nr 01 ianuarie-februarie 2005

Important!În urma unor neînþelegeri intervenite în

relaþiile cu "Civio – Reviste Specializate",întregul colectiv redacþional al revistei“Construcþii Civile ºi Industriale" a pãrãsitaceastã publicaþie.

Începând cu 1 ianuarie 2005, aceeaºiechipã, condusã de Ionel Cristea – director ºiCiprian Enache – redactor-ºef, îºi continuãactivitatea în cadrul SC Star Pres Edit SRL,unde editeazã "Revista Construcþiilor", o nouãpublicaþie, având acelaºi profil ºi aceeaºi dis-tribuþie ca ºi precedenta.

Îi asigurãm pe toþi colaboratorii ºi cititoriinoºtri cã, în continuare, vom depune toate efor-turile pentru ca "Revista Construcþiilor" sã semenþinã în topul publicaþiilor de specialitate înacest domeniu, pentru a demonstra cã meritãmîncrederea dvs., nedezamãgindu-i, totodatã, pecei care ne-au acordat, cu multã exigenþã,distincþii de merit de-a lungul anilor.

La baza acestor afirmaþii, stau dovadãcontractele de publicitate încheiate, pentru2005, cu multe firme de prestigiu din domeniulconstrucþiilor.

Aºteptãm, în continuare, noi solicitãri decolaborare din partea dvs. la:

Adresa societãþii ºi a "Revistei Construcþiilor"este:

Primul numãr al "Revistei Construcþiilor"apare în luna februarie 2005.

Printre noutãþile de remarcatîn primul numãr al noii publi-caþii semnalãm câteva:

Pentru a lãrgi aria impac-tului "Revistei Construcþiilor",vã precizãm cã o datã cu acestnumãr suntem partener mediaal ARACO (Asociaþia Românã aAntreprenorilor de Construcþii).

În aceste condiþii, prin inter-mediul nostru, societãþile deconstrucþii participã mai activla promovarea intereselor lor,în sensul unei mai bune ºicorecte cunoaºteri a oferteipuse la dispoziþia dvs.

De asemenea, "Revista

Construcþiilor" colaboreazã cu

Casa Socialã a Constructorilor,

pentru a asigura o mai bunã infor-

mare a celor interesaþi în legãturã cu

posibilitãþile de rezolvare a proble-

melor sociale, specifice activitãþii

de construcþii ºi cu avantajele de

a fi membri ai acestei Case.Nu în ultimul rând,

"Revista Construcþiilor" împre-unã cu "ABC Asigurãri –Reasigurãri" militeazã pentrufolosirea mijloacelor modernede protejare a bunurilor tehnico-materiale, de care dispun socie-tãþile de construcþii în activitatealor profesionalã, precum ºi pentruposibilitatea de a beneficia de alte

produse oferite de “ABC Asigurãri –Reasigurãri”.

Urându-vã sãnãtate ºi prosperi-tate în 2005, vã asigurãm desuccesul reciproc pe care îlputem avea împreunã în gene-rosul fenomen promoþional,pentru mai buna ºi corectacunoaºtere ºi înþelegere a cali-tãþilor ºi performanþelor pro-duselor, tehnologiilor ºiserviciilor care fac obiectulactivitãþii firmelor dvs.

Cu stimã,

Director, Ionel CRISTEARedactor ªef, Ciprian ENACHE

•

str. Horia Mãcelariu, nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15,sector 1, Bucureºti,t e l . : 031.405.53.82,tel./fax: 031.405.53.83,mobi l : 0723-297.922,E-mai l : [email protected],

[email protected]

SC Star Pres Edit SRL,Registrul Comerþului nr. J/40/15589/2004, Cod fiscal - R16799584Cont RO35BTRL04101202812376XX

Banca TRANSILVANIA – Lipscani.

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 220054

Semne bune anul are!

Dacã ar fi sã ne luãm dupãPluguºorul de Anul Nou, potrivitcãruia „Semne bune anul are pentrubrazda de sub plug”, tare încântaþiam fi ca urarea sã aibã un corespon-dent fericit nu numai pentru agricul-turã, ci ºi pentru restructurarea peprincipiile economiei de piaþã a tot ce„miºcã” în þara asta. Numai aºaputem vorbi de concurenþã, competi-tivitate, eficienþã, exprimate genericîn economie funcþionalã, consideratã„seva” capitalismului.

Aºadar, de abia am traversatcumpãna dintre ani ºi gândul nezboarã spre orizonturile promise,începând cu 2005, de cãtre noiiadministratori ai treburilor þãrii.

Va fi mai bine, va fi mai rãu,nimeni nu poate ºti în momentul defaþã, pentru cã multe ºi nebãnuitelucruri pot apãrea oricând, pertur-bând orice previziune. Mai ales acumcând am intrat într-o perioadã prefigu-ratã anterior, la modul general, încampania electoralã, atunci cândmulte lucruri se promit, dar care deaici înainte trebuie realizate.

ªi dupã ce „rãsplata algoritmului”a fost datã în vileag, se pare cãlocatarii din Piaþa Victoriei s-au apu-cat de treabã, în primul rând, cu ame-najarea decorului, adicã a birourilorîn care sperã sã-ºi punã în scenãprogramul electoral, care se vreaunul ambiþios ºi cu mãsuri radicale,menite sã dea o nouã ºansã ºiîncredere de reuºitã.

Sã dea Domnul sã fie aºa!

Sigur, este practic prematur sãavansãm rezultate pentru cã timpulce a trecut este doar de o lunã, inter-val în care ministeriabilii abia fac„tranziþia” de la o guvernare la alta,nu în sensul continuitãþii "dragã"unora, ci al unei etape cu un suflunou, capabil sã demonstreze, însfârºit, cã se poate face ºi altceva.

Cantonându-ne în domeniul spe-cific revistei noastre, speranþele tuturorparticipanþilor la actul de construcþiesunt legate de punerea pe un fãgaºnormal a domeniului de care depindeefectiv dezvoltarea economico-socialãa þãrii în termeni de eficienþã.

Primul semn bun îl reprezintã nouapoliticã fiscalã, capabilã sã schimbeunele mentalitãþi din societãþile cuobiect de activitate construcþiile, pentrucã, trebuie sã recunoaºtem, aici, înacest sector, a primat munca la negru...sau gri, dupã caz.

Dar numai atât nu este suficient.Trebuie sã se atace frontal ºi cumãsuri stimulative de cãtre toþi investi-torii, fie ei firme sau simpli cetãþeni.De la produse ºi servicii cu tarife micipânã la acordarea de credite cudobânzi onorabile ºi pe termen lung.

O atare politicã în domeniulamintit poate asigura o dezvoltaremereu ascendentã ºi pe termen lung.

Dar facilitãþile stau ºi în putereaconstructorilor, care pot ºi trebuie sãmai diminueze costurile pe metrupãtrat construit, pe aceastã cale,putându-se câºtiga din „dever”.

Într-o stare „febrilã” am fost ºi noipentru a vã oferi în 2005 ceva nouprin revista noastrã. ªi nu a fost

deloc uºor sã ne luãm „inima în dinþi”pentru a ne înnoi, pentru a rãmânemereu competitivi.

Aºadar, ce-i nou pe „frontul nostru”?În primul rând, gãsirea unor noi forme

grafice ºi de conþinut. Apoi, o suges-tie din partea cititorilor privea titlulrevistei, pentru a putea fi atraºi câtmai mulþi specialiºti ºi cât mai multefirme în paginile sale. Iatã de ce ea seva numi „Revista Construcþiilor”, maigeneroasã pentru toþi cei care, prinfenomenul promoþional, doresc sã fieprezenþi pe piaþa concurenþialã ainvestiþiilor de tot felul.

Este posibil ca unii dintre dvs. sãfi primit o adresã din partea aºa-ziºilor manageri ai firmei „Civio –Reviste Specializate”, prin care sun-teþi informaþi cã noi nu le maireprezentãm interesele. O „copilãrie”managerialã. Nici nu vedem cum ammai putea face acest lucru cândîntreaga echipã a vechii reviste seaflã la „Revista Construcþiilor”, alecãrei interese nu numai cã le repre-zintã, dar le ºi dã viaþã potrivit exi-genþelor dvs., ale colaboratorilor ºicititorilor revistei.

Spaþiul tipografic limitat al editoria-lului ne determinã sã ne oprim aici,fãrã a ne îngrijora însã cã n-am spusmai mult. Anul 2005 abia a început, iardebutul pare a fi promiþãtor urãrii„Semne bune anul are…”

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

DTP Cezar IACOB

Editare text Luminiþa CÃLIN

Corecturã Viorica Gh. CRISTEA

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEIing. Laura DUMITRESCUprof. univ. dr. ing. Cãlin MIRCEAing. Horia MANIUdr. ing. Mihaela GEORGESCUdrd. ing. Constantin MUNTEANUprof. univ. dr. ing. Emil COMªAprof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZprof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIGprof. univ. dr. ing. Smaranda Doina NOURprof. univ. dr. ing. Florin Ermil DABIJA

Redacþia revisteinu îºi asumã responsabilitatea

pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini).Reproducerea integralã sau parþialã a oricãrui materialscris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este interzisã

în lipsa unui acord scris din partea editorului.Articolele semnate de colaboratori reprezintã

punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

R e d a c þ i a013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82; 021.232.14.47Tel./Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723-297.922E-mail: [email protected]

[email protected]

Editor:STAR PRES EDIT SRL

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Revista CONSTRUCÞIILOR februarie 22005 5

Spuneam în editorialul revistei cã "Semne bune anul are" ºi iatã, mai repede decât ne aºteptam, unul din-tre noii demnitari care se va ocupa de soarta construcþiilor din România ºi-a ºi prezentat "planul general" pebaza cãruia intenþioneazã sã-ºi desfãºoare activitatea în sectorul amintit.

Este vorba de dl László Borbély - ministru delegat pentru Lucrãri Publice ºi Amenajarea Teritoriului care,de la bun început, a precizat cã programele anterioare în acest domeniu vor continua cu unele corecturi,neîmpãrtãºind mai vechea meteahnã de a nega tot ceea ce au fãcut predecesorii.

Din lectura acestui program se poate vedea clar cã intenþiile sunt... constructive.Aºadar, iatã în continuare "Prioritãþile din domeniul lucrãrilor publice ºi amenajãrii teritoriului pentru anul 2005".

Debut 22005 - pplan ggeneral îîn cconstrucþii

Programe cce vvor ffiderulate îîn 22005

1. Continuarea programuluiprivind construcþia de locuinþepentru tineri, destinate închirierii

Locuinþele construite pânã înprezent nu acoperã numãrul decereri înregistrate la nivel local.De aceea, este nevoie ca acest pro-gram sã continue, mai ales cãautoritãþile administraþiei publicelocale au identificat ºi propusterenuri pentru astfel de construcþii,care pot satisface majoritatea solici-tãrilor. În acest an, sunt incluse înprogram 5.663 de locuinþe.

2. Continuarea programului delocuinþe finanþate cu credit ipotecarprin ANL

Pentru acest an sunt incluse înprogram 2.246 de locuinþe.

3. Dezvoltarea construcþiei delocuinþe sociale, în contextulreevaluãrii ºi redefinirii conceptuluide locuinþã socialã (locuinþã cu chiriesubvenþionatã).

Accesul la aceste locuinþe estelimitat de nivelul veniturilor. De aceea,va fi promovat un proiect de modifi-care a legii locuinþei nr.114/1996,care va redefini conceptul delocuinþã socialã. Scopul este acelade a asigura accesul la acestelocuinþe ºi altor categorii de per-soane defavorizate.

4. Construcþia de locuinþe pentrupersoane ºi familii care sunt sauurmeazã sã fie evacuate din imobilece se retrocedeazã foºtilor pro-prietari – ca un subprogram al con-strucþiei de locuinþe sociale.

La ora actualã, existã un numãrmare de cereri de locuinþe din parteapersoanelor evacuate din imobilecare se retrocedeazã foºtilor propri-etari. Cele mai multe cereri provindin localitãþi în care fondul construiteste constituit, în cea mai mareparte, din locuinþe trecute în modabuziv în proprietatea statului. Situ-aþia va fi analizatã pentru a vedeacum putem veni în întâmpinareaacestor cereri, împreunã cu autori-tãþile locale.

5. Continuarea construcþiei desãli de sport

În acest an, sunt incluse în pro-gram 123 de noi sãli de sport. Minis-terul are în vedere îmbunãtãþireaacestui program. Se inten-þioneazã iniþierea unui concurs deproiecte pentru realizarea unor sãli

de sport moderne ºi eficiente.De asemenea, ministerul va dezvoltaun program de reabilitare ºi consoli-dare a sãlilor de sport existente pelângã unitãþile de învãþãmânt (sãli desport construite înainte de anul2000). Pentru acest an sunt propusespre reabilitare ºi consolidare 30 desãli de sport.

6. Continuarea programului depietruire a drumurilor comunale ºide alimentare cu apã a satelor,aprobat prin HG 577/1997

Ministerul vizeazã extindereaacestui program pentru asfaltareadrumurilor comunale prin modifi-carea prevederilor HG 577/1997.De asemenea, ministerul pre-conizeazã realizarea unei politici ºistrategii pentru alimentare cu apã

continuare în pagina 6


ºi canalizare a localitãþilor din mediulrural, care sã aibã în vedere: zonelecu localitãþi rurale cu resurse redusede apã, care necesitã lucrãri priori-tare de alimentare cu apã; stabilireaunor sisteme constructive adecvatepopulaþiei ºi situaþiei socio-econo-mice a zonei; soluþii simple ºi efi-ciente pentru staþiile de epurare,care sã asigure respectarea preve-derilor de mediu. Totodatã, minis-terul va analiza posibilitãþile oraºelornou înfiinþate, care nu dispun de infra-structura adecvatã ºi nu pot accedela fonduri europene.

7. Continuarea programuluide alimentare cu apã aprobatprin HG 687/1997, care prevederealizarea de lucrãri finanþate dincredite externe garantate de stat

Acest program a fost prelungitprin HG 1036/2004, act normativprin care s-a majorat creditul externcu 90 de milioane de dolari. Credituliniþial aprobat prin HG 687/1997este de 340 de milioane de dolari ºiare ca termen de execuþie alucrãrilor anul 2005, iar lucrãrilecare vor fi finanþate prin creditulsuplimentar de 90 de milioane de dolariau ca termen de execuþie anul 2007.La ora actualã, din acest credit maisunt de executat lucrãri în valoarede 35 de milioane de dolari, la carese adaugã cele 90 de milioane dedolari, cu care s-a majorat cre-d i tu l to ta l pr in HG 1036/2004.

Programul prevãzut de HG 687/1997cuprinde 624 de localitãþi din mediulrural, amplasate în 30 de judeþe, încare s-au realizat lucrãri de ali-mentare cu apã. Creditul de 90 demilioane de dolari prevãzut deHG 1036/2004 include încã 190 desate, în care vor începe în acest anlucrãri de alimentare cu apã.

8. Continuarea programului depietruire a drumurilor comunale,finanþat din credit extern aprobatprin HG 226/2003

Creditul total aprobat pentrupietruirea drumurilor comunale estede 50 de milioane de dolari. La oraactualã, mai sunt de realizat lucrãriîn valoare de 25 de milioane de dolari,bani care vor acoperi cheltuielile depietruire ºi reabilitare a 441 km dedrumuri comunale. Tot pentru reabi-litarea drumurilor comunale aufost alocate de la bugetul de stat141,5 miliarde de lei, sumã careacoperã cheltuielile pentru 66 km.

9. Continuarea consolidãrii clã-dirilor de locuit multietajate,încadrate în clasa I de risc seis-mic, ºi care prezintã pericol public

Acest proiect a început în perioa-da 2003-2004 cu lucrãri la 19 clãdiri,din care au fost finalizate ºase.Programul pe 2005 cuprinde 46 declãdiri pentru care au fost alocate38,86 miliarde de lei.

10. Continuarea programelorpentru reabilitarea termicã aclãdirilor de locuit multietajate,

construite în perioada 1950-1985 ºiracordate la sistemele centralizatede producere ºi distribuþie a agentuluitermic

În perioada 2003-2004 s-auderulat douã programe pilot:

Programul pilot, finanþat dinvenituri proprii MTCT, privind reabi-litarea termicã a douã clãdiri delocuit multietajate, cu destinaþia delocuinþe sociale, aflate în propri-etatea Consiliului Local al Munici-piului Piatra-Neamþ.

Programul pilot, finanþat dinFondul Elveþian de Contrapartidã ºicofinanþat din venituri proprii aleMTCT, pentru reabilitarea termicã a12 clãdiri de locuit multietajate, cudestinaþia de locuinþe sociale,aflate în proprietatea a 12 localitãþi(Buhuºi, Botoºani, Brãila, SfântuGheorghe, Târgu Jiu, Iaºi, TârguMureº, Câmpulung Moldovenesc,Zimnicea, Bârlad, Baia Mare,Slatina).

MTCT intenþioneazã sã continueacest program de colaborare cuFondul Elveþian de Contrapartidã.

11. Continuarea programuluide intervenþii în primã urgenþã laconstrucþii vulnerabile ºi careprezintã pericol public

În cadrul acestui program, auprioritate clãdirile cu valoare depatrimoniu ºi clãdirile social-adminis-trative, ocupate temporar/permanentde un numãr mare de persoane, sauclãdirile care sunt amplasate în zonedens populate.

Programul a început în 2003-2004, iar pânã acum au fost execu-tate lucrãri la 22 de clãdiri: la 17 clãdiris-au finalizat lucrãrile de intervenþie,iar la alte cinci, lucrãrile sunt în cursde finalizare.

12. Continuarea proiectului dediminuare a riscurilor în cazul pro-ducerii calamitãþilor naturale ºipregãtirea pentru situaþii deurgenþã, finanþat de Banca Mondialã

Prin acest proiect care sederuleazã în perioada 2005 – 2009vor fi consolidate 84 de clãdiri deimportanþã vitalã pentru carefinanþarea este de 71,203 milioanede dolari.

urmare din pagina 5


România îîn llumeLucrãrile Conferinþei Mondiale pentru Reducerea Consecinþelor Dezastrelor Naturale s-au desfãºurat

sub egida Organizaþiei Naþiunilor Unite, în cooperare cu guvernul nipon, în perioada 18-22 ianuarie 2005, laKobe, în Japonia. La aceastã conferinþã au participat peste 4.000 de delegaþi din aproximativ 150 destate membre ONU, reprezentanþi ai unor organizaþii internaþionale ºi ai unor agenþii specializate ale ONU.

România a fost reprezentatã laconferinþã de o delegaþie condusãde domnul László Borbély, ministrudelegat pentru Lucrãri Publice ºiAmenajarea Teritoriului. Din dele-gaþie au mai fãcut parte experþi îndomeniul construcþiilor, protecþieicivile ºi protecþiei mediului.

Lucrãrile conferinþei mondiale s-audesfãºurat atât în sesiunea guverna-mentalã plenarã, cât ºi în cadrul atrei mese rotunde la nivel înalt ºi acinci grupuri tematice de lucru, careau avut ca obiectiv dezbaterea unorsubiecte variate, legate de reducereariscului ºi a consecinþelor dezastrelornaturale în domenii diverse, precum:infrastructurã, sãnãtate publicã, edu-caþie, protecþie civilã, dezvoltaredurabilã, mediu înconjurãtor etc.

Pornind de la experienþa acumu-latã de þara noastrã în domeniulreducerii consecinþelor dezastrelornaturale, domnul ministru LászlóBorbély, ºeful delegaþiei României,a prezidat grupul tematic IV, carea dezbãtut problema diminuãriifactorilor de risc.

ªeful delegaþiei României a avut,de asemenea, o intervenþie în cadrulsesiunii guvernamentale, prin care s-aasociat poziþiei exprimate de repre-zentantul Luxemburgului, în numeleUniunii Europene, sprijinind iniþiativade creare a unui sistem de avertizaretimpurie în domeniul dezastrelornaturale, provocate de cutremure ºide tsunami în regiunea Asiei de sud-est.

În acelaºi timp, domnia-sa a salu-tat poziþia Uniunii Europene deîntãrire a rolului ONU în domeniulgestionãrii crizelor umanitare provo-cate de dezastre naturale, precum ºipropunerea acesteia de creare a uneiforþe ONU de reacþie rapidã înasemenea situaþii.

A fost prezentatã experienþa þãriinoastre în domeniul reducerii con-secinþelor dezastrelor naturale, prinunele programe ºi proiecte dediminuare a factorilor de risc, adop-tate la nivel naþional, precum ºinecesitatea cooperãrii regionale îndomeniul reducerii consecinþelordezastrelor naturale.

Experþii români au participat lasimpozioanele ºi sesiunile specialededicate diverselor teme legate dereducerea riscului, având intervenþiiîn care au prezentat experienþa þãriinoastre în domeniu, precum ºi pro-gramele de cooperare pe care le areRomânia cu alte þãri ºi organizaþiiinternaþionale specializate.

Dupã cum se ºtie, România a sub-scris deja la declaraþia fãcutã de Luxem-burg în numele Uniunii Europene. Esteimportant pentru þãrile din regiune sãabordeze problema unui sistemregional de avertizare. Româniasusþine o asemenea iniþiativã. Iatã dece dl László Borbély a precizat cã:

"Existã o legãturã puternicã întrereducerea riscurilor în caz de dezas-tru natural, realizãrile MillenniumDevelopment Goals ºi obiectiveleinternaþionale convenite, privind dez-voltarea durabilã ºi reducerea sãrãciei.

Acesta este ºi motivul pentrucare se doreºte ca aceastã Confe-rinþã Mondialã pentru ReducereaEfectelor Dezastrelor sã stabileascãcu claritate legãturile dintre politicileºi strategiile de dezvoltare ºi pro-gramele sau planurile de reducere aefectelor dezastrelor.

România sprijinã obiectiveleprincipale ale Conferinþei Mondialepentru Reducerea Efectelor Dezas-trelor. Susþinem puternic DeclaraþiaPoliticã, Documentul Final intitulatConstruirea unor comunitãþi ºi na-þiuni puternice în faþa dezastrelor:cadrul de acþiune 2005 – 2015,Strategia de la Yokohama ºi Planulde acþiune pentru o lume mai sigurã."

Politica naþionalã a României îndomeniul reducerii riscului deproducere a dezastrelor se con-cretizeazã în numeroase acte legis-lative pentru diferite tipuri de riscuri,prin înfiinþarea de autoritãþi adminis-trative, instituþii publice ºi agenþiispecializate, responsabile cu pre-venirea dezastrelor ºi cu manage-mentul reacþiilor de rãspuns.

Prioritãþile în reducerea riscurilordezastrelor se concentreazã pedezastrele produse de inundaþii,cutremure ºi fenomene meteorolo-gice periculoase.

Programele naþionale în dome-niul reducerii efectelor cutremurelor,în cooperare cu instituþii internaþionale,au demarat ºi sunt în curs de realizare.

Iatã doar câteva dintre ele:programele naþionale anuale

pentru consolidarea clãdirilor înaltecu risc ridicat în caz de cutremur;

programul de siguranþã pentruºcoli ºi spitale în caz de cutremur;programul de dezvoltare ºi actua-lizare a reþelelor seismologice dinRomânia;

programul de prevenire ºi pro-tecþie în caz de cutremur.

Pentru a pune în practicã acesteprograme, România colaboreazã cudiverse þãri ºi instituþii financiare.Trebuie menþionat aici cã proiectulromâno-japonez pentru reducereariscului seismic la clãdiri ºi alte struc-turi, proiectul de management ºi pre-venire a dezastrelor ºi cel dereabilitare a ºcolilor sunt în derulare,cu cofinanþare de la Banca Mondi-alã. În acelaºi timp, ca o þarã impli-catã în cooperarea regionalã ºibilateralã, România recunoaºte rolulcare poate fi jucat de organizaþiileregionale.

ARACOObiective ººi aacþiuni ppentru aanul 22005

Rep.: Cunoscut ºi recunoscutîn lumea constructorilor dinRomânia, putem spune cã acce-derea dumneavoastrã într-oasemenea funcþie este onoran-tã pentru un om consacrat uneiasemenea profesii. ªtiindu-vãadept al rigurozitãþii ºi serio-zitãþii profesionale, vã rog pen-tru început sã sintetizaþi ce-ºipropune ARACO pentru 2005.M.C.: În primul rând, unele lucruri

legate de etapa pe care trebuie s-oparcurgem cu o deosebitã respon-sabilitate. Este vorba despre con-solidarea pregãtirii societãþilor deconstrucþii-montaj ºi instalaþii pentrudesfãºurarea activitãþii în regimulspecific Comunitãþii Europene.Din acest punct de vedere, 2005este anul declanºãrii pregãtirii tehni-co-materiale pentru integrare.

Ne-am propus în acest sens, oserie de acþiuni pentru realizarea unuiasemenea obiectiv prin detalierea ºiaprofundarea domeniilor de colabo-rare cu FIEC (Federaþia IndustrieiEuropene a Construcþiilor), cuorganismele corespondente aleComunitãþii Europene ºi cu organis-mele de autoritate din þarã, pentrudefinirea condiþiilor de lucru în regimcomunitar ale societãþilor de con-strucþii-montaj ºi instalaþii.

Apoi, elaborarea unor studii decaz pentru minimum 3 societãþi cuprofiluri distincte ºi complexe, cu spri-jinul Ministerului Integrãrii Europene,al Institutului de Cercetare ºi Ingine-ria Mediului ºi al altor organismede profil, care sã rãspundã la:

ce corecþii ºi îmbunãtãþiri tre-buie aduse proceselor produselor ºitehnologiilor, utilajelor ºi serviciilorproprii pentru lucru în condiþiile demediu impuse de normele comu-nitãþii europene;

ce pregãtiri sunt necesare pen-tru utilizarea în condiþiile cerute decomunitate ºi pe plan intern, pentruutilizarea produselor pentru con-strucþii cu atestarea conformitãþiiºi/sau cu agrement tehnic.

Aceste studii de caz vor fidifuzate, ulterior, societãþilor cu profilsimilar, membre ale ARACO, învederea adoptãrii mãsurilor care seimpun.

Urmãtorul nostru obiectiv sereferã la creºterea nivelului deautoritate profesionalã, patronalã ºide reprezentativitate a ARACO ºi afilialelor sale, 2005 fiind, de fapt, anulconsolidãrii autoritãþii profesionale.

Nefiind un lucru prea uºor deîndeplinit, noi ne-am propus exi-genþe sporite pentru ca toþi ceiinteresaþi sã le atingã în timp util.

Aici este vorba de acþiuni pentru:recunoaºterea ºi desemnarea,

prin acte normative sau hotãrâri pro-prii în spiritul legislaþiei naþionale ºial directivelor comunitare, a unorcompetenþe ale ARACO – eºalonatpânã la finele semestrului I 2006 privind:

- certificarea calificãrii profesionalea antreprenorilor - societãþilor de con-strucþii-montaj ºi de instalaþii;

- trecerea procedurilor de acredi-tare a responsabililor tehnici cu exe-cuþia ºi a directorilor de ºantiere însarcina ARACO – organism cu spe-cific profesional în domeniu.

constituirea compartimentelorde pregãtire a atestãrii conformitãþiiproduselor pentru construcþii, dinprofilul specific al societãþilor de con-strucþii-montaj ºi instalaþii – eºalonatpânã la finele semestrului I 2006 ºireluarea demersurilor pentru obþine-rea statutului de utilitate publicãpentru ARACO;

reconsiderarea ºi relansareacompetiþiei tehnice de calitate ºi efi-cienþã în domeniul construcþiilor ºiinstalaþiilor, prin cunoscuta distincþie"Trofeul Calitãþii". În acelaºi timp,vom continua procesul de stimularea creativitãþii, calitãþii ºi eficienþeiexprimate de "Trofeul Calitãþii",inclusiv prin luarea în consideraþie lacertificarea calificãrii;

Dupã cum se ºtie, ARACO – Asociaþia Românã a Antreprenorilor

în Construcþii – este cea mai mare grupare profesionalã care

activeazã dupã decembrie 1989, în þara noastrã. Ea reprezintã,

coordoneazã ºi apãrã interesele profesionale ale celor peste

1.000 de membri ai sãi, fiind din acest punct de vedere

etalonul societãþilor de pe piaþa construcþiilor din România.

Activitatea acestor societãþi are drept devizã competenþa,

seriozitatea, calitatea ºi eficienþa în tot ceea ce întreprind în

relaþiile cu beneficiarii lucrãrilor lor.

"Neliniºtea" ºi frãmântãrile ARACO pentru continuarea

modernizãrii întregii sale activitãþi reprezintã ºi punctele forte

ale obiectivelor ºi acþiunilor pe care ºi le-a propus pentru 2005.

Mãsurile avute în vedere pentru atingerea lor constituie motivul

solicitãrii unui interviu dlui ing. Marin Cristea, noul director general

executiv al ARACO.


atragerea ºi încurajarea profe-sioniºtilor de înalt nivel tehnic,ºtiinþific, economico-financiar ºi demanagement, cu participarea fili-alelor, în prezentarea de comunicãritehnice, ºtiinþifice, de analizã finan-ciarã ºi de eficienþã;

consolidarea ºi dezvoltareaactivitãþii Departamentului econo-mico-legislativ ºi implicarea ARACOîn procesul de construcþie legislativã,alãturi de Ministerul FinanþelorPublice ºi Ministerul Transporturilor,Construcþiilor ºi Turismului, pentruîmbunãtãþirea actelor normative delicitare a lucrãrilor de investiþii care sãpermitã ºi sã dezvolte "piaþa liberãcompetitivã a industriei construcþii-lor", pentru toate societãþile din þarãºi din strãinãtate.

punerea la punct a unui sisteminformaþional ºi de comunicare supluºi la obiect cu filialele ºi societãþileafiliate;

prezenþa activã în toate dialo-gurile sociale ºi reuniunile organizatede autoritãþile guvernamentale, legis-lative sau prezidenþiale ºi de organis-mele neguvernamentale pe temecare privesc domeniile ARACO.

Rep: Dupã 1990, dintr-o înþele-gere greºitã a noþiunilor de liber-tate ºi democraþie, în sectorulconstrucþiilor s-a considerat cãfiecare poate construi cum vrea.ARACO are în vedere stopareaunor asemenea mentalitãþi carenu fac decât sã urâþeascã dome-niul edilitar?M.C.: În sensul întrebãrii dvs.

ne-am propus exigenþe privind, înprincipal, calitatea ºi siguranþa con-strucþiilor, printr-un concept al ARACOºi al societãþilor afiliate.

Acþiunile pentru realizarea unuiasemenea obiectiv se referã la:

organizarea unor consultãri cuMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii ºicu Ministerul Muncii, SolidaritãþiiSociale ºi Familiei, privind definireaformelor celor mai potrivite pentrucalificarea prin ºcoli de profil amuncitorilor ºi maiºtrilor în acord cucerinþele pieþei ºi ale competiþieieuropene, care ar putea fi unul dinserviciile oferite prin Casa Socialã aConstructorilor.

orientarea filialelor ºi socie-tãþilor în adoptarea unor "sistemeproprii de management ale calitãþii"atât în procesul de construcþii-mon-taj, instalaþii, cât ºi în procesul devânzare a produselor proprii pentruconstrucþii prin cursuri de instruire ºireuniuni tematice;

crearea ºi punerea la dispoziþiasocietãþilor afiliate, de cãtre ARACOîmpreunã cu Consiliul Tehnic Per-manent pentru Construcþii – (CTCP),a "Registrului produselor pentru con-strucþii cu atestare a conformitãþii"ºi a produselor fãrã atestare,declarate ca interzise pentru utilizareîn construcþii;

orientarea filialelor ºi a socie-tãþilor afiliate ca, în componenþacompartimentelor de elaborare aofertelor, caietelor de sarcini sau aproiectelor de execuþie, sã fiecuprinºi specialiºti care cunosc pro-dusele pentru construcþii cuatestarea conformitãþii ºi, deci, cudrept de utilizare.

Pentru stoparea indisciplinei înconstrucþii ne-am propus ca obiectiv,implicarea profesionalã aARACO în procesul

legislativ (de profil) prin acþiuni caresã aibã în vedere:

cunoaºterea programului legis-lativ al noului guvern;

constituirea unui nucleu de spe-cialiºti ai Asociaþiei Române a Antre-prenorilor în Construcþii, care sãpregãteascã din timp propunerilenoastre pentru legile modificate saulegile noi.

Un obiectiv deosebit pentruînceputul acestui an îl constituiepregãtirea Conferinþei NaþionaleARACO, care va avea loc în lunamartie 2005, unde vom îmbogãþi ºiîmbunãtãþi toate bunele noastreintenþii în aºa fel încât, prin naturaprofesiei, sã consolidãm pe maideparte obligaþia de a construi bine,ieftin ºi modern.

Ciprian ENACHE


DIN AACTIVITATEA AARACOPPrrooppuunneerriillee AARRAACCOO ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa

ººii îînnttããrriirreeaa mmiiººccããrriiii ppaattrroonnaallee îînn RRoommâânniiaaLa începutul anului 2005 a avut

loc o reuniune a patronatelorreprezentative la nivel naþional,având ca scop identificarea mãsu-rilor pentru dezvoltarea ºi întãrireamiºcãrii patronale ºi transformareaei într-un partener real în cadruldialogului tripartit (Guvern –patronate – sindicate).

ARACO, partizanã consecventãa statuãrii unei legislaþii stabile, coe-rente ºi nediscriminatorii în rândulinvestitorilor ºi al constructorilor alecãror interese le reprezintã, ºi-aprezentat punctele de vedere înacest sens prin dl Adrian Florescu,prim-vicepreºedinte, care a susþinutmãsurile propuse de Asociaþie pentrudezvoltarea ºi întãrirea miºcãriipatronale.

1. Acordarea prin acte normative(legi sau hotãrâri de guvern) a unorcompetenþe profesionale care sãasigure creºterea nivelului de autori-tate ºi reprezentativitate din punct devedere patronal ºi profesional.

În cazul ARACO acestea ar fi:certificarea calificãrii profesio-

nale a societãþilor de construcþii-montaj-instalaþii;

atestarea proiectanþilor, verifi-catorilor, experþilor, responsabililortehnici cu execuþia ºi a inspectorilorde ºantiere;

acordarea distincþiei anuale"Trofeul Calitãþii" pentru lucrãri deproiectare ºi de construcþie;

acordarea statutului de utilitatepublicã pentru activitatea ARACO.

2. Pentru consolidarea pieþeilibere în industria construcþiilor ºi acompetiþiei ºi pentru dezvoltareaprocesului investiþional, este nece-sarã adoptarea unor mãsuri care sãpregãteascã integrarea europeanã:

Modificarea ºi completareaactelor normative privind achiziþiile

publice în acord cu normativelecomunitare ºi, mai ales, aprobareaurgentã, prin H.G. a normelor metodo-logice aferente O.G. nr.75/19.08.2004,pentru eliminarea neajunsurilorprovocate de Legea nr.386/2003:

– transparenþã deplinã – efectivãa licitaþiilor lucrãrilor publice;

– certificarea calificãrii profesionalea firmelor de construcþii-montaj-instalaþii sã fie obligatorie pentru par-ticiparea la licitaþii spre a înlãturadumpingul ºi lipsa de performanþãcalitativã ºi de eficienþã;

– organizarea unor comisii for-mate din maximum trei specialiºti,din care sã facã parte un reprezen-tant ARACO ºi unul din MinisterulFinanþelor Publice, care sã rezolverapid contestaþiile privind licitaþiilelucrãrilor publice.

Modificarea actelor normativeîn sensul plãþii TVA la încasarea fac-turilor pentru producþia de con-strucþii-montaj realizatã ºi nu lamomentul facturãrii.

Sprijinirea firmelor româneºtipentru angajarea ºi realizarea delucrãri de construcþii în þarã ºistrãinãtate, prin credite ºi garanþiibancare.

În condiþiile actuale, firmeleromâneºti nu pot ºi nu vor puteaintra în competiþie cu alte firme penici un fel de piaþã, iar iminenta inte-grare comunitarã poate conduce ladezintegrarea societãþilor cu capitalautohton.

3. Efectuarea unei analize tehnico-profesionale care sã defineascã ceamai performantã formulã de aso-ciere în parteneriat a diferitelorforme de organizare a patronatelordin economia româneascã, capabilãsã reprezinte patronatul român înfaþa Comunitãþii Europene ºi în planintern.

O soluþie posibilã este ca, dupãmodelul ARACO sau sub alte formesimilare, sã se organizeze ºi cele-lalte patronate, respectând profiluriletehnic, tehnologic, profesional ºipatronal specifice ºi comune dome-niului, iar, în final, acestea sã se aso-cieze într-o formã de parteneriat ºide reprezentare unitarã în care sãfie adoptate cel puþin urmãtoareleprincipii:

pãstrarea identitãþii patronatelor;reprezentarea egalã a patro-

natelor din aceastã formã asociatã,în comitetul ei director;

decizii numai în plenul comite-tului director cu 2/3 din numãrul demembri.

4. Pentru echilibrarea obligaþiilorpatronale cu cele sindicale în dome-niul muncii ºi protecþiei sociale estenecesarã analiza temeinicã ºi înparteneriat a prevederilor CoduluiMuncii în acest domeniu, spre a seconveni modificãrile de echilibrareîntre pãrþi, mai ales privind:

contractarea muncii pe duratedeterminate;

angajarea prin convenþii;numãrul de ore de lucru pe

sãptãmânã, indiferent de sezon;eliminarea fondurilor de

garantare pentru plata creanþelorsalariale;

formarea profesionalã;perioada de parcurs pentru

concedierea colectivã.5. În contextul unor astfel de

propuneri, considerãm necesarãmodificarea ºi completarea legiipatronatului.

În numerele viitoare ale revistei,vom încerca sã detaliem toate acestepropuneri.


DIN AACTIVITATEA AARACOÎÎnn aatteennþþiiaa GGuuvveerrnnuulluuii RRoommâânniieeii!!

Domnule ministru Ionuþ Popescu,Achiziþiile publice în România sunt reglementate de Ordo-

nanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 60/2001, care stabileºteprincipiile ºi regulile generale de achiziþii ale bunurilor, serviciilorºi lucrãrilor.

Normele de aplicare a prevederilor ordonanþei de mai susau fost aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr.461/9 mai2001, precum ºi prin ordinele comune ale MFP ºi MLPTLnr. 1012, nr. 1013/873 ºi nr. 1014/874, din iunie 2001, careau în vedere particularitãþile achiziþiilor de bunuri, servicii ºilucrãri de construcþii.

Pe durata de realizare a contractului intervin factori deexcepþie, ce nu au putut fi prevãzuþi de ofertanþi la dataîntocmirii ºi predãrii ofertei. Sunt factori independenþi devoinþa acestora, care afecteazã interesele comerciale alepãrþilor contractante, astfel cã este necesarã revizuireaacelor elemente ale preþului unitar.

