele, ”provocări” și se bazează pe dexteritatea fiecăruia. Având foarte multe descărcări și search-uri, adică multe căutări, a intrat în topul jocurilor de tip arcade, fiind foarte apreciat și distractiv. Jocul te prinde foarte repede, “modelându-ți” interesul de a juca cât mai mult, dar fără dependență. După părerea mea, acesta este un joc reușit și merită încercat. (După Magazin Play)

Alexia Arnăutu

TOP5 1. Despacito – Daddy Yankee 2. Ed Sheeran - Shape of You 3. Ed Sheeran - Perfect 4. Rag’n’Bone Man - Human 5. Mc Kevinho - Olha a Explosão

Elena Gaftoi

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

23232323

4444

TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI

Mersul trenurilor valabil din 10.12.2017

Plecări din Ploiești–Sud: 5.55¹, 8.04, 12.22, 13.50², 15.34, 17.12³, 19.34, 20.44, 21.172

Plecări din Izvoarele: 4.32, 5.11¹, 6.13¹, 8.16, 11.00, 14.13¹, 16.27, 17.33²

Trenurile parcurg distanța Izvoarele - Homoraciu în 6-7 minute.

SC Chivăran SRL Mersul autobuzelor și al microbuzelor

Măneciu – Vălenii de Munte Plecări din Măneciu: 4.45, 6.00, 6.50, 7.45, 8.00, 8.30, 9.05, 9.30, 10.05, 10.15, 10.45, 11.15, 11.40, 12.10, 12.30, 13.00, 13.30, 13.45, 14.05, 14.15, 14.45, 15.00, 15.15, 16.00, 17.00, 17.50, 18.30, 19.00, 19.40, 20.20, 21.15, 23.15 LMMJVSD Plecări din Vălenii de Munte: 0.10, 6.35, 6.50, 7.20, 8.00, 8.30, 9.00, 9.40, 10.05, 10.30, 10.50, 11.10, 11.30, 12.15, 12.40, 13.00, 13.15, 13.45, 14.00, 14.20, 14.40, 15.00, 15.30, 16.00, 16.30, 17.15, 18.40, 19.00, 19.20, 19.50, 20.30, 22.10 LMMJVSD

Măneciu – Ploiești Plecări din Măneciu: 6.30, 8.50, 10.30, 12.35, 15.20, 18.00 LMMJVSD Plecări din Ploiești: 7.20, 8.20, 11.05, 12.35, 16.05, 17.35 LMMJVSD

Cheia – București Plecări din Cheia: 5.20, 6.05, 8.00, 9.45, 10.30, 11.15, 12.00, 12.45, 13.45, 14.45. 16.00, 16.45, 17.15, 18.00, 18.45 LMMJVSD Plecări din București: 6.30, 7.00, 7.30, 8.00, 8.45, 9.50, 10.50, 11.50, 13.00, 13.45, 14.30, 15.15, 16.20, 17.20, 18.50 LMMJVSD

Telefoane utile

Apeluri de urgență (pompieri, salvare, poliție): 112 Poliția Izvoarele: 0244292015

Dispensarul Uman Izvoarele: 0244292019 Dispensarul Uman Malu-Vânăt: 0244293018

Primăria: 0244-292.384, 0244292.047

Oficiul Poștal: 0244292.345

Dr. veterinar

Mihaela Cernat: 0722642207

Colectivul de redacție

Redactor-șef: Lucian Micu Redactor-șef adjunct: Robert Nedelcu Secretar de redacție: Robert Dumitrescu Departamente: Cultură - Andrei Onea; Modele -Flavius Manole; Educație - Ali Daniel Terzea; Social - Ioana Gherghe; Timp liber - Alexia Arnăutu; Publicitate - Maria Anton Redactori: Antonio Răduțu, Sânziana Trandafir, Darius Mociorniță, Cristian Luca, Elena Gaftoi, Andrada Trandafir, Adriana Vică, Andrei Toth, Andrei Bobe. Fotoreporter: Alicia Boca Corectori: Ancuța Dan, Liliana Panait. Colaboratori: Kristina Piskur, Sorin Berbecar, Christian Dany Popa Tehnoredactare: Lucian Micu

Adresa redacției Homorâciu, Prahova, str. Principală, nr 369, telefon / fax 0244 293 330

ISSN: 2501-8388 ISSN-L: 2501– 8388

Telefonul copilului 116.111

Dispensarul Uman Izvoarele

Program Luni: 8.00-14.00 Marţi: 8.00-14.00

Miercuri: 8.00-14.00 Joi: 8.00-14.00

Vineri: 8.00-14.00

Dr. Maria Pisău: Luni: 8.00-14.00 Marţi: 8.00-14.00

Miercuri: 8.00-14.00 Joi: 8.00-14.00

Vineri: 8.00-14.00

Dispensarul Uman Malu– Vânăt

Cabinet

Luni: 11.00 -18.00 Marți - vineri: 7.00-14.00

Teren Luni: 18.00 -19.00

Marți - vineri: 14-15

Stomatologie: Luni: 8.00-14.00 Marţi: 8.00-14.00

Miercuri: 8.00-14.00 Joi: 8.00-14.00

Vineri: 8.00-14.00 Marţi: 8.00-13.00

Miercuri: 8.00-13.00 Joi: 8.00-13.00

Vineri: 8.00-13.00 Dr. Gabriela Fediuc

Luni: 8.00-14.00 Marţi: 8.00-10.00

Vineri: 8.00-14.00

Dr. Răzvan Hrubaru Cabinet

Luni: 12.00 - 18.00 Marți - vineri: 8.00 -

14.00

Teren

Luni: 18.00 - 19.00 Marți -vineri: 14.00 -

15.00

Primăria Izvoarele. Program de audiențe

Primar

Luni - orele - 14.00-16.00

Vineri - orele - 9.00-11.00

Viceprimar

Marti - orele - 12.00-16.00

Secretar

Miercuri - orele - 12.00 - 16.00