P r i n n o r m e l e d e a p l i c a r e n r . 1014/874/2001,pentru lucrãrile de construcþii, documentaþia standard pct. F3.2model 2 se prezintã metodologia de calcul a influenþei asupravalorilor lucrãrilor realizate la un moment dat, ca urmare arevizuirii unor anumite elemente ale preþului unitar.

Pentru lucrãrile de construcþii-montaj elementelepreþurilor unitare sunt compuse din preþurile ºi tarifele pentruresurse materiale, forþã de muncã, utilaje de construcþii,transportul materialelor ºi transporturi tehnologice.

Metodologia adoptatã este similarã celei uzuale pe planeuropean ºi definitã în clauzele contractuale, privindajustarea preþurilor, modelul FIDIC.

Prin Legea nr.212/19.04.2002, Ordonanþei de Urgenþãnr.60/2001 i se aduc de cãtre Parlamentul României, modi-ficãri ºi completãri; de pildã, la pct. 27 art.41, dupã alineatul(1) se introduce alineatul (2) cu urmãtorul cuprins:

"Ofertantul are obligaþia de a exprima preþul ofertei atât înlei, cât ºi în euro. În cazul contractelor de achiziþie publicã for-mula de actualizare a preþului, aplicatã pentru a asigura pro-tecþia împotriva inflaþiei, nu trebuie sã conducã la depãºireapreþului exprimat în euro la data depunerii ofertei."

Prin aceastã prevedere, revizuirea preþurilor unitare expri-mate în lei a fost limitatã la exprimarea lor în echivalentul eurode la data întocmirii ofertei; practic, preþurile exprimate în euroau devenit ferme fãrã nici o posibilitate de revizuire.

Evoluþia preþurilor resurselor pe piaþa româneascã, expri-mate în euro, nu a avut stabilitate. Dimpotrivã, aceste preþuriau crescut, ca urmare a tendinþei de a fi armonizate cu celede pe piaþa UE, devenind mai mari, în special în domeniulenergiei, al materialelor de construcþii energofage (ciment,oþel, beton) ºi al carburanþilor.

Chiar ºi salariile din ramura construcþiilor, exprimate îneuro, au tendinþa de creºtere, ca urmare a deficitului tot maimare de muncitori calificaþi pentru care existã cerinþã ºi posi-bilitãþi de angajare în þãrile membre UE.

Decontarea în lei la un curs ROL/EURO al BNR nu are nicio legãturã cu creºterea preþurilor pe piaþa materialelor ºi servici-ilor pentru construcþii.

Indicele de inflaþie calculat ca urmare a creºterii preþurilorde consum pentru populaþie (pe baza coºului standard la pro-duse alimentare, produse industriale de uz gospodãresc ºiservicii publice) este impropriu pentru lucrãrile de construcþii.

Prin Legea nr. 386/30 adoptatã de Parlamentul Românieiîn septembrie 2003, art. 41 din Ordonanþa de Urgenþã aGuvernului nr.60/2001 se modificã (anexa 1), preþurileunitare exprimate în lei devenind ferme. Excepþie fac celefinanþate din programele UE, care recunoaºte ajustareapreþurilor similare procedurilor FIDIC, ceea ce constituie odiscriminare.

Aceastã lege a fost contestatã de Ministerul Economiei ºiComerþului ºi Guvernul a emis OUG nr. 106/24 octombrie2003, prin care s-a mai introdus o nouã excepþie privindachiziþia la o mare varietate de bunuri (anexa 2).

În anul 2004, urmare aplicãrii prevederilor Legii nr.386/2003pentru lucrãrile de construcþii, concomitent cu creºteri de circa40% la ciment, oþel beton ºi alte materiale de construcþii, pre-cum ºi creºteri salariale de circa 14%, firmele de construcþiiau înregistrat pierderi mari cu perspectivã de faliment.

ARACO a acþionat alãturi de Ministerul Economiei ºiComerþului ºi Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Tur-ismului pentru modificarea Legii nr.386/2003. Urmare aces-tor acþiuni s-a aprobat Ordonanþa de Urgenþã a Guvernuluinr.75 din august 2004, care dã o nouã formulare artico-lului 41 din OUG nr.60/2001 alin. (4) permiþând revizuireapreþurilor.

Prin scrisoarea nr.2056/23.11.2004, ARACO a înaintatMinisterului Finanþelor Publice propunerea sa privindrevizuirea preþurilor în conformitate cu prevederile alineatului(4) din OUG nr.75/2004. De asemenea, în scrisoareanr.2141/9.12.2004, a înaintat obiecþiunile sale la formularea modi-ficãrilor în Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 461/2001.

Þinând seama de prevederile Legii nr.492/2004 pentruaprobarea Ordonanþei Guvernului nr.75/2004, referitor laemiterea în 60 de zile prin Hotãrârea Guvernului a normelormetodologice ºi de dificultãþile majore întâmpinate de con-structori în decontarea lucrãrilor executate, ARACO vãadreseazã rugãmintea de a dispune urgentarea elaborãrii ºiaprobãrii normelor în care sã se þinã seama de faptul cã:

actualizarea preþurilor la lucrãrile de construcþii,folosind indicele de inflaþie, este improprie pentru speci-ficul acestor lucrãri aºa cum s-a prezentat mai sus.

pãstrarea preþului ferm în lei la contracte cu duratemai scurte de 12 luni este o discriminare, nejustificatãfaþã de celelalte tipuri de achiziþii de bunuri sau serviciila care se permite actualizarea ca urmare a nenumã-ratelor excepþii.

revizuirea preþului se impune nu numai la materi-ale, ci la toate componentele sale cum sunt manopera,transporturile ºi utilajele de construcþii.

În speranþa înþelegerii demersului nostru, vãmulþumim pentru sprijinul acordat.

Cu deosebitã stimã,ing. Marcel Florescu

Preºedinte

Pentru ARACO, debutul lui 2005 a fost marcat de o serie de acþiuni pe diverse planuri, menite sã conducã la orevigorare a sectorului de construcþii, în principal, prin stabilirea unei strategii capabile sã asigure ºi pentru domeniulîn care activaþi dvs. premisele perfecþionãrii activitãþii în vederea alinierii pânã în 2007 la exigenþele europene.

Aºa se face cã, tot în luna ianuarie, dl Marcel Florescu – preºedintele ARACO a transmis domnului Ionuþ Popescu –ministrul Finanþelor Publice, urmãtoarea scrisoare, care reprezintã propunerile Asociaþiei pentru revizuirea unorreglementãri destinate sã îmbunãtãþeascã activitatea în domeniul construcþiilor.



Un ggigant...convingãtor!

C.E: Primele informaþii deci, dledirector general?Liviu Stan: Global Real Invest

este o societate româno-germanãcare ºi-a propus înfiinþarea unor cen-tre de comercializare a materialelorde construcþii. Ea este afiliatã grupu-lui Interpares Mobau.

Global este un concept germancare aduce în România ideea unormari centre comerciale, profesio-niste, de prezentare ºi vânzare cuconsultanþã competentã a materi-alelor, sistemelor ºi accesoriilor pen-tru construcþiile civile ºi industriale.

Compania româno-germanã GlobalReal Invest este afiliatã holdinguluigerman I&M Interbaustoff, lider pepiaþa materialelor de construcþii dinGermania.

Sub acest nume, activeazã înaceastã þarã peste 1200 de centrecomerciale care dispun de un know-how modern, ce se regãseºte întoate compartimentele funcþionale:vânzãri - consultanþã, marketing,logisticã, IT etc.

Conceptul seadreseazã clien-þilor profesioniºti,antreprizelor deconstrucþii, micilormeseriaºi, ºi nu înultimul rând - per-soanelor fizicepentru care ofertanoastrã este com-pletã. Aici pot gãsitoate materialele ºisistemele pentru oconstrucþie la roºu

ºi la cheie, de la subsol pânã laacoperiº, la un preþ corect!

Clienþii beneficiazã de consul-tanþã competentã ºi profesionistã,servicii logistice, transport la desti-naþie, precum ºide traininguri despecialitate.

Dorim sã trans-mitem aceleaºiavantaje ºi clien-þilor din România.

Construcþia pri-mului centru comer-cial a început înaprilie 2004 în zona

Pipera, iar investiþia s-a ridicat pen-tru început la 5 milioane de euro.

Noi considerãm, însã, cã cea maiimportantã investiþie, pe care o facemprin acest obiectiv, se regãseºte încontribuþia pe care o vom aduce pieþeimaterialelor de construcþii din România.

Aceastã piaþã are un caracterfoarte dinamic ºi a cunoscut în ultimiiani o evoluþie spectaculoasã.

Se poate spune cã, pe piaþaromâneascã, existã la ora actualã ogamã largã de produse care seadreseazã tuturor categoriilor declienþi. Este cunoscut faptul cã, dupã1990, s-a înregistrat o adevãratãexplozie de produse, de tehnologii ºi

În peisajul edilitar-gospodãresc al Capitalei, un impunãtor edificiudominã zona Pipera-Tunari. Vãzut de la distanþã, el este uºor deremarcat pentru cã reprezintã ceva inedit, iar cine-l viziteazã seconvinge pe viu cã aºa ceva este într-adevãr neobiºnuit pe piaþa con-strucþiilor din România. Pentru cei care încã n-au ajuns pe acolo,încercãm sã oferim informaþii deosebit de interesante. Ne dã concursul,în acest sens, însuºi directorul general, dl Liviu Stan.

Liviu Stan - director general


servicii legate de sectorul construc-þiilor. Numai cã, existã produse cali-tative sau mai puþin calitative, cunoscutesau mai puþin cunoscute.

Aºadar, nu produsele sunt celecare lipsesc de pe piaþã, ci acei "jucã-tori" care sã îºi asume rãspundereade a le selecta ºi ierarhiza, de a lestructura în sisteme complete ºi de ale oferi clienþilor sub forma unor soluþiiviabile.

Acest lucru ne propunem noi sã îlimplementãm în România.

Oferta noastrã completã includenu numai sisteme de produse, ci ºimulte servicii, de care aceºtia nu aubeneficiat pânã acum.

Rep.: Aprecierile de ordin general suntbune pentru o introducere în temã.Totuºi, în ce constau elementele pecare vreþi sã le introduceþi ca sã for-maþi noua mentalitate privind efi-cienþa folosirii acestor sistememoderne?L.S.: Mã refer, în primul rând, la

consultanþa profesionistã ºi compe-tentã pe care noi o punem la dispoziþietuturor celor interesaþi, prin interme-diul angajaþilor noºtri, neexcluzând,bineînþeles nici celelalte servicii, ca deexemplu: asistenþã tehnicã, prelucrãri,propuneri de soluþii tehnice, transportgratuit, recomandãri pentru firme deexecuþie etc.

Sunt convins cã, în scurt timp,vom trãi alãturi de clienþii noºtri satis-facþia lucrului final bine pus în operã,a unei construcþii solide ºi de duratã.

Rep.: "GLOBAL" va fi... singurîn România, adicã numai laBucureºti?L.S.: Nu, acest proiect face parte

dintr-un plan de investiþii pe termenlung, care vizeazã o strategie de

expansiune înmai multe locali-tãþi din România.Strategia noas-trã de expansiu-ne va fi beneficãnu numai pentruclienþii din capi-talã, ci ºi pentruproducãtorii ºifurnizori i demateriale de con-strucþii din întrea-ga þarã.

Furnizorii noºtrisunt producãtorisau importatori debranduri consacrate, care reprezintãun garant al calitãþii.

Colaborarea cu noi va însemna pen-tru ei asigurarea unui punct de des-facere foarte modern ºi profesionist,unde produsele lor sunt bine evidenþi-ate ºi promovate, unde au siguranþa cãli se vor adãuga un plus de valoare ºiînsemnãtate prin ceea ce "GLOBAL" lepoate oferi tuturor solicitanþilor.

Privitã pe termen lung, aceastãcolaborare va contribui în timp ladezvoltarea ºi la creºterea cifrei lorde afaceri.

Nu este deloc de neglijat nici fap-tul cã dezvoltarea noastrã va atragedupã sine ºi dezvoltarea zonelor dinþarã unde noi construim.

Un astfel de centru comercialoferã locuri de muncã pentru celpuþin 100 de angajaþi; le oferã aces-tora satisfacþia muncii împlinite, iarfamiliilor lor, siguranþa zilei demâine.

Aºa cum am contribuit la dez-voltarea infrastructurii în zona Pipera

din Bucureºti, înacelaºi mod vomcontribui, în viitor,la dezvoltarea ºia altor regiuni dinRomânia, pentrucã programulnostru se va des-fãºura în funcþiede condiþii ºirezultate petermene mediu ºilung.

Prin oferta ºi contribuþia noastrã,suntem pregãtiþi sã facem faþã tuturorproiectelor care vizeazã moderni-zarea construcþiilor de orice gen.

Rep.: Sã revenim la unitateaGLOBAL amplasatã în Bucureºti.Prin ce se deosebeºte ea dealte magazine care au aceeaºiofertã de produse?L.S.: Conceptul pe care GLOBAL

îl implementeazã pe piaþa româ-neascã este inedit ºi prin modul încare este structurat centrul comer-cial. Noutatea constã în faptul cã eleste un ansamblu de spaþii deexpunere ºi comercializare, undearticolele sunt bine evidenþiate ºipromovate.

Un astfel de centru comercial areîn componenþa sa un show-roomelegant ºi profesionist, un magazinmodern ºi bine structurat ºi, înprimul rând, un depozit de unde sepot cumpãra produsele solicitate.

Suprafaþa totalã acoperitã estede circa 15.000 m2, la care seadaugã circa 15.000 m2 de platformeexterioare pentru depozitare, circu-laþie ºi parcãri.

Dacã ar fi sã ne referim la pro-dusele ºi sistemele pe care noi leoferim, putem afirma cã asigurãmclienþilor noºtri o ofertã variatã ºidiversificatã, ancoratã în noutãþileeuropene.

Suntem o firmã puternicã ºi sun-tem în mãsurã sã oferim clienþiloracele avantaje pe care numai ofirmã puternicã le poate oferi.

SOLUÞII ªI TEHNOLOGII UNICAT ÎN ROMÂNIA,APLICATE DE GIP GRUP SA LA CONSOLIDAREA

STRUCTURILOR INDUSTRIALE

S C G I P G R U P S ABucureºti este un nume consacratîn construcþii, experienþa sa dobânditãîn 44 de ani de activitate reflectân-du-se, în mod deosebit, în execuþialucrãrilor speciale, a construcþiilordeosebite, precum structurile înalte.

Exemple în acest sens,din ultimii ani, constituie reabi-litãrile la coºurile de fum de lacentralele termoelectrice (Iºalniþa –coº fum nr. 2 H = 200m, Rovinari –douã coºuri H = 220m, Deva –coº fum nr. 2 H = 220m), undeSC GIP GRUP SA a introdussoluþii noi de reabilitare, care aurãspuns cerinþelor fundamentaleale lucrãrilor, restabilind condiþiilede exploatare normalã, în confor-mitate cu nivelul de asigurare ºiprevederile preconizate de noualegislaþie.

În ceea ce priveºte struc-tura coºurilor, acestea erau gravavariate, cu numeroase fisuri ºicrãpãturi verticale, precum ºi cu oserie de fisuri orizontale, consta-tându-se atacul chimic al gazelorasupra betonului. Toate acestea audus la incapacitatea structurilor dea satisface atât condiþiile de exploa-tare normalã, cât ºi condiþiile derezistenþã.

Lucrãrile de restabilire a continuitãþii ºi consolidãrii coºului auconstat din urmãtoarele operaþiuni:

la exterior: îndepãrtarea stratului de beton atacat chimic ºi efectuareareparaþiilor cu un sistem de mortare aditivate, prelucrarea betonului în lungulfisurilor ºi crãpãturilor, matare, respectiv armarea ºi betonarea lor cu acelaºisistem de mortare, urmând în final consolidarea structurii prin precomprimarecu elemente metalice inelare.

la interior: desfacerea zidãriei vechi degradate, îndepãrtarea betonuluidegradat de pe toatã suprafaþa peretelui, prelucrarea, injectarea ºi matareafisurilor cu mortare aditivate, iar în funcþie de temperaturile existente, refacereastructurii clasice din zidãrie antiacidã cu termoizolaþia aferentã (Rovinari ºiDeva) sau executarea unui torcret, asigurându-se conlucrarea cu structura exis-tentã, iar pe suprafaþa torcretatã, aplicarea protecþiei anticorozive ºi termice,din plãci de borosilicat, sistemaplicat, pentru prima datãîn þara noastrã, de cãtreGIP GRUP (Iºalniþa).

Acest sistem de protecþieprezintã urmãtoarele avantaje:

asigurã, concomitent,izolaþia termicã necesarã ºiprotecþia anticorozivã;

are greutate redusã, con-ducând astfel la reducereasubstanþialã a greutãþii coºului;

este elastic ºi poate, astfel,prelua deformaþiile ce apar înstructura de beton.

SC GIP GRUP SA, împre-unã cu grupul de specialiºtiformat din: prof. univer-sitar, membru de onoareal A c a d e m i e i R o m â n e ,d r. Honoris Causa UTCB –ing. Panaite Mazilu, prof. dr.ing. Furiº Dumitrel, conf. dr.ing. Creþu Dan, elaboreazãsoluþii ºi tehnologii care asigurãconsolidarea construcþiilorindustriale ºi civile, consti-tuind un adevãrat succestehnic ºi un real câºtig pentrucosturile construcþiilor ºi duratade execuþie a acestora.


Anul 2005 înseamnã pentru firma nemþeanã un debutîn forþã prin sporirea "zestrei" tehnice de care dispune.Au apãrut, deja, pe platformele SC GENERALCONSTRUCTdin Piatra-Neamþ noi unitãþi de producþie pentru satisfa-cerea solicitãrilor de colaborare din partea beneficiarilorsãi, în numãr din ce în ce mai mare.

În prezent, GENERALCONSTRUCT Piatra-Neamþdispune de patru mari capacitãþi de producþie,destinate asigurãrii categoriilor de produse pen-tru lucrãri de construcþii, cu precãdere, a celorcare se referã la infrastructurã.

Este vorba despre capacitãþi intrate în func-þiune în ultimii patru ani.

Fabrica de betoane – 50.000 to/an;Fabrica de OL beton fasonat – 1.000 to/an;Fabrica de mixturi asfaltice – 80.000 to/an;Balastiera – 80.000 m3/an.

Fabricile de betoane ºi oþel beton fasonat aulivrat, pânã în prezent, importante cantitãþi deasemenea produse pe ºantierele din mai multejudeþe ale þãrii.

Fabrica de mixturi asfaltice este cea mai

tânãrã. Ea a intrat recent în circuitul productiv,

respectiv în anul 2004,

putând sã asigure o

importantã cantitate de

material atât de necesar

modernizãrii infrastruc-

turii rutiere din zonã ºi nu

numai.Despre calitatea activi-

tãþii manageriale a firmeiGENERALCONSTRUCTPiatra-Neamþ, condusãde dl ing. Ioan Mancea,vorbesc îndeajuns ºinumeroasele aprecieri în

diplome ºi trofee primite nu numai înþarã, dar ºi peste hotare.

Unele dintre acestea, atribuitede prestigioase organisme de spe-cialitate din strãinãtate, reprezintãun atestat internaþional prin care serecunosc valenþele activitãþii firmeiSC GENERALCONSTRUCT din Piatra-Neamþ.

Sunt trofee pe care le puteþi admira ºi dvs. în imaginilecare însoþesc prezentarea de faþã.

Aceastã "carte de vizitã" poate fi consideratã o ade-vãratã garanþie cã o afacere cu SC GENERALCONSTRUCTdin Piatra-Neamþ reprezintã pentru orice investitor oreuºitã.

Aºadar, un debut în forþã cum spuneam la început, undebut pe care îl vom completa cu noi informaþii înnumerele viitoare ale revistei.

GENERALCONSTRUCT Piatra-NNeamþ2005 - DDEBUT ÎÎN FFORÞÃ

Firmã cunoscutã ºi recunoscutã pe piaþa investitorilor din aceastã parte a þãrii, SC GENERALCONSTRUCT

din Piatra-Neamþ ºi-a consolidat poziþia de lider prin promptitudinea, seriozitatea ºi calitatea ofertei

sale de materiale, tehnologii ºi servicii puse la dispoziþia tuturor celor interesaþi, din judeþ sau din

alte pãrþi ale þãrii.


Casa Socialã a Constructorilor

Ionel Cristea: Sã încercãm,

dle preºedinte, sã explicãm

metodic tot ceea ce ar trebui sã

cunoascã, despre "Casa" pe

care o conduceþi, potenþialii

viitori membri. Cu ce anume îi

puteþi atrage?

Laurenþiu Plosceanu: Casa

Socialã a Constructorilor este unicul

operator privat de protecþie socialã,

din România. A fost înfiinþatã în 1998

sub forma unei organizaþii non-profit,

autonomã ºi cu patrimoniu distinct.

S-a constituit ºi funcþioneazã în sis-

tem bipartit, cu participarea egalã ºi

liberã a organizaþiilor sindicale ºi

asociaþiilor patronale din ramura

construcþiilor ºi materialelor de con-

strucþii. "Casa" are caracteristicile

unui fond de investiþii cu risc foarte

redus, gestionând ºi multiplicând fon-

durile depuse de membrii sãi. Din aceste

fonduri, se acordã protecþie socialã

salariaþilor membrilor sãi în perioada

t impului nefavorabi l , respect iv

1 noiembrie – 31 martie. Protecþia

constã în acordarea unei indemniza-

þii – reprezentând o sumã impozabilã

în cuantum lunar egalã cu 75% din

media pe ultimele 3 luni a salariului

de bazã brut – timp de maximum 90

de zile calendaristice, perioadã în

care activitatea din construcþii ºi pro-

ducerea materialelor de construcþii

nu se poate desfãºura. Indemnizaþia

se acordã proporþional cu durata

efectivã a întreruperii lucrului. Con-

siliul de Administraþie al societãþii

membre, împreunã cu reprezentan-

tul sindical stabilesc numãrul salari-

aþilor ºi perioadele de protecþie

socialã acordatã prin Casa Socialã.

I.C. : Cine se aflã în "umbra"

instituþiei la care ne referim?

L.P.: Membrii fondatori ai Casei

Sociale a Constructorilor sunt:

Din zona patronalã:

Asociaþia Românã a Antre-

prenorilor din Construcþii – ARACO;

Federaþia Patronalã din Indus-

tria Materialelor de Construcþii –

PATROMAT;

Patronatul Regiilor Autonome

de Drumuri ºi Poduri de interes

judeþean, Deva – PATRONATUL

DRUMARILOR DIN ROMÂNIA.

Din zona sindicalã:

Federaþia Sindicatelor din Con-

strucþii ºi Materiale de Construcþii –

FAMILIA CONSTRUCT (în prezent,

FGS FAMILIA);

Federaþia Naþionalã Sindicalã

din Construcþii - Montaj – ANGHEL

SALIGNY;

Federaþia Sindicatelor Con-

structorilor Feroviari ºi Cãi de Comu-

nicaþie – FSCFCC.

Nu este nevoie de prea mult efort ca sã ne dãm seama ce a însemnat sau ceînseamnã activitatea de construcþii, cu precãdere, în preajma sau în timpul iernii,atunci când munca pe ºantiere fie cã se restrânge, fie cã se opreºte. Ne gândim,desigur, la "soarta" forþei de muncã, dar ºi la consecinþele economico-financiareale societãþilor cu un asemenea profil de activitate. Dupã cum se cunoaºte, încondiþiile "meteo” din þara noastrã, peste un trimestru din an este "condamnat"la inactivitate, iar oamenii sunt trimiºi "la gura sobei", aºa cum se spune, fãrãasigurarea unor fonduri necesare traiului.

ªi totuºi, în acest caz, învãþând din practica altora, o serie de societãþi, organi-zaþii ºi asociaþii au gãsit o soluþie viabilã atât pentru ele, cât ºi pentru angajaþii lor.

Aceasta este Casa Socialã a Constructorilor, al cãrei obiect principal deactivitate este asigurarea protecþiei sociale a muncitorilor din construcþii înperioada timpului nefavorabil.

Celor care încã nu s-au familiarizat cu ceea ce reprezintã o astfel de instituþie, le oferim amãnuntedirect de la sursã, prin dl Laurenþiu Plosceanu, preºedintele Consiliului de Administraþie CSC.

Laurenþiu Plosceanu



În prezent, sunt afiliate la CSC

societãþi importante din aceastã

ramurã, însumând peste 150.000 de

salariaþi, ceea ce reprezintã circa

46% din numãrul total al constructo-

rilor. În CSC sunt încrise societãþi

importante ºi respectate, precum:

Hidroconstrucþia SA, CCCF SA,

Teleconstrucþia SA, Energocon-

strucþia SA, Lucrãri Drumuri ºi Poduri

Bistriþa-Nãsãud, SOCOT Târgu Mureº,

Drumuri ºi Poduri Prahova, Pentaco SA,

Construcþii Feroviare SA Iaºi,

Direcþia Judeþeanã de Drumuri Deva,

Apasco SA Mãneciu, Tajtrans

Timiºoara, Tunele SA Braºov etc.

Pe lângã acestea, existã numeroase

societãþi mici ºi mijlocii de construcþii

care confirmã o tendinþã de consoli-

dare a unui management proactiv, în

raport cu protecþia resursei umane.

I.C.: Ne puteþi prezenta un

succint bilanþ al activitãþii "Casei",

de la înfiinþare pânã în prezent?

L.P.: Funcþionând efectiv din

octombrie 1998 ºi acordând pro-

tecþie socialã, în condiþiile legii, încã

din iarna 1998-1999, Casa Socialã a

Constructorilor a alocat pânã acum

peste 150 miliarde lei pentru pro-

tecþia socialã a circa 40.000 salariaþi

– în funcþie de solicitãrile fãcute de

membrii CSC. Fondurile necesare

protecþiei provin de la membrii CSC,

din contribuþia salariaþilor ºi a soci-

etãþii – legea prevede o cotã de

1,5% din valoarea producþiei,

înscrisã în certificate ºi încasatã,

sau, în cazul societãþilor producã-

toare de materiale de construcþii,

1,5% din producþia realizatã,

vândutã ºi încasatã ºi o cotã de 1%

din salariul brut al salariaþilor care

doresc sã fie protejaþi prin aceastã

formã de protecþie socialã; de aseme-

nea, la aceste fonduri se adaugã con-

tribuþia tuturor investitorilor sau

proprietarilor, indiferent de sursa de

finanþare ºi de forma de proprietate,

prin achitarea unei cote de 0,5% din

valoarea lucrãrilor de construcþii

realizate, precum ºi multiplicarea

profesionistã a fondurilor CSC.

I.C.: Ce planuri de viitor aveþi?

L.P.: Ne propunem sã dezvoltãm

sfera serviciilor pe care le putem

pune la dispoziþia membrilor Casei

Sociale. În prezent, este operativ

serviciul de obþinere a scrisorilor de

garanþie bancarã pentru participarea

la licitaþii. La cererea membrilor

noºtri ºi în condiþiile în care va exista

acordul beneficiarului, vom putea fi

depozitarii sumelor ce constituie

garanþia de bunã execuþie a

lucrãrilor.

O altã realizare a fost înfiinþarea

în 2004 a Casei de Meserii a Con-

structorilor. Pentru acest proiect sun-

tem în contact cu câteva organisme

similare din Italia, Belgia, Germania

ºi Danemarca, dispuse sã ne ajute

în derularea lui. Parteneriatele cu

operatori din Europa reprezintã

modul nostru de a aborda dez-

voltarea acestei fundaþii. Ne propu-

nem sã ºcolarizãm salariaþi ai

agenþilor economici, care sã se per-

fecþioneze în meseriile specifice

activitãþii de construcþii, fiind de

pãrere cã acest lucru constituie

garanþia executãrii unor lucrãri de

calitate ºi cu productivitate

crescândã, practic o protecþie

socialã acordatã în mod indirect.

Pornim de la necesitatea unei ºcoli

de meserii pentru meseriile

deficitare în România.

Având în vedere cã agenþii economici

provin din toate colþurile þãrii, mã gândesc

sã facem din Casa de Meserii a Con-

structorilor o ºcoalã itinerantã. Casa de

Meserii ar urma sã asigure societãþilor

care doresc sã-ºi perfecþioneze perso-

nalul, instructorii formatori ºi logistica

necesarã; le vom trimite, de asemenea,

suportul didactic pe casete sau CD-uri,

astfel încât instructorii respectivi sã

formeze, la rândul lor, alþi instructori care

sã perfecþioneze personalul.

În altã ordine de idei, în viitor

intenþionãm sã creãm un fond privat

de pensii ocupaþionale, suplimentare,

private pentru ramura de construcþii.

Ne gândim ºi la o Casã de con-

cedii a constructorilor, precum ºi la o

Casã de sãnãtate ºi securitate în

muncã a constructorilor.

Încercãm sã demonstrãm, prin

toate aceste iniþiative ºi acþiuni, cã

putem fi un spaþiu de convergenþã a

intereselor patronale ºi sindicale, din

ramura de construcþii.

Suntem solicitaþi de Organizaþia

Internaþionalã a Muncii sã asistãm

dezvoltarea unor proiecte asimilabile

Casei Sociale în Moldova ºi Bulgaria.

În încheiere, vreau sã profit de

acest prilej ºi sã adresez tuturor

constructorilor îndemnul de a

deveni membri ai Casei Sociale a

Constructorilor. Vor avea numai

de câºtigat!

urmare din pagina 18


Ciprian Enache: O datã cu 2005pãºiþi într-o nouã decadã deexistenþã, adicã începeþi celde-al X-lea an în România. Cumapreciaþi acest moment?Laurenþiu Lupuºor: Acest nou

început de care vorbiþi mi se paretonic pentru perspectiva firmei ºi a

produselor

sale, dacã avem în vedere doar cifrade afaceri din 2004, care s-a ridicatla circa 17 milioane de euro. De alt-fel, Baumit este considerat astãzidrept unul dintre promotorii politiciicalitãþii.

Importanþa acordatã fiecãruiclient eliminã posibilitatea oferirii deproduse ºi servicii necorespunzã-toare din punct de vedere calitativ.

Având stabilite aceste reguli, fir-ma Baumit a introdus, pe piaþa

româneascã, o mare varietatede produse ºi sisteme com-

plete pentru foarte multetipuri de lucrãri, care sunt

adaptate conform cerin-þelor clienþilor.

Baumit România

produce ºi comerciali-

zeazã sisteme ºi

materiale de con-

strucþie profesionale,

fiind în prezent princi-

palul furnizor al pieþei

româneºti de profil în

domeniile sistemelor de termoizolaþie,

finisajelor de faþadã, mortarelor ºi

ºapelor uscate gata preparate, al ten-

cuielilor aplicabile mecanizat, sis-

temelor de asanare ºi restaurare a

clãdirilor vechi, sistemelor de

montare a placajelor ceramice etc.Mãrcile Baumit ºi Murexin, sub

care firma Baumit produce ºicomercializeazã sisteme ºi materi-ale de construcþie, se aflã deja atâtîn conºtiinþa constructorilor profesio-niºti, cât ºi a beneficiarilor finali ailucrãrilor, numele acestor mãrci fiindasociat cu garanþia calitãþii lucrãrii.

Pentru un beneficiar al sistemelorpe care firma Baumit le prezintã,este foarte important sã facã binediferenþa între un sistem complex

Baumit2005 –– uun nnou îînceput?

Laurenþiu Lupuºor - director general, Baumit România Com S.R.L.

Pe piaþa construcþiilor din România, unele firme, mãrci de produseºi sisteme de management ºi-au consolidat poziþia, dând o notã nouãde credibilitate prin oferta pe care o practicã în ansamblul procesuluiinvestiþional. S-a ajuns uneori ca denumirea firmei sau a produsului sãdevinã atât de familiarã, încât adunã la un loc performanþa, calitatea ºieficienþa lor, dând beneficiarului sentimentul reuºitei în afaceri.

Aceste frumoase aprecieri se pot atribui fãrã nici o rezervãS.C. Baumit, iar managerul firmei, dl Laurenþiu Lupuºor, esteprezent, iatã, chiar în paginile primului numãr al revistei noastre.



prefabricat ºi un sistem hibrid compusdin mai multe produse separate.În momentul în care existã o com-patibilitate între componentele unuisistem complex, beneficiarul poate fisigur de calitatea produsului finit peo duratã mai mare de timp compara-tiv cu cea rezultatã în urma utilizãriiunui produs hibrid.

C.E: Privind în intimitatea activi-tãþii firmei pe care o conduceþi,ce ar trebui sã ºtie despre eapotenþialii dvs. clienþi?L.L: Compania Baumit are o

gamã foarte variatã de produse cesunt structurate pe câteva categoriimai importante din punctul devedere al vânzãrii ºi al distribuþiei lorîn România. În primul rând, existãgrupa mortarelor uscate, care suntfolosite pentru tencuieli cu aplicaremecanicã, mortare pentru zidãrie ºimortare speciale.

O altã categorie o reprezintã sis-temele izolante de faþadã sub formãde sandwich, care au rolul de aasigura un confort termic ºi o redu-cere substanþialã a cheltuielilor deîncãlzire a unei locuinþe. Cu acestemateriale s-a dorit nu numai pãs-trarea unei temperaturi ridicate iarna,ci ºi pãstrarea unei atmosfere rãco-roase vara.

Mai existã o gamã destul dediversã de finisaje pentru faþadã ºipentru interioarele clãdirilor ºi una deadezivi pentru placãri ceramice degresie, faianþã, marmurã ºi piatrã natu-ralã, calitatea acestora ajutându-ne sãfim unul dintre liderii de piaþã.

De asemenea, compania pro-duce ºi aditivi pentru betoane, ºapeºi mortare. Aceºti aditivi asigurã obunã prelucrare ºi utilizare a materi-alelor pe tot parcursul anului.De exemplu, betonul este un materialfoarte pretenþios care nu se poateprelucra ºi turna decât atuncicând se întrunesc anumite condiþiimeteorologice.

Izolarea unei clãdiri trebuie pri-vitã per ansamblu. Doar o izolare afaþadei nu rezolvã complet problema.Printr-o documentaþie tehnicã, sepoate determina dacã o locuinþã aresuficiente cãi de interacþionare cumediul ºi, în funcþie de aceasta, sepoate proiecta un sistem eficient deizolare.

Existã pierderi termice prinacoperiº, pereþi, ferestre, fundaþiaclãdirii etc. Nu este indicat ca toatesistemele de izolaþie sã fie utilizateconcomitent, tocmai pentru a asi-gura un climat sãnãtos pentru cei celocuiesc acolo.

Concluzia este cã un sistem ter-moizolant care este compus din ele-mente corespunzãtoare de calitateeste unul impermeabil pentru oricaredintre factorii care acþioneazã dinexterior, în timp ce rãmâne permisivîn cazul eliminãrii particulelor devapori din interiorul locuinþei.

C.E: Argumentele enumerate dedvs. sunt cred suficiente, darbeneficiarul ar dorisã ºtie ºi ce garan-þie are în timp,dacã foloseºte pro-dusele ºi sistemeleBaumit. Aºadar?L.L: Sistemul de

termoizolaþie Baumit arezistat perfect probeitimpului, fiind uºor depus în operã ºi com-portându-se excelentîn exploatare. Din acestmotiv, garanþia sis-temului, care este deminimum 25 de anieste înscrisã înAgrementul Tehnicnr. 020-03/023-2002,eliberat de MLPTL ºiare o totalã acoperireîn realitate.

Ceea ce conferãunicitate ºi valoare aces-tui sistem este faptul cãtoate componentele

sale sunt fabricate în unitãþile deproducþie ale grupului austriac, fiindcompatibile ºi posibil de aplicat petoate tipurile de suport rãspunzândperfect exigenþelor ºi standardeloreuropene.

Deloc de neglijat sunt ºi celelalteavantaje oferite de sistemul termo-izolant Baumit EPS, ºi anume: dimi-nuarea costur i lor de energiedestinatã încãlzirii cu pânã la 50%,posibilitãþile de aplicare atât laclãdirile noi, cât ºi la reabilitarea ter-micã a celor vechi. De asemenea, posi-bilitatea aplicãrii pe orice tip de suport(beton, cãrãmidã, BCA, lemn etc.) ºiasigurarea unui confort termic ºiestetic deplin al clãdirii.

Însã, pentru compania Baumit,sistemul termoizolant nu este totul.Ne intereseazã ºi alte produse pecare le executãm în fabricile dinBucureºti. Este vorba de mortareleuscate ºi de adezivii pentru gresie ºifaianþã. Producþia noastrã nu asigu-rã doar cererea internã a partenerilor



din þarã; o parte din aceasta estedestinatã exportului în Bulgaria,Grecia, Turcia ºi Republica Moldova.

Aproximativ 65-70% din volumulproducþiei ºi al vânzãrilor se reali-zeazã în România. Dintre produselenoastre multe merg la export, nereferim aici la finisajele pentru faþadã- tencuieli decorative - ºi, mai nou, lavopselele lavabile pentru interioareleclãdirilor ºi la adezivii pentru gresieºi faianþã.

Pe scurt, vã rog sã reþineþi: toateunitãþile de producþie din Româniasunt complet noi, folosesc tehnologiede producþie de ultimã orã ºi materieprimã de cea mai înaltã calitate.Controlul calitãþii este continuu ºifoarte exigent, iar livrãrile se fac înmomentul primirii comenzii.

Pe lângã livrarea unor sisteme ºimateriale de construcþie de înaltãperformanþã, Baumit Româniapune la dispoziþia partenerilor sãi ogamã completã de servicii: ºcolari-zãri ºi instructaje tehnice ale echi-pelor de lucru, demonstraþii practiceºi asistenþã tehnicã la punerea înoperã a materialelor furnizate.

C.E: Am trecut de acum în 2005ºi spuneaþi cã va fi anul în careBaumit ºi-a fixat noi orizonturi.Puteþi menþiona câteva dintreacestea?

L.L: Dacã doriþi sã ºtiþi mai mult,despre 2005 trebuie sã vã spun mai întâi cãprevizionãm o cifrã de afaceri de circa 19 mili-oane de euro, mai mare cu circa 2 milioanede euro decât cea din 2004. Principalii fac-tori ce stau la baza acestei evoluþii sunt:extinderea capacitãþii de producþie prinpunerea în funcþiune în aceastã primã-varã a fabricii de la Teiuº (a doua fabricãdin România, dupã cea de la Bucureºti);apoi introducerea în fabricaþie a câtorvaproduse noi, îmbunãtãþirea reþetelor etc.

Investiþiile pe care Baumit Româniale va realiza în 2005 se vor concretiza

la Teiuº într-o producþie de circa 180.000 t/an- materiale pentru construcþii. Proiectelenoastre strategice pe termen mediuse referã la deschiderea celei de-atreia fabrici, la Bucureºti în 2008, cuo capacitate de circa 180.000 t/an.

C.E: În ce mãsurã credeþi cãBaumit a devenit lider pe piaþamaterialelor de construcþii dinRomânia?L.L: Fãrã a fi interpretatã ca lipsã

de modestie, se poate spune cã afost creatã o adevãratã ºcoalãBaumit, care are o extindere naþio-nalã ºi un proces educaþional, con-secvent ºi continuu, de promovarea calitãþii ºi respectului faþã debeneficiar.

Baumit România oferã, deasemenea, la cerere, efectuarea deprobe în ºantier pentru a sprijiniclienþii noºtri în luarea celor maibune decizii.

Vom continua activitatea de promo-vare intensã a finisajelor de faþadã, atencuielilor ºi a ºapelor aplicabilemecanizat, care reprezintã viitorulindustriei materialelor de construcþii.

Acesta va fi un pas importantcãtre creºterea productivitãþii ºi asi-gurãrii calitãþii conform standardeloreuropene. Tot ceea ce se întreprindede cãtre noi are, întotdeauna, capunct de plecare premisa cã decisivpentru calitatea vieþii unui cãmineste confortul asigurat de acesta.

Mesajul transmis tuturor cola-boratorilor este: "Puteþi conta peBaumit acum, mâine ºi în vi i-tor, în România º i pe pieþeleinternaþionale".


TTMMUUCCBB SS..AA..OO FFIIRRMMÃÃ DDEE CCAARREE AAVVEEÞÞII NNEEVVOOIIEE!!

Descrierea activitãþii: TMUCB S.A. este o societateromâneascã înfiinþatã în 1958, cu capital integral privat din 1994.Compania este specializatã în asamblarea ºi montarea utila-jelor tehnologice în fabrici de ciment, combinate chimice ºipetrochimice, centrale nucleare. TMUCB S.A. proiecteazã ºifabricã rezervoare de depozitare conform API-650, rezervoarepentru staþii de distribuþie a combustibilului conform DIN 6608,sisteme de conducte, instalaþii, confecþii metalice, vase subpresiune ºi fitinguri.

Din anul 1958, TMUCB S.A. a realizat în România ºi înstrãinãtate lucrãri complexe de montaj utilaje, sisteme de con-ducte pentru industria chimicã, petrochimicã ºi a cimentului,combinate metalurgice, de celulozã ºi hârtie, centrale termo-electrice ºi nucleare, fabrici de zahãr, fabrici de automobile,rezervoare pentru produse petroliere, precum ºi reparaþia ºiîntreþinerea celor de mai sus.

TMUCB S.A. funcþioneazã în Sistemul de Asigurare a Cali-tãþii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002 eli-berat de Qualitas, având un Manual de Asigurarea Calitãþii ºiProceduri pentru toate lucrãrile mecanice.

Structura organizaþionalã: sediul - Bucureºti, România,B-dul Magheru nr. 27, sector 1, tel.: 0040 21/212 83 55, fax: 0040 21/312 95 42;

18 filiale - în România.Capital social: 219.527.040.000 de leiCifra de afaceri din 2004 - aprox. 42 mil. de euroNumãr de angajaþi: 3.485Calificarea personalului: compania are o structurã de

personal care asigurã realizarea lucrãrilor prin mijloace proprii.Beneficiari: principalii beneficiari din România sunt com-

paniile naþionale de gaz ºi petrol, rafinãriile, fabricile de ciment,precum ºi societãþile multinaþionale, cum sunt: Petrotel Lukoil,Rafinãria ASTRA Ploieºti, Rompetrol MIDIA, PETROM S.A.,RAFO Oneºti, RADET Bucureºti, Distrigaz, Shell, Agip,Lafarge, Romgaz, INTRACOM, Holcim etc.

Produse ºi servicii principale - TMUCB S.A. executã:structuri metalice - fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare - proiectare, fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare cu pereþi dubli - proiectare,

fabricaþie ºi montaj;vase de presiune - fabricaþie;sisteme de conducte - fabricaþie ºi montaj;lucrãri complexe de montaj mecanic;lucrãri la cheie ca Antreprenor General.


Principalele obiecte de activitateale SC SCADT SA Slatina sunt :

execuþie lucrãri de construcþii-montaj, obiective de investiþii industriale,social-culturale, locuinþe colective ºi uni-familiale, agro-zootehnice etc., precumºi reparaþii capitale ale acestora;

execuþie lucrãri tehnico-edilitareºi gospodãreºti, respectiv: alimentãricu apã, alimentãri cu gaze, canalizare,drumuri, strãzi etc.;

extracþia, sortarea ºi transportulagregatelor minerale, producerea demortare, betoane ºi prefabricate dinbeton armat, atât pentru necesarulpropriu, cât ºi pentru terþi;

exploatãri forestiere, gaterareabuºtenilor la sediul societãþii, exe-cutarea de confecþii din lemn;

producere ºi montaj de confecþiidin aluminiu (uºi, ferestre, vitrine,mobilier etc.), pereþi cortinã – cu pro-file indigene sau din import;

producere de confecþii metalice (uºi,ferestre, panouri, armãturi de oþel beton);

prestãri servicii cu utilaje grelede construcþii ºi diferite mijloace detransport, atât pentru cerinþele socie-tãþii, cât ºi pentru alþi solicitanþi;

alte activitãþi complementare,care deservesc cele douã ramuri prin-cipale (construcþii-montaj ºi producþieindustrialã): izolaþii, bobinaj, tapiserie,sculãrie etc.

Aºadar, aria lucrãrilor puse înoperã de societatea olteanã estediversã, ceea ce denotã faptul cã dis-pune de importante forþe materiale,tehnologice ºi logistice, capabile sãrealizeze investiþiile solicitate de bene-ficiarii sãi.

Despre unele dintre ele aþi luatdeja cunoºtinþã. Vã supunem atenþieialte lucrãri dintr-un domeniu de mareactualitate, locuinþele. ªi nu orice felde asemenea construcþii, ci aceleacare privesc tineretul.

Primele dintre ele sunt clãdirilepentru tineret, în regim de închiriere,din localitatea Cãlimãneºti, jud. Vâlcea,situate pe str. Calea lui Traian.

Valoarea investiþiei se ridicã la196.763 euro + 56.794 euro (NCS-uri),având ca beneficiar Agenþia Naþionalãa Locuinþelor.

Lucrarea amintitã a presupusrealizarea unui numãr de 16 unitãþilocative, cu regim de înãlþimeS+P+Et.I+Et.II+Et.III+mansardã cu unconfort deosebit. S-a ales soluþia cuacoperiº tip ºarpantã din lemn, cuînvelitoare din þiglã, iar pentru pereþiiexteriori s-a optat pentru sistemul ter-moizolant EPS – Baumit. Tâmplãriaexterioarã este termoizolantã, din pro-file de aluminiu cu barierã termicã,

vopsitã în câmp electrostatic ºiechipatã cu geam termopan. Tâm-plãria interioarã cuprinde: uºi furniruitecu furnir din stejar pe tocuri din lemnmasiv, cu cãptuºeli ºi pervazuri. O nou-tate o reprezintã ºi pardoselile calde –parchet stratificat laminat în dormitoareºi în camere de zi, ºi cele reci – gresieîn holuri, bucãtãrii, bãi ºi cãmãri.În spaþiile comune de circulaþie ºi în bal-coane s-au montat pardoseli din mozaic.Legãtura dintre niveluri se realizeazãprin scãri cu trepte mozaicate ºibalustrade metalice cu mânã curentãdin lemn. Finisajele interioare suntadecvate funcþiunii de locuinþã: ten-cuieli driºcuite cu glet de ipsos,zugrãveli lavabile, placaj de faianþã(h=1,50 m), front de lucru în bucãtãrii ºizone de echipare sanitarã în bãi. Lasoclu s-a prevãzut tencuialã mozaicatãtip Granopor Baumit.

În aceeaºi gamã de lucrãri, seînscrie ºi amenajarea locuinþelorpentru tineri în cãminul pentrunefamiliºti, din str. Nacului, municipiulSlatina, jud. Olt.

Aici beneficiari sunt: ANL ºi PrimãriaMunicipiului Slatina, iar valoarea inves-tiþiei este de 496.543 de euro.

Lucrarea cuprinde un numãr de 40 deunitãþi locative, dintre care 20 cu ocamerã ºi 20 cu douã camere. Noileunitãþi locative se obþin prin amena-jarea, remodelarea funcþiunilor ºi prinmãrirea confortului la construcþia exis-tentã (Cãmin nefamiliºti – proprietate

SC SCADT SAConstructori dde eelitã

SC SCADT SA Slatina este una dintre primele firme din România, care s-a organizat ca societatecomercialã cu capital integral privat în ramura construcþiilor. Sediul sãu ºi baza de producþie suntamplasate în partea de nord-est a municipiului (zona industrialã).


SC SCADT SA, cedatã PrimãrieiMunicipiului Slatina), cu un regim deînãlþime P+4. Lucrãrile de amenajareau presupus desfaceri de tencuieli,pardoseli, tâmplãrie, confecþie meta-licã, hidroizolarea cu bitum a teraselor,demolãri, zidãrie. Remodelarea funcþiu-nilor a solicitat recompartimentarea cupanouri de gips-carton cu structurãmetalicã tip CW 75, cu placã RB de12,5 mm, cu termoizolaþie din vatãmineralã de 50 mm. Pentru mascareacoloanelor de instalaþii s-au prevãzutînchideri din gips-carton. Învelitoareaeste realizatã din þiglã de culoare roºietip Elpreco Craiova ºi este prevãzutãcu parazãpezi. Dublul acces (existent)este prevãzut cu rampã ºi mânãcurentã pentru persoane cu deficienþelocomotorii.

De la lucrãri privind locuinþele la...cele cuprinse în capitolul infrastruc-turã: sistem de canalizare ºi staþiede epurare a apei, investiþie aflatã încomuna Vaideeni, jud. Vâlcea, realiza-tã din fonduri SAPARD în valoare de37 miliarde de lei.

Amplasamentul lucrãrii poate fi iden-tificat la o distanþã de 6 km de oraºulHorezu, pe drumul judeþean DJ 665.

Categoriile de lucrãri pe obiecte:a) Reþea de canalizare – executatã cutub din PVC de canalizare, având DN 250cu garnituri de cauciuc – 6031 ml.Lucrarea a presupus un grad ridicat decomplexitate, necesitând sprijiniri demaluri cu dulapi verticali din lemn defag la adâncimi de pânã la 4 ml;b) Staþie de pompare ape uzate;c) Staþie de epurare; d) Gurã de vãrsare.

Anul 2005 înseamnã pentruSC SCADT SA Slatina începutul uneinoi etape marcate de revirimentul multaºteptat pentru sectorul construcþiilor.Noua orientare ºi aplicare a politicilorfiscale încurajeazã firmele de profil sãabordeze din ce în ce mai multe lucrãricu speranþa cã actualul Executiv vainterveni cu mãsuri eficiente, privindînlãturarea blocajului financiar-bancar,care le pun pur ºi simplu în situaþia denon combat.

SC SCADT SA Slatina are sufi-cientã forþã managerialã ºi tehnologicãpentru a contracta lucrãri de oricecomplexitate nu numai în jud. Olt, ci ºiîn zonele limitrofe sau în alte localitãþi.

Di rectoru l general a l f i rmei ,dl Ion Toma, vã asigurã cã ºi în 2005,SC SCADT SA Slatina vã poate fi unpartener serios, cu lucrãri executate latimp ºi de cea mai bunã calitate.


Starea ttehnicã aa cconstrucþiilorde bbeton pprecomprimat îîn RRomânia

CCOONNSSIIDDEERRAAÞÞIIII prof. univ. dr. ing. Cãlin MIRCEA - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

ing. Maria IRIMIEª, ing. Horea MANIU, ing. Mihai FILIP – cercetãtori ºtiinþifici INCERC Cluj-Napoca

În România, starea tehnicã a con-strucþiilor din beton precomprimateste departe de a fi controlatã. Dacãîn domeniul infrastructurii transpor-turilor pentru poduri existã o bazã dedate care cuantificã principalii para-metri ºi starea tehnicã generalã, pen-tru alte tipuri de structuri nu existãdate centralizate. Aceastã situaþie semanifestã pe fondul unui relativ deficitde specialiºti în domeniu, al unorresurse financiare limitate ºi al unuicadru legal incomplet.

Degradarea timpurie ºi acceleratãa structurilor din beton precomprimateste o problemã delicatã pentru pro-prietarii ºi administratorii fonduluiconstruit, din cauza resurselor finan-ciare, adesea insuficiente, pentruîntreþinerea, repararea sau reabi-litarea acestora.

În cadrul programului naþional decercetare-dezvoltare “Integrarea sec-torului de construcþii în sistemul Euro-pean - EUCONS“, INCERC filialaCluj-Napoca a demarat proiectul“Evaluarea, controlul ºi prognozareastãrii tehnice a patrimoniului construitde beton precomprimat, prin prismareglementãrilor ºi tendinþelor europene“având ca scop abordarea unitarã aurmãtoarelor aspecte:

metode avansate pentru pro-iectarea, controlul ºi prognoza dura-bilitãþii structurilor din betonprecomprimat;

îmbunãtãþirea sistemului infor-maþional ºi a bazei de date privindcondiþiile de mediu;

crearea de facilitãþi pentrutransferul tehnologic;

schimbarea politicii ºi a practiciimanageriale în vederea optimizãriicosturilor în exploatare.

Activitãþile prevãzute a se efectuaîn cadrul proiectului sunt:

inventarierea ºi asamblareaunei date de baze care sã asiguresuportul unor viitoare analize proba-bilistice ºi statistice;

finalizarea unui program experi-mental promovat de INCERC filialaCluj-Napoca, începând cu anul 1977,privind comportarea elementelor debeton armat ºi precomprimat în mediiindustriale agresive;

elaborarea unei metodologiipentru prognozarea durabilitãþii ºipentru estimarea stãrii tehnice a ele-mentelor de beton precomprimat.

Inventar [[i iinvestiga]ii ""in ssitu"Proiectul a demarat prin iniþierea

unei inventarieri, considerând caparametri urmãtoarele informaþii debazã:

profilul deþinãtorului de infor-maþii (agenþia de administrare a infra-structurii transporturilor, regia dealimentare cu apã, reprezentanþa teri-torialã a ISC, societatea comercialãcu profil industrial, producãtorul deprefabricate etc.);

tipul elementelor ºi al struc-turilor din beton precomprimat (ele-mente liniare ºi de suprafaþã, solicitatela încovoiere, elemente liniare com-primate excentric, elemente desuprafaþã întinse excentric, ferme,structuri spaþiale de suprafaþã, struc-turi spaþiale asamblate din elementeliniare etc.);

tipul precomprimãrii (tipul armã-turii active, traseul armãturii active,tendoane preîntinse sau postîntinse,gradul de precomprimare);

amplasamentul structurilor (înmediu industrial interior ºi exterior,amplasamente urbane în intravilan,amplasament în extravilan);

caracteristicile mediului deexploatare (mediu industrial, mediuindustrial cu agresivitate chimicã,mediu marin, mediu neagresiv);

perioada în care s-a proiectat ºis-a construit obiectivul.

Activitatea de colectare a dateloreste în continuã desfãºurare, iaracestea sunt stocate sub forma unorbaze de date de tip *.dbf (formatdBASE IV). Începând cu ianuarie2005, colectarea datelor se va puteaefectua ºi direct prin intermediulportalului Internet creat pe website-ulfilialei.

Datele colectate pânã în prezentpun în evidenþã urmãtoarele:

peste 90% din elementele pre-comprimate sunt realizate cu armã-turi active preîntinse;

elementele cu armãturi post-întinse (sub 10% din total) au unsistem de protecþie de tip rigid,realizat prin injectarea tecilor cupastã de ciment;

nu existã informaþii cu privire laimplementarea sistemelor de preten-sionare neaderente ºi a sistemelor depretensionare cu tendoane com-pozite (confecþionate în principal dinfibre de carbon, fibre de sticlã etc.).

Pentru obiectivele cuprinse dejaîn baza de date, s-a demarat o evalu-are preliminarã a stãrii tehnice. Pânãîn prezent, s-au efectuat inspecþiivizuale la 123 de poduri (116 în Tran-silvania ºi 7 în zona de coastã aMãrii Negre), totalizând o lungime

Statistici neoficiale menþioneazã pierderi de circa 1100 USD în SUA ºi 1000 euro în Europa de Vest,suportate de cãtre fiecare contribuabil din cauza coroziunii. Acestea se regãsesc în pierderile de material ºiîn cheltuielile direct legate de dezafectarea ºi demolarea construcþiilor nesigure, de întreþinerea ºi reparaþiilecurente ºi de alte cheltuieli de capital. Practica ultimilor 10 ani dovedeºte cã monitorizarea stãrii patrimoniuluiconstruit ºi alocarea, argumentatã în baza acesteia, a fondurilor de întreþinere ºi reparaþii constituie cea maipotrivitã strategie.


de 6,2 km. Au mai fost investigate43 de structuri ºi elemente preten-sionate pentru hale industriale ºimagazine de tip cash&carry, 21 destructuri pretensionate circular (rezer-voare, silozuri etc.) ºi 3 structurispaþiale de acoperiº.

Rezultatele inspecþiilor au fost sin-tetizate prin cuantificarea ºi prin clasi-ficarea stãrii tehnice, în bazaurmãtoarelor criterii ºi categorii deobservaþii:

foarte bunã: fãrã fisuri vizibile ºideformaþii excesive, aspect cores-punzãtor al zonelor de ancorare ºitransfer, aspect corespunzãtor alariei de trafic, fãrã deteriorãri înzonele critice, aspect corespunzãtoral aparatelor de reazem, fãrã indiciiexterioare de coroziune a armã-turilor, fãrã infiltraþii ºi/sau scurgeride lichide, fãrã probleme de infra-structurã;

bunã: fãrã fisuri ºi deformaþiiexcesive, fãrã deteriorãri în zonelecritice, infiltraþii ºi/sau scurgeri minorede lichide ºi cu caracter local, focarede coroziune locale ºi restrânse canumãr, aspect satisfãcãtor al ariei detrafic;

satisfãcãtoare: fisuri cu des-chideri apropiate de deschiderilelimitã, fãrã deformaþii excesive, dete-riorãri cu caracter local ale zonelorcritice, infiltraþii ºi/sau scurgeri delichide numeroase ºi/sau extinse,focare de coroziune numeroase,beton delaminat sau exfoliat, aparatede reazem degradate, aspect necores-punzãtor al ariei de trafic.

Aºa cum se observã în tabelul 1,în cazul podurilor, starea tehnicã esteîn general bunã. Totuºi, trebuie pre-cizat cã aceastã situaþie se referãdoar la podurile din beton precompri-mat, din care circa 40% au fostreabilitate în ultimii zece ani, iar nece-sarul de noi investiþii este încã foarte mare.

La halele industriale ºi la maga-zinele de tip cash&carry (cu structuraprincipalã de rezistenþã de tip cadre)au fost identificate urmãtoarele tipuride elemente de beton precomprimat:rigle prinse articulat, elemente pre-fabricate de suprafaþã pentru planºeeintermediare ºi de acoperiº ºi grinzicontinue pentru cãi de rulare.

Din analiza individualã a ele-mentelor ºi raportarea acestora laîntregul ansamblu, starea tehnicã aacestor clãdiri a fost clasificatã astfel:7 clãdiri în stare foarte bunã, 32 declãdiri în stare bunã, iar 4 clãdiri înstare satisfãcãtoare. În cazulstructurilor precomprimate circular,

o clãdire a fost clasificatã ca fiind înstare satisfãcãtoare, 21 în stare bunãºi 7 în stare foarte bunã. Din cele3 structuri spaþiale investigate,2 învelitori subþiri au fost considerateîn stare foarte bunã, iar un acoperiºprefabricat de tipul reþelelor spaþialede bare asamblate prin postcompri-mare a fost considerat în stare bunã.

Principala cauzã directã pentrudegradarea în regim accelerat a ele-mentelor ºi a structurilor de betonprecomprimat a fost identificatã cafiind coroziunea. De exemplu, încazul unui pod amplasat în zona decoastã a Mãrii Negre (figura 1), uniibolþari ai grinzilor precomprimateprezintã fisuri longitudinale care punîn evidenþã, cu claritate, prezenþacoroziunii extinse în talpa inferioarã agrinzii precomprimate, din pricinapenetrãrii ionilor de clor ºi a carbona-tãrii betonului.

Principalele cauze indirecte aledegradãrii sunt: erorile de proiectare(cauzate, în principal, de o insuficientãatenþie acordatã detaliilor), execuþiadefectuoasã sau de slabã calitate ºiîntreþinerea necorespunzãtoare.Toate aceste cauze indirecte se man-ifestã pe fondul unei lipse a planificãriiºi coordonãrii, atât a execuþiei con-strucþiilor, cât ºi a lucrãrilor deîntreþinere ºi reabilitare.

Cercet\ri eexperimentaleÎn anii 1977 ºi 1979, INCERC filiala

Cluj-Napoca a confecþionat 30 de ele-mente din beton precomprimat(figura 2), care au fost depozitate

sub nivelul sarcinilor de exploatare delungã duratã în medii industriale,dupã cum urmeazã:

în mediu cu un conþinut bogatîn clor (mediu cu concentraþii de Cl2 ºiHCl în aer variind între 0,01 ºi 3,05mg/m3) au fost depozitate 20 debucãþi în 1977 la fabrica de produsechimice Turda);

în mediu cu un conþinut bogatde azot (concentraþii în aer de NH4între 0,16 ºi 0,38 mg/m3, respectiv deNO2 între 0,015 ºi 0,5 mg/m3) au fostdepozitate 10 bucãþi în 1979 la fabricaAzomureº din Târgu-Mureº.

Tabelul 2 prezintã principalelecaracteristici ale betoanelor (betoaneuºoare - BU ºi betoane obiºnuite - BO)înglobate în elemente. Alþi parametriconsideraþi sunt tipul de ciment (RIM -cu rezistenþe iniþiale mari ºi SRA -rezistent la sulfaþi), conþinutul deciment, raportul apã/ciment, tratamen-tul (cu aburi) ºi protecþia anticorozivã(pelicule din clorcauciuc ºi perclorvinil).

Fig. 1: Fisuri în bolþarii prefabricaþi, tipice coroziunii

Fig. 2: Elemente precomprimate expuse în medii industriale agresive

Tabelul 1: Sinteza rezultatelor inspecþiilor vizuale pentru podurile din beton precomprimat



Armãturile active de tip TBP 9 aufost pretensionate la un efort unitarde control σpk = 1,330 N/mm2.Sarcinile de exploatare au fostetalonate, pentru a se obþine un gradparþial de precomprimare, cu fisurilela fibra inferioarã având deschideri de0,02 - 0,05 mm ºi respectiv 0,1 mm.Analiza datelor din tabelul 2 aratã cãla elementele OS 650 - SRA ºi US650 - SRA determinarea rezistenþelorpe cub la vârsta de 28 de zile a fostefectuatã în mod eronat. În cadrulprezentului proiect, au fost preluate ºiinvestigate 4 elemente (index OS 550- 2 buc., US 550 - 2 buc.) depozitateîn mediu cu un conþinut bogat în clor,respectiv 8 elemente (index OS 550 -2 buc., OS 650 - 2 buc., respectiv US 550 -2 buc. ºi US 650 - 2 buc.).

Inspectarea vizualã (efectuatã înlaborator ºi fãrã sarcini exterioare) acelor 12 elemente a pus în evidenþãurmãtoarele:

elemente în mediu cu clor: niciun element nu a fost protejat, piatrade ciment a fost spãlatã la suprafaþã,extremitãþile libere ale toroanelor aufost ruginite, fisurile normale erauînchise, iar la un element (de tip OS 550)betonul era dislocat local în zona deaplicare a sarcinilor;

elemente în mediu cu azot:peliculele celor 4 elemente protejateerau distruse în proporþie de 35÷45 %,piatra de ciment a fost spãlatã lasuprafaþã, extremitãþile libere aletoroanelor au fost ruginite, fisurilenormale erau închise.

Testele de coroziune au pus înevidenþã pierderi de secþiune trans-versalã ale toroanelor de 2÷5 % laelementele neprotejate expuse înmediu cu clor, 1÷12 % la elementeleneprotejate ºi 2÷4 % la elementeleprotejate expuse în mediu cu azot.Rezultatele testelor chimice suntprezentate în tabelul 3.

În termenii relaþiei moment-sãgeatã la mijlocul deschiderii, rezul-tatele testelor de încovoiere (figura 3)sunt prezentate în figurile 4 ºi 5.În raport cu testele-martor, dupã 23de ani ºi, respectiv, 25 de ani deexpunere în medii industriale agre-sive, capacitatea portantã a ele-mentelor este semnificativ mairedusã:

elemente în mediu cu clor:pierderi de capacitate portantã de cir-ca 12% la elementele OS 550 nepro-tejate ºi respectiv de 21% laelementele US 550 neprotejate;

elemente în mediu cu azot:reduceri medii cu 18% pentru ele-mentele OS 550 neprotejate, 14% laelementele US 550 protejate, 11% pen-tru elementele OS 650 protejate ºi 19%la elementele US 650 neprotejate.

Majoritatea elementelor au cedatprin încovoiere (fig. 6.a), doar ele-mentul US 650 neprotejat cedând dincauza delaminãrii betonului, pierderiipremature ºi generale a aderenþeiarmãturii active (fig. 6.b).

Degradarea pprin ccoroziuneCoroziunea oþelului în beton este,

în principal, un proces de naturã elec-trochimicã (fig. 7), care implicã trans-ferul sarcinilor electrice (electronilor)dintr-un material în altul. Pentru ca înabsenþa unei surse electrice externesã aparã o reacþie electrochimicã, tre-buie sã existe douã reacþii:

o reacþie capabilã sã generezeelectroni - reacþie anodicã, oxidareafierului (Fe) ºi formarea ionilor de fier;

o reacþie capabilã sã consumeelectronii - reacþie catodicã, adicãreducerea oxigenului pentru for-marea ionilor de hidroxil (OH-).

Când cele douã reacþii (focarelede coroziune) apar în locuri separatela distanþã mare, ele sunt numitemacrocelule, iar când apar alãturatsau practic în acelaºi loc, se numescmicrocelule. Astfel, pentru oþelulînglobat în beton, reacþiile anodiceimplicã oxidarea sau disoluþia fierului,adicã:

Fe→Fe++ + 2e- (1.a)2Fe++ + 4OH-→2Fe(OH)2 (1.b)2Fe(OH)2+ 1/2O2→2FeOOH + H2O (1.c)Fe + OH- + H2O→HFeO2

- + H2 (1.d)

Reacþiile catodice cele mai proba-bile sunt:

2H2O + O2 + 4e- → 4(OH)- (2)2H+ + 2e- → H2 (3)

Într-un caz particular, tipul dereacþie care va avea loc (anodicã saucatodicã) va depinde de cantitatea deoxigen prezentã ºi de pH-ul soluþieipastei de ciment din mediul încon-jurãtor al armãturii.

Pentru un beton compact ºi sãnã-tos, factorul pH al soluþiei interstiþialeeste în domeniul 13,0÷13,5 ºi reacþi-ile anodice (1.a) ºi (1.b) au cea maimare probabilitate de a se produce.În absenþa oricãror alþi factori, oxiziide fier Fe2O4 ºi Fe2O3 sau hidroxiziilor se vor forma ca faze solide ºi vorproduce o peliculã de protecþie pesuprafaþa oþelului (fenomen numitpasivizare). Dacã pH-ul soluþiei inter-stiþiale este redus (de exemplu decarbonatare sau de o reacþie puzzola-nicã), aceºti oxizi nu formeazã unstrat de protecþie ºi fac posibilã diso-luþia activã. Teoretic, coroziunea

Tabelul 2: Caracteristicile betonului în elementele confecþionate în 1977 ºi 1979

Tabelul 3: Rezultate ale testelor chimice



activã poate fi, de asemenea, indusã,mãrind pH-ul la o valoare la care areloc reacþia (1.d) ºi pentru careHFeO2

- este un produs termodinamicstabil. Reacþia (1.c) poate avea loc laun pH normal al betonului, la tempe-raturi înalte, de peste 60 °C.

Diferenþa de potenþial electric dintrearmãturile din oþel înglobate în beton(chiar ºi între zone ale aceleiaºi bare)conduce la formarea curentului con-tinuu, a cãrui propagare este asigu-ratã de betonul înconjurãtor (mediuelectrolitic). Din cauza transferului deelectroni dinspre anod spre catod,armãtura anodicã suferã un procesde fragilizare ºi laminare. De aseme-nea, are loc o creºtere de volum aarmãturii din oþel de pânã la 6 ori, înfuncþie de tipul reacþiei ºi alcompuºilor rezultaþi, aºa cum searatã în figura 8.

Prin creºterea în volum a armãturiidin oþel se creeazã o presiune radialãasupra betonului înconjurãtor.Aceastã presiune se materializeazãîn eforturi locale de întindere, careconduc la apariþia microfisurilor înbeton. Propagarea ºi dezvoltareaacestor microfisuri conduce lamacrofisurarea atipicã a elementuluide beton precomprimat, precum ºi ladislocãri locale ale stratului deacoperire cu beton, aºa cum se puneîn evidenþã în figura 9.

Prin carbonatare se înþelegefenomenul de neutralizare a betonuluiprin reacþia dintre componenþii alcaliniai pastei de ciment ºi dioxidul de car-bon (CO2) din atmosferã. Deoarecereacþia se dezvoltã în soluþie, primulindiciu al carbonatãrii este o scãderea pH-ului în soluþia interstiþialã lavalori sub 9, nivel la care peliculapasivã de pe oþel devine instabilã.Carbonatarea se manifestã, în princi-pal, în straturile superficiale alebetonului. Când însã carbonatareade la suprafaþã se extinde pânã laarmãturã, poate sã aparã depa-sivizarea generalã pe zone largi saupe întreaga suprafaþã a oþelului ºipoate începe coroziunea generalã.

Rata de carbonatare în betonulcompact (sãnãtos ºi robust) este îngeneral micã. Totuºi, betonul situat înzonele industriale sau în apropierealor poate sã prezinte rate mai mari decarbonatare cauzatã de creºtereaconcentraþiei de CO2 în mediul indus-trial. În condiþii naturale, concentraþiaCO2 în aer este de circa 0,03% înoraºe ºi poate creºte de maximum10 ori, dar în zonele industriale poatefi de 100 de ori mai mare decâtnivelurile care sunt în mediu natural.

Fig. 3: Încercarea la încovoiere a elementelor depozitate în medii industriale agresive

Fig. 6: Moduri de cedare ale elementelor precomprimate

a. prin încovoiere b. prin pierderea generalã a aderenþei

Fig. 7: Coroziunea electrochimicã la elemente de beton precomprimat

Fig. 4: Relaþia moment-sageatã la elementele depozitate în mediu cu clor începând cu 1977

Fig. 5: Relaþia moment-sageatã la elementele depozitate în mediu cu azot începând cu 1979



Penetrarea gazelor este mai marela umiditãþi relative scãzute, darreacþia între CO2 ºi pasta de cimentare loc în soluþie ºi este mai intensã laumiditãþi ridicate. De aceea, cel maiagresiv mediu pentru neutralizare vafi cel al ciclurilor alternante umed-uscat la temperaturi mari. În condiþiiconstante, un mediu cu umiditaterelativã de 60% este cel mai favorabilpentru carbonatare. Alþi 3 factorimajori care influenþeazã duratele deiniþiere ale coroziunii induse prin car-bonatare sunt stratul de acoperire cubeton, prezenþa fisurilor ºi, respectiv,porozitatea mare asociatã unuiconþinut scãzut de ciment ºi unui fac-tor apã/ciment mare. Un efect secun-dar al carbonatãrii este cã se reduceporozitatea betonului, reducându-seastfel permeabilitatea sa. În con-secinþã, rezistenþa acestuia creºte,dar devine mult mai fragil.

Atât concentrarea pe suprafaþã,cât ºi transportul ionilor de clor suntfenomene în strânsã legãturã cumigraþia umiditãþii în masa betonului,cu temperatura sa, natura eforturilorºi nivelul stãrii de solicitare, precum ºicompoziþia betonului. Transportulionilor de clor în masa betonului areloc prin difuzie. O concentraþie încreºtere a ionilor de clor în masabetonului elementelor de beton pre-comprimat iniþiazã procesul dedegradare prin depasivizarea armã-turii active ºi/sau pasive, o datã ce seatinge concentraþia criticã. O datãatinsã concentraþia criticã de ioni declor în masa betonului, aceºtia, încontact cu oþelul, distrug local peliculaprotectoare creatã de factorul pHmare al betonului, fenomen cunoscutsub denumirea de pasivizare.Prezenþa umiditãþii ºi a oxigenului (înfisuri) în aceste zone conduce laapariþia ºi extinderea focarelor decoroziune în armãturile active ºi/saupasive. Deoarece concentraþia ionilorde clor este variabilã în masa debeton a elementului, se creeazã deasemenea condiþiile pentru iniþiereacoroziunii electrochimice.

Dupã perioada de incubaþie (fig. 10),necesarã atingerii concentraþiei criticea ionilor de clor, elementele fisurate(p recompr imate to ta l ) su fe rã

o degradare progresivã (faza depropagare). În cazul elementelor pre-comprimate parþial (fisurate), dupã oiniþiere timpurie a fazei de propagareurmeazã o etapã de propagare mailentã (faza de propagare întârziatã),din pricina produselor coroziunii caretind sã repasivizeze armãtura, propa-garea în regim progresiv survenindtotuºi mai rapid decât în cazul ele-mentelor precomprimate integral.Valorile critice ale concentraþiei deioni (la care începe procesul de depa-sivizare a oþelului beton) în masabetonului sunt de circa 0,6-1,5 kg/m3

(0,36-0,45% Cl-/ciment). Provenienþaionilor de clor este diversã, feno-menul fiind în strânsã legãturã cuaceasta. Existã trei surse principale:

clorul din compuºii specificimediului industrial (HCl, CaCl2 etc.);

clorurile din mediul marin (zone-le de coastã, flux-reflux ºi submersã);

clorul înglobat în aditivii betonu-lui: utilizarea CaCl2 ca accelerator deprizã conduce la scãderea pH-uluibetonului; alþi aditivi însã pe bazã deNaCl ºi KCl au tendinþa de a ridicafactorul pH.

Conþinutul în ioni de clor lasuprafaþa betonului atinge valori maimari decât în cazul betonului necar-bonatat ºi poate fi mult mai maredecât nivelurile mãsurate imediat subsuprafaþa betonului. Astfel, creºteriscul de iniþiere a coroziunii cândadâncimea de carbonatare ajunge laarmãturã. Deºi carbonatarea mãreºtecompactitatea betonului, conducândla o încetinire a difuziei ionilor de clorîn masa betonului, valorile critice aleconcentraþiei ionilor de clor scad, ast-fel încât riscul de coroziune este multmai mare.

Fenomenul de degradare datoratcoroziunii elementelor de beton pre-comprimat este neliniar ºi evoluþia saeste influenþatã de starea de eforturiºi deformaþii din exploatare (fig. 10).Cedarea prematurã a elementelorliniare are loc prin scãderea capaci-tãþii portante în secþiunile critice dincauza reducerii secþiunii armãturiiactive ºi/sau pasive, asociatã cupierderea de aderenþã dintre armã-turã ºi beton în secþiunile critice.La elementele de suprafaþã, cedareaeste precedatã de redistr ibuir ide eforturi mai însemnate, având uncaracter mai ductil.

Fig. 8: Creºterea în volum a produºilor coroziunii

Fig. 9: Fisurarea ºi dislocarea betonului în zona barei corodate

Fig. 10: Degradarea prin coroziune a elementelor din beton precomprimat



Preciz\ri ffinaleAcþiunea de inventariere a patri-

moniului construit din beton precom-primat ºi procesarea informaþiilorcontinuã. Pentru a o accelera ºi apopulariza proiectul, venind totodatãîn sprijinul proprietarilor ºi/sau admi-nistratorilor de structuri din beton pre-comprimat prin furnizarea de informaþiiºi acordarea de consultanþã primarã,s-a creat o paginã de Internet (fig. 11),care, de asemenea, asigurã optimi-zarea fluxurilor de date.

Sistematizarea datelor sub formabazelor de date creeazã infrastructuranecesarã implementãrii metodelorprobabilistice ºi statistice de analizã.

Chiar dacã pe ansamblu, stareatehnicã a patrimoniului construit dinbeton precomprimat poate fi conside-ratã bunã, evaluarea preliminarã aunor obiective reprezentative pentrudiversele soluþii structurale din betonprecomprimat ºi medii de exploatarepune în evidenþã vulnerabilitateaacestora la degradarea prin coroziu-ne, atât la construcþiile aflate în mediubogat în cloruri (mediu marin), cât ºila cele din mediul industrial.

Referin]e1. Highways Bridges: Annual

Report 2001.2. VSL France: External Post-

Tensioning, VSL Report Series 2002.3. Eurocode 2: Design of Con-

crete Structures.4. CEB-FIP Model Code: Con-

crete Structures.5. EN 10138: Prestressing

steels.6. EN 10080: Steel for the rein-

forcement of concrete.7. ASTM C 876-91: Standard

Test Method for Half-Cell Potentials

of Uncoated Reinforcing Steel inConcrete.

8. SR 13381-97: Betoane ºimortare de ciment. Determinareaadâncimii de carbonatare pe ele-mente de construcþii.

9. SR 13380-97: Betoane ºimortare de ciment: Determinareaadâncimii de penetrare a ionilor declor pe elemente de construcþie.

10. C. Mircea, M. Filip, H.Nicoarã: Remarks on the Techni-cal State of Prestressed ConcreteStructures Built in Romania,Proceedings of the InternationalSymposium Durability and Mainte-nance of Concrete Structures,Dubrovnik, Croatia, 21-23 October2004.

11. ACI 222R-01: Protection ofMetals in Concrete against Corro-sion.

12. C. Mircea, M. Filip, H. Nicoarã:Study of Corrosion Damage on Rein-forced Concrete Structures, Proceed-ings of Concrete Solutions-1st

International Conference on Con-crete Repair, St-Malo, France, 15-17July 2003.

Fig. 11 Pagina Internet (http://www.incerc-cluj.ro/home_ro/program_nucleu.htm)


Începând cu anul 2005,

ABC Asigurãri Reasigurãri

este autorizatã sã practice

Asigurarea Obligatorie de

Rãspundere Civilã Auto.

Raportat la aceastã nouã

asigurare, ABC Asigurãri Reasi-

gurãri SAîºi menþine poziþia dedi-

catã breslei constructorilor, venind

în întâmpinarea intereselor asigu-

rabile ale acestora cu urmãtoarea

ofertã:

încheierea asigurãrilor

RCA pentru un an/ºase luni,

începând cu orice datã solici-

tatã de Asigurat, în funcþie de

activarea parcului auto al

acestuia;

posibilitatea achitãrii în

rate lunare a primelor de

asigurare;

cel mai bun preþ al pieþei,

acordând maximul de redu-

cere prevãzut de legislaþie;

Printre societãþile care ne

onoreazã cu parteneriatul lor,

se numãrã cunoscutele ºi

respectatele societãþi de con-

strucþii:

SC HIDROCONSTRUCÞIASA;

SC APASCO SA;

SC IRIDEX GROUP SRL ;

SC STIZO SA;

SC IMSAT Rm. Vâlcea SA;

ABC Asigurãri Reasigurãri SA

oferã, în continuare, partene-

riatul sãu societãþilor care

activeazã în construcþii, prin

preluarea riscului ºi garan-

tarea securitãþii afacerilor

acestora, prin practicarea

acelor forme de asigurare care

rãspund în mod dedicat intere-

selor asigurabile ale construc-

torilor la cele mai înalte

standarde, în condiþiile unor

preþuri competitive.

ABC Asigurãri Reasigurãri SA

invitã societãþile interesate de

dezvoltarea propriului porto-

foliu de afaceri sã analizeze

oportunitatea investirii ºi în

piaþa asigurãrilor în contextul

creat de extinderea acþiona-

riatului acestei societãþi, în

cursul anului 2005.

Asigurãri în Breasla Constructorilor

Bucureºti, Calea Dorobanþilor nr. 103-105, sector 1;Tel: 021/2081418, 021/2081419, Fax: 021/2081419.

Contact: Laurenþiu Plosceanu – director general; Adrian Cocora – director vânzãri.

ABC AAsigurãri RReasigurãri SSAîîººii eexxttiinnddee aaccþþiioonnaarriiaattuull

ccoonnccoommiitteenntt ccuu ooffeerrttaa pprroodduusseelloorr ddee aassiigguurraarree,,ddeeddiiccaattee ssoocciieettããþþiilloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii


2004 - aan dde vvârf ppentru HHolcim ((România)

"Continuãm sã oferim servicii inovatoare, de calitate

pentru clienþii noºtri, folosindu-ne atât de vasta expe-

rienþã internaþionalã a Grupului Holcim, cât ºi de

spiritul local al unei conduceri dinamice. Anul 2004 a

fost unul foarte bun pentru compania noastrã - cel mai

bun pe care l-a avut Holcim (România) pânã acum.

Investiþiile din acest an s-au ridicat la 26 milioane de

euro ºi intenþionãm sã investim ºi în 2005 peste 32 de

milioane în lansarea a trei staþii ecologice de betoane

în Bucureºti-Pantelimon, Timiºoara ºi Târgu-Mureº,

precum ºi în modernizarea staþiei de beton proaspãt

din Braºov. Alte investiþii vor viza modernizarea liniilor

de producþie din fabricile de ciment din Câmpulung ºi

Aleºd, pentru a extinde capacitãþile existente de co-

procesare a unei game cât mai largi de deºeuri", a

declarat Markus Wirth, Country Manager Holcim

(România).

Încã de la

achiziþia fabricii

de ciment din

Turda, în 1997,

Holcim a con-

tinuat sã îºi

modernizeze

afacerea, inves-

tind în România

aproximativ

300 milioane de euro. În prezent, compania deþine

3 fabrici de ciment, 13 staþii de betoane - dintre care 8

sunt construite pe conceptul de staþie ecologicã - ºi

3 staþii de agregate.

În 2004, Holcim a devenit prima companie din

România care a obþinut o triplã recunoaºtere pentru

managementul calitãþii (ISO 9001:2001), protecþia

mediului ºi securitate ºi sãnãtate în muncã (OSHAS

18001:1999) pentru toate punctele sale de lucru.

A fost anul marcat de evenimente importante: Holcim

a investit peste 70 milioane de euro inaugurând la

Aleºd cea mai modernã linie de producþie a cimentului

din România. La Turda, 3,5 milioane de euro au fost

alocate modernizãrii singurei linii de producþie a

cimentului alb din þarã, în timp ce alte peste 1,5 mili-

oane de euro au fost investite în tehnologie de ultimã

orã în Bucureºti, unde Holcim a inaugurat la Chitila

prima staþie ecologicã de betoane din capitalã.

ªi în anul care a trecut, datoritã investiþiilor în calitate,servicii ºi inovaþie, Holcim (România) ºi-a menþinut ritmul decreºtere, 2004 fiind cel mai bun pentru companie atât în ceeace priveºte performanþele financiare, cât ºi cele operaþionale.În 2004, cifra de afaceri a Holcim (România) a crescut cu 10%,fiind de peste 118 milioane de euro.

Markus Wirth - Country Manager Holcim (România)


Bucureºti-Chitila este a opta staþie ecologicã de

betoane din reþeaua deþinutã de Holcim în România.

Grija pentru mediul înconjurãtor s-a aflat constant

în atenþia companiei: investiþii importante au fost

fãcute în acest sens, din 1997 pânã acum ele

depãºind 17 milioane de euro.

Pentru a rãspunde nevoilor clienþilor sãi, Holcim a

dezvoltat noi soluþii, produse ºi servicii.

Dispeceratul de Betoane Bucureºti este un serviciu

lansat de Holcim pentru a îmbunãtãþi sistemul de prelu-

are ºi livrare a comenzilor din Bucureºti ºi împrejurimi.

Pentru a-ºi plasa produsele cât mai aproape de

clienþii din capitalã ºi din împrejurimi, compania a

deschis în Bucureºti-Progresul un terminal de ciment,

permiþând, astfel, onorarea rapidã a comenzilor. Întreaga

flotã de transport ciment vrac a Holcim beneficiazã,

acum, de un sistem de poziþionare globalã (GPS), prin

care activitatea de distribuþie a produselor este monitori-

zatã asigurându-se o eficientizare maximã a procesului

de distribuþie.

Unul dintre cele mai importante angajamente ale

Holcim - cel de responsabilitate socialã - nu a fost

omis în 2004. Douã iniþiative de amploare au definit

acest an din perspectiva responsabilitãþii sociale:

inaugurarea Centrului ªcolar Postliceal de Tehnicieni

în Industria Cimentului de la Aleºd ºi lansarea seriei

de manuale ºcolare pe tema protecþiei mediului,

proiect intitulat "Creeazã-þi mediul".

Aºadar, grija pentru calitatea pregãtirii profesionale

este un obiectiv prioritar.

Ca în fiecare an, Holcim (România) a continuat sã

desfãºoare diferite proiecte comunitare, construindu-ºi

o imagine de bun cetãþean ºi susþinând comunitãþile

locale în toate oraºele în care opereazã.

Recent, Holcim Foundation (Fundaþia Holcim)

a lansat o competiþie globalã – Holcim Awards – care

are ca temã proiecte de construcþii durabile ºi se

adreseazã arhitecþilor, inginerilor constructori ºi studen-

þilor de la facultãþile de profil.

Contând pe talentul ºi profesionalismul local,

Holcim (România) a sprijinit ºi promovat aceastã

iniþiativã în rândul specialiºtilor din România, care au,

astfel, ºansa de a câºtiga premii substanþiale, în

valoare totalã de 2 milioane de dolari.

Holcim este unul dintre liderii mondiali în producþia

de ciment, betoane ºi agregate (nisip ºi pietriº) ºi în

servicii aferente industriei materialelor de construcþie.

Compania elveþianã ºi-a câºtigat prestigiul pe piaþã în

peste 70 de þãri, pe toate continentele, operând cu

peste 130 de fabrici de ciment ºi mai mult de 750 staþii

de betoane, având peste 50.000 de angajaþi.

Holcim a fost una dintre primele companii din aceastã

industrie care a investit în Europa de Est dupã 1989.

Holcim (România) S.A. deþine în prezent 3 fabrici

de ciment în Turda, Câmpulung ºi Aleºd, 13 staþii de

betoane (dintre care 8 sunt construite pe baza con-

ceptului de staþie ecologicã de betoane) ºi 3 staþii de

agregate. Holcim (România) are, în prezent, aproxi-

mativ 1.400 de angajaþi.


IInnvveessttiiggaarreeaa ““iinn ssiittuu”” aa ccaauuzzeelloorr ccoonnddeennssuulluuiillaa ccllããddiirrii iinnddiivviidduuaallee uuttiilliizzâânndd tteerrmmooggrraaffiiaa îînn iinnffrraarrooººuu

dr. ing. Mihaela GEORGESCU - lector universitar UAUIM Bucureºtim. sc. fiz. Gheorghe RODAN - director tehnic TEHNOSISTEM Bucureºti

Pun]ile ttermice, aapa[i uumiditatea îîn ccl\diri

Punþile termice sunt cauzate, îngeneral, de componentele struc-turale cu valori ridicate ale conduc-tivitãþii termice, care pãtrund prinizolaþia termicã, având ca rezultat ointensificare a fluxului termic înaceste zone, în care se producpierderi de cãldurã suplimentare faþãde zona câmpului curent.

Cauzele umiditãþii interioare suntnumeroase, iar apa poate proveni din:

procesul de construire ºi dinmaterialele de construcþie;

mediul înconjurãtor (teren,precipitaþii);

procesul de locuire-utilizare,procese tehnologice, vaporii din res-piraþie ºi transpiraþie, plante verzi,din gãtit, spãlat, uscat rufe, ventilaredefectuoasã etc.

Apa, respectiv umiditatea higro-scopicã a aerului interior ºi exterior,permite atingerea umiditãþii de echili-bru a materialelor de construcþii, iarumiditatea de exploatare reprezintãun rezultat al interacþiunii, echili-brului relativ ºi circuitului închis alapei între mediu ºi clãdire.

Apa de condens (la suprafaþainterioarã, exterioarã ºi/sau în masaelementelor clãdirilor) rezultã, în spe-cial, din condensarea vaporilor deapã, în zonele cu temperaturi exte-rioare scãzute în timpul sezonuluirece, în condiþiile atingerii pe acelesuprafeþe a unor temperaturi infe-rioare punctului de rouã, care are oanumitã valoare, determinatã detemperatura Ti ºi umiditatea relativãϕi a aerului interior.

Conþinutul de apã reþinutã fizic ºimecanic în materialele de construcþiivariazã sub efectul umezirii ºiuscãrii; la elementele de construcþiedin materiale relativ omogene (deex. zidãrie), porozitatea naturalãasigurã ca procesul de migrare aapei sã fie permanent, pe mãsuracondensãrilor ºi a evaporãrilor înmasã ºi la suprafaþã.

De aceea, dacã se asigurã oproiectare corectã higrotermicã,dacã se respectã regulile tradiþionalede execuþie, finisare ºi uscare gra-datã a clãdirilor noi, la zidãrii nu seproduc, de regulã, efecte necontro-labile ale fenomenelor de condens.

În mod surprinzãtor, apariþianoilor materiale ºi tipuri de anvelopecu grad ridicat de etanºeitate a con-dus în multe cazuri la creºtereaumiditãþii în clãdiri, iar dintregreºelile tipice menþionãm:

proiecte cu concepþie defec-tuoasã a termoizolaþiei, bazate penorme care nu mai sunt în vigoare;

utilizarea materialelor de izo-laþie cu caracteristici necertificate;

detalieri simpliste ale punþilortermice, vulnerabile la o execuþieneglijentã;

prezenþa unor termoizolaþiidegradate, ca urmare a migrãrii ºistagnãrii vaporilor de apã, a conden-sului ºi fenomenelor de îngheþ-dezgheþ;

plasarea incorectã a barierelorcontra vaporilor (de ex. la faþa rece atermoizolaþiei) ºi/sau prevederea definisaje impermeabile;

insuficienþa aerisirii, lipsa venti-laþiei naturale la spaþiile umede,

prezenþa tâmplãriei etanºe, asociatãuneori cu persistenþa condensului pegeamuri, în condiþiile lipsei unordetalii constructive corespunzãtoare.

Aplicarea mmetodei ttermografiei îîninfraro[u

Termografia în infraroºu (IR) esteconsideratã ca parte a mãsurilor deinvestigaþie pentru localizarea origi-nii problemelor care privesc anve-lopa, fiind, de asemenea, utilizatãpentru a mãsura efectele reparaþieisau reabilitãrii anvelopei. StandardulISO 6781-1983 „Izolaþia termicã.Detecþia calitativã a neregularitãþilortermice în anvelopele clãdirilor.Metoda termograficã în infraroºu“,adoptat ºi în România, precizeazãcaracteristicile generale ale aplicãriimetodei.

În acest studiu a fost utilizat sis-temul de înregistrare în infraroºuIRTIS-200, un sistem portabil cu uncâmp foarte larg de aplicaþii. CameraIR scaneazã obiectul examinat ºiformeazã un semnal video, semnalce este proporþional cu strãlucireaenergeticã a unui anume punct dinimagine, în domeniul de 3-5 µm.

Interfaþa între camerã ºi calcula-torul NOTEBOOK utilizat, conver-teºte semnalul video în succesiunide imagini statice sau într-un film (cufrecvenþa cadrelor de aproximativ0,5 Hz). Strãlucirea acestei imaginidin fiecare punct corespunde uneitemperaturi specifice. Software-ulsistemului de mãsurã face posibilãvizualizarea imaginii obiectului cunivelul ºi domeniul semnalului vari-abile pe un interval larg, precum ºi

În aceastã lucrare se analizeazã comportarea in situ din punct de vedere termotehnic a unei clãdiri delocuit individuale, alcãtuitã din parter, etaj ºi pod-mansardã, cu garaj anexat la parter.

Investigaþia a urmãrit:determinarea cauzelor apariþiei condensului ºi a mucegaiului care ar fi putut proveni din proiectare ºi

din procesul de execuþie a clãdirii;înregistrarea termograficã în infraroºu in situ a unor zone ale anvelopei clãdirii, precum ºi înregistrãri

ale temperaturii ºi umiditãþii relative ale aerului din interiorul construcþiei.efectuarea de calcule termotehnice ºi corelarea cu mãsurãtorile termografice ºi alte investigaþii specifice;recomandãri de specialitate, privind mãsuri de rezolvare a deficienþelor constatate.


înmagazinarea imaginii pe hard-disk-ul calculatorului.

A fost utilizat ºi pirometrul RAYN-GER PM40, un echipament dedeterminare de la distanþã a tempe-raturii punctiforme, pe baza înregis-trãrii radiaþiilor în infraroºu.

Echipamentul EBRO EBI-2reprezintã un data logger cu 2 canalecu senzori interni de temperaturã ºiumiditate relativã, cu memorie de2x30.000 valori, cu afiºare LCD.

Rezisten]e ttermice sspecificeale aanvelopei [[i rriscul dde ccondensCu privire la analiza ºi deter-

minarea cauzelor apariþiei conden-sului ºi mucegaiului în unele zonedin interior ale anvelopei, un cazspecific îl reprezintã anvelopa mono-strat din blocuri ceramice tradi-þionale, analizatã în raport cu noilereglementãri termotehnice învigoare, în mod specific seria denormative C 107/1997.

În cazul studiat, clãdirea analizatãse aflã în zona 2 din harta de zonareclimaticã pentru perioada de iarnã(Bucureºti), pentru care temperaturaconvenþionalã de calcul a aeruluiexterior este Te=-15°C, iar tempe-ratura convenþionalã de calcul aaerului interior se considerãTi=+20°C.

Dacã se calculeazã rezistenþatermicã specificã a acestui pereteexterior din blocuri format290x240x138 mm, cu grosimeanominalã de 30 cm în câmp curent, ºiconsiderãm pentru zidãrie valori aleconductivitãþii termice în 3 variante,respectiv: λ1= 0,5 W/mK ; λ2= 0,7W/mK ºi λ3= 0,8 W/mK, vor rezultaperechile de valori specifice (rezis-tenþa termicã specificã unidirecþio-nalã ºi temperatura pe suprafaþainterioarã a peretelui exterior):

R1=0,82 m2K/W ; Tsi1=14,66 °CR2=0,65 m2K/W ; Tsi2=13,26 °CR3=0,60 m2K/W ; Tsi3=12,65 °CDin calculele efectuate, se con-

statã cã rezistenþele termice speci-fice de calcul în câmp curent suntinferioare rezistenþei minime nece-sare pentru realizarea condiþiilorigienico-sanitare ºi de confort:

Deci, R nu îndeplineºte condiþiaca rezistenþa în câmp sã fie maimare decât cea minimã necesarãpentru real izarea confortului .Se constatã, de asemenea, cã rezis-tenþa termicã specificã în câmpcurent R este mult mai micã chiar ºidecât valoarea normatã (rezis-tenþa termicã corectatã minimã)R'min=1,4 m2K/W, impusã în C107-1/1997 la pereþii exteriori ai clãdirilorde locuit pe criterii de economisire aenergiei pentru încãlzire. Menþionãmcã R'min este rezistenþa termicãcorectatã cu efectul punþilor termice- medie pe întreaga faþadã (parteopacã), pentru obþinerea cãreia estenecesarã o rezistenþã în câmp aperetelui exterior R=1,7-2 m2K/W, înfuncþie de configuraþie ºi de modulde rezolvare a detaliilor.

Analiza câmpului de temperaturis-a efectuat cu programul de calculCIMPPLAN pentru un detaliu de colþal zidãriei de 30 cm, prevãzut înunele proiecte cu un stâlpiºor debeton armat de 25x25 cm ºi izolat laexterior cu polistiren expandat îngrosime de 5 cm, cu un strat de ten-cuialã de 2 cm grosime la interior ºide 3 cm la exterior. Se poate trasacâmpul de temperaturi pentru cele3 variante, atât pentru temperaturileconvenþionale de calcul ale aeruluiinterior, cât ºi exterior (pentru sta-bilirea riscului de apariþie a conden-sului pe suprafaþa interioarã).

În toate cazurile a rezultat cã,pentru temperaturile convenþionalede calcul ale aerului interior ºi exterior,în câmp curent nu existã risc de con-dens pe suprafaþa interioarã, dar lacolþ acest risc este prezent pe lungimide 10 cm (pentru λ1=0,5 W/mK), pânãla 27 cm (λ3=0,8 W/mK), de o parteºi alta a colþului, temperatura de colþajungând la 6,2°C, mult sub tempe-ratura punctului de rouã de 12°C(pentru Ti=20°C ºi ϕi=60%).

Pentru a nu apãrea condens pesuprafaþa interioarã, temperatura depe aceasta trebuie sã fie mai maredecât temperatura punctului derouã. Astfel, calculele termotehniceprezentate aratã cã soluþia, dejatradiþionalã, cu blocuri ceramicepentru pereþii exteriori ai clãdirii nucorespunde exigenþelor impuse dereglementãrile în vigoare, din seriaC 107/1997. Calculele ºi cazurilereale confirmã existenþa riscului, care,

în condiþii specifice, se poate manifestaºi în alte zone ale anvelopei, în modparticular, dacã sunt prezente punþitermice suplimentare.

Date rrezultate ddin mm\sur\toriletermografice

În imaginile în infraroºu, prezen-tate exemplificativ în figurile 1, 2 ºi 3,pereþii sunt alcãtuiþi din zidãrie înrã-matã, din blocuri ceramice cu goluri,iar elementele de beton armat aufost izolate cu plãci de polistiren.

Mãsurãtorile au avut loc primã-vara, între orele 6,30 ºi 7,3. Au fostefectuate înregistrãrile termograficeale exteriorului construcþiei, precumºi înregistrãrile temperaturii ºi umidi-tãþii relative ale aerului din interiorulconstrucþiei.

Condiþiile meteorologice au fost:rãsãritul Soarelui, cer variabil,

vânt slab, în jur de 5 km/h;temperatura aerului exterior:

8,4°C, umiditatea relativã: 78,6% lanivelul de 1,5 m (la ora 7,00) ;

temperatura aerului interior:24,1°C, umiditatea relativã: 54,9%.

Sistemul de încãlzire a funcþionatneîntrerupt de la amiaza zilei ante-rioare ºi s-a realizat condiþia cerutãpentru termografierea unor con-strucþii cu sursã de cãldurã din interiorca ∆T > 15° (∆T reprezintã diferenþadintre temperatura interioarã ºi tem-peratura exterioarã construcþiei).

În termograme, conform scãrii detemperaturi, cele mai ridicate valori,ariile calde, prost izolate, prin careau loc pierderi de cãldurã, suntreprezentate printr-o gamã de culoride la roºu pânã la galben deschissau alb, iar cele cu valori maireduse, de la verde pânã la albastruviolet, fiind mai bine izolate.

În termograma din figura 1, seconstatã urmãtoarele situaþii:

câmpul de temperaturi prinzona plinã este foarte uniform (circa10°C), confirmat de profilul prinpartea inferioarã a parapetului; lapartea superioarã, spre parteadreaptã, local se remarcã tempera-turile ridicate (peste 11°C) reprezen-tând, probabil, infiltraþii de aer lanivelul podului, în timp ce spre stân-ga fenomenul este mai puþin intens;

spre partea dreaptã, jos, seobservã stâlpiºorul cu o izolaþie ter-micã de calitãþi variabile, mai efici-entã spre partea inferioarã;



în jurul ferestrei, prevãzutã cutâmplãrie din PVC cu o foaie degeam termoizolant, cu o bunãetanºare pe contur ºi oblon mobil dinPVC în poziþie închisã, se observã ozonã de trecere variabilã, cu temper-aturi intermediare faþã de câmpulperetelui ºi geam (circa 8°C), ca ºi laalte ferestre, ca efect al etanºãrii cuspumã poliuretanicã la montareatâmplãriei; la partea superioarã se„citeºte“, bine definit, un element

liniar îngust (buiandrugul), galben,cu temperaturi de 11-12°C, o posi-bilã punte termicã, cauzatã de izo-larea neconformã cerinþelor;

în partea inferioarã este vizibilãzona centurii cu temperaturi variabile(7-8°C), cu creºteri de temperaturãcãtre stânga ºi dreapta, indicândpunþi termice parþiale (efect probabilal unui material de izolare cu carac-teristici sau geometrie discontinuã orial unei execuþii defectuoase).

În termograma din figura 2, seconstatã cã:

se citeºte zona de centurãanalizatã anterior, cu dimensiuni maimari deasupra ferestrei, fenomenconfirmat de graficul profilului;

la fereastrã se observã neuni-formitãþi în izolarea cu spumã poli-uretanicã; spaletul din stângaferestrei prezintã temperaturi uni-forme (circa 9 -10°C), iar spaletul dindreapta, care este foarte îngust,prezintã temperaturi mai reduse ºimici pete, efect probabil al izolaþieice urmãreºte asizele de zidãrie laîntâlnirea cu stâlpiºorul de betonarmat;

stâlpiºorul din stânga este încea mai parte acoperit de burlan,dar, sub acesta, temperatura pareuniformã ºi izolaþia are margini binedefinite.

În figura 3, o zonã de faþadã, colþdreapta parter ºi etaj, se constatã cã:

potrivit scãrii din dreapta imagi-nii IR, temperatura zidãriei pereþilorapare diferenþiatã pe zone ; centurileºi stâlpiºorii se „citesc“ ca zone dis-tincte, de culoare închisã, marginilerelativ paralele ale stâlpilor indicândîn aceste zone un material izolatorcu caracteristici constante; existã ºidiscontinuitãþi termice - punþi termiceparþiale, de exemplu, la colþul dindreapta, între centura de pesteparter ºi stâlpiºor, precum ºi lacenturã, deasupra ferestrei, undematerialul izolator apare cu disconti-nuitãþi; imaginea IR a centurii, astâlpiºorilor ºi ferestrei prezintãforme ºi temperaturi de 5 - 6°C înzonele de câmp, bine izolate;

ferestrele cu obloane nu pre-zintã pierderi (culori foarte închise),dar se constatã o temperaturã mairidicatã la partea de sus a ferestreide la parter, fereastra (articulatã lapartea inferioarã) fiind lãsatãdeschisã; pe celelalte laturi aleferestrei se observã zona cu tempe-raturi intermediare faþã de câmp ºigeam (circa 8°C), ca ºi la alte fere-stre, ca efect al izolaþiei cu spumãpoliuretanicã la montarea tâmplãriei;

în zona spaletului dintre fereas-trã ºi stâlpiºori, la parter ºi etaj, aparzone pãtate; acest aspect pãtat alimaginii IR ºi variaþiile graficului parsã indice prezenþa umiditãþii înzidãrie sau discontinuitãþi termice învecinãtatea unei zone cu condensde la etaj;

Fig. 3: Termograma unei pãrþi din faþadã (parter ºi etaj), parapet ºi fereastrã dormitor.În dreapta este scara de temperaturi, respectiv graficul cu profilul de temperaturi în lungulliniei verticale trasate prin spalet, pornind de la centura peste parter.

Fig. 2: Imaginea termograficã în infraroºu a aceluiaºi perete de faþadã cu fereastrã, spre parter,cu profil de temperaturi trasat prin centura de peste parter. În dreapta este scara de tempera-turi, respectiv graficul cu profilul de temperaturi în lungul liniei orizontale trasate prin centurã.

Fig.1: Imaginea termograficã în infraroºu a unui perete de faþadã din blocuri ceramice cugoluri, la o structurã din zidãrie înrãmatã, zonã de colþ, având fereastrã, situatã la etajul 1,camera de sub mansardã. În dreapta este scara de temperaturi, respectiv graficul cu profilulde temperaturi în lungul liniei orizontale trasate sub fereastrã.



cãtre partea superioarã (spretavan), stâlpiºorul prezintã o sub-þiere a imaginii termice, indicândprezenþa unei punþi termice parþiale(material izolant cu dispunere sau cucaracteristici discontinue), într-ozonã în care s-au constatat condensºi mucegai.

Investiga]ii sspecifice dde tteren[i aanaliza ddocumenta]iei eexistenteAnaliza a privit planºele de arhi-

tecturã ºi structurã, iar investigaþiileau avut în vedere starea clãdirii lainterior, suprafaþa interioarã apereþilor, identificarea unor urme decondens ori infiltraþii, a etanºeitãþiitâmplãriei, a zonelor cu condens ºimucegai, detaliile de la acoperiº,terasã, copertine, jgheaburi, burlaneetc., care ar fi putut favoriza accesulºi stagnarea apei sau zãpezii.

Au fost analizate ºi zonele în caresunt amplasate aparatele de aercondiþionat, tubulatura, elementecare pot constitui punþi termice sausurse de umiditate.

Multe dintre defecþiunile izolaþiilorcu plãci de polistiren (geometrie,continuitate, incluziuni de beton laturnare etc.), vizibile în fotografiiledin timpul execuþiei, au fost confir-mate de imagini termografice.

Concluzii pprivind ddeterminareacauzelor ccondensului [[i mmucegaiului

Concluziile calculelor termo-tehnice sunt urmãtoarele:

soluþiile de pereþi exteriori cublocuri ceramice tradiþionale, cugrosimea nominalã de 30 cm (ºi maiales cele cu blocheþi din beton),nu corespund reglementãrilor învigoare din seria C 107/1997, dinpunctul de vedere al rezistenþelortermice, potrivit cerinþelor prevãzutede Legea calitãþii construcþiilornr. 10/1995;

pentru temperaturile con-venþionale de calcul ale aerului inte-rior ºi exterior, în câmp curent nuexistã risc de condens pe suprafaþainterioarã, dar la colþurile cu stâl-piºori acest risc este prezent;

pentru condiþiile de investigareIR date, calculele confirmã proceselede transfer termic constatate prinmãsurãtori termografice, indicândcaracteristici termotehnice de mate-rial modeste.

Scenariul sintetic de cauze ºiefecte, de producere ºi acumulare aumiditãþii în anvelopa clãdirilor dinzidãrie ºi a efectelor de condens-

mucegai în perioada de terminare ºifinisare a structurii, se caracterizeazãprin urmãtoarele etape de referinþã:

exteriorul clãdirii a fost expus înmod alternativ la precipitaþii, îngheþ -dezgheþ etc., iar la interior s-a lucratcu multe procese umede, uneori cuînchideri de polietilenã, urmate demontarea tâmplãriei etanºe, ceea cea contribuit la menþinerea umiditãþiiîn clãdire;

rosturile orizontale cu mortargros ºi rosturile verticale suficient demari au redus rezistenþa termicã încâmp, iar unele rosturi au permispenetrarea precipitaþiilor;

izolaþiile termice ale centurilorºi stâlpiºorilor, realizate cu defecþiunilocale, au constituit punþi termice;

pe parcursul lucrãrilor de fini-sare ºi de montare a instalaþiilor, apas-a putut infiltra în mod suplimentarîn unele zone, ca urmare a practiciide a se tãia canale în blocuri;

execuþia zidãriei presupuneudarea blocurilor, iar tencuirea ºi fini-sarea aduc un aport important deumiditate. De aceea, o clãdire pierdeo mare cantitate de umiditate pânãla atingerea umiditãþii de echilibru, înprimii 2-3 ani de la execuþie;

dupã mutarea locatarilor, pro-cesul de încãlzire a putut favoriza,un timp, eliminarea spre interior aumezelii, fãrã a se semnala defi-cienþe;

fenomenele de condens ºimucegai pot apãrea o datã cusezonul rece, în zone vecine cupunþi termice, dar ºi în zone de câmpcurent în care existã factori de riscsuplimentari, cum ar fi starea deumiditate ºi de integritate a materi-alelor sau mobilarea unor încãpericu dulapuri sau rafturi alãturate depereþi;

ventilaþia devine, de multe ori,insuficientã în corelaþie cu modul deutilizare a spaþiilor respective, þinândcont cã aparatele de aer condiþionatde tip "split", prin modul lor specificde funcþionare, nu asigurã numãrulnecesar de schimburi de aer, ci doarrecircularea aerului interior.

Concluzii pprivind rremediereacaracteristicilor hhigrotermice

ale aanvelopei Mãsurile de remediere au fost

identificate ca fiind urmãtoarele:înlãturarea cauzelor care þin de

protecþia termicã, prin mãsuri careasigurã cerinþele igienico-sanitare

º i de confor t , prevãzute dereglementãrile în vigoare din seriaC 107/1997 ºi din Legea calitãþiiconstrucþiilor nr. 10/1995;

înlãturarea unor cauze care þinde execuþia clãdirii, de regimul detemperaturi ºi precipitaþii la datafinalizãrii lucrãrilor de construcþiesau a unor cauze care þin de uti-lizarea ºi de mobilarea unorîncãperi.

Analizele corelative atrag atenþiaasupra faptului cã, în condiþii speci-fice defavorabile, riscul de condensse poate manifesta ºi în alte zonesimilare în care, prin termografie,s -au observat neregular i tãþ itermice.

Soluþia de principiu care poatecorecta situaþia, aducând rezistenþeletermice cât mai aproape de valorileminime normate, a fost consideratãplacarea exterioarã cu polistiren ºitencuialã subþire, armatã cu fibrã desticlã, eliminând mai întâi din pereþiumiditatea acumulatã. Pe bazadatelor menþionate, reproiectarea,dimensionarea prin calcul ºi detali-erea izolaþiei termice se efectueazãconform reglementãrilor tehnice învigoare, în mod specific seria de nor-mative C 107/1997, de cãtre un veri-ficator tehnic, respectiv expert atestatMLPAT/MLPTL/MTCT - pentruexigenþa E.

Se recomandã efectuarea unornoi mãsurãtori termografice însezonul rece, continuate (în funcþiede evoluþia lucrãrilor) de altã etapãde mãsurãtori termografice, dupãremediere, de preferat tot în sezonrece.

Referin]e1. **** Mãsurãtori termografice ºi

investigaþii specifice privind neregu-

laritãþile termice la o clãdire de locuit

individualã din ansamblul IMPACT βBãneasa. Raport de cercetare LC 10

- 2001, TEHNOSISTEM SA;2. Georgescu M., Rodan Gh.,

Detectarea punþilor termice, umidi-tãþii ºi defectelor clãdirilor utilizândtermografia în infraroºu. Revista dearhitecturã „O casã pentru fiecare“,nr. 4/2002 ºi 1/2003.


Soluþii CCAPAROL ppentru ccasa iidealã: ffãrã mmucegai ººi ppeteO casã frumoasã ºi confortabilã

este, pentru majoritatea oamenilor,cel mai important lucru. Într-unstudiu realizat în Uniunea Euro-peanã, 89 % din adulþii chestion-aþ i considerã cã locuinþa este un

factor important al calitãþii vieþii. Imaginea pe care o avem despre

o casã idealã poate fi distrusã depetele care apar pe pereþi sau petavan din cauza incendiilor, umezelii,

nicotinei, funinginei, a depunerilor degrãsime sau a infestãrii cu ciuperci.O data ce aceste semne încep sã-ºifacã apariþia, ele devin un elementde stres.

Pregãtirea peretelui este întotdeaunao etapã importantã pentru ca celelalteoperaþiuni efectuate de zugrav/specialistsã reuºeascã; în funcþie de stratulsuport, se folosesc mai multe tipuride produse speciale. Peste acestea,

se aplicã vopsele din gama anti-muce-gai, în funcþie de tipul de perete ºi dedestinaþia spaþiului afectat.

Primul pas îl constituie înde-pãrtarea straturilor neaderente.Suprafeþele pãtate cu grãsime,

cenuºã sau nicotinã se spalã cu osoluþie de apã cu sãpun; în cazulpetelor provocate de mucegai sauapã, se realizeazã o curãþire meca-nicã a peretelui, prin frecarea cu operie, pentru îndepãrtarea straturilordecojite sau neaderente.

În cazul ciupercilor, suprafaþaafectatã trebuie curãþatã cu apã prinfrecare cu peria. Dupã uscare, pen-tru curãþarea suprafeþei în profun-zime, se utilizeazã soluþia fungicidãCAPATOX. Acest lucru este reco-mandat, mai ales, în cazul în carestratul final se aplicã fãrã grunduireprealabilã.

Foto 1: Depunere de funingine Foto 2: Stricãciuni provocate de apã Foto 3: Stricãciuni provocate de mucegai

Strategii ppentru eeliminarea mmucegaiului ººi aa ppetelor

Spuneþi sstop cciupercilor, mmucegaiului ººi ppetelor!

Murdãrirea sau pãtarea pereþiloreste inesteticã, chiar respingãtoare.Pe lângã problema esteticã, petelereprezintã un real pericol pentru sãnã-tate. Ciupercile de interior pot provocareacþii adverse ca tuse, alergii, gutu-rai, dureri de cap, erupþii cutanate, iri-taþii în cavitatea bucalã sau afectareacãilor respiratorii, ºi lista posibilelorsimptome poate continua.

Pentru rezolvarea acestor neplãcerieste necesarã, în primul rând, identi-ficarea cauzelor ºi combatereaacestora.

De regulã, cauzele sunt: umezealadin aer, temperatura mediului încon-jurãtor ºi compoziþia peretelui.

Dacã nu existã defecte de con-strucþie, cum ar fi: pereþi cu punþi ter-mice, acoperiºuri neetanºate, pereþifisuraþi sau crãpaþi, de cele maimulte ori aerisirea insuficientã saugreºitã a acestor încãperi permiteatacul ciupercilor.

O datã ce se identificã naturapetelor sau a mucegaiului, urmã-torul pas este asanarea încãperilorafectate.

În funcþie de tipul de mucegaisau patã, este necesarã utilizarea

materialelor adecvate care permitîndepãrtarea ºi eliminarea aces-tor efecte supãrãtoare pentrulocatarii încãperilor respective.

Foto 4: Exterior cu mucegai

1. Curãþire mecanicã pesuport umed

2. Dezinfectare cu CAPATOX 3. Finisare

Etapele recomandate:


1. CAPATOXSoluþie micro-biozid apoasã destinatã

îndepãrtãrii algelor ºi ciupercilor de pesuprafeþele interioare ºi exterioare. Estegata pentru utilizare, nu trebuie diluatã.

2. AQUA SPERRGRUNG FEINEste un grund izolator pentru interior.

Se utilizeazã împotriva nicotinei, apei,cenuºii ºi a petelor de grãsime. Se aplicãînaintea acoperirii cu vopsele acrilice (dilu-abile cu apã). Conþine o tehnologie cationi-cã pentru o izolare superioarã. Are un mirosslab ºi o capacitate bunã de difuzie.

3. FILTERGRUND GROBEste un grund de izolare pentru inte-

rior împotriva nicotinei, apei, cenuºii ºi apetelor de grãsime. Se foloseºte înainteaaplicãrii produselor structurate (tencuieli,plasã de armare din fibrã de sticlã ºiCapafloc Vario). Are o capacitate marede izolare, un miros slab ºi o capacitatebunã de difuzie.

4. ISO DECKVopsea de interior specialã pentru

renovarea rapidã ºi ecologicã a pereþilorºi plafoanelor murdãrite cu pete de nicoti-nã ºi funingine; se poate folosi mai alesîn spaþiile de locuit, birouri, restaurante,hoteluri, unde timpii de uscare acordaþisunt foarte mici ºi nu sunt tolerate miro-surile specifice de diluanþi.

5. INDEKO – WPentru zugrãveli de înaltã calitate

ale pereþilor ºi plafoanelor, pentru toatesuprafeþele interioare; recomandatã pen-tru numeroase obiective care trebuievopsite repede ºi renovate sau care tre-buie imediat ocupate.

Spitalele, cãminele, magazinele,hotelurile, restaurantele, birourile,clãdirile instituþiilor publice, precum ºilocuinþele particulare sunt domeniile deutilizare cu predilecþie pentru Indekoplus, întrucât nu degajã miros la aplicaresau ulterior.

6. FUNGITEX – WCAPAROL FUNGITEX este o

vopsea – latex specialã, având în com-poziþie substanþe fungicide ºi bactericide,recomandatã mai ales pentru spaþiiindustriale ºi alimentare, cum ar fi:berãrii, mãcelarii, lãptãrii, spitale, spaþii cudestinaþie sanitarã, dar ºi în locuinþe.Foarte rezistentã la spãlare ºi curãþare,rezistentã la dezinfectanþi pe baza deapã. Respectã normele de igienã a spa-þiilor alimentare.

7. MALERIT – W Vopsea lavabilã, de înaltã calitate

pentru suprafeþele interioare atacate demucegai ºi, de asemenea, cu caracterpreventiv în apariþia mucegaiului. Pro-dusã în sprijinul menþinerii igienei dinspaþiile de locuit.

Spaþii publice cu umiditate micã

Spaþii publice expuse la umezealã

Spaþii casnice

Spaþii publice atacate puternic de umezealã

Iatã câteva din recomandãrile specialiºtilor CAPAROLpentru cele mai frecvente cazuri de pete sau mucegai întâlniteîn spaþiile publice sau private:

PENTRU TOATE VARIANTELE AMINTITE ªI ALTE CAZURI CARE POT SÃ APARÃ,EXISTÃ PRODUSE PROFESIONALE CARE REFAC ESTETICA SPAÞIILOR AFECTATE.

CÂTEVA DINTRE ACESTEA SUNT PREZENTATE MAI JOS.

Pentru mai multe detalii, specialiºtii CAPAROL vã stau cuplãcere la dispoziþie.

Sediu central:Nazna, jud. MureºStr. Mureºului nr. 1Tel./Fax: 0265-320.354, 320.522E-mail: [email protected]

Reprezentanþa Bucureºti:B-dul Titulescu nr. 121Sector 1, BucureºtiTel./Fax: 021-223.29.66E-mail: [email protected]

Centrul de Instruire ºi VânzareCAPAROL Tg. MureºStr. ªtefan cel Mare nr. 37Tel./Fax: 0265-264.349E-mail: [email protected]

Produse recomandate deCAPAROL


Materiale ttermoizolanteeficiente îîn cconstrucþii

fizician Monica PUTINÃ; ing. Viorel BULGARU - cercetãtor ºtiinþific principal III,fizician Petru PUTINÃ - cercetãtor ºtiinþific principal III - INCERC Filiala Iaºi

Este bine cunoscut rolul deosebitde important pe care îl au materialeletermo ºi hidroizolatoare în realizareaclãdir i lor cu destinaþi i diferi te:de locuit, social-culturale, industriale,agroindustriale, speciale etc.Datoritã caracteristicilor termofizicespecifice, aceastã categorie demateriale contribuie în mod decisivla prelungirea duratei de viaþã a con-strucþiilor, dar, mai ales, la realizareacondiþiilor optime de microclimatinterior ºi la reducerea semnificativãa cheltuielilor de exploatare aclãdirilor.

Menþionãm cã la INCERC FilialaIaºi existã un laborator cu pre-ocupãri în domeniu ºi, de aceea,considerãm necesare unele pre-cizãri privind aceste categorii demateriale de construcþii, bazate pedeterminãri experimentale efectuateîn cadrul agrementãrilor tehnice aleacestor produse sau pe verificareaproducþiei de serie a firmelor pro-ducãtoare ºi urmãrirea comportãriiîn timp a produselor.

Materiale ttermoizolante eeficienteLa momentul actual, perfor-

manþele termofizice ale acestormateriale sunt corespunzãtoarenivelului tehnologic al industriei demateriale de construcþii din Europaºi din þara noastrã. Alegerea materi-alelor pentru efectuarea lucrãrilor deconstrucþii (izolaþii termice noi,reabilitare termotehnicã etc.) este ooperaþiune de maximã importanþã,ea trebuind sã aibã la bazã o analizãpe criterii calitative, tehnice ºi eco-nomice specifice unor astfel delucrãri.

Între exigenþele pe care trebuiesã le îndeplineascã materialele ter-moizolatoare, utilizate în lucrãrile deconstrucþii ºi verificate de INCERCIaºi în cadrul încercãrilor de labora-tor, menþionãm:

1. Coeficient de conductivitatecât mai mic. Între materialele ceîndeplinesc aceastã exigenþã, enu-merãm:

materialele plastice spumatecu pori închiºi (polistiren expandat,spume PVC) sau pori deschiºi (poli-uretan) cu λ = 0,025 - 0,05 W/mK;

plãci din deºeuri textile sinte-tice, cu λ = 0,042 - 0,055 W/mK;

plãci ºi saltele rigide ºi semi-rigide din pâslã sau vatã mineralãsau plãci din vatã de sticlã cu λ =0,05 - 0,06 W/mK;

plãci din betoane cu agregateuºoare tip BCA, beton cu perlit cuλ = 0,13 - 0,20 W/mK.

2. Densitate aparentã micã,pentru supraîncãrcarea cât mai micãa structurii existente.

3. Sensibilitate redusã la acþiu-nea apei, în vederea asigurãrii dura-bilitãþii sistemului de protecþiesuplimentar. Din acest punct de vedere,

Nr.crt.

Denumire produs Þara deprovenienþã

Grosimed (mm)

Densitateaparentãρ (Kg/m3)

Conductivitatetermicãλ (W/mK)

1 2 3 4 5 61 Rulouri de vatã mineralã caºerate cu

bitum modificatItalia 20 - 1000 100 0,36

2 Rulori din poliuretan caºerate cu bitummodificat

Italia 20 - 100 35 0,020

3 Polistiren expandat ignifugat Italia 20 - 120 20 0,035

4 Plãci normale din vatã mineralã bazalticãtip PLN, necaºerate ºi tip PLN-AH,caºerate

România 30 -100 90 0,036

5 Plãci autoportante de vatã mineralãbazalticã tip PLA, necaºerate ºitip PLA-AH, caºerate

România 30 - 120 60 0,034

6 Pâsle semirigide din vatã mineralãtip P 40, caºerate sau necaºerate

România 40 - 100 40 0,036

7 Pâsle semirigide din vatã mineralãtip P 60, caºerate sau necaºerate

România 40 - 100 60 0,036

8 Plãci rigide din vatã mineralã, caºeratesau necaºerate, tip G100

România 40 - 70 100 0,036

9 Plãci rigide din vatã mineralã, caºeratesau necaºerate, tip G140

România 30 - 50 140 0,036

10 Plãci semirigide de vatã mineralãbazalticã, caºerate sau necaºerate,tip PS 70, PSA 70, PSHA 70.Idem tip: - PG 80; - PG 100

România40 - 10040 - 10040 - 100

7080

100

0,036 - 0,0330,037 - 0,0340,037 - 0,034

11 Plãci rigide din vatã mineralã bazalticã,caºerate, tip: - PGA 80

România40 - 10040 - 100

80100

0,037 - 0,0340,037 - 0,034

12 Plãci din polistiren expandat, ignifugatesau neignifugate

România 12 - 108 15 - 40 0,040

13 Polietilenã expandatã Petoflax România 0,5 - 3 28,33 0,045 - 0,06414 Cochilii termoizolante din spumã de poli-

uretan rigid România 2 - 10 60 - 80 0,027 - 0,033

15 Blocuri mici BCA - GBN 35 România - 500 - 600 0,2016 Blocuri mici BCA - GBNT România - 450 - 550 0,1817 Blocuri ceramice uºoare cu goluri verticale Austria 100 1000 0,3318 Mortar uºor pentru tencuieli exterioare,

marca 50România - 1220 - 1280 0,47

19 Mortar uºor pentru tencuieli interioare,marca 25

România 1150 - 1200 0,41

Tabelul 1



sunt indicate materiale anorganice,cum ar fi: spumele de poliuretan,polistiren sau materiale fibroaseminerale ca: vatã mineralã, vatã desticlã etc.

4. Comportare bunã la acþiu-nea apei ºi a îngheþului repetat.În acest caz, sunt de preferat materi-alele cu pori închiºi sau cu perme-abilitate micã la apã: polistirenulexpandat, sticla spongioasã, spumade PVC sau plãci protejate cu foliisau foi metalice.

5. Rezistenþã mecanicã ºi rigi-ditate bunã pentru a prelua, fãrãdeformaþii mari, încãrcãri din propriagreutate, din greutatea finisajelor ºia sistemelor de protecþie, din acþi-unea vântului etc.

6. Rezistenþã bunã la foc. Suntrecomandate materiale mineralefibroase: vata mineralã, vata de sti-clã sau materialele minerale celulareca: BCA, sticlã spongioasã etc.

7. Sensibilitate redusã la vari-aþiile de temperaturã, pentruevitarea deformaþiilor ce conduc ladeplasãri ale sistemului de protecþie,cu urmãri asupra etanºeitãþii ºi sta-bilitãþii sistemului de protecþie.

Desigur, la exigenþele de ordintehnic enumerate se adaugã ºi cri-teriul economic dat de preþul de cost,corelat cu dinamica cheltuielilor deexploatare pe durata de funcþionarea clãdirii sau a lucrãrilor de con-strucþii unde materialele termoizola-toare au fost puse în operã.

În contextul celor arãtate maisus, exemplificãm în tabelul nr. 1caracteristicile termotehnice princi-pale (λ, ρ) ale unor materiale de con-strucþii de mare performanþã,produse la acest moment de firmeromâneºti ce utilizeazã tehnologiiavansate, alãturi de cele ale unorfirme strãine care au pãtruns pepiaþa româneascã. Oferim, mai jos,ºi câteva detalii tehnice despretipurile mai puþin cunoscute:

de polietilenã expandatã tipPETROFLAX în raport cu spumapoliuretanicã ºi polistirenul expandat;

de vatã sinteticã poliestericã tipFIBERFORM ROM în raport cu vatade sticlã tradiþionalã ºi mineralã.

Analizã comparativã: polietilenaexpandatã tip PETROFLAX în raportcu spuma poliuretanicã ºi poli-stirenul expandat.

Analizã comparativã: vata poli-estericã tip FIBERFORM ROM înraport cu vata de sticlã tradiþionalã ºimineralã.

Variaþia parametrilor termofiziciprezentaþi în tabelele 2 - 7 estespecificã unei game diverse de sorti-mente din produsele realizate defabricile producãtoare.

Concluzii pprivind aanalizamaterialelor ttermoizolante eeficiente

Materialele termoizolante noi detip PETROFLAX (folie de polietilenãexpandatã - PEE) ºi vatã polieste-ricã tip FIBERFORM ROM suntrealizate dupã tehnologii moderneeuropene, cu utilaje aduse ºi imple-mentate în procese de fabricaþie înþarã. Aceste produse noi, care nusunt specificate în lista pentru mate-rialele termoizolante din anexa A aNormativului C 107/3, trebuie intro-duse alãturi de materialele ter-moizolante tradiþionale.

Trebuie menþionat cã fabricileproducãtoare de materiale tradi-þionale (polistiren, vatã mineralã,poliuretan º.a.) din þarã ºi-auîmbunãtãþit condiþiile de fabricaþiedupã tehnologiile moderne occiden-tale, aspect care impune o stimulare,în locul importului de materiale ter-moizolatoare.

Datã fiind îmbogãþirea paletei demateriale cu specific termoizolator,considerãm cã este necesarãrevizuirea actelor normative (în sen-sul lãrgirii gamei de produse), careprezintã principalele caracteristicitermofizice de calcul ale acestormateriale.

Potenþialul uman ºi material dinþara noastrã, existent la aceastã orã,permite conceperea, proiectarea ºiexecuþia de construcþii cu perfor-manþe termoenergetice superioare,capabile sã satisfacã cele mai exi-gente cerinþe ale utilizatorilor.

Bibliografie1. C 107/3 - 1997, Normativ

privind calculul termotehnic al ele-mentelor de construcþie ale clãdirilor;

2. STAS 6472/3 - 89, Fizica con-strucþiilor. Termotehnica. Calculultermotehnic al elementelor de con-strucþie ale clãdirilor;

3. Documente tehnice de firmãprivind produsele: folie de polietilenãexpandatã (folie PEE), vatã polies-tericã tip FIBERFORM ROM, vatãde sticlã THERWOOLIN, vatã mine-ralã bazalticã, spumã poliuretanicã,polistiren celular.

Densitatea Polietilenã expandatã tip

PETROFLAX România

Spumã poliuretanicã

HIDROTERMIZ România

Polistiren expandat

SWISSPOR România

kg/m3 10 - 30 40 - 42 18 - 32

Conductivitateatermicã

Polietilenã expandatã tip

PETROFLAX România

Spumã poliuretanicã


Polistiren expandat

SWISSPOR România

W/mK 0,041 - 0,043 0,024 - 0,027 0,038 - 0,040

Absorbþia de apã Polietilenã expandatã tip

PETROFLAX România

Spumã poliuretanicã*


Polistiren expandat

SWISSPOR România

g/100cm3 impermeabilã 7,1 1,50

Densitatea în stare

liberã

Vatã poliestericã tip

FIBERFORM România

Vatã de sticlã

THERWOOLIN Ungaria

Vatã mineralã bazalticã

MACON RomâniaKg/m3 14,7 - 25,5 16 - 110 40 - 200

Conductivitateatermicã

Vatã poliestericã tip

FIBERFORM România

Vatã de sticlã

THERWOOLIN Ungaria


MACON România

W/mK 0, 047 - 0,052 0,030 - 0,039 0,033 - 0,039

Absorbþia umiditãþii Vatã poliestericã tip

FIBERFORM România

Vatã de sticlã

THERWOOLIN Ungaria


MACON România% (max) 0,05 2,7 0,1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

* Conform SR En 253:1994

Tabelul 6

Tabelul 7


Nou! CLEANATEC . . .plafonul cu catalizator integrat de la AMF

În ultimii zece ani, atât piaþa materialelor de construcþiecât ºi cea a tehnologiilor de finisaje din România s-a dez-voltat continuu.

Astfel, au apãrut o serie de materiale noi ce se folosescpentru placarea faþadelor ºi termoizolarea clãdirilor. O datãcu creºterea densitãþii anvelopelor clãdirilor (ventilaþienaturalã insuficientã) ºi cu creºterea suprafeþelor vitratemari (temperaturi mai ridicate ale suprafeþelor datoritã radi-aþiei directe a soarelui), în interiorul acestora se concen-treazã în mod deosebit legãturile organice volatile.

Acestea apar, printre altele, sub formã de formaldehidã,benzol, hidrocarburi aromatice (AKW), hidrocarburi cloru-rate (CKW), dodecene ºi triethilamina ºi pot provocadereglãri de metabolism, alergii ºi boli.

Plãcile de plafoane – AMF CLEANATEC descompuncatalitic substanþele nocive în elemente componente carenu sunt critice.

Eliberarea substanþelor nocive ºi neplãcute atât dinmateriale diverse, agenþi de curãþire ºi întreþinere, cât ºi dinalimente se reduce considerabil.

Aproape orice obiect dintr-o încãpere emanã substanþenocive în diferite combinaþii, ce pot afecta sãnãtatea omu-lui, unele dintre ele având mirosuri neplãcute.

Deºi pentru aceasta existã, în majoritatea cazurilor, li-mite maxime prescrise legal, se pot obþine totuºi rezultatesemnificative din punctul de vedere al îmbunãtãþiriisãnãtãþii ºi al capacitaþii de lucru, printr-o reducere asubstanþelor nocive din mediu.

Substanþele nocive se concentreazã prin adsorbþie înplãcile plafonului suspendat ºi sunt ulterior transformateacolo catalitic. Se formeazã elemente componente inofen-sive cum ar fi, de exemplu, apã ºi bioxid de carbon.

Astfel, CLEANATEC de la Knauf AMF reduce sub-stanþele nocive ºi mirosurile.

Pentru mai multe informaþii ºi detaliitehnice, consultaþi colaboratorii

reprezentanþei producã-torului german

AMF.


Reabilitarea iizolãrii aacustice aa uunor cconstrucþiiSTUDIU DDE CCAZ

drd. ing. Constantin MUNTEANU, prof. dr. ing. Emil COMªA,drd. ing. Catinca-Laura LEÞIA - Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca

Lucrarea de faþã prezintã reabili-tarea acusticã a unui atelier de con-fecþii textile situat la parterul unuibloc de locuinþe din municipiul Cluj-Napoca.

Existenþa unor spaþii de producþiede tipul atelierului de confecþii textile,la parterul clãdirilor de locuit, repre-zintã surse de zgomot ºi vibraþii careconturbã confortul acustic dinlocuinþele amplasate la nivelurilesuperioare ale clãdirii.

Acest lucru este cu atât mai preg-nant cu cât calitatea izolãrii foniceproiectate ºi realizate în perioada1970-1990 este la niveluri de perfor-manþã scãzute.

Asemenea situaþii genereazãstãri conflictuale pentru a cãror înlã-turare devine obligatorie reabilitareaacusticã a spaþiilor de producþie.

În cele ce urmeazã, vã prezen-tãm rezultatele obþinute în urmareabilitãrii acustice a secþiei de con-fecþii textile a unei case de modã dinCluj-Napoca, amplasatã la parterulunui bloc de locuinþe. Experienþanoastrã credem cã poate fi avutã învedere în cazuri similare sau adia-cente, oriunde este cazul în altelocalitãþi din þarã.

Lucrarea la care ne referimcuprinde 3 pãrþi:

expertiza acusticã, efectuatãcu scopul de a determina nivelul dezgomot perturbator din încãperilesecþiei de confecþii textile ºi nivelulde zgomot recepþionat în locuinþelesituate deasupra acesteia;

proiectul de reabilitare acusticãelaborat în urma concluziilor formu-late dupã expertiza acusticã;

rezultatele obþinute prin mãsu-rãtori dupã executarea lucrãrilor dereabilitare acusticã.

Atelierul de confecþii textile are încompunerea sa trei zone cu nivel dezgomot perturbator ridicat: o încãperecare adãposteºte un compresor, oîncãpere care adãposteºte atelierulde confecþii propriu-zis ºi sala decãlcat.

Soluþiile tehnice de reabilitareacusticã adoptate respectã condiþiileimpuse de Normativul C 125-87,STAS 6156-86 ºi Legea nr. 10/1995.Aceste soluþii au condus la respec-tarea criteriilor de performanþã

normate pentru planºeele careseparã locuinþele de atelierele deproducþie, fãrã lovituri de impact, iarîn incinta atelierului de producþienivelul de zgomot perturbator s-aînscris în limitele normate deSTAS 6156-86.

Expertiza aacustic\OBIECTUL EXPERTIZEI ACUSTICE

Expertiza acusticã are ca obiect:determinarea nivelului de zgo-

mot perturbator în încãperile secþieide confecþii textile, care se supunreabilitãrii acustice în aceastã etapã(antreu, atelier de confecþii, salã decãlcat);

determinarea nivelului de zgo-mot recepþionat în încãperile aparta-mentelor situate la etajul I, deasuprazonei secþiei de confecþii textile, carese reabiliteazã acustic;

formularea concluziilor care sedesprind, cu privire la:

- încadrarea nivelurilor dezgomot mãsurate în prevederilereglementãrilor tehnice în vigoare;

- identificarea cauzelor caregenereazã nivelurile de zgomotmãsurate;

propuneri de soluþii tehnicecare sã limiteze zgomotul perturbator

ºi pe cel recepþionat la valorilestabilite de norme.

Niveluri de zgomot mãsurate:Mãsurãtorile s-au efectuat cu

Sonometrul Bruel&Kjaer tip 2203,cuplat cu analizatorul de frecvenþe la 1/1ºi 1/3 octavã, pentru domeniul defrecvenþe 31,5 - 4000 Hz, cu respec-tarea cerinþelor STAS 6161/1-79.

Valorile nivelurilor de zgomotmãsurate ºi valorile nivelurilor dezgomot normate pentru situaþiileluate în studiu sunt redate întabelele 1 ºi 2.

INTERPRETAREA REZULTATELORValorile din tabelul 1 aratã

depãºiri ale nivelului de zgomot nor-mat de circa 16 dB în sala compre-sorului ºi de circa 10 dB în salaatelierului de confecþii textile;

În apartamente, curba de zgo-mot normatã (Cz 30) pentru locuinþeeste depãºitã cu valori cuprinse între2 ºi 22 dB(A), aproape în toateîncãperile.

Valorile redate în tabelul 2, suntaproape constante pentru frecven-þele cuprinse între 125 ºi 2000 Hz,frecvenþe specifice utilajelor dinîncãperile secþiei de confecþii textile.

Tabelul 1: Valorile nivelului de zgomot perturbator normate (Cz70, Cz80) ºi mãsurate înîncãperile secþiei de confecþii textile

Tabelul 2: Valorile nivelului de zgomot normate (Cz30) ºi mãsurate în apartamentele situatedeasupra secþiei de confecþii textile


Depãºirile nivelului de zgomotnormat se explicã pe de o parte prinnivelul ridicat al zgomotului perturba-tor din secþia de confecþii, care esteapropiat limitei normate ºi, pe de altãparte, tratamentului acustic insufi-cient ºi mãsurilor de reducere a zgo-motului perturbator la sursã ºi petraseul de propagare. Tavanulîncãperilor luate în studiu este parþialtratat acustic cu o soluþie cuabsorbþie acusticã insuficientã, com-presorul nu este carcasat, iarreþelele de instalaþii care asigurãfuncþionarea utilajelor (aer, vapori deapã ºi electricitate) sunt rezematesau atârnate, prin sisteme rigide, pepereþi ºi de tavan. Pardoseala dinîncãperile secþiei de confecþii textileluate în studiu este un covor PVC pesuport textil ºi este aºezatã direct peun suport rigid fãrã a avea structuraunei dale flotante, ca urmare induceîn planºeu un zgomot structural carese propagã prin elementele struc-turale ºi nestructurale spre încãpe-rile de la etajul I.

Evaluarea globalã a izolãrii lazgomot aerian, exprimatã prinindicele I'a(E'a), se face comparândcurba de referinþã R's(f) datã înSTAS 6156-86 cu curba realã deatenuare R'ef(f), care se determinãcu relaþia:

în care:- L1(f) - nivelul de zgomot mãsu-

rat în încãperea de emisie;- L2(f) - nivelul de zgomot mãsu-

rat în încãperea de recepþie;- 10 lg S/A - corecþie adusã de

absorbþia din camera de recepþie,care pentru locuinþe variazã de lacirca 2 dB la 6 dB, în funcþie defrecvenþã.

Relaþia de legaturã între indicii I'aºi E'a este I'a = E'a + 52 dB.

În tabelul 3 este redat calcululindicilor I'a(E'a) pentru zona cunivelul cel mai ridicat de zgomot per-turbator din atelierul de producþie ºio încãpere din apartamentul nr. 36,zone cu cel mai mare nivel de zgo-mot perturbator ºi recepþionat.

Întrucât pentru a obþine abatereade -15 dB a fost necesarã translatareacurbei de referinþa cu 11 dB spredomeniul nefavorabil, indicele globalde izolare E'a,ad = -1 dB, respectivI'a,ef = E'a+52 = -11+52 =41 dB, adicãmai mic decât I'a,ad = 51 dB.

În concluzie, atât prin mãsurãtoriale nivelului de zgomot în gama defrecvenþe 31,5 - 4000 Hz, cât ºi princalcul asociat mãsurãtorilor, rezultãnecesitatea reabilitãrii acustice aîncãperilor supuse expertizãrii, dincadrul secþiei de confecþii textile.

Proiect dde rreabilitare aacustic\PRINCIPII CARE STAU LA BAZAPROIECTULUI DE REABILITARE

ACUSTICÃMãsurile proiectate respectã prin-

cipiul de bazã din Normativul C125-87,conform cãruia rezultate optime dinpunct de vedere tehnic ºi economicse obþin în situaþia în care mãsurilede protecþie acusticã se adoptã peîntregul parcurs, ºi anume: „sursã dezgomot - mediu de propagare -spaþiu de recepþie (unitate funcþio-nalã ce trebuie protejatã)“.

În cazul secþiei de confecþii textilesituate într-o clãdire în exploatare,s-a intervenit numai asupra primelordouã etape din parcurs. În aparta-mentele situate deasupra sãlilorsupuse reabilitãrii acustice nu s-amai putut interveni.

În al doilea rând, NormativulC125-87 ºi Legea nr. 10-95 obligãproiectantul ca soluþia de reabilitareacusticã proiectatã sã nu afectezedefavorabil siguranþa structuralã,categoria de rezistenþã la foc aclãdirii ºi condiþiile sanitar-igienicepentru utilizatorii clãdirii.

Urmare a celor de mai sus, soluþi-ile tehnice de reabilitare acusticã cese adoptã în cazul de faþã s-auadresat surselor de zgomot ºi cãilorde propagare a acestora. Soluþiiletehnice alese nu vor încãrca struc-tura de rezistenþã a clãdirii cu maimult de 5% din încãrcãrile deexploatare, abatere acoperitã denormele de proiectare structuralã învigoare. Sub aspectul siguranþei lafoc, soluþiile tehnice de reabilitareacusticã nu au modificat gradul desiguranþã la foc a clãdirii.

SOLUÞII TEHNICEDE REABILITARE ACUSTICÃ

PROIECTATESoluþii tehnice de protecþie la

sursãBeneficiarul va utiliza, în cadrul

secþiei de confecþii textile, utilajeatestate prin certificate de calitate, aicãror parametri privind zgomotulperturbator se vor încadra în limitelenormate.

Pentru lucrul pe timp denoapte, între orele 22-6, beneficiarulva utiliza selectiv sursele de zgomotperturbator, astfel încât, în încãperiledin apartamentele de la etajul I,nivelul de zgomot recepþionat sãnu depãºeascã valorile normate.

Compresorul tip ALUP, cugreutate de 180 kg ºi dimensiuni1160 x 600 x 1100 mm va fi comple-tat de cãtre beneficiar cu carcasã deprotecþie din catalogul de fabricaþie.

Pentru reducerea vibraþiilor pecare le induce în placa de planºeu,compresorul va fi aºezat, prin inter-mediul tampoanelor de cauciuc, peun suport antivibratil constând într-ocuvã; detaliul de execuþie al cuveiantivibratile este redat în figura 1.

Pentru a reduce zgomotul deimpact ºi vibraþiile induse în planºeulpeste subsol ºi în suprastructuraclãdirii de cãtre maºini, în sala ate-lierului de producþie, peste par-doseala existentã din covor vinilic seva aplica o pardosealã nouã din co-vor vinilic tip TARAFLEX, de 6,2 mmgrosime, cu strat de confort acustic,având reducþia sonorã la zgomot deimpact de 22 dB.

Pentru a evita strãpungereapardoselii din covor TARAFLEX,toate maºinile de cusut vor fi pre-vãzute cu tampoane de rezemareconform catalogului de fabricaþie.Maºinile pentru confecþionat buto-niere, cele de cusut nasturi ºimaºina de curãþat se vor aºeza pepardoseala din covor TARAFLEXprin intermediul unei plãci de cau-ciuc cu duritatea de 30-50° Shore,cu grosimea de 15-20 mm.

Pentru a reduce vibraþiile in-duse în suprastructurã de cãtreinstalaþiile din atelierul de producþie,toate sistemele de rezemare pepereþi ºi atârnate la planºeul depeste parter se vor realiza careazeme ºi suspensii elastice, prinintercalare între suport ºi sistemul deprindere a unei plãci de pâslã saucauciuc cu duritate 30-50° Shore, cugrosimea de 10 mm.

Tabelul 3: Valoarea indicelui global de izolare efectiv la zgomot aerian, pentru planºeul situatdeasupra atelierului de producþie.



Pentru a reduce vibraþiile ºizgomotul de impact în sala de cãl-cat, peste pardoseala existentã seva aplica aceeaºi pardosealã nouãca în sala atelierului de producþie;sursele de abur ºi mesele de cãlcatse vor aºeza pe pardoseala din co-vor TARAFLEX prin intermediul uneiplãci de cauciuc, cu duritatea 30-50°Shore, cu grosimea de 15-20 mm.

Canalul colector de evacuare aaerului, a vaporilor de apã ºi racor-durile de la mesele de cãlcat lacanalul colector se vor atârna saurezema elastic la tavan, respectiv pesuporturile din profile metalice.

SOLUÞII TEHNICEDE REDUCERE A ZGOMOTULUIPRIN MEDIILE DE PROPAGARECapacitatea de atenuare acus-

ticã a elementelor care delimiteazãsecþia de confecþii textile de locu-inþele de la etajul I, insuficientã înprezent, se poate îmbunãtãþi prin:

majorarea absorbþiei acustice aelementelor care delimiteazã încã-perile secþiei de confecþii textilesupuse reabilitãrii acustice;

majorarea reducþiei sonore aplanºeului peste parter, în zonaîncãperilor secþiei de confecþii textile.

Astfel:în sala compresorului, prin grija

beneficiarului, acesta se va comple-ta cu carcase de catalog ºi se vaexecuta un tavan fals, cu absorbþieacusticã ridicatã, din plãci fonoab-sorbante tip CORTEGA - BOARD de600 x 600 x 15 mm; peste plãcilefonoabsorbante se aºazã un strat devatã mineralã ISOVER, în saltele de50 mm grosime; în spatele tavanuluifals se lasã un spaþiu de aer de 7-8 cmgrosime, apoi, pe intradosul plan-ºeului, se aplicã un alt strat de vatãmineralã ISOVER, în saltele de 50 mmgrosime; fixarea tavanului fals laplanºeu se realizeazã conform figu-rii 2 ºi prospectului de livrare a plã-cilor fonoabsorbante ºi a vateiminerale; tavanul fals contribuie lamajorarea reducþiei sonore a plan-ºeului peste parter;

în atelierul de producþie se vaexecuta un tavan fals, cu absorbþieacusticã ridicatã, care va urmãritavanul ºi profilul grinzilor de beton,conform figurii 2;

peretele care separã atelierulde producþie de casa scãrii setrateazã acustic cu plãci RIGIPS de12,5 mm grosime, asamblate pe oreþea de montanþi ºi rigle fixate elas-tic la tavan ºi pardosealã, la distanþacerutã de dimensiunile plãcilor. Înspatele reþelei de montanþi ºi rigle, lao distanþã de 4-5 cm, se aplicã peperete saltele din vatã mineralãISOVER, cu grosimea de 50 mm,conform figurii 3;

pe suprafaþa vitratã se va atârnao draperie pluºatã;

în sala de cãlcat se va executatavanul fals descris la soluþiiletehnice din atelierul de confecþiitextile (fig. 2).

Mãsurile constructive prevãzuteîn proiect au fost urmãtoarele:

realizarea pardoselii din covorTARAFLEX cu grad ridicat de izolarela zgomot de impact;

rezemãrile ºi suspendãrileelastice ale tuturor utilajelor, maºi-nilor ºi instalaþiilor la suport;

protecþia antivibratilã a strã-pungerilor din pereþi;

tratamentul acustic al pereteluicare separã casa scãrii de incintaatelierului de producþie;

draperia pluºatã care va obturazona vitratã a sãlilor atelierului deproducþie ºi a sãlii de cãlcat.

Acestea au rolul de a reduce, pede o parte, zgomotul structural indusde funcþionarea utilajelor, maºinilor

Fig. 2: Soluþie tehnicã de reabilitare planºeu

Fig. 3: Soluþie tehnicã de reabilitare la peretele din zona casei scãrii


Fig. 1: Cuvã suport compresor



ºi instalaþiilor în structura clãdirii, iarpe de altã parte de a îmbunãtãþiabsorbþia acusticã a incintei, cu efectfavorabil asupra condiþiilor de muncãdin incinta reabilitatã acustic.

Tehnologia de execuþie alucrãrilor proiectate a fost cea pre-vãzutã în prospectele ºi agre-mentele tehnice ale materialelorutilizate în proiectul de reabilitareacusticã.

Breviarul de calcul a cuprinsproiectul pentru cuva antivibratilã ºicompresor ºi verificarea, prin calcul,a efectului tratamentului acustic latavan, la pereþi ºi la pardoseala dinîncãperile secþiei de confecþii textile.Calculele s-au efectuat în conformi-tate cu Normativul C125-87 ºi STAS6156-86.

Rezultate oob]inute pprin mm\sur\tori,dup\ executarea llucr\rilor

de rreabilitare aacustic\La terminarea lucrãrilor de reabi-

litare acusticã, s-au efectuat mãsurã-tori ale nivelului de zgomot, conformreglementãrilor tehnice în vigoare.

Valorile nivelurilor de zgomotmãsurate în încãperile aparta-mentelor nr. 35 ºi nr.36 sunt redateîn tabelul 4.

În tabelul 4, curba A reprezintãcurba de referinþã normatã, carepentru încãperile din apartamenteeste curba Cz 30, iar curbele B1, B2,B3 ºi B4 reprezintã curbele realemedii mãsurate în camera de zi, dor-mitor, bucãtãrie ºi baie.

Din tabelul 4, se constatã cã, înîncãperile apartamentelor nr. 35 ºinr. 36, nivelul de zgomot mãsurat seînscrie sub curba normatã de zgo-mot Cz 30.

ConcluziiÎn urma lucrãrilor de reabilitare

acusticã proiectate ºi executate laatelierul de confecþii textile al uneicase de modã din Cluj-Napoca,nivelul de zgomot mãsurat în aparta-mentele nr. 35 ºi nr. 36, situate

deasupra atelierului, se înscrie sublimitele normate admisibile pre-vãzute de reglementãrile tehnice învigoare.

Referin]e1. * * * C125-87 Normativ privind

proiectarea ºi executarea mãsurilorde izolare fonicã ºi a tratamenteloracustice în clãdiri, Bucureºti, 1987;

2. * * * STAS 6156-86 Acustica înconstrucþii. Protecþia împotriva zgo-motului în construcþii civile ºi socio-culturale. Limite admisibile dezgomot ºi parametri de izolare acus-ticã, Bucureºti, 1986;

3. * * * STAS 6161/1-79 Acusticaîn construcþii. Mãsurarea nivelului dezgomot în construcþii civile. Metodede mãsurare, Bucureºti, 1979.

Tabelul 4: Nivelul de zgomot în apartamentele nr. 35 ºi nr. 36, situate deasupra atelierului deconfecþii textile

Noutãþi eeditorialeNNooii eelleemmeennttee ddee CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIII CCIIVVIILLEE ddiinn IIPPSSOOSS AARRMMAATT

Întotdeauna, Iaºiul universitar dindomeniul construcþiilor a jucat ºi joacãun rol activ din punctul de vedere alcercetãrilor fundamentale ºi aplicative,cãutând mereu sã rezolve problemestringente ridicate de integrarea încondiþiile ºi cerinþele economiei depiaþã a societãþilor de construcþii ºi acelor furnizoare de materiale necesareºantierelor.

O datã cu lecturarea prefeþei lucrãrii"Noi elemente de CONSTRUCÞIICIVILE din IPSOS ARMAT", autorprof. dr. ing. Alexandru Ciornei, oaltã personalitate didacticã din dome-niu, l-am numit pe dl prof. univ. dr. IonTeoreanu, ne atenþioneazã asupravalorii studiului pe care vi-l recomandã.

"Lucrarea este focalizatã asupraelementelor de ipsos armat, utilizabileîn construcþiile civile, performante, deactualã folosinþã sau de nouã con-cepþie. Acestora le sunt destinate10 din cele 17 capitole ale cãrþii,

reprezentând 75% din numãrulde pagini. Lor li s-au adãugat cincicapitole complementare, intrinsec con-vergente cu obiectivul definitoriu almonografiei, referitoare la: ghipsulnatural – geologia, exploatarea ºi uti-lizarea acestuia; ghipsul – subprodusindustrial (surse, alegerea sa înutilizare, implicaþii economice); metodede încercare, analizã ºi investigare aghipsului ºi a ipsosului; fizico-chimiasistemului CaSO4 – H2O – fazele afe-rente sistemului (constituenþi), deshi-dratarea ghipsului ºi hidratareaipsosurilor.

De asemenea, douã capitole restrânseau fost rezervate, firesc, unor informaþiiintroductive (capitolul 1), respectiv unorinformaþii privind istoria cunoaºterii ºi afolosirii ipsosului în dezvoltarea civiliza-þiei umane (capitolul 7).

Lucrarea profesorului AlexandruCiornei reprezintã o contr ibuþ ie

intelectualã notabilã - tehnicã ºi peda-gogicã - de vãditã originalitate, în fondulsãu ºi în modul de prezentare. Ea este undiscurs pentru modernitate, pentru nou îngândire ºi acþiune, în ºtiinþã ºi tehnologie."



Calitatea vvieþii lla mmansardãDepãºind statutul de nivel cu

importanþã secundarã al casei,mansarda are valenþele ºi resurselenecesare pentru a se alinia stiluluiactual de viaþã. Conceptul demansardã locuitã conferã o anumitãatractivitate casei, sporindu-i confortulºi eleganþa ºi permiþându-i sã"creascã" în timp, structurându-ºi opersonalitate elevatã ºi puternicã.

Una dintre caracteristicile cele maiapreciate ale încãperilor de lamansardã este flexibilitatea de caredispun, înãlþimea ºi structura lor nefi-ind încorsetate de obligativitateapereþilor de susþinere. Astfel, mansar-da poate îndeplini funcþii multiple,poate fi conceputã ca salã de confe-rinþe - a cãrei înãlþime se vrea deaproape douã ori mai mare decât acelorlalte încãperi - poate fi divizatã încamere de oaspeþi sau pentru copiisau amenajatã sã asigure intimitateaºi liniºtea camerelor pentru odihnã.

În procesul de transformare amansardei în spaþiu locuibil ºi cel deoptimizare a confortului, elementul pri-mordial îl reprezintã invitaþia pe care ofacem luminii naturale ºi aerului curat.Spiritul deschis, tonic al încãperii este

conferit de ferestrele de mansardã, osoluþie pe cât de atractivã din punct devedere economic, pe atât de viabilã cafuncþionalitate. Încãperea beneficiazãde o iluminare naturalã avantajoasã,datoratã poziþionãrii ferestrei în pantaacoperiºului, la unghiuri de înclinaþieîntre 15°-90°. În funcþie de destinaþiaîncãperii se pot obþine diferite efectede luminã ºi, implicit, de deschiderevizualã, recomandându-se totuºi casuprafaþa vitratã sã reprezinte celpuþin 10% din suprafaþa podelei. Dis-tribuþia eficientã a luminii este asigu-ratã de poziþionarea cãptuºeliiinterioare, orizontalã în partea supe-rioarã ºi verticalã în partea de jos aferestrei.

Caracterul funcþional ºi cel decorativ,îmbinate într-o formulare armonioasã,fac din ferestrele de mansardã VELUXo inovaþie care complementeazã spa-þiul cu o notã suplimentarã de acu-rateþe ºi unitate, de amplificare vizualãa cadrului. Create din lemn de pinnordic atent selecþionat, ferestreleVELUX sunt prevãzute cu geam dubluizolator care asigurã atât un coeficientde izolare termicã ridicat, reducându-sesubstanþial pierderile de cãldurã, cât ºi

o izolare fonicã eficientã. Pentru a preveniapariþia condensului la temperaturiexterioare foarte scãzute, VELUX aintrodus o nouã tehnologie de ter-moizolare care împiedicã rãcirea mar-ginilor geamului. Ramele de etanºarecu care sunt prevãzute ferestrele suntdestinate unor game variate deacoperiºuri din materiale profilate sauplate. Modelele de ferestre VELUXsunt prevãzute la exterior cu o pro-tecþie din tablã de aluminiu vopsitã încâmp electrostatic, de culoare griumbria, o culoare aflatã în armonie cuorice nuanþã de învelitoare. Principiulde funcþionare a ramelor de etanºareconstã în crearea în jurul ferestrei aunui jgheab etanº prin care apa scursãînspre fereastrã este redirecþionatã ºiîndepãrtatã.

Pentru un plus de confort ºi stil allocuinþei, VELUX pune la dispoziþie ogamã largã de rulouri ºi accesorii.Rolul funcþional al rulourilor ºijaluzelelor este acela de a controlanivelul de filtrare a luminii naturale ºide a gestiona schimbul de energieîntre interior ºi exterior. Din punct devedere estetic, un accesoriu de acesttip, bine ales, poate avea un impactestetic deosebit, potenþând într-unmod elegant atmosfera încãperii.

Reinventând aspectul unui interior,aducându-i un plus de luminã ºidinamism, ferestrele de mansardãdeþin o individualitate ambientalãaparte, reprezentând o prezenþã dis-cretã care oferã priveliºti ample ºijocuri de lumini.


Ce ttrebuie ssã ººtimdespre llemnul îîn cconstrucþii

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI, ºef lucr. arh. Daniel Viºan, drd. ing. Florina DINGA –Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iaºi

Lemnul cca rresurs\ regenerabil\Lemnul are o þesãturã durã,

fibroasã, care cuprinde cea mai mare

parte a trunchiurilor, ramurilor ºi

rãdãcinilor copacilor. Funcþiile lemnu-

lui în copacii vii sunt: transportul

lichidelor, asigurarea suportului

mecanic, înmagazinarea hranei ºi

producerea de secreþii.

Din punct de vedere botanic,

existã specii de lemn tare ºi moale,

ceea ce se reflectã în detaliile struc-

turii sale. Speciile de lemn moale

sunt arbori cu frunze aciculare per-

manent verzi, iar cele de lemn tare

sunt arbori cu frunzele cãzãtoare.

Clasificarea nu reflectã rezistenþa

realã, pentru cã speciile de lemn cu

valorile cele mai reduse ºi cele mai

mari ale rezistenþelor sunt speciile

de lemn tare.

Producþia anualã, mondialã de

lemn este de aproximativ 2,4x109

tone. În þãrile dezvoltate, 80% din

aceastã cantitate este utilizatã ca

lemn rotund industrial (buºteni pentru

tãierea lemnului ecarisat, pentru

furnir etc.) ºi 20%, drept combustibil

ºi cãrbune. Comparativ cu primele,

în þãrile în curs de dezvoltare, pro-

centele se schimbã, ajungându-se

sã se foloseascã pânã la 80% drept

combustibil.

Datoritã atenþiei acordate altor

surse de energie, a apãrut un interes

în utilizarea lemnului ca materie

primã pentru producþia de alcool ºi

alte surse similare de energie.

Industria lemnului are o situaþie

unicã: ea poate utiliza propriile

reziduuri lemnoase pentru a genera

o parte din energia necesarã propri-

ilor tehnologii de prelucrare a lemnu-

lui ºi a materialelor pe bazã de lemn

(placaj, plãci fibroase etc.). O aseme-

nea situaþie conduce la reducerea

reziduurilor lemnoase, ceea ce va

afecta stocurile disponibile. Menþio-

nãm cã, în pãdure, se gãsesc can-

titãþi mari de lemn nefolosite, care

pot fi utilizate numai sub formã de

combustibil.

Producþia mondialã de lemn

rotund industrial poate fi comparatã

cu producþia de oþel. Spre deosebire

de oþel, lemnul reprezintã o sursã

regenerabilã, care poate fi constant

înlocuitã în procesul de utilizare. În cazul în care rata tãierii nu

depãºeºte rata creºterii arborilor,pãdurile vor fi o sursã perpetuã deobþinere a lemnului pentru con-strucþii. Din punctul de vedere alspeciei copacilor, compoziþia pãdu-rilor însã se poate schimba la fel ca ºidimensiunile lor ºi vârsta de tãiere.Cu un control adecvat, lemnul se va

regenera continuu. Creºterea inten-sitãþii controlului poate conduce lamãrirea substanþialã a productivitãþiizonelor forestiere.

Caracteristicile pprincipaleale llemnului

Produs natural de origine biologicã,

lemnul este caracterizat printr-un

grad mare de diversitate ºi variabili-

tate a posibilitãþilor de utilizare.

Speciile folosite drept lemn comercial

reprezintã o fracþiune micã din

numãrul total de specii, estimat la

peste 30.000.

Proprietãþile lemnului depind de

densitatea lui, care variazã între

limite foarte largi (160-1280 kg/m3),

ilustrând diversitatea ce poate sã

aparã datoritã diferenþelor dintre

specii. Se menþioneazã variaþii con-

siderabile în cadrul aceleiaºi specii,

datoritã factorilor genetici ºi de

mediu, care influenþeazã creºterea

arborilor. Variaþia se întâlneºte nu

numai de la un arbore la altul, dar ºi

în cadrul aceluiaºi arbore, ceea ce

face ca proprietãþile lemnului sã

depindã de poziþia radialã ºi

înãlþimea arborelui.

În cazul utilizãrii lemnului ca ele-

ment comprimat, estimãrile rezis-

tenþei trebuie sã aibã la bazã

valoarea minimã în loc de cea medie,

pentru a mãri gradul de siguranþã.

Lemnul, ca materie primã, a fost din totdeauna un aliat nedeclarat al omului ori de câte oriacesta l-a folosit pentru diverse destinaþii. Astãzi, lemnul cunoaºte o nouã tinereþe o datã cufolosirea lui, din ce în ce mai mult, simplu sau în combinaþie cu alte materiale, pentru construcþii.


Coeficientul de variaþie a rezisten-þei lemnului este de 20%. Variaþiileposibile sunt luate în considerare ladeterminarea caracteristicilor lem-nului, reducând rezistenþa acestuia:de exemplu, nodurile din lemnul eca-risat. Acestea sunt factori majori îndeterminarea gradului de siguranþã aelementelor structurale.

Lemnul, material anizotropic,are proprietãþile dependente dedirecþia de mãsurare. Direcþiile princi-pale la elementele din lemn sunt: lon-gitudinalã, radialã ºi tangenþialã.

Direcþia longitudinalã esteparalelã cu axul cilindric al trun-chiului, denumitã ºi direcþia paralelãcu miezul, pentru cã majoritateacelulelor sunt aliniate paralel cuacesta.

În secþiunea perpendicularã peaxa longitudinalã, apar inele concen-trice care marcheazã creºtereaanulã. Direcþia radialã ºi cea tan-genþialã – perpendiculare pe fibraarborelui – sunt normale ºi tan-genþiale la aceste inele de creºtere.

Rezistenþa la întindere ºi rigidi-tatea lemnului sunt maxime, paralelcu fibra, ºi minime pe direcþia per-pendicularã.

Contracþia lemnului, care însoþeºtepierderea de umiditate, este micãparalel cu miezul ºi mult mai mare pedirecþia perpendicularã.

Gradul mare de anizotropie al lem-nului este evidenþiat la rezistenþa deîntindere din încovoiere ºi modulul deelasticitate Young (raport de 25/1 întrevaloarea maximã ºi cea minimã).

Lemnul, fiind un material organic,este de obicei considerat ca având oviaþã scurtã (durabilitate redusã).De fapt, dacã nu este supus unorcondiþii potrivnice pe durata exploa-tãrii, viaþa lui utilã poate fi mãsuratã însecole. Durabilitatea clãdirilor din lemndepinde de utilizarea corectã a acestuimaterial ºi de înþelegerea factorilorcare-l distrug.

Mobilierul din interiorul mormintelorfaraonilor a supravieþuit, aproape4.000 de ani, datoritã unor condiþiiideale (mediu uscat) de pãstrare alemnului.

În Japonia, în zonã cu climãumedã, existã temple din lemn cefuncþioneazã de 1300 de ani.

În climatul aspru al Norvegiei, segãsesc biserici din lemn construite înurmã cu 800 de ani.

Lemnul este un materialbiodegradabil, caracteristicã esen-þialã pentru naturã. Este o caracte-risticã ce devine un avantaj când numai poate fi utilizat. Acelaºi procesnatural devine atunci un dezavantajsever, în cazul biodeteriorãrii lemnu-lui de construcþii la clãdiri înexploatare.

Conservarea lemnului impunecrearea condiþiilor nefavorabile dez-voltãrii organismelor (ciuperci, ter-mite) care genereazã biodegradarea.Combaterea ciupercilor se reali-zeazã prin pãstrarea uscatã a lem-nului. Lemnul expus intemperiilor varezista prin asigurarea condiþiilor descurgere a apei la suprafaþa ele-mentelor, fãrã a avea posibilitatea depãtrundere în îmbinãri, crãpãturi –spaþii interioare cu uscare greoaie.

În cazul termitelor, se va evita con-tactul lemnului neprotejat cu solul.

Lemnul este un material com-bustibil, uºor deteriorabil la foc.Rezistenþa lemnului la foc este influ-enþatã, în proporþie mare, de dimen-siunile acestuia.

Utilizând metode eficiente de con-cepþie, execuþie ºi protecþie a lem-nului, se poate obþine un grad ridicatde rezistenþã la foc în faza incipientãa unui incendiu, dând posibilitatea caprotecþia activã sã reacþioneze ºi sãþinã focul sub control.

Lemnul este un material slab con-ducãtor de cãldurã, iar stratul de cãr-bune format pe suprafaþa expusãarderii are o conductivitate redusã.

Fiind un material higroscopic,lemnul reþine sau eliminã umiditateaîn funcþie de temperatura ºi umidi-tatea relativã a mediului înconjurãtor.

Modificãrile apãrute din cauzaconþinutului în apã, sub punctul desaturaþie al fibrei – stare în carepereþii celulelor sunt saturaþi cu apaabsorbitã, iar în cavitãþi nu existã apãliberã – au efect asupra majoritãþiiproprietãþilor lemnului.

Lemnul se contractã la uscare ºise umflã la reumezire. Volumul decontracþie al lemnului proaspãt, intro-dus în uscãtor, variazã între 6% ºi20%, în funcþie de specie. Aproxima-tiv 2/3 din contracþie va fi consumatãîn direcþie tangenþialã, 1/3 în cearadialã, iar contracþia longitudinalãeste neglijabilã.

Datoritã uscãrii prealabile, înexploatare lemnul nu-ºi va modificaumiditatea pânã la o valoare la carecontracþia ºi umflarea sã conducã lamodificarea dimensiunilor acestuia .

Protejarea lemnului poate întârziamodificãrile conþinutului de apã,rezultat în urma variaþiilor de scurtãduratã ale temperaturii ºi umiditãþiirelative a aerului. Reducerea gradu-lui de higroscopicitate a lemnului sepoate realiza prin tratare chimicã.Tratamentul are însã un cost destulde ridicat.

La concepþia elementelor dinlemn, se vor lua în considerare defor-mãrile dimensionale – contracþie ºiumflare – prin evitarea utilizãriidimensiunilor mari, perpendicularepe fibrã ºi prin crearea posibilitãþii dedeformare liberã (pe direcþia perpen-dicularã pe fibrã).

Furnizându-vã asemenea infor-maþii precum cele prezentate înacest articol, sperãm sã vã fi ajutat înfolosirea optimã a unei varietãþi sau aalteia de lemn atunci când doriþi sã-idaþi o destinaþie ca material deconstrucþie.


Asistãm la o creºtere urbanã con-tinuã în toatã lumea: în fiecare an,20 de milioane de oameni migreazãspre oraºe; existã deja 20 de metro-pole cu peste 10 milioane delocuitori; apar probleme legate denivelurile ridicate ale poluãrii, detransport, probleme sociale etc.

Oraºele au un metabolism liniar -consumã cantitãþi uriaºe de apã,electricitate, combustibili fosili ºinutrienþi ºi genereazã deºeuri.Un oraº durabil ideal ar trebui sã uti-lizeze numai resurse locale ºi toatedeºeurile sã fie reciclate în sistem.Pentru dezvoltarea oraºelor pe caleadurabilitãþii, au fost concepute câtevamodele care încurajeazã egalitateasocialã, folosirea eficientã a resur-selor ºi dezvoltarea economicã,vizând: structura oraºului, funcþiile ºiinteracþiunile sociale. Astfel, modelulstructural sugereazã remedii, cum arfi: limitele de creºtere fixate, mãrireadensitãþii, reînnoire urbanã ºi agricul-turã urbanã. Modelul operaþionalsugereazã un metabolism circular,care conduce la folosirea eficientã aresurselor, managementul deºeurilor,ca ºi diferite politici de transport.

Modelul social sugereazã aºezãrifavorabile pentru crearea comunitãþiiºi pentru furnizarea unor medii sãnã-toase ºi sigure.

În continuare, se vor evidenþiacâteva din multitudinea de aspectecare trebuie avute în vedere atuncicând se abordeazã problema dez-voltãrii urbane durabile.

Mediul construit:- folosirea unui sistem de planifi-

care/sistematizare pentru integrarea

diferitelor utilizãri ale terenurilor(ex.: minimizarea necesitãþilor detransport, asigurarea accesului latransportul public etc.);

- promovarea unor proiecte arhi-tecturale ºi de construcþii care sã aibãun impact pozitiv asupra ambientului;

- protejarea spaþiilor verzi, des-chise în faþa dezvoltãrii;

- încurajarea proiectelor ce reducriscul infracþional;

- promovarea utilizãrii de materi-ale de construcþii care maximizeazãstandardele de siguranþã, rezistenþãºi protecþia mediului (inclusiv materi-ale produse local);

- crearea de oportunitãþi pentruparticiparea locuitorilor în procesulde proiectare/planificare.

Educaþie:- promovarea de programe axate

pe educaþia permanentã pentrudurabilitate;

- stabilirea de legãturi între acþiu-nile individuale ºi consecinþele pescarã largã asupra mediului, creân-du-se astfel un sentiment de respon-sabilitate personalã colectivã.

Conservarea energiei:- încurajarea formelor mai curate

ºi mai eficiente de furnizare aenergiei;

- încurajarea utilizãrii de surseregenerabile de energie, oriundeacest lucru este posibil;

- promovarea utilizãrii mai efi-ciente a energiei, inclusiv la nivelultransportului acesteia;

- efortul de eradicare a penurieide combustibili.

Producþia de alimente:- încurajarea sistemelor de agri-

culturã durabilã, care oferã o hranã

nutritivã cu o cantitate minimã deingrediente artificiale, respectându-secondiþiile de creºtere ºi de îngrijire aanimalelor;

- promovarea implicãrii localni-cilor în agriculturã ºi a asigurãrii dealimente pe plan local.

Sãnãtate:- asigurarea unui mediu de viaþã

sãnãtos, cu o calitate optimã a aeru-lui, a apei ºi a hranei;

- rezolvarea problemelor socialecare pot dãuna sãnãtãþii, cum suntsãrãcia ºi lipsa unui adãpost;

- promovarea unui stil de viaþãsãnãtos ºi conºtientizarea proble-melor legate de sãnãtate;

- îmbunãtãþirea calitãþii ºi disponi-bilitãþii serviciilor medicale;

- reducerea stresului în mediullocal;

- reducerea riscului accidentelor.Informare ºi conºtientizare:

- oferirea de informaþii care con-ferã putere (de exemplu, sugestiireferitoare la modificarea activitãþilorsau luarea de mãsuri);

- promovarea accesului la infor-maþie;

- încurajarea diversitãþii în meto-dele de comunicare.

Controlul poluãrii:- asigurarea monitorizãrii principa-

lilor poluanþi;- stabilirea de obiective specifice

pentru reducerea poluãrii ºi imple-mentarea unor standarde/norme decontrol al poluãrii;

- asigurarea accesului la informa-þiile privind nivelurile de poluare ºiîncurajarea populaþiei în sensul con-trolãrii acesteia;

Principiile ddezvolt@rii ddurabile în cconstruc]ii

CONSTRUCÞIILE ªªI DDEZVOLTAREA UURBANÃ DDURABILÃing. Laura DUMITRESCU

Mediul construit constituie unul dintre principalele suporturi pentru dezvoltarea economicã ºi bunãstareasocialã. Oraºele sau aºezãrile omeneºti durabile sunt acelea care protejeazã sistemele suport ale vieþii, bio-diversitatea ºi mediul cultural, minimizeazã poluarea ºi utilizeazã eficient resursele. De asemenea, oferãoportunitãþi economice echitabile pentru toþi, asigurã egala distribuþie a responsabilitãþilor ºi a beneficiilor,încurajeazã echitatea socialã ºi integritatea culturalã. Habitat Agenda (1996) stabileºte cã: "Dezvoltareaaºezãrilor urbane durabile asigurã dezvoltare economicã, oportunitãþi de angajare ºi progrese sociale, înarmonie cu mediul. Ea încorporeazã principiile precauþiei, prevenirii poluãrii, respectului pentru suportabilitateaecosistemelor ºi conservã ºansele pentru generaþiile viitoare".


- încurajarea evitãrii poluãrii la sursã,printr-o proiectare optimã, eficienti-zarea energiei ºi alte mãsuri similare.

Sãrãcia ºi excluderea socialã:- rezolvarea problemelor legate

de lipsa de combustibili (costurilecombustibililor, utilizarea energiei,izolarea);

- rezolvarea problemelor legatede lipsa mijloacelor de transport(inaccesibilitate, cost ridicat al trans-portului public etc.);

- combaterea lipsei de hranã(cauze: numãr redus de sortimenteîn magazine, preþuri mari, lipsa decunoºtinþe privind alimentaþia sãnã-toasã ºi achiziþionarea corectã a ali-mentelor);

- soluþionarea lipsei de locuinþe(cauze: chirii sau ipoteci inaccesibile,restanþe, întreþinere ºi reparaþii);

- identificarea problemelor legatede combaterea sãrãciei (absenþaeconomiilor, datoriile, lipsa de credit).

Utilizarea resurselor ºi ges-tionarea deºeurilor:

- reducerea utilizãrii resurselornaturale deficitare;

- reutilizarea produselor ºi materi-alelor ori de câte ori este posibil;

- acolo unde se produc deºeuri,acestea trebuie reciclate cât mai efi-cient posibil;

- folosirea tuturor deºeurilor nere-ciclabile pentru producerea deenergie;

- eliminarea deºeurilor rãmaseîn conformitate cu cele mai înaltestandarde de mediu.

Calitatea apei:- îmbunãtãþirea calitãþii apelor de

suprafaþã ºi subterane, a apei pota-bile ºi a igienizãrii.

Existã, în prezent, o multitudine deiniþiative în domeniul dezvoltãriiurbane durabile, a cãror esenþã constãîn integrarea unor politici ºi programecare se completeazã unele pe altele îndomeniile social, economic ºi protecþiamediului, cum ar fi:

Consiliul Internaþional pentruIniþiativele Locale de Mediu (ICLEI) -asociaþie a autoritãþilor locale, carese ocupã de prevenirea ºi soluþio-narea problemelor de mediu locale,regionale ºi globale prin acþiunilocale, având ca membri aproximativ300 de oraºe ale lumii;

Proiectul "Oraºe sãnãtoase" alOrganizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii;

Reþeaua Oraºelor Elene Sãnã-toase, fondatã în 1994;

Seattle, Oraº Durabil;Agenda 21 Localã pentru

oraºul Iaºi, proiect al ProgramuluiNaþiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Toate aceste preocupãri au scosîn evidenþã cã, de multe ori, cele mai

bune soluþii se gãsesc pe plan local,la o scarã mai micã de abordare. Ast-fel, se poate face analiza proble-melor de mediu ºi la scara unuicartier, aceasta prezentând o seriede avantaje printre care:

- aspecte, cum ar fi: deºeurile,zgomotul, traficul, proximitatea ser-viciilor; reþelele sunt mai bine evi-denþiate la scara unui cartier, decât aunui oraº;

- dezbaterile privind un cartiersunt mai aproape de preocupãrilecotidiene, captând mai uºor interesulpublic;

- unele categorii ale populaþiei(copii, casnice, bãtrâni) nu pãrãsescaproape niciodatã acest loc;

- tendinþa este de a defini strategiiteritoriale la o scarã din ce în ce maimicã.

De la aceste premise au pornit ºispecialiºtii de la Centrul ªtiinþific ºiTehnic al Construcþiilor (CSTB) dinFranþa în 1998, când au început sãdezvolte o metodã de analizã a unuicartier prin prisma dezvoltãrii dura-bile. Au fost alese 21 de teme careacoperã 3 mari domenii: calitateamediului înconjurãtor, calitatea me-diului construit ºi calitatea vieþii(tabelul 1).

Aceastã metodologie poate ficompletatã ºi aprofundatã în scopul:

- definirii seturilor de indicatoriadaptaþi fiecãrui tip de cartier, caresã permitã colectivitãþilor locale sãmãsoare evoluþiile, precum ºi conse-cinþele acþiunilorîntreprinse;

- integrãrii cartie-rului în oraº ºianalizãrii relaþiilorîntre cartiere sau aechilibrelor întrecartierele din interi-orul oraºului.Stadiul ddezvolt\rii

durabilea cconstruc]iilor

în RRomâniaRomânia se aflã

încã în stadiulproblemelor legatede tranziþia cãtreeconomia de piaþãliberã funcþionalã,proces mult maidificil ºi mai înde-lungat decât s-asperat. În ceea cepriveºte sectorul deconstrucþii, acestas-a dovedit a fi unuldin cele mai dina-mice ºi mai flexibilesectoare a le

economiei româneºti din ultimii ani,ponderea sa în cadrul ProdusuluiIntern Brut fiind în creºtere. Peste90% dintre agenþii economici cuactivitate în sectorul de construcþiisunt firme cu capital privat, dintrecare peste 98% reprezintã între-prinderi mici ºi mijlocii. Provocãrilecare se aflã în faþa acestor între-prinderi sunt mari, în condiþiile încare atât necesarul de construcþiinoi, cât ºi cerinþele întreþinerii ºireabilitãrii construcþiilor existentesunt la un nivel ridicat.

Spre exemplificare, datele oferite deComisia Naþionalã de Statisticã, referi-toare la situaþia clãdirilor de locuinþe lanivelul anului 1996, relevã cã:

stocul de locuinþe este caracte-rizat printr-un grad ridicat de uzurã,peste 25% dintre acestea fiind situ-ate în clãdiri cu o duratã de serviciumai micã de 10 ani;

suprafaþa locuibilã medie pecap de locuitor este de 11,8 m2/loc.,iar numãrul familiilor care locuiesc încondiþii inadecvate (numãrul per-soanelor depãºeºte cu mai mult de 2numãrul camerelor ) este mai marede 25%;

existã un mare numãr delocuinþe care trebuie considerate cafiind inadecvate, dupã cum urmeazã:aproximativ 450.000 de locuinþedegradate în urma cutremurelor, cir-ca 275.000 de apartamente cu ungrad redus de confort ºi alte câtevasute de mii de locuinþe "bolnave" -afectate de condens ºi mucegai;

Tabelul 1



peste 3 milioane de apartamentenecesitã lucrãri de reparaþii, în princi-pal în ceea ce priveºte instalaþiilesanitare ºi reabilitarea termicã.

În aceste condiþii (numãrul mareºi diversitatea unitãþilor din sectorulde construcþii, deficienþele fonduluiconstruit, necesitatea armonizãrii cuabordarea exigenþialã practicatã lanivel mondial), o mare importanþã oprezintã respectarea sistemului cali-tãþii în construcþii, "care sã conducãla realizarea ºi exploatarea unor con-strucþii de calitate corespunzãtoare,în scopul protejãrii vieþii oamenilor, abunurilor acestora, a societãþii ºi amediului înconjurãtor" (Legea privindcalitatea în construcþii nr.10/1995).

Sistemul calitãþii în construcþiireprezintã ansamblul de structuriorganizatorice, responsabilitãþi, regu-lamente, proceduri ºi mijloace,care concurã la realizarea calitãþiiconstrucþiilor în toate etapele deconcepere, realizare, exploatare ºipostutilizare a acestora. Sistemulcalitãþii se aplicã în mod diferenþiat,în funcþie de categoriile de impor-tanþã a construcþiilor (excepþionalã,deosebitã, normalã ºi redusã), þinândseama de complexitatea, destinaþia,modul de utilizare ºi gradul de riscsub aspectul siguranþei, precum ºidupã considerente economice.Sistemul calitãþii se compune dinreglementãrile tehnice, calitatea pro-duselor folosite, agrementeletehnice pentru noi produse ºi pro-cedee, verificarea proiectelor, a exe-cuþiei lucrãrilor ºi expertizareaproiectelor ºi a construcþiilor, condu-cerea ºi asigurarea calitãþii, autori-zarea ºi acreditarea laboratoarelorde analize ºi încercãri, activitateametrologicã, recepþia construcþiilor ºicontrolul de stat al activitãþii în con-strucþii. Aceste componente ale sis-temului calitãþii creeazã un cadrugeneral, care permite dezvoltareaunor instrumente de lucru specificedezvoltãrii durabile în construcþii,cum ar fi: metode de concepþie aproiectelor "fãrã regrete", etichetareaecologicã a produselor de construcþii,metode de evaluare a calitãþii con-strucþiilor din punctul de vedere almediului etc.

Legea identificã urmãtoarelecerinþe (exigenþe esenþiale):

A. Rezistenþã ºi stabilitateB. Siguranþã în exploatareC. Siguranþã la focD. Igienã, sãnãtatea oamenilor,

refacerea ºi protecþia mediuluiE. Izolaþie termicã, hidrofugã ºi

economie de energieF. Protecþie împotriva zgomotului

Pe lângã aceste exigenþe de per-formanþã, considerate esenþiale, maipot fi avute în vedere estetica, posi-bilitatea de consolidare periodicã ºiadaptare la noi cerinþe cu ocaziarenovãrilor, exploatarea economicãºi altele. Redactarea reproducereglementarea corespunzãtoare vala-bilã în U.E., plecând de la principiilede bazã privind conceptul de perfor-manþã stabilite de Gérard Blachère.În viitor, cerinþele esenþiale ar puteasã includã explicit ºi recoman-darea utilizãrii resurselor de energieregenerabile ºi curate.

Conþinutul exigenþelor D ºi E sta-bilite de MLPTL este reprodus întabelul 2. La satisfacerea cerinþelorD ºi E contribuie, determinând unnivel mai ridicat sau mai scãzut alperformanþelor, toate componentele"sistemului clãdire", alcãtuit din ele-mentele de construcþie ºi instalaþii.Este nepotrivitã exprimarea "clãdiri ºiinstalaþii".

Ca ºi un vehicul, o construcþie decalitate trebuie sã asigure siguranþã,condiþii de igienã ºi confort ºi unconsum specific minim de energie.

Dar, în aceeaºi mãsurã, trebuiefavorizatã o exploatare judicioasã, deexemplu prin contorizarea con-sumurilor fiecãrei unitãþi funcþionaleindependente (apartament, magazinetc.), prin automatizarea unor insta-laþii ºi, nu în ultimul rând, prin edu-carea utilizatorilor care suntrãspunzãtori de o întreþinere eficientã.

În domeniul conservãrii energieiîn clãdiri, trebuie menþionatã Ordo-nanþa privind reabilitarea termicã afondului construit existent ºi stimu-larea economisirii energiei termicenr. 29/2000, care prevede obligativi-tatea realizãrii lucrãrilor de reabilitareºi modernizare termicã a clãdirilor ºiinstalaþiilor aferente, o datã cu efec-tuarea lucrãrilor de reducere a riscu-lui seismic, precum ºi necesitateaeliberãrii certificatului energetic alclãdirii. În baza prevederilor acesteiordonanþe, MLPAT a aprobat o seriede normative care vizeazã: experti-zarea termicã ºi energeticã aclãdirilor existente ºi a instalaþiilor deîncãlzire ºi preparare a apei calde de con-sum aferente acestora (NP 048-2000),real izarea audi tu lu i energet ic

Tabelul 2



al clãdirilor ºi instalaþiilor aferente(NP 047-2000), precum ºi elabo-rarea ºi acordarea certificatuluienergetic al clãdirilor existente(NP 049-2000). Cadrul general alreglementãrilor în acest domeniueste prezentat în figura 1.

S-a deschis astfel drumul care vaduce spre diminuarea consumuluispecific de energie termicã finalã înclãdiri civile de la 250-350 kWh/m2acãtre 150 kWh/m2a, iar a emisiilorspecifice de bioxid de carbon, în modcorespunzãtor, cu 40-80 kg/m2a.Concomitent, cheltuielile de între-þinere pot scãdea cu 30-50%. Trep-tat, vor începe sã aparã clãdiri dingeneraþii mai noi, cunoscute în occi-dent sub denumirile de "low energyhouse" ºi "passive house", având con-sumuri de energie termicã finalã dincombustibili fosili de circa 40, respectiv15 kWh/m2a. Dezvoltarea celulelorfotovoltaice amplasate pe acope-riºuri ar putea asigura mai multãenergie decât este necesarã înclãdiri, contribuind chiar la alimenta-rea sistemului energetic naþional, încondiþii economice.

În ceea ce priveºte realizareapracticã a unor construcþii "verzi" înþara noastrã, se remarcã interesulslab al factorilor implicaþi în reali-zarea ºi exploatarea clãdirilor(proiectanþi, executanþi, beneficiari),în special din cauza lipsei de fonduri,dar ºi preferinþei pentru materialele ºiprocesele de construcþie tradiþionale,

ºi datoritã neîncrederii în cele noi,mai performante. Realizarea unorlucrãri demonstrative, intens mediati-zate, ar putea contribui la captareainteresului ºi la sporirea preocupã-rilor specialiºtilor ºi a publicului largîn direcþia dezvoltãrii durabile înconstrucþii. Un astfel de exemplu,premiat de ARACO, este cel de moder-nizare a cãminului studenþesc T14 dincomplexul "Tudor Vladimirescu",aparþinând U.T. "Gh. Asachi", Iaºi(fig. 2), executat de SA CONEST Iaºipe baza proiectului Facultãþii de Con-strucþii ºi Arhitecturã. Investiþia a fostsusþinutã financiar de cãtre MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii, de proiectulPHARE-ENERGIE ºi de Agenþiapentru Conservarea Energiei dincadrul Ministerului Industriilor.

Mãsurile aplicate în scopul creº-terii capacitãþii de conservare aenergiei (izolare termicã suplimentarãa pereþilor exteriori, dispunerea de foisuplimentare de geam pentru 50%din suprafaþa vitratã ºi montareaunor bovindouri cu rol de serã, careacoperã restul de 50% dintre feres-tre, izolaþie termicã suplimentarã laacoperiºul-terasã ºi refacerea izo-laþiei hidrofuge, izolaþie termicã lanivelul soclului, lucrãri de reparaþii ºioptimizare a funcþionãrii instalaþiilor)au condus la reducerea substanþialã(cu circa 50%) a consumului deenergie necesar pentru exploatare,precum ºi la îmbunãtãþirea ºi

uniformizarea parametrilor deconfort higrotermic, apreciate multde studenþi. A fost demonstratã posi-bilitatea de transformare a unorclãdiri, mari consumatoare de energieºi oferind condiþii de confort medi-ocre, în clãdiri caracterizate prin con-sumuri energetice reduse ºi condiþiide confort superioare.

Între timp, a crescut disponibili-tatea de produse performante pentruprotecþie termicã de înaltã eficienþãdin polistiren expandat, spumã depoliuretan, pâslã mineralã, geamuritermopan etc.

Se poate afirma cã, plecând de laexperienþa ºi progresele realizate deþãrile dezvoltate, adaptând uneleconcepte ºi soluþii la realitãþile speci-fice þãrii noastre ºi folosind gamalargã de materiale noi, sectorul deconstrucþii ar putea valorifica poten-þialul uriaº în domeniul reducerii con-sumurilor de resurse, îmbunãtãþiriiclimatului interior ºi scãderii impactu-lui asupra mediului înconjurãtor,adicã tot ceea ce reprezintãrealizarea dezvoltãrii durabile în con-strucþii, exigenþã fundamentalã,sinteticã a calitãþii în acest sector.

(continuare în numãrul viitor)Fig. 1: Cadrul general al reglementãrilor

Fig. 2 : Un pas în direcþia dezvoltãrii dura-bile: cãminul studenþesc T14 din Iaºi, clãdirerealizatã din panouri mari prefabricate, dupãefectuarea lucrãrilor de modernizare princonsolidarea structurii, îmbunãtãþirea pro-tecþiei termice ºi montarea de bovindouri curol de serã.


Microcentralele termice din gama DOMINA sunt proiectate pentru încãlzirea locuinþelor ºi producerea instantanee de apã caldãmenajerã. Datoritã construcþiei compacte, dimensiunilor mici ºi performanþelor înalte, aceste cazane sunt soluþia excelentã pentruîncãlzirea locuinþelor mici ºi mijlocii, precum ºi în orice situaþie în care spaþiul necesar montãrii unui cazan este o problemã.

Sunt disponibile în douã variante constructive: tiraj natural ºi tiraj forþat cu camerã etanºã (asistat de ventilator). Dimensiunilesale de doar 720 x 410 x 340 (mm) ºi designul elegant permit montarea acestei microcentrale în orice încãpere ºi în orice decor,fiind idealã pentru spaþiile ce trebuie bine exploatate.

CALOREX Bd. Iuliu Maniu 224, sector 6, BUCUREªTI, tel.: 430.30.02 / fax: 430. 57.60 http://www.calorex.ro

GAMA DE PRODUSE

• microcentrale termice

• aparate de aer condiþionat • grupuri termice • cazane• injectoare • vase de expansiune • boilere cu acumulare• schimbãtoare de cãldurã • pompe de apã rece • pompe de circulaþie• fitinguri ºi armãturi • aeroterme • staþii pentru dedurizare• ventilatoare • rãcitoare de apã • radiatoare

• ventiloconvectori

RATE - FÃRÃ GIRANT - AVANS 0% - ÎN 10 MINUTE

MICROCENTRALE TERMICE

MODELAPÃ CALDÃ APRINDERE CAMERÃ ETANªÃ

IP 40MENAJERÃ ELECTRONICÃ EVACUAREINSTANTANEE CONTROL ELECTRONIC FORÞATÃ

DOMINA 23 DTF • • • •DOMINA 28 DTF • • • •DOMINA 23 DTN • • •DOMINA 28 DTN • • •


Sistemul electronic integrat folosit în cazanul DOMINA asigurã un control electronic activ al tem-peraturilor de lucru, reglajul optim al debitului de gaz al arzãtorului ºi reglajul activ în ambelefaze de lucru ale microcentralei: încãlzirea ºi producerea de apã caldã menajerã. Proiectareariguroasã, ergonomia internã a microcentralei termice ºi utilizarea componentelor performante ºicu fiabilitate mare duc la o exploatare extrem de uºoarã ºi o întreþinere minimã.Douã schimbãtoare de cãldurã independente: DOMINA are douã schimbãtoare de cãldurã, unulprimar din cupru pentru producerea de agent termic pentru radiatoare ºi unul secundar, în plãcidin oþel inox ºi cupru pentru producerea apei calde menajere.Control electronic activ cu circuite integrate, microprocesor ºi afiºaj digital: asigurã reglajul optimal debitului de gaz al arzãtorului, reglajul activ în ambele faze de lucru ale microcentralei ter-mice: încãlzirea ºi producerea de apã caldã.Automatizarea microcentralei fiind digitalã, permite funcþii de autodiagnozã ºi siguranþã multiple.Sistemul realizeazã autodiagnoza în caz de funcþionare defectuoasã ºi blocheazã microcentralala atingerea unor valori alarmante ale parametrilor în timpul funcþionãrii.Certificãri: microcentralele termice tip DOMINA sunt omologate ISCIR ºi certificate conform HGnr. 453/2003 pentru marcaj CS. Activitatea de fabricaþie a microcentralelor DOMINA este certifi-catã de AFAQ-ASCERT INTERNATIONAL conform SR EN ISO 9001:2001.

Microcentralele termice sunt dotate cu urmãtoarele componente principale:1. Panou de comandã digital. Controlul ºi reglajul temperaturilor pe cazan sunt efectuate cu unmicroprocesor, soluþie tehnicã de vârf în automatizarea cazanelor de ultimã generaþie.2. Componente structurale: schimbãtor primar (gaz/apã) de cupru; schimbãtor secundar(apã/gaz) în plãci; pompã de circulaþie; electrovalvã cu trei cãi (prioritate apã caldã menajerã);detector de debit (prioritate apã caldã menajerã); dispozitiv de aerisire automatã a microcentralei;vas de expansiune; robinet de umplere a instalaþiei; electroventilator.3. Dispozitive de siguranþã: valvã gaz; valvã de siguranþã la suprapresiune (3 bar); presostat de mi-nim (0,8 bar); dispozitiv electronic de aprindere ºi control al flãcãrii (modularea flãcãrii este asigu-ratã de un sistem electronic proporþional, integral ºi derivativ - PID -, oferind utilizatoruluiposibilitatea sã regleze ºi sã controleze temperaturile de lucru separat pentru circuitul de încãlzireºi circuitul de producere a apei calde menajere); presostat diferenþial pentru evacuarea gazelorarse.4. Funcþii de autodiagnozã: E1 - lipsã presiune apã în circuitul hidraulic primar; E2 - lipsã flacãrã;E3, E4 - avarii sonde de temperaturã; E6 - obturarea kit-ului de evacuare a gazelor de ardere.5. Funcþii de siguranþã suplimentare: antiblocare pompã de circulaþie - când microcentrala nu este

folositã o perioadã lungã de timp, sistemul electronic porneºte pompa de circulaþie pentru câteva secunde la un interval de 24 deore pentru a împiedica blocajul rotorului; antiîngheþ - când temperatura în circuitul hidraulic primar scade sub 5°C, sistemulporneºte microcentrala ºi o menþine în funcþiune pânã când este atinsã temperatura de 19°C.Sistemul electronic integrat asigurã efectuarea uºoarã a reglajelor puterii termice maxime pe circuitul de încãlzire, pentru redu-cerea consumului de combustibil ºi obþinerea unui randament înalt în încãlzirea spaþiilor. Foloseºte un singur electrod de iniþierea flãcãrii (aprindere) ºi monitorizare a acesteia (ionizare); transformator de înaltã tensiune pentru iniþierea flãcãrii (aprindere)montat separat de placa electronicã pentru eliminarea paraziþilor în reþeaua electricã la iniþierea flãcãrii; utilizeazã sonde de tem-peraturã rapide cu termistor NTC (coeficient negativ de temperaturã) ºi asigurã controlul simultan al componentelor electrice alemicrocentralei termice (pompã, ventilator, valvã cu trei cãi, detector de debit, presostat de aer, termostate etc.).

MODEL DOMINA 23 28CARACTERISTICI U.M.Putere termicã utilã maximã kcal/h - kW 20100 - 23,4 24100 - 28Putere termicã utilã minimã kcal/h - kW 7100 - 8,2 8860 - 10,30Randament termic % 91,1 91,2Consum la putere nominalã G20 (10 ˜13 mbar la 15 °C) m3/h 2,71 3,24Temperaturã min. - max. agent primar °C 40 - 80 40-80Debit a.c.m. la ∆t = 25°C l/min 13,3 16Debit a.c.m. la ∆t = 30°C l/min 11,1 13,3Alimentare electricã la 50 Hz V 230 230

Microcentrala termicã poate fi utilizatã atât în instalaþii de încãlzire clasice cu radiatoare sau ventiloconvectori (temperaturãmaximã de 80°C în circuitul de încãlzire), cât ºi în instalaþii de încãlzire prin pardosealã (temperaturã maximã de 40°C în circuitulde încãlzire).Gama de microcentrale DOMINA poate funcþiona cu combustibil gaz metan sau GPL (butan sau propan).

340410

72

0


Geocompozite ccu ccomportare eelasticãpentru rrepararea, rranforsarea ººi rreabilitarea

autostrãzilor ººi sstrãziloring. Bogdan VINTILÃ director general, dr. ing. Vasile STRUNGÃ expert tehnic - SC CONSILIER CONSTRUCT Bucureºti

ªtefan CIOS expert tehnic, Margareta BOÞOGAN ºef proiect, Corneliu BOÞOGAN ºef proiect - SC SEARCH CORPORATION Bucureºti

Dupã cum se cunoaºte, în cazulstraturilor antifisurã din geotextile nuse reuºeºte impregnarea cu bitumpe întreaga lor suprafaþã. Pe supra-feþele nebitumate, nu se realizeazãlipirea lor nici de suprafaþa îmbrãcã-mintei degradate ºi nici de stratul deranforsare. Totodatã, atunci cândpentru amorsare se întrebuinþeazãemulsie de bitum ºi nu se asigurã, laexecuþie, ruperea acesteia ºi evapo-rarea apei înainte de aºternereageotextilului, acesta rãmâne saturatcu apa care împiedicã lipirea celordouã straturi, conlucrarea lor ºifavorizeazã alunecarea ranforsãriibituminoase.

Deformaþiile admise ale struc-turilor rutiere sunt mici. Acesta esteprincipiul fundamental al metodelorde dimensionare a structurilorrutiere: trebuie proiectate pentru ase comporta, la preluarea eforturilor,într-un stadiu de solicitare apropiatde comportarea elasticã.

Geotextilele ºi geogrilele folositela executarea straturilor antifisurãsunt fabricate din mase plastice acãror comportare depinde de tem-peraturã ºi de solicitãri, motive pen-tru care suferã deformaþii mari petoatã durata de exploatare a lucrãrii,pânã la rupere. Geogrilele importatesunt, în permanenþã, solicitate înstadiul plastic. Adicã, potrivit legilorrezistenþei materialelor, sunt impro-prii pentru a fi folosite în straturileîmbrãcãminþilor rutiere, care trebuiesolicitate într-un stadiu cât maiapropiat de cel elastic.

Utilizarea geocompozitului Bistexbitumat la fabricaþie, material cucomportare elasticã, permite evita-rea neajunsurilor rezultate din

folosirea geotextilelor ºi geogrilelorla executarea straturilor antifisurãpentru drumuri ºi poate face faþã difi-cultãþilor de execuþie a ranforsãrilorºi reabilitãrilor din þara noastrã pen-tru drumuri, autostrãzi ºi strãzi.

Geogrilele se importã pe valutã ºicostã dublu comparativ cu geocom-pozitul propus; în plus, sunt materialeperimate ºi nu mai trebuie folosite înîmbrãcãminþi bituminoase. În timp cegeogrilele se folosesc la noi cu insis-tenþã, în þãrile unde au fost conce-pute s-a renunþat la utilizarea loracolo. Se întrebuinþeazã geocom-pozite ºi geogrile armate cu fire desticlã sau din alte materiale.

Îmbrãcãminþile bituminoase au,în planul lor, rezistenþe mai mici de10 daN/cm2, solicitare la care defor-maþia lor rãmâne mai micã de 1,5 %,iar fisurarea nu se produce. Aceastaeste condiþia de bazã indiferent desoluþia tehnicã (straturi antifisurã demortar asfaltic, betoane asfaltice maigroase, deschise etc.); dacã se producalungiri mai mari de 1,5 %, nu se asi-gurã preluarea eforturilor de întindere,iar straturile se vor fisura în 1-3 ani.

Geocompozitele Bistex sunt alcã-tuite dintr-un geotextil afânat, din

fibre de poliester, interþesut împreunãcu o þesãturã din fire de sticlã.

Bistex provine din geotextilulBitex, prin armarea acestuia cu firede sticlã pe cele douã direcþii aleplanului sãu.

În figura 2 sunt prezentatediagramele caracteristice ale Bis-texului 50 ºi 100, cu rezistenþa laîntindere în lung ºi transversalã de50 ºi, respectiv, de 100 kN/m, carac-teristicile geogrilelor 1, 2, ºi 3, curezistenþa la întindere în lung ºitransversalã de 40/40, 35/35 ºi,respectiv, 20/20 kN/m, geogrileimportate ºi cele mai folosite la noipentru drumuri ºi strãzi ºi alegeotextilului Bitex. Din examinarealor, se constatã cã, la deformaþiaspecificã de 1,5 %, geogrila 3 areFig. 1

Fig. 2

Firmele CONSILIER CONSTRUCT, ROMFELT, SEARCH CORPORATION ºi B2B CONSULTING GROUP dinBucureºti s-au preocupat de realizarea a douã tipuri de geosintetice pentru straturi antifisurã, numite Bitexºi Bistex, ºi de tehnologiile de punere în operã a acestora. Preocupãrile au debutat înainte de anul 1996.În cele ce urmeazã, vã prezentãm succint geocompozitele Bistex, dimensionarea ranforsãrilor ºi a armãriistructurilor rutiere, execuþia lucrãrilor cu aceste materiale ºi rezultatele urmãririi comportãrii lor comparativcu a altor ranforsãri.


rezistenþa de numai 3,5 kN/m,geogrila 1 de numai 10 kN/m, geogri-la 2 de numai 6 kN/m, iar Bistex 50de 31 kN/m ºi Bistex 100 de 52kN/m, adicã mai mari de 3-5-20 de oricomparativ cu geogrilele peri-mate, scumpe ºi pe care nu lerecomandãm.

Firele de sticlã au modulul de elas-ticitate ºi rezistenþa la întindere mari,iar aceste elemente se îmbinã cuavantajele interþesutului: deforma-bilitate în plan vertical, absorbþie debitum ºi rezistenþã la temperaturi depânã aproape de 190°C. Au masa de200-1000g/m2, rezistenþa la întinderede 40-100 kN/m, alungirea specificãla rupere de 2-4%, iar pentru insta-larea lor se foloseºte o cantitate de1,10-1,20 l/m2 bitum (fig. 1 ºi 2 ).

Se livreazã în douã variante,una bitumatã la fabricaþie ºi altanebitumatã. Varianta bitumatã lafabricaþie a fost conceputã ºi reali-zatã þinând seama de condiþiilenoastre de lucru pe ºantiere, pentrua evita neajunsurile rezultate dindificultãþile noastre de execuþie.

Bistex determinã creºterea rezis-tenþei structurii rutiere, reducereafãgaºelor ºi asigurã timp de mulþi aniîntârzierea transmiterii fisurilor ºi acrãpãturilor din îmbrãcãminþile bitu-minoase sau de beton de cimentdegradate, atât prin creºterea rezis-tenþei la obosealã a ranforsãrii, cât ºiprin preluarea eforturilor de întindereîn plan orizontal, dând astfel posibili-tatea ca straturile bituminoase sã fieexploatate în domeniul deformaþiilormici. Prin aceste acþiuni, Bistexreduce grosimea stratului bituminosde ranforsare cu 1-4 cm, reducere cepoate fi stabilitã prin calculul dedimensionare a structurii rutiere, con-troleazã fisurarea acestuia ºi trans-miterea fisurilor, asigurând creºtereaduratei îmbrãcãminþilor de drumuri ºistrãzi ºi costuri mai reduse deexploatare.

Bitumul plastic înglobeazã ºi pro-tejeazã la solicitãri fibrele de sticlã ºiasigurã lipirea intimã a geocompozi-tului, atât la stratul inferior, cât ºi lacel superior, pe întreaga suprafaþã.

Secþiunile cele mai expuse laproducerea ºi transmiterea fisurilorsunt rosturile ºi crãpãturile cudeschideri mari, cum se pot întâlnipe îmbrãcãminþile de beton deciment degradate ºi foarte degra-date. Prin lipirea ºi fixarea interstra-tului geocompozit, între îmbrãcãmintearutierã bituminoasã sau din beton deciment, degradatã, discontinuã ºistratul de ranforsare, Bistex micºo-reazã ºi preia eforturile de forfecare

ºi de întindere din încovoiere,transmise, în dreptul fisurilor ºi crãpã-turilor. Se realizeazã acest lucru atâtprin deformarea sa sub sarcinã, caredeterminã cantonarea ºi absorbireaeforturilor în geocompozit, cât ºi prinpreluarea forþelor de întindere dinîncovoiere care acþioneazã în planulsãu, în dreptul acestora.

Geocompozitul Bistex se folo-seºte, ca strat antifisurã ºi dearmare, în urmãtoarele lucrãri dedrumuri ºi strãzi:

pentru repararea, ranforsareaºi reabilitarea structurilor rutiere, înscopul armãrii acestora ºi alîntârzierii transmiterii fisurilor ºicrãpãturilor;

pentru întârzierea transmiteriirostului dintre o structurã rutierãexistentã ºi lãrgirea acesteia, lareabilitãri;

pe straturi de fundaþie de balaststabilizat cu ciment sau cu lianþipuzzolanici sau de beton slab, încazul drumurilor ºi autostrãzilor noisau care se lãrgesc;

la executarea tratamentelorbituminoase, cu duratã mare deexploatare, simple sau duble.

În cazul geocompozitului Bistexbitumat pe ºantier, în condiþii natu-rale, emulsia din geotextil se rupefoarte greu (în 15-30 de minute, înfuncþie de condiþiile atmosferice).

BISTEX bitumat în fabricã, uni-form ºi continuu lucreazã ºi secomportã în exploatare mult maiavantajos. Prin impregnarea indus-trialã, totalã ºi controlatã, cu emulsiade bitum care ar trebui folositã peºantier, cantitatea totalã de bitumîntrebuinþatã este mai micã (se evitãpierderile).

În final, costul Bistex-ului bitumatîn fabricã este egal cu al celui bitu-mat pe ºantier, iar prin eliminareaapei conþinutã de emulsie, se obþinurmãtoarele avantaje:

interstratul dintre îmbrãcãmin-tea rutierã degradatã, discontinuã ºistratul superior bituminos de ranfor-sare sau reabilitare rezultã uniform,neexistând posibilitatea ca uneleporþiuni ale acestuia sã rãmânãnebitumate;

nu se mai formeazã un strat deseparaþie ºi de alunecare a stratuluibituminos de ranforsare;

se obþine o lipire de înaltã cali-tate a celor douã straturi bitumi-noase de ranforsare, cel degradat ºicel nou;

nu mai este posibilã cutareageocompozitului care devine un carton;se evitã, astfel, formarea pliurilor

ºi ruperea geocompozitului, aºacum este posibil în cazul în care nueste bitumat în fabricã.

S-a propus AdministraþieiNaþionale a Drumurilor sã se ela-boreze o instrucþiune pentrudimensionarea ºi execuþia stra-turilor antifisurã cu geosinteticearmate elastice cu rezistenþa laîntindere mai mare de 50 kN/m ºialungirea specificã la întinderemai micã de 4%. O astfel deinstrucþiune a fost întocmitã decãtre autorii acestui referat.

Metoda de calcul propusã, rezul-tatã din aplicarea „Normativului pentrudimensionarea straturilor bitu-minoase de ranforsare a structurilorrutiere suple ºi semirigide“ - ind.AND 550/1999, conduce la evi-denþierea posibilitãþii de a reducegrosimea straturilor bituminoaserezultate în urma dimensionãrii uneistructuri rutiere sau a efectului decreºtere a traficului admisibil (Nadm),faþã de cel calculat pentru o struc-turã rutierã fãrã Bistex.

Instalarea geocompozitului serealizeazã potrivit Caietului de sar-cini pentru aceste lucrãri.

Aºternerea covorului bitumi-nos se face imediat dupã insta-larea geocompozitului (fig. 3 ºi 4 ).

Se recomandã ca Bistex sã seexecute pe suprafaþa îmbrãcã-mintei degradate pregãtite, repa-rate sau pe stratul de egalizare,dupã cum rezultã din calculul dedimensionare.

Fig. 3

Fig. 4continuare în pagina 70


Între anii 1997 ºi 2000 s-au realizatlucrãri cu Bitex pe patru sectoareale Centurii Bucureºti, menþionate întabelul 1. Îmbrãcãmintea existentãpe aceste sectoare este de beton deciment, în stare de degradare pro-nunþatã, cu fisuri, crãpãturi, rosturilãrgite ºi de pânã la 15-20 cm, dalerupte sau distruse, cu indicele dedegradare ID mai mare de 13, care,potrivit „Normativului pentru evalu-area stãrii de degradare a îmbrã-cãmintei pentru drumuri cu straturirut iere suple ºi semirigide“ -ind. AND 540-99, caracterizeazã ostructurã de beton rea. În proiectes-a prevãzut ca, înainte de reali-zarea straturilor de ranforsare, sã seexecute repararea cu mixturã bitumi-noasã a acestor degrãdari. S-a luatîn calcul un trafic foarte greu de9.000 vehicule etalon/24 ore.

Cele patru sectoare sunt:Sectorul de nord (Tunari), cu

lungimea de circa 3 km, cu Bistex subformã de fâºii pe fisurile ºi crãpãturiletransversale ºi longitudinale. Grosi-mea straturilor bituminoase de deasu-pra geotextilului a fost de 4 + 4 + 4 cm.A fost executat în anul 1998.

Sectorul din zona Gãrii Con-stantin David, cu lungimea de circa300 m, cu Bitex pe întreagasuprafaþã a pãrþii carosabile. Gro-simea straturilor bituminoase de deasu-pra geotextilului este de 4 + 4 + 10 cm.A fost executat în anul 1998.

Sectorul I din zona Gãrii Vârteju,cu lungimea de circa 1 km. Grosimeastraturilor bituminoase de deasuprageotextilului a fost de 4 + 4 + 10 cm.A fost executat în anul 1998.

Sectorul II din zona Gãrii Vârteju,cu lungimea de circa 100 m. Gro-simea straturilor bituminoase dedeasupra geocompozitului armat cufibre de sticlã este de 4 + 4 + 10 cm.A fost executat în anul 2000.

Tot în anul 2000 a fost executatun tronson cu geocompozit pe Cen-tura Bucureºti.

În anul 2001 a fost executatãranforsarea cu Bistex a Inter-secþiei Vãcãreºti din Bucureºti, culungimea de circa 300 m pe celedouã strãzi ale intersecþ iei :ªos. Olteniþei, Calea Mihai Bravu ºiBd. Metalurgiei. Grosimea straturilorbituminoase de deasupra geocom-pozitului este de 4 + 4 + 4 cm.

Interpretând mãrimea fisurilorrezultate din mãsurarea degradãrilorpe sectoarele unde s-a folosit Bitexdin anul 1997, înscrisã în tabelul 1din referat, potrivit normativuluinumit mai sus ºi “Instrucþiunilortehnice privind determinarea stãriitehnice a drumurilor moderne”, ind.CD - 155-2000, rezultã cã pentruîntreaga perioadã de când s-au pro-dus aceste fisuri (anii 2000 - 2003)indicele global al stãrii de degradareeste de 95-97,7, iar calificativul destare corespunzãtor acestor pro-cente este „Bun“. Prin urmare, Bitexa asigurat întârzierea transmiteriifisurilor, a crãpãturilor mari (cudeschideri de 150-200 mm), a altordegradãri ale îmbrãcãminþilor debeton de ciment ºi bituminoase ºi arostului de la lãrgirea autostrãziiBucureºti - Piteºti, într-o perioadã de6 ani (din 1997 pânã în anul 2003inclusiv).

Sectorul experimental pentru Bitex s-aexecutat în anul 1996 pe DN 7A Bre-zoi-Voineasa.

Pânã în prezent, s-au executatcu geocompozitul Bistex circa160.000 m2 straturi antifisurã pe sec-torul de autostradã Drajna - Feteºtiºi pentru ranforsãri ºi reabilitari peDN 1, DN 2, DN 3 ºi pe strãzi dinBucureºti ºi alte oraºe. Atât pe sec-torul experimental, cât ºi pe sec-toarele de strãzi ºi drumuri unde s-ainstalat Bistex, nu s-au produsdegradãri.

În vederea obþinerii acestor per-formanþe, în ultimii patru ani, pentruastfel de lucrãri s-a propus ºi s-afolosit Bistex.

Ar fi deosebit de utilã tratareafisurilor cu bitum, bitum filerizat saumastic. Tratarea fisurilor, care ladebutul lor au deschideri mici ºi suntpuþine ca numãr, nu este o operaþiegrea sau costisitoare ºi prelungeºteesenþial durata de exploatare anoilor straturi bituminoase de ranfor-sare, cum se procedeazã în occi-dent. Se evitã creºterea deschideriilor ºi pãtrunderea apei în structurilerutiere, îmbunãtãþindu-se astfelcomportarea în timp a drumurilor ºimãrind durata lor de exploatare.

Din urmãrirea comportãrii lucrã-rilor de ranforsare realizate cugeosintetice, a rezultat:

prin straturile de ranforsarefãrã straturi antifisurã, fisurile ºicrãpãturile se transmit dupa 1-3 anide la execuþie;

în cazul executãrii ranforsãrilorcu straturi antifisurã de geotextilesau geogrile, fisurile ºi crãpãturile setransmit dupã 2-4 ani de la execuþie;

în cazul executãrii ranforsãrilorcu straturi antifisurã de geotextilebitumate la fabricaþie, fisurile ºicrãpãturile se transmit dupa 5-6 anide la execuþie;

în cazul executãrii ranforsãrilorcu straturi antifisurã de geocom-pozite bitumate în fabricã, este posi-bil ca fisurile ºi crãpãturile sã setransmitã dupã 7-10 ani de la exe-cuþie.

Diferitele aspecte prezentate înmaterialul de faþã au fost analizate ºiîn articolul “Geocompozit perfor-mant, tehnologie pentru ranforsareaºi reabilitarea drumurilor ºi strãzilor”,publicat în nr. 5 al revistei “Drumuriºi Poduri” din luna noiembrie 2003,pe care îl completeazã.

* Urmãrirea evoluþiei fisurilor s-a fãcut ºi în unele luni de varã: mai mult de 95% din cele constatate în luna martie erau închise.

** În perioada anilor 1997 - 1999 nu s-au produs alte fisuri.

*** Primele fisuri s-au produs în anul 2000 ºi aveau deschideri mai mici de 0,5-1 mm. În ianuarie 2002-2003 deschiderile fisurilor erau de

0,5-2,5 mm. Alte degradãri nu s-au produs.

Tabelul 1: Lungimea fisurilor mãsurate



SC GGEOSOND SSATTIIRRAANNÞÞII PPRREETTEENNSSIIOONNAAÞII

Consolidare infrastructurã DN 57B Km 8+775 - 8+875ing. Petre UÞÃ - director general SC GEOSOND SA

În perioada octombrie-decembrie1999, SC Geosond SA s-a ocupatde execuþia a 108 tiranþi tensionaþi,ca subcontractor de specialitate,alãturi de constructorul G.S.D.P.Timiºoara.

Lucrãrile s-au derulat în cadrulprogramului de refacere a drumurilornaþionale, afectate de inundaþiile diniunie 1998. Zona cu lucrãri de con-solidare reprezintã un tronson dinDN 57 B, cuprins între localitateaOraviþa ºi Sanatoriul TBC Marila, lacare o parte din calea carosabilã afost antrenatã într-o surpare gene-ratã, în principal, de ploile torenþialedin primãvara anului 1998. Surpareaa condus la restrângerea circulaþieipe ºosea, din cauza îngustãrii cãiicarosabile între versant ºi o viroagãadâncã.

Proiectantul IPTANA SA a pre-vãzut execuþia unui zid de sprijin de81 m lungime, ancorat cu tiranþi pre-tensionaþi dispuºi pe douã niveluri încadrul fiecãrui profil transversal.

Proiectul a avut în vedere urmã-toarele etape:

a) refacerea platformei sistemuluirutier;

b) execuþia unui zid de sprijin dinbeton armat;

c) ancorarea zidului de sprijin cutiranþi pretensionaþi.

Articolul se referã la execuþiatiranþilor de cãtre SC Geosond SA.

Tipul dde ttirantProiectantul IPTANA Bucureºti a

prevãzut un tirant confecþionat din16 sârme de SBP Ø7 mm cu o lungimede 15 m (fig. 1). În zona liberã,sârmele sunt protejate cu o tubu-laturã din PVC lis (Øint.= 90 mm), iarîn zona de ancorare cu o lungime de6 m, s-a folosit tubulatura din PVCriflat cu diametrul interior de 80 mm.

Execu]ia fforajelor Gãurile de foraj au fost executate

cu o instalaþie KLEMM 806 ºi au fosttubate cu burlane, având diametrulde 152 mm circa 10 m. Pentru forajs-a folosit tehnologia rotopercutantãcu ciocan de fund, acþionat de aerulcomprimat livrat de un compresorAtlas Copco tip HRSD-350, ºi cu tubde protecþie recuperabil. Forajelesunt înclinate cu 10-15 grade ºi s-auexecutat prin tuburile de 160 mmlãsate de constructor la armarea ºiturnarea zidului de sprijin (foto 1).

Injectare [[i ccimentareDupã introducerea tiranþilor în

gãurile de foraj s-a trecut lainjectarea bulbului cu o suspensiede ciment (raport apã–cimentA/C=1/2), preparatã într-un malaxorde mare turbulenþã. La reþetã s-aadãugat bentonitã (1–2 %).Tipul deciment folosit a fost II AM 32,5 R,testându-se fiecare lot la livrare (Rcla 2 zile = 8-10 N/mm2). Suspensiileau fost verificate în permanenþã înºantier sub raportul fluiditãþii ºial decantãrii. Rezistenþa la com-presiune la 28 de zile a depãºit30 N/mm2 pentru toate epruvetelemãsurate în laborator.

TensionareTensionarea a fost fãcutã cu o

presã tip B 120, model INCERCBucureºti, cu o sarcinã maximã de120 tf. Încãrcarea s-a fãcut întrepte, astfel: 12,5–25–37,5–50–53 tf,timpii de staþionare pe fiecaretreaptã ºi citire a alungirilor au fost:1–2–4–7–10 min. Blocarea s-arealizat la sarcina de 35 tf cu unsistem inel-con confecþionat dinoþel special de cãtre o firmã spe-cializatã.

Cei 108 tiranþi s-au executat în4 sãptãmâni (1.728 m foraj) ºi, la operioadã de 14 zile dupã injectare,s-a trecut la punerea sub tensiune ºila protecþia capetelor.

Fig.1: Schiþã de tirant

Foto 1: Execuþia forajelor

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 10 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


BULDOEXCAVATORUL KKOMATSU- cel mmai vvândut ppe ppiaþa rromâneascã îîn 22004

Utilizarea buldoexcavatoa-relor în industria construcþiilor aluat o amploare deosebitã dato-ritã multiplelor aplicaþii ce pot firealizate cu ajutorul lor. Cel maibine vândut buldoexcavator dinRomânia, KOMATSU WB93R-2va fi prezent ºi la ediþia de anulacesta a Târgului InternaþionalTehnic de la Bucureºti.

Produs al concernului multi-naþional KOMATSU, al doileaproducãtor de echipamente pen-tru construcþii din lume, în fabricaKOMATSU UTILITY EUROPE, bul-doexcavatorul KOMATSU WB93R-2a rãspuns întotdeauna excelentîn condiþii de lucru dintre cele maigrele.

Acest tip de utilaj este destinataplicaþiilor generale în construcþii,

având o mobilitate ºi o manevra-bilitate deosebite.

Buldoexcavatorul KOMATSUWB93R-2 se remarcã prin confortºi uºurinþã în operare; manevrarealui este simplã ºi plãcutã pentru celcare îl utilizeazã.

Faþã dem o d e l e l ede u t i la jedin aceeaºic lasã a l ea l t o r p r o -d u c ã t o r i ,KOMATSUWB93R-2se distingeprintr-o seriede avantajeinc luse înv a r i a n t as tandard .

Principalele avantaje sunt:Motorul turboalimentat cu

capacitate mare, de 4,4 l, dezvoltão putere de 97,8 CP ºi garanteazão rezervã de cuplu ºi putere. Fia-bilitatea este, de asemenea,deosebitã.

Transmisia hidromecanicã detip POWER SHUTTLE, dotatã cuinversor de sens, permite atin-gerea cu uºurinþã a vitezei de40 km/h. Utilajul are patru vitezede mers înainte ºi patru de mersînapoi.

Pompa hidraulicã cu debitvariabil alimenteazã sistemulînchis de detectare a sarcinii cucomutator lucru/putere. Sistemulasigurã numai puterea strictnecesarã, prezentând eficienþãridicatã în orice condiþii de lucru.În plus, prezenþa divizorului dedebit LIFD (divizor de debit pentruîncãrcare independentã de tipmodular) permite ca viteza fiecãreimiºcãri sã se realizeze completindependent de celelalte miºcãri,proporþionalitatea rãmânând


nemodificatã chiar ºi în situaþia încare se lucreazã cu încãrcãridiferite. Pot fi efectuate trei miºcãriindependente simultan, cu efi-cienþã maximã. Sistemul hidraulicasigurã atât o performanþã exce-lentã, cât ºi cicluri mai reduse,completate de o productivitate ridi-catã. Cele douã moduri de lucru,"putere" ºi "economie", asigurãputere maximã atunci când estenevoie sau putere mai redusãpentru a economisi combustibil,când se efectueazã operaþiunigenerale.

Cabina are o excelentã vizi-bilitate, având o suprafaþã ageamurilor mãritã. Aºezarea ergo-nomicã a comenzilor în cabinãpermite operatorului sã aibã acces,cu uºurinþã, la toate comenzileutilajului.

Braþul excavator are o struc-turã deosebit de rezistentã ºi unsistem hidraulic eficient. Geo-metria funcþionalã asigurã o idealãînãlþime de descãrcare ºi adân-cime de sãpare ºi rupere.

Încãrcã-toru l are og e o m e t r i edivergentãcare asigurãî n ã l þ i m e ao p t i m ã d edescãrcareºi, cel maiimpor tan t ,vizibilitateaperfectã.

De altfel,m i º c a r e acinematicãs p e c i f i c ãgaranteazãun paralelismexcelent.

Întreþinerea este facilã, veri-

ficãrile ºi operaþiile de întreþinere

preventivã ale buldoexcavatoa-

relor KOMATSU durând numai

câteva minute ºi efectuându-se

extrem de simplu, fãrã a solicita

echipamente speciale.

La fel ca marea majoritate aechipamentelor KOMATSU, buldo-excavatorul este supus interven-þiei periodice la 500 h, spre deosebirede multe echipamente produse deconcurenþã.

Intervalele mari de gresarereduc costurile de funcþionare,intervalele de service ºi perioadade amortizare.


CCoommppoorrttaarreeaa ““iinn ssiittuu”” aa ssttrruuccttuurriilloorrddiinn ooþþeell ddee ttiipp ooffffsshhoorree

prof. univ. dr. ing. Ludovic KOPENETZ, prof. univ. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG, asist. univ. ing. Aliz MATHE- Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

Comportarea “in situ” a structurilorde tip offshore (fig. 1), din oþel, precumºi aspectele ecologice sunt strânslegate de siguranþa structuralã [1].

Problemele de siguranþã struc-turalã care apar la proiectarea,realizarea ºi exploatarea structurilorde tip offshore sunt de mare complexi-tate, având în vedere mulþimea vari-abilelor aleatoare care intervin (valuriproduse de vânt, seism, greºeli deexecuþie, fenomene de obosealã etc.).

Pentru a proteja oceanul mondial(care cuprinde peste 70% din

suprafaþa pãmântului) de accidenteecologice, normele internaþionale suntdeosebit de severe [2]. De aceea,aspectele privind comportarea “in situ”a structurilor offshore amplasate înzona platformei continentale a MãriiNegre au o importanþã deosebitã,þinând cont de faptul cã ele au fostconcepute ºi realizate la nivelulcunoºtinþelor din anii '80 [3], [4].

Se cunoaºte cã din cauza condi-þiilor de exploatare severã din mediulmarin, prin abordarea greºitã aaspectelor de analizã structuralã

(chiar prin utilizarea celor mai per-formante calculatoare ºi programe decalcul), în perioada anilor '90 au avutloc accidente grave (platforma Sleipnerdin Marea Nordului - fig. 2 - ºi struc-tura offshore, din oþel, din zona apelorteritoriale ale Braziliei).

Apariþia unei degradãri ºi modifi-carea pragului colapsului structuralimpun orientarea spre limitarea raþio-nalã a riscului. Scãderea riscului de laun anumit nivel raþional se face de obi-cei cu eforturi financiare deosebite.În acest sens, studiul comportãrii “in

situ” este strâns legat denoþiunea de risc, darvaloarea lucrãrilor de moni-torizare ºi interpretareeste incomparabil maimicã decât alte mãsuri,de obicei adoptate pebaze probabilistice, pen-tru scãderea riscului.

În cazul structurilordin oþel de tip offshore,problemele care producmodificãri sensibile alesiguranþei structurale sepot grupa în urmãtoareleclase:

probleme legatede calitatea materialuluide bazã (curgerea,ruperea f rag i lã dediferite feluri, destrã-marea lamelarã);

probleme legatede stabilitatea generalãº i l oca lã ( voa la reapereþilor profilelor sub-þiri, voalarea inimii sau atãlpii etc.);Fig. 1: Tipuri de platforme Fig. 2: Platforma Sleipner

Conceptele energie ºi tehnologie, în strânsã legãturã cu ecologia, reprezintã una dintre marile probleme aleumanitãþii. Accidentele ecologice din mediul marin au impus adoptarea unor norme interne ºi internaþionaledeosebit de stricte pentru a evita noi poluãri ale oceanului mondial, care cuprinde peste 70% din suprafaþa pãmân-tului. De aceea, problemele de siguranþã structuralã pe care le ridicã proiectarea, realizarea ºi exploatarea struc-turilor offshore sunt de mare actualitate, datoritã complexitãþii variabilelor aleatoare care intervin. În acestcontext, lucrarea de faþã îºi propune sã aducã o modestã contribuþie la clarificarea diferitelor aspecte privindanaliza structuralã necesarã abordãrii siguranþei “in situ” a acestor tipuri de structuri.


probleme de obosealã la solici-tãri repetate.

problema flambajului;probleme de deformaþii din ac-

þiuni statice ºi dinamice;probleme de coroziune ºi eroziune.

Pe baza acestor considerente, încadrul prezentei lucrãri autorii abor-deazã o serie de aspecte privind ana-liza structuralã, necesare evaluãriisiguranþei “in situ” a acestor tipuri destructuri.

Probleme dde aanaliz\ structural\[i vverificare lla ooboseal\

Ecarturile de tensiune se deter-minã în urma unei analize elastice astructurii, din încãrcãrile produse devaluri, vânt etc.

Acþiunea valurilor este de naturãdinamicã, asemãnãtoare celei seis-mice, dar având un caracter aproapepermanent. Aceastã încãrcare sedeterminã în urma unor analize hidro-dinamice, luând în considerarecomponentele Froude-Krylov, masahidrodinamicã adãugatã etc.

Legãtura dintre starea de eforturi ºicoroziune este binecunoscutã. Astfel,avem stagnarea coroziunii când efor-turile sunt de compresiune ºi avemaccelerarea coroziunii când eforturilesunt de în t indere. La fe l , ex is tã

o legã turã în t re so l ic i tarea deobosealã ºi viteza cu care se producecoroziunea.

Metodologiile folosite pentru verifi-carea la obosealã se bazeazã pe prin-cipiul cumulãrii liniare a vãtãmãrilor(MINER), pe baza normelor:

DnV - Det norske VERITAS(Norvegia);

GL - Llyod -ul german (Germania);ECCS - normele convenþiei

europene de oþel;API - American Petroleum Insti-

tute (SUA).Pentru urmãrirea comportãrii “in situ”

a acestor tipuri de structuri, autoriirecomandã monitorizarea permanentãa nodurilor vitale din structurã ºi com-pararea comportãrii cu o curbã Wöhlersinteticã [5].

În momentul în care spectrul desolicitare se apropie de curbã se poateinterveni imediat.

Procedura aceasta permite evi-denþierea aportului coroziunii asupranivelului spectrului de solicitare. Timbrelespeciale tensometrice, care rezistã lamediul marin, existã deja pe piaþã, laun preþ de cost acceptabil, problemarezumându-se la montaj ºi la procu-rarea unui soft adecvat. Spectrele detensiune se pot calcula numeric cumetoda Reservoir.

ConcluziiRecentele prãbuºiri de platforme

offshore, cu toate cã au fost realizatefolosind tehnologii de vârf, aratãcã este necesarã ºi o urmãrire acomportãrii “in situ”.

Autorii recomandã monitorizareaspectrelor de solicitare la nodurilevitale ºi compararea lor cu niºte curbeWöhler sintetice.

Referin]e1. Clauss, G., Lehmann, E.,

Östergaard, C., Offshore structures.Springer Verlag, London, Berlin, NewYork, 1992.

2. Hauptmanns, U., Werner, W.,Engineering risks. Springer Verlag,London, Berlin, New York, 1991.

3. CECM/TC6, Recommandationspour la vérification à la fatigue desstructures en acier. CTICM - Centretechnique et industriel pour la con-struction métalique, Saint-Rémy - lesChevreuse, 1987.

4. Haibach, E., Betriebsfestigkeit.VDI - Verlag, Düsseldorf, 1989.

5. Cãtãrig, Al., Kopenetz, L.,Alexa, P., Analysis problems of tubularoffshore structures. Proceedingsseventh International Symposium onTubular Structures, Miskolc, Hungary,1996, pag. 415-420.


Structuri ppentru pparcajeFlorin-Ermil DABIJA, Rodica VIERESCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Solicitãrile curente de exploataresunt constituite din acþiuni fizice(mecanice) ºi chimice; combinaþiile deastfel de acþiuni pot fi de facturã curentãsau accidentalã.

Acþiunile fizice sunt datorate, înprincipal: însoririi, ciclurilor repetate deîngheþ-dezgheþ în anotimpul friguros,încãrcãrilor de convoi, încãrcãrilormari aplicate pe suprafeþe reduse,acþiunii abrazive a lamelor utilajelor deîntreþinere - curãþenie.

Acþiunile chimice provin dinscurgeri de apã sau lichide corozive,cum sunt: apa menajerã sau industri-alã, apa cu sãruri pentru scãdereatemperaturii de îngheþ, lichidele derãcire (apa cu antigel), lichidul defrânã (ulei acid); uleiurile minerale saude sintezã (lubrifianþi); soluþii de acidsulfuric (electrolit din baterii de acu-mulatori), carburanþi (benzinã saumotorinã).

Aceste acþiuni, singure sau combi-nate, pot provoca în elementele struc-turale din beton armat (în principal,planºee ºi grinzi), efecte precum:exfolieri în stratul de acoperire cubeton a armãturilor; coroziunea armã-turilor din oþel, reducerea proprietãþilormecanice ale betonului, scãdereaaderenþei dintre armãturã ºi beton.

Deteriorãrile ce pot sã aparã în con-strucþiile pentru parcaje sunt generate,în principal, de urmãtoarele cauze:deficienþe de proiectare, tehnologie deproducere ºi punere în operã a beto-nului incorectã, solicitãri fizice ºi chimiceimprevizibile, exploatare necorespun-zãtoare.

Pentru a reduce probabilitatea uneideteriorãri premature, existã o gamãlargã de mãsuri ce pot fi adoptate.Selectarea combinaþiei corecte a sis-temelor de protecþie este un procescomplex, în care caracteristicile struc-turale trebuie sã echilibreze în modraþional costurile.

La structurile din beton armat, pro-cesele variate de deteriorare înregis-trate au evidenþiat prezenþa apei (saua umiditãþii) ca fiind cel mai importantfactor de deteriorare.

Efectele mmodific\rilor ddimensionaleale eelementelor sstructurale

Modificãrile dimensionale suntdatorate: contracþiilor la uscare (dincauza reducerii umiditãþii din beton),variaþiilor de temperaturã ale mediuluiexterior, cu caracter ciclic, scurtãriielastice (în elementele de beton pre-comprimat) ºi curgerii lente (sub acþiu-nea încãrcãrilor de lungã duratã).

Lunecãri ºi momente încovoietoaremari pot sã aparã la primul ºi ultimulnivel al structurii, în special la sau înapropierea extremitãþilor clãdirii. Dete-riorãrile datorate modificãrilor dimen-sionale sunt problemele cel mai dessemnalate la structurile pentru parcajeexistente ºi, mai ales, la cele careprezintã suprafeþe mari de construcþieîn plan.

În tabelul 1 este prezentat sinteticefectul acestor modificãri de volumpentru clãdirile de parcaje, în funcþiede tipul structural adoptat.

Cele douã cauze principale alefisurãrii în structurile pentru parcajesunt: contracþiile la uscare, deplasãrileîmpiedicate de variaþii mari de tem-peraturã.

Protecþia ce se poate realiza con-stã în prevederea de rosturi etanºatede control. Se apreciazã cã succesulacestei rezolvãri este dependent înproporþie de circa 80% de modul deamplasare a rosturilor de control ºicirca 20% de modul de etanºareulterioarã a acestora.

Deterior\ri [[i aavariiFisurareaCei mai importanþi parametri care

determinã fisurarea sunt: detaliile constructive, precum

schimbãrile bruºte de geometrie

(înãlþime sau arie a secþiunii transver-sale); ex.: la plãcile de planºeu nervu-rate, casetate sau având goluri mari;

detaliile de armare (acoperireaefectivã cu beton, distanþele între bareº.a.), acolo unde armãtura influ-enþeazã nefavorabil turnarea betonuluiîn cofraj, în mod special în zonele pu-ternic armate ca acelea din apropiereareazemelor sau la intersecþii de ele-mente (grindã - stâlp - placã);

compoziþia ºi tratamentele apli-cate betonului; ex.: grosimea ºi cali-tatea (permeabilitatea) stratului deacoperire cu beton a armãturii.

Fisurarea plãcilor ºi infiltraþiilePlãcile fisurate permit apei sã se

infiltreze prin ele ºi conduc la o corodarerapidã a armãturii.

STRUCTURI DE PLANªEUMONOLITE, CU ARMÃTURA

NEPRETENSIONATÃPlanºee nervurateÎn aceste planºee au fost obser-

vate fisuri în placa relativ subþire, înlungul nervurilor. Fisurile pot conducela scurgeri de apã sau alte lichidecãtre partea inferioarã a nervurii ºi lacorodarea armãturii inferioare a aces-teia. Fisurile apãrute la capãtul armã-turii superioare conduc la corodareaarmãturii ºi, ulterior, la despicãri aleinimii nervurii.

Planºee casetateLa aceste tipuri de planºeu, fisurile

se formeazã, de obicei, în dreptul ros-turilor plãcii; etanºeizãrile prevãzute,de obicei, în aceste rosturi se deterio-reazã în timp ºi trebuie refãcute pentrua menþine rostul hidroizolant. Coroziu-nea armãturii inferioare ºi despicãri înbeton apar dupã scurgeri prelungiteprin aceste rosturi.

Problema durabilitãþii constituie un aspect specific al proiectãrii clãdirilor pentru parcaje; anumite caracteris-tici fac ca sistemele structurale ale acestor clãdiri sã fie supuse unor combinaþii defavorabile de factori agresivi,generaþi de condiþiile severe de expunere ºi de funcþionalitate.

În cele ce urmeazã, iatã o prezentare ºi o analizã succintã a cauzelor care afecteazã durabilitatea structurilorpentru parcaje.

Tabelul 1: Efectul modificãrilor de volum asupra structurilor pentru parcaje

Cauza modificãrilorde volum

Efectul asupra sistemelor structurale din beton armat:

MonolitePrefabricatepretensionate

Monoliteposttensionate

Scurtare elasticã Nul Nul Semnificativ

Contracþie la uscare Parþial - Semnificativ Parþial SemnificativCurgere lentã Nul-Parþial Parþial Semnificativ

Variaþii de temperaturã Parþial Parþial Semnificativ Parþial Semnificativ


STRUCTURI DE PLANªEUPOSTTENSIONATE

Ele fisureazã în zonele în careforþele de posttensionare ale plãciisunt transferate la elementele rigide(stâlpi, pereþi), a cãror lungime esteparalelã cu direcþia acestor forþe.

În plãcile posttensionate, rosturileconstrucþiei conþin adesea ancorajelecablurilor. Penetrarea apei sãrate înaceste zone cauzeazã corodareaancorajelor ºi a cablurilor, mergândpânã la ruperea cablurilor la ancoraje.

STRUCTURI DE PLANªEUPREFABRICATE

Chiar ºi în situaþia realizãrii uneisuprabetonãri, la rosturi s-au constatatinfiltraþii datorate rotirilor elementelorpe reazem, eventualelor modificãribruºte ale secþiunilor lor transversale,momentelor încovoietoare relativimportante la legãturile între elemente.

Fisurile din suprabetonare permitapei sãrate sã pãtrundã în elementeleprefabricate aflate dedesubt, înre-gistrându-se corodarea armãturiloracestor elemente.

Deteriorãri în rosturile de dilatareºi de control

Acolo unde în rosturi pãtrundereaapei nu este împiedicatã, elementeleaflate dedesubt ºi reazemele suferãdeteriorãri similare cu pãrþile superioareale plãcilor. În numeroase cazuri, s-auînregistrat infiltraþii de lichide coroziveîn dreptul rosturilor.

În anumite cazuri, colectarea dereziduuri în rosturi reduce eficienþa lorde a permite deplasarea structuralã ºipot astfel dezvolta blocaje suplimen-tare neprevãzute.

Exfolierea ssau ddezintegrareasuprafe]elor

Prezenþa apei staþionând în struc-turile de parcaje incorect drenate con-duce la saturarea suprafeþelor debeton, facilitând deteriorãrile datoratefenomenului de îngheþ-dezgheþ.

Principala cauzã a acestor deterio-rãri este rezultatul unor proprietãtideficitare ale betonului (rezistenþescãzute la compresiune, la îngheþ-dezgheþ). Astfel de deteriorãri s-auînregistrat atât la betoanele grele, câtºi la cele uºoare.

Exfolierea suprafeþelor de betonmai poate fi rezultatul unor practici definisare defectuoase. Cel mai adesea,netezirea cu mistria înainte ca apa dela suprafaþã sã se evapore complet,genereazã un raport apã/ciment ridicatºi o durabilitate foarte scãzutã.Aceastã suprafaþã va prezenta deterio-rãri, iar în urma unor cicluri repetate deîngheþ-dezgheþ, se va exfolia, prindesprinderi în straturi orizontale.

Deterior\ri aale sstructurilor dde pplan[eudatorate ccorod\rii aarm\turilor

Acestea sunt cele mai frecventetipuri de deteriorãri.

Principala cauzã a corodãrii armã-turilor înglobate în beton este, în gene-ral, cedarea protecþiei oferite lor decãtre betonul alcalin, asociatã cuprezenþa clorurilor la nivelul armã-turilor. Dezvoltarea coroziunii în jurularmãturii cauzeazã iniþial, o creºtereîn volum a armãturilor, ceea ce pro-duce eforturi de despicare în betonulînconjurãtor.

La partea superioarã a plãcilor deplanºeu, aceastã deteriorare apare înformã de V; partea superioarã a V-uluipãtrunde placa precum o panã; traficulrepetat peste aceastã panã ºi uneoriîngheþarea apei în fisurã cauzeazãamplificarea progresivã a deteriorãriibetonului.

Fisurile largi care se creeazã însuprafaþa betonului distrug anvelopaprotectoare de beton din jurul barelorde armaturã ºi creeazã cale liberãpentru fluxul de apã sãratã cãtre armã-turi, permiþând oxigenului sã ajungãdirect la bare.

Coroziunea apare, în mod general,mai devreme în viaþa structurii în cazulexistenþei de fisuri. Coroziunea apareînsã ºi în betonul nefisurat. Testelearatã cã betonul nefisurat este perme-abil la apã ºi cloruri. Permeabilitateacreºte o datã cu creºterea raportuluiapã/ciment.

Deteriorãrile datorate corodãriiarmãturilor apar predominant înstructurile slab armate. Ele se mani-festã însã ºi în cazul structurilor post-tensionate.

PLANªEELE MONOLITEFÃRÃ GRINZI, REZEMATE

DIRECT PE STÂLPI La acest tip de structuri de planºeu

s-a înregistrat frecvenþa cea mai mareîn ceea ce priveºte fenomenul decorodare a armãturilor; acest lucru sedatoreazã, în principal, grosimii relativreduse de acoperire cu beton a armã-turilor superioare din placã. Ca urmare,în zonele de placã având armãturã lapartea superioarã, betonul se exfoli-azã pe arii întinse.

În situaþii mai grave, penetrareaumiditãþii ºi a clorurilor este atât deprofundã, încât se poate observa,chiar ºi la partea inferioarã a plãcilor,umezealã, exfolieri ºi decolorare, iarîn zonele din jurul stâlpilor, pete deruginã.

În anumite cazuri, baza stâlpilorprezintã umiditate, iar sãrurile înain-teazã pe înalþimea acestora prinfenomenul de capilaritate.

STRUCTURI DE PLANªEUPOSTTENSIONATE

Corodãri, exfolieri ºi deteriorãrisimilare cu cele descrise mai sus potsã aparã ºi în planºeele posttensio-nate, în dreptul unor toroane, chiar ºiacolo unde placa este nefisuratã.

Uneori, în dreptul toroanelor seînregistreazã adâncituri în placã, încare, la partea lor inferioarã, se potobserva fisuri. Toroanele aflate subzonele cu beton exfoliat sunt adeseacorodate. Corodarea toroanelor poatesã aparã ºi în punctele joase aletraseului lor.

Exfolierile de la partea inferioarã aplãcii apar sub forma unei pane.

În cazul în care au fost utilizaþiinhibitori de coroziune, în interiorultecii toronului poate sã se scurgãapã. Datoritã faptului cã inhibitorulpermite în acele zone scurgerea apeiîn lungul toronului, sursa de umidi-tate în punctele joase ale toronuluipoate proveni din punctele de sus aletraseului.

La aceste structuri, ancorajele potfi ºi ele protejate epoxidic. Unsoareaprotectoare din interiorul tecii trebuiesã fie inhibitoare de coroziune. O datãce toronul de posttensionare a fostîntins, un sistem de etanºare (pro-tecþie epoxidicã sau acoperire cuplastic) trebuie realizat pentru a pre-veni contactul betonului cu toronul ºiancorajul.

PROTECÞIA SISTEMELORPREFABRICATE

În betonul prefabricat, plãcile meta-lice de la zonele de reazem ale ele-mentelor au scopul de a asiguraranforsarea acestora sau realizareade legãturi cu elementele adiacente.Toate plãcile aparente trebuie sã fieatât galvanizate sau protejate epoxidicpentru a peveni deteriorarea petermen lung.

Acolo unde este necesarã sudura,se recomandã galvanizarea (protecþiaepoxidicã se va arde complet). Dupãsudare, zgura de sudurã se înde-pãrteazã ºi sudura se protejeazã culichid de galvanizare.

Sisteme dde pprotec]ieCostul mãsurilor de protecþie vari-

azã larg, de la valori reduse, la valorifoarte mari.

Toate sistemele de protecþie (cuexcepþia protecþiei catodice, care estelegatã de pretensionare) pot fi utilizateîn combinaþii pentru a asigura pro-tecþie optimã plãcilor de planºeu dinstructurile de parcaje. În cele maimulte cazuri, acest lucru nu s-ar justificaînsã economic.

Sistemele de protecþie pot fi:incluse (încorporate) - relativ

necostisitoare;externe (aplicate) - mai costisi-

toare.continuare în pagina 80


Sisteme dde pprotec]ie îîncorporateSistemul de drenajEl constituie prima linie de apãrare

împotriva coroziunii.În general, la rosturi nu se poate

conta pe o etanºeitate a lor pe termenlung ºi sunt de aºteptat posibile con-secinþe a proastei lor funcþionãri.Trebuie evitate situaþiile în care apa,provenitã din ploaie, din zãpadã ºigheaþã topitã, din orificii de drenareº.a. se scurge peste rosturi ºi etanºãri;apa ºi agenþii nocivi dizolvaþi, cumsunt, de exemplu, clorurile, pot pene-tra rostul ºi pot produce erodãri locale,punând în pericol atât secþiunea debeton, cât ºi armãtura.

Condiþiile în care apa poate stagnape suprafeþele de beton trebuie, deasemenea, evitate. De aceea,suprafeþele care necesitã funcþional sãfie aproape orizontale trebuie sã fiedrenate corect, iar sistemul de drenaremenþinut corespunzãtor.

Mãsuri de protecþie la nivel destructurã, împotriva modificãrilordimensionale

Astfel de mãsuri, destinate a protejaintegritatea ºi funcþionalitatea con-strucþiei, sunt:

prevederea de rosturi de dila-tare - contracþie.

Distanþa între ele variazã în funcþiede tehnologia de realizare a structurii.Asfel, la structurile monolite postten-sionate, rosturile sunt amplasate, deobicei, la distanþe mai mici decât lastructurile monolite cu armãturãnepretensionatã, deoarece la acesteadin urmã fisurile tipice din contracþiepot contracara eforturile dintr-ocreºtere a temperaturii. Structurileprefabricate conþin numeroase rosturicare, de asemenea, pot restrângeefectul deformaþiilor din variaþii detemperaturã.

prevederea de rosturi de sepa-rare structuralã pentru a crea seg-mente independente de structurã, maiales în cazul construcþiilor care reali-zeazã suprafeþe mari în plan.

Problema este uneori dificil derezolvat, în cazul în care existã rampecare leagã nivelurile între ele.

separarea cadrelor structuralede elementele rigide, cum ar fi: para-petele de protecþie, puþurile de ascen-sor, casele scãrilor º.a.

BetoaneSelectarea betoanelor pentru o

structurã de parcaje presupuneanalizarea principalelor caracteristici:rezistenþã, durabilitate, lucrabilitate.

Betoanele cu caracteristici ridicatede durabilitate sunt impermeabile/cupermeabilitate scãzutã, cu rezistenþãmare la îngheþ-dezgheþ, cu conductivi-tate electricã scazutã.

O permeabilitate scazutã a betonuluiare cea mai mare importanþã înreducerea coroziunii oþelului înglobat.Un asemenea beton este mai rezistentla penetrarea apei, clorurilor ºi oxi-genului, decât unul cu permeabilitateridicatã. Un beton cu permeabilitatescãzutã are, de asemenea, o conduc-tivitate electricã scãzutã ºi, deci,reduce posibilitatea apariþiei coroziunii.

Tehnologii de îmbunãtãþire adurabilitãþii

Protecþia betonului pânã la întãrireeste esenþialã, deoarece descreºtepermeabilitatea ºi reduce potenþialulde fisurare din contracþie. Soluþiile cusilicat de sodiu nu sunt recomandateca agenþi de tratament de protecþie.Metodele termice de tratament folositeuzual în producerea elementelor pre-fabricate reduc permeabilitatea lacloruri.

Pentru finisarea suprafeþelor deplanºeu se preferã utilizarea unui utilajde polizat cu suprafaþã asprã faþã de operiere. Perierea/mãturarea pe vremecaldã tinde sã deschidã porii betonului,iar aceasta favorizeazã fisurile desuprafaþã din contracþie.

Protecþia armãturilor ºi a pieselormetalice înglobate

Coroziunea poate apãrea înbetonul nefisurat datorita ionilor declor, umezelii ºi oxigenului pãtruns înbeton. Totuºi, coroziunea armãturiloreste, în general, mult mai severã ºiîncepe mai devreme la fisurile ºi înlocurile unde apa poate pãtrunde cuuºurinþã.

Acoperirea cu beton În medii agresive, cum sunt cele

din structurile pentru parcaje, se reco-mandã creºterea grosimii stratului deacoperire cu beton (pentru armãturaneprotejatã epoxidic). Creºterea aco-peririi cu beton a armãturii nu asigurãprotecþie absolutã la coroziune, dareste importantã în reducerea acesteia.Ea permite compensarea pierderilordatorate abraziunii din trafic.

Acoperirile armãturilor din stâlpi ºipereþi trebuie sã fie similare cu celede la partea superioarã a plãcilor adia-cente, mai ales dacã sunt pe saulângã linia conductelor de drenaj sauîn zone expuse la aruncare de sare.

Armaturã protejatã epoxidicArmatura de oþel este învelitã elec-

trostatic cu epoxid, astfel încâtizoleazã oþelul ºi previne migrarea ionilorde clor cãtre un contact direct cuoþelul.

Operaþiunea se poate aplica laplase sudate, bare independente ºitoroane de pretensionare.

Când protecþia epoxidicã este apli-catã corect ºi armãtura de oþel estecorect montatã, protecþia epoxidicãprevine dezvoltarea celulelor de coro-ziune ºi, prin urmare, eliminã rugina.

Practica actualã curentã constã îna îmbrãca epoxidic toroanele ºi anco-rajele folosite în betoanele postcom-primate numai atunci când anumitecondiþii impun protecþie suplimentarãºi cu condiþia ca respectiva protecþieepoxidicã sã nu prezinte probleme lafoc. (Substanþele epoxidice se pot topila temperaturi relativ scãzute; dete-riorãri apar la temperaturi cuprinseîntre 70°-80°C).

Cu toate cã aceastã protecþie ridicãcosturile, capacitatea de a rezista laefectele distructive ale sãrurilor o justi-ficã economic.

Armãturã pretensionatãAtât timp cât în betonul prefabricat

nu existã fisuri prin care sã pãtrundãumezeala, armãtura pretensionatã vafi adecvat protejatã de coroziunenumai de cãtre beton. De asemenea,o datã ce întreaga lungime a fibrelorsuperioare ale elementului sunt com-primate, orice fisurã ce apare va fipãstratã închisã prin efectul decompresiune.

Nu numai dacã acoperirea cu betonprotectoare pentru armãturã este maimicã pe reazeme, dar ºi dacã existãeforturi de întindere suficient de mari înzona de moment negativ pe reazem,fisurile din încovoiere se pot deschide,permiþând astfel umezelii de lasuprafaþa planºeului sã ajungã laarmatura posttensionatã. Apare, deci,necesar sã se prevadã o protecþiesuplimentarã pentru aceastã armãturã.

Primul strat de protecþie în jurultoroanelor de armaturã posttensionatãeste o îmbracãminte din vaselinãinhibitoare de coroziune, care, deasemenea, unge toronul pentru areduce frecarea când acesta este ten-sionat. Al doilea strat de protecþie esteo teacã din plastic în jurul toronuluiuns care opreºte umezeala în afaraacestuia. La capetele toronului,ansamblurile de ancorare sunt com-plet capsulate, iar legãtura dintreteacã ºi capsularea ancorajelor esterealizatã etanº împotriva apei.

Protecþia catodicãProtecþia catodicã lucreazã intro-

ducând energie sub formã de curentelectric în beton, pentru a-l proteja.Protecþia catodicã este singuramãsurã de protecþie care previnecoroziunea chiar din start. Dacã coro-ziunea s-a declanºat deja înainte caprotecþia catodicã sa fie introdusã,aceasta este singura mãsurã de pro-tecþie care poate stopa efectiv coroziu-nea. Costul este însã adeseoriprohibitiv.

Utilizarea protecþiei catodice elimi-nã necesitatea altor mãsuri împotrivacoroziunii, cum ar fi: protecþiileepoxidice, impermeabilizãrile ºi inhibitoriide coroziune pentru beton, acoperirisporite cu beton ale armãturilor º.a.



Protecþia catodicã poate fi interioarã(înglobatã în timpul executãrii con-strucþiei) sau exterioarã (refãcutã întimpul reabilitãrii construcþiei).

Se foloseºte, în principal, la reabili-tarea structurilor existente maidegrabã decât pentru structurile noi deparcaje.

Protecþia catodicã genereazã hidro-gen, care poate cauza fragilitateaacidã în armãtura puternic pretensio-natã, iar fragilitatea acidã poate ducela cedarea brusca a metalului. Din acestmotiv, nu se foloseºte protecþiacatodicã în structurile precomprimate.

Tabelul 2 prezintã sintetic mãsurileutilizate pentru protecþia armãturiiîmpotriva coroziunii.

Sisteme dde pprotec]ie eexterne.Etan[\ri [[i iimpermeabiliz\ri.

Tipuri dde ppardoseliSistemele actualmente cunoscute

pentru protecþia externã a betonuluistructural sunt prezentate în tabelul 3.

Etanºeizãri (impermeabilizãri)Impermeabilizarea betonului înce-

tineºte absorbþia umezelii ºi pene-trarea clorurilor. Ea trebuie, maidegrabã, sã însoþeascã betoaneledurabile decât sã le suplineascã.Aceste protecþii nu pot închide fisurileºi ca atare, nu se poate conta pe pro-tecþia zonelor fisurate.

Aplicarea lor necesitã o pregãtirecorespunzãtoare a suprafeþelor. Suntrecomandate sablãrile uºoare, jeturide apã sau împroºcãri cu alice meta-lice. Cei mai mulþi impermeabilizatorise aplicã pe un beton uscat, prin inter-mediul unui nou strat de beton gatatratat. Impermeabilizãrile pot fi clasifi-cate ca fiind de suprafaþã (pelicule)sau prin penetrare. Compatibilitatealor cu anumite materiale din straturileulterioare de finisaj trebuie verificatã.

Etanºeizatorii de suprafaþã suntmateriale vâscoase, aplicate în starefluidã care, întãrindu-se, asigurã oetanºare flexibilã, de duratã, ce aderãla betonul din jur.

Impermeabilizãrile de suprafaþã(incluzând rãºini acrilice, epoxidice,uretanice ºi metacrilatul de metil) reali-zeazã o peliculã peste suprafaþa pecare se aplicã ºi pot penetra uºor poriisuprafeþei de beton. Sunt supuse lauzurã ºi deteriorare din cauza traficuluiºi pot necesita înlocuire mai frecventãdecât cei care penetreazã.

Se utilizeazã, eventual, pentru aîmpiedica pãtrunderea apei ºi a sã-rurilor din apã în îmbinãri sau rosturi.

Impermeabilizãrile care pene-treazã betonul (incluzând silanii ºisiloxanii) reacþioneazã cu materialelede cimentare. Ele dureazã mai multdecât impermeabilizãrile de suprafaþãºi sunt mai puþin supuse uzurii din traficºi deteriorãrii prin expunere la soare.

Un bun impermeabilizator pentrustructurile de parcaje pãtrunde însuprafaþa betonului, dar permite vapo-rilor sã circule.

Un impermeabilizator eficientpoate sã prelungeascã durata de viaþãa unei suprafeþe de beton care nuprezintã defecte, dar nu va puteaînchide eventualele ei fisurãri. Deaceea, soluþia nu este aplicabilãbetoanelor slabe sau puternic micro-fisurate.

Membrane hidroizolatoareÎn structurile pentru parcaje, mem-

branele hidroizolatoare se pot realizaîn douã soluþii (fig. 1 ºi 2 ):

membranã rezistentã la trafic,care realizeazã ea însãºi stratul deuzurã;

membranã care trebuie protejatãde trafic cu un strat de uzurã.

Ca ºi soluþiile de impermeabilizare,membranele vor împiedica apa ºisãrurile din apã sã ajungã la betonulde dedesubt, dar spre deosebire deacestea, membranele închid fisurileînguste ce se pot dezvolta ulterioraplicãrii lor, în betonul stratului lorsuport. Membranele trebuie sã fieverificate periodic pentru a asigura cãnici o rupturã sau uzurã în membranãnu produce circulaþia sãrurilor înbeton.

Soluþia tipicã de ,,membranãprotectoare’’ se realizeazã prin apli-carea unui fluid, în mai multe straturi,obþinut din poliuretan elastomeric sau

aplicarea de neopren cu un strat desuprafaþã nederapant, dintr-un mate-rial similar sau modificat epoxidic.

Se realizeazã o hidroizolare supe-rioarã betoanelor impermeabilizate, iarproprietãþile lor elastomerice permit camicile fisuri sã fie închise.

Tabelul 2: Mãsuri de durabilitate

Tabelul 3: Sisteme de protecþie exterioarã

Obiect Protecþie de bazã Protecþie suplimentarã

Suprafaþa Finisare, tratare, impermeabilizare Membranã rezistentã la trafic

BetonReþeta de preparare,raport A/C scãzut,superplastifianþi

Beton cu silicaþi de fum

ArmaturaStrat de acoperire,protecþie epoxidicã

Nitraþi de calciu, protecþie catodicã

Proiectare Drenaj, pretensionare, rosturi

Sistem Utilizãri uzuale Cost relativ

Etanºare La rosturi ScãzutImpermeabilizare Ca bariera împotriva clorurilor Scãzut

Membrane:

• Rezistentã la trafic• Protejatã la trafic

Ca barierã împotriva apei ºi aclorurilor, pentru închiderea fisurilor

Ridicat

ScãzutRidicat

Straturi de suprafaþã (îmbrãcãminþi)• Beton cu ciment Portland• Beton de densitate mare, cu tasare scãzutã

• Beton cu silicati de fum• Beton modificat cu latex

Pentru durabilitate, protecþie

Scãzut

ScãzutRidicat

Fig.1: Sistem de membranã "protejatã" la trafic

Legendã: 1-suprabetonare; 2-strat de drenaj;3-strat de protecþie hidroizolaþie; 4-hidroizolaþie;5-placã planºeu

Fig.2: Sistem de membranã "protectoare" la trafic

Legendã: 1-peliculã etanºare; 2-criblurã de piatrãfinã; 3-peliculã de bazã; 4-placã planºeu



Straturile de la suprafaþã suntconcepute pentru a permite expune-rea directã la trafic pietonal ºi auto,înglobând nisip sortat sau criblurãpentru a face suprafaþã nederapantã.

Numãrul ºi grosimea acestor stra-turi de suprafaþã, precum ºi cantitateade agregat, pot varia în funcþie denivelul de rezistenþã la uzurã, avut învedere.

Numeroase soluþii oferã membranerezistente la deteriorare prin expunerela lumina solarã.

Aceste membrane impun condiþiistricte la aplicare (mod de pregãtire alsuprafeþei, anumite condiþii de tempe-raturã ºi umiditate atmosfericã).

Aceste membrane sunt relativ uºorde reparat prin refacerea zonelor dete-riorate din stratul de uzurã.

Realizarea acestei protecþii con-duce la grosimi mai mici (3-16 mm)decât în cazul pardoselilor asfaltice,oferind totodatã o rezolvare competi-tivã ca preþ de cost ºi o protecþie satis-fãcãtoare, chiar ºi în condiþiile aplicãriipe un suport de calitate mai slabã;acest lucru le recomandã ºi ca soluþiide remediere.

,,Membrana protejatã” are maimulte componente decât celãlalt tip demembranã ºi rezultã mai scumpã.

În mod curent, acest sistem constãdintr-o membranã cauciucatã, ade-rentã, aplicatã la cald, cu grosimea deaproximativ 3 cm (cu rol de etanºare).Un material asfaltic sau un strat desuprafaþa din beton (cu rol de uzurã)este turnat peste membranã.

Îmbrãcãminþile asfaltice se com-portã relativ bine, cu excepþia contac-tului cu benzina. Dacã se folosescacoperiri asfaltice cu rezistenþemecanice mari (ex. criblura de bazalt),acestea rezultã mai rugoase, situaþiecare duce la acumulãri mari de agenþichimici în alcãtuirea pardoselii.

Aceastã soluþie este convenabilãîn ceea ce priveºte încãrcãrile speci-fice ºi grosimile de aplicare, însã nece-sitã o prelucrare atentã la punerea înoperã ºi o conformare corespunzã-toare a rosturilor dintre elementele deplanºeu.

Durabilitatea variazã în limitefoarte largi în funcþie de modul deaplicare.

Sistemele de protecþie ºi dedrenaj sunt relativ dificil de realizatcorect. Depistarea provenienþei uneiinfiltraþii (scurgeri) într-o astfel demembranã este, de asemenea, dificilã.

Operaþiunile pentru remediere impunîndepãrtarea unei pãrþi din stratul deprotecþie al membranei, reparaþiascurgerii, înlocuirea pe acele zone astratului de protecþie.

Bibliografie1. D.Ball: "Selecting Aggregates

for Maximum Packing Density in Low-Permeability Concretes", Concrete,Vol.32 No.5/1998

2. A.P.Chrest, M.S.Smith,S.Bhuyan: "Parking Structures - Plan-ning, Design, Construction, Mainte-nance, and Repair", StructuralEngineering Series, New York 1995

3. E.Morgan: "The Effect of Ruston Reinforcement", Concrete, Vol.32No.1/1998

4. J.Plimmer: "Delamination ofConcrete Floor Surfaces", Concrete,Vol. 32 No.6/1998

5. H.C.Walker: "Design Funda-mentals for Durable Parking StructureFloor Slabs", Carl Walker Engineers,Inc., 1986

6. ACI Committee 362, "Guide forthe Design of Durable Parking Struc-tures", ACI 362.1R-94

7. CEB, "Durables Concrete Struc-tures", T.Telford, 1989

NNoouuttããþþii eeddiittoorriiaalleeCCaarrtteeaa ppeennttrruu ssppeecciiaalliiººttii

La debutul "Revistei Construcþiilor",din peisajul noutãþilor editoriale de spe-cialitate, vã prezentãm lucrareadlui Octavian George Ilinoiu intitulatã"Controlul calitãþii betoanelor".

Despre sinteza temelor abordate,precum ºi oportunitatea unei asemenealucrãri pentru specialiºti, cadre didactice,studenþi ºi constructori puteþi afla dinprefaþa semnatã de dl prof. univ. dr.ing. Radu Popa din care spicuim încontinuare.

Cartea "Controlul Calitãþii Betoanelor",autor ºef lucr. univ. dr. ing. OctavianG. Ilinoiu, vine sã completeze ºi sãactualizeze informaþiile referitoare lametodele ºi procedeele de control al cal-itãþii, cu precãdere cele din domeniulbetonului ºi al materialelor componenteale acestuia.

Dezvoltarea aspectelor de calitatedominante din sfera betonului ºi a com-ponenþilor sãi este motivatã de:

utilizarea betonului ºi betonului armat,cu o foarte mare pondere, în executareastructurilor de rezistenþã a construcþiilor;

dependenþa rezistenþei, stabilitãþiiºi durabilitãþii construcþiei de calitateastructurii, respectiv a betonului;

multitudinea factorilor de influenþãasupra calitãþii betonului determinatã devarietatea ºi de variabilitatea caracteristi-cilor componenþilor;

influenþa factorilor tehnologici ºi acondiþiilor de mediu asupra calitãþii betonului.

În primele capitole ale lucrãrii, suntprezentate materialele componente cuprincipalele lor proprietãþi ºi influenþeasupra betonului proaspãt ºi întãrit, pre-cum ºi consecinþele negative ale folosiriiunor materiale neconforme calitativ.

În acest sens, menþionãm: aspectelede durabilitate tratate în capitolul 1; carac-teristicile de compoziþie ale betoanelor,caracteristicile ºi proprietãþile cimenturilor,agregatelor ºi aditivilor (cap.2); princi-palele proprietãþi ale betoanelor proaspeteºi întãrite, determinãrile ºi încercãrile ce seefectueazã asupra betoanelor (cap.3);prepararea betoanelor ºi factorii care influ-enþeazã calitatea amestecului (cap.4).

Capitolul 5 conþine consideraþiilegenerale asupra calitãþii lucrãrilor deconstrucþii, cu referire la necesitateaasigurãrii controlului asupra calitãþii,efectele unei calitãþi deficitare derealizare a unei construcþii ºi organi-zarea generalã a controlului calitãþii.

O parte însemnatã ºi extinsã alucrãrii este reprezentatã de cap.6 –"Controlul nedistructiv al calitãþii lucrãrilorde construcþii". Capitolul prezintã atâtmetodele, sã le spunem tradiþionale,binecunoscute ºi aplicate la noi, cât ºi pecele moderne cunoscute, dar aplicateîntr-o mãsurã mai micã, mai ales, dincauza dificultãþilor financiare în procu-rarea aparaturii necesare.

Prezenta lucrare este elaboratã pebaza unui vast ºi valoros material bibli-ografic autohton ºi strãin, ceea ce a permisactualizarea aspectelor legate de calitateamaterialelor ºi ilustrarea exemplelor cu oparte graficã, tabele, fotografii, scheme.

Bogãþia de informaþii din domeniul abor-dat ºi nivelul ºtiinþific ridicat al lucrãrii o facinteresantã ºi atrãgãtoare pentru cei cedoresc sã se informeze ºi sã cunoascã maiadânc problemele de bazã ale betoanelor ºimodalitãþile de determinare ale caracteristi-cilor ºi performanþelor tehnice atât aleacestora, cât ºi ale altor materiale.


Confort CConstructExpo Arad Internaþional, Direcþia Specializatã a

Camerei de Comerþ, Industrie ºi Agriculturã a JudeþuluiArad, organizeazã în perioada 17-20 martie 2005CONFORT CONSTRUCT – Târg de tehnologii, materialede construcþii ºi decoraþiuni interioare. Aceastã a XI-aediþie a târgului va reuni, în cadrul complexului expo-ziþional, firme din þarã ºi strãinãtate pentru a-ºiprezenta oferta de produse ºi servicii destinateacestui domeniu de activitate.

Prin organizarea, începând din anul 2003, a acestuieveniment în noua locaþie, s-au creat condiþiile favorabilepentru creºterea din punct de vedere cantitativ ºi calita-tiv a participãrii firmelor, a paletei de produse ºi serviciiprezentate ºi a interesului vizitatorilor. Faþã de anul2002, la ediþia din 2004 s-a înregistrat o creºtere cu 32%a numãrului de participanþi, cu 126% a suprafeþelor deexpunere ºi cu 63% a numãrului de vizitatori.

Anul 2005 va fi un an de consolidare a târgului pepiaþa manifestãrilor expoziþionale, urmând ca în anul 2006acesta sã se extindã prin dublarea suprafeþei interioarede expunere, fapt ce va fi posibil prin darea în folosinþã a

celei de-a doua hale a complexului expoziþional ºi prinmodernizarea suprafeþelor exterioare.

Firmele participante vor expune ºi în acest an, încadrul expoziþiei, o paletã variatã de produse, între careamintim: materiale de construcþii, finisaje, tâmplãrie ºivitraje, utilaje, echipamente ºi accesorii.

Ediþia din acest an intenþioneazã sã atragã caexpozanþi, alãturi de firmele cu tradiþie în domeniu ºialtele, din þarã sau strãinãtate, care doresc sã pãtrundãpe piaþa româneascã.

Expoziþiile organizate în acest mod sunt tot maiagreate în rândul oamenilor de afaceri. Pentruexpozanþi, cheltuielile se reduc considerabil, tratativeleau loc într-o atmosferã liniºtitã, condiþiile oferite suntfoarte bune datoritã cadrului modern care se ridicã lastandarde internaþionale, datoritã standurilor informa-tive, accesului la Internet etc., de pe raza expoziþiei.

Informaþii suplimentare referitoare la târgulCONFORT CONSTRUCT se pot obþine de laExpo Arad Internaþional, tel. 0257-216.520 ºi fax0257-216.521, manager de proiect dl Cimi Enache,sau vizitând pagina www.expoarad.ro.



Execuþie rreþea ccanalizareCLÃDIRE MULTIFUNCÞIONALÃ AMERICA HOUSE

Clãdirea multifuncþionalã AMERICAHOUSE, din ªoseaua N. Titulescunr. 4-8, este amplasatã în spaþiuldelimitat de noul sediu BRD-SG, Spi-talul Filantropia, Str. Dr. Felix ºiªoseaua N.Titulescu. Prin mijloculacestui amplasament, este în funcþiu-ne în prezent reþeaua de canalizareDn 1.000 mm dinspre spitalulFilantropia, cu descãrcare în canalulDn 1.500 mm, existent pe strada Dr. Felix.

Proiectul referitor la devierea dinamplasament a canalului existentprevedea un traseu nou prin exteri-orul fundaþiilor clãdirii, subtraver-sarea ªoselei Titulescu ºi descãrcarea,prin intermediul unei camere deintersecþie, în canalul Dn 1.000 mmexistent în carosabil. Amplasamentulacestei camere a fost stabilit în bandaa doua a ªoselei N. Titulescu, sen-sul de acces spre Pasajul Victoria,între linia de tramvai ºi pastila dinstrada Dr. Felix.

Conform proiectului, subtraver-sarea ªoselei N. Titulescu în lungimede 35 m se executã prin foraj orizon-tal, fãrã întreruperea circulaþiei autoºi pietonale din zonã.

S.C. SOPMET S.A., în calitate deexecutant autorizat pentru execuþialucrãrilor de subtraversãri, cãi decomunicaþii (CF, rutiere) în gama dediametre 100 mm - 2.800 mm, s-aangajat sã realizeze aceastã

subtraversare prin metoda PIPE-JACKING, utilizând tuburi din betonarmat Dn 1.050 mm, dimensionate ºiechipate corespunzãtor cerinþelorproiectului.

Aceastã metodã necesitã exe-cuþia unei camere de plecare (ulteri-or, devenind cãmin în reþea), undese monteazã un dispozitiv principalde împingere a scutului ºi a tuburilordin beton. Scutul este echipat cuinstalaþie hidraulicã ºi sistem de diri-jare cu instalaþie LASER. Metoda sebazeazã pe posibilitatea ca o succe-siune de tuburi din beton armat (Dn1.050 mm, Dn 1.400 mm, Dn 2.200,Dn 2.800 mm), dispuse într-un anu-mit mod ºi menþinând o relaþie con-trolatã între ele, sã fie propulsate însubteran pe un traseu dat, cu aju-torul unor forþe capabile în limite ºicondiþii prestabilite.

Preluarea amplasamentului s-afãcut în ziua de 18.10.2004, menþio-nându-se cã întreg amplasamentuleste liber de orice sarcinã, la cota - 4,70prevãzutã în proiect. În ziua de19.10.2004, s-au montat utilajele ºi aînceput execuþia. În ziua de 23.10.2004,dupã execuþia a 13 m la cotele dinproiect ale canalului Dn 1.050 mm, însecþiunea scutului a apãrut o conduc-ta din fontã cu Dn 900 mm, aºezatãpe un bloc masiv de beton. S-au opritlucrãrile, au fost înºtiinþaþi beneficiarul

ºi proiectantul, iar dupã o îndelungatãinvestigare s-a constatat cã este vor-ba despre o conductã de apã aban-donatã în momentul executãriiPasajului Victoria.

Perioada de stagnare a lucrãrilor, dincauza acestui obstacol, a fost de 10 zile.

Demolarea masivului din beton ºia conductei de apã Dn 900 mm s-afãcut în prezenþa concesionaruluiS.C. APA NOVA BUCUREªTI S.A.

În aceastã perioadã, s-a stabilitefectuarea unor sondaje suplimentareºi s-a constatat prezenþa a douãconducte de termoficare Dn 800 mm,ce ies din galeria edilitarã, amplasatela altã cotã ºi din acest motiv, larepornirea forajului s-a dispus modi-ficarea pantei de execuþie.

Continuarea lucrãrilor de exe-cuþie a canalului prin foraj orizontal aînceput în data de 04.11.2004, iar îndata de 08.11.2004, dupã execuþiacanalului pe o lungime de 23,45 m însecþiunea scutului, a apãrut o con-ductã metalicã izolatã, fãcândimposibilã continuarea lucrãrilor prinaceastã metodã. Dupã investigaþiifãcute la proprietarii de reþele, s-aconstatat cã aceastã conductãDn 600 mm este în funcþiune, trans-portã gaze naturale ºi nu poate fi deviatã.

Urmare unei fructuoase colaborãricu beneficiarul ºi proiectantul, învederea finalizãrii canalului colector

CONSECINÞE ALE ÎNREGISTRÃRILOR ERONATE ÎN PLANURILE DE REÞELE ARHIVATE,PRIVIND EXECUÞIA REÞELELOR EDILITARE - APÃ, CANAL, GAZE, TERMOFICARE, ELECTRICE, TELEFOANE

S.C. SOPMET S.A.


pe acelaºi amplasament, fãrã

mutarea conductei de gaze ºi a celor

de apã, s-a stabilit:

Abandonarea scutului, demon-

tarea manualã a instalaþiilor de

excavare ºi dirijare;

Introducerea din canalul execu-

tat în lungime de 23,45 m, spre camera

de intersecþie, a unei þevi pilot ø127

mm, cu o lungime de 9,9 m;

Introducerea, prin folosirea dis-

pozitivului Ditch-Witch, a tijelor de

tracþiune (35 m lungime);

Introducerea prin camera de

intersecþie a 5 bucãþi tronsoane

sudate de þeavã metalicã ø1016 mm,

în lungime totalã de 10 m, ºi

tragerea acestora pe acelaºi alinia-

ment ºi aceeaºi cotã, conform

proiectului, pânã în apropierea con-

ductei de gaze ø600 mm;

Evacuarea ºi golirea pãmântului

din aceastã þeavã;

Introducerea din camera de

plecare a unei þevi metalice ø600 mm,

poziþionatã sub conducta de gaze

ø600 mm, pentru a face legãtura între

zona executatã în tuburi din beton ºi

þeavã metalicã;

Introducerea pe toatã lungimea

de 35 m a tuburilor din PAFSIN.

Fig. 1: Anexa-Releveu subtraversare ªos. N. Titulescu.


Strategii dde aalinierela ccerinþele pprivind aaccesul ppe ppiaþa UUE

POLITICA AAEROQ ÎÎN DDOMENIUL CCERTIFICÃRIICONFORMITÃÞII PPRODUSELOR PPENTRU CCONSTRUCÞII

Magdalena DIMIAN - director executiv AEROQ

Începutul de an 2005 este unuldestul de greu pentru constructoriiromâni, þinând cont de modificãrilelegislative care intrã în vigoare chiarde la debutul acestui an.

În România, Directiva pentruconstrucþii 89/106/EC a fost adop-tatã iniþial prin HG 102/2003, careulterior s-a transformat în HG622/2004. Conform HG 622/2004privind stabilirea condiþiilor de intro-ducere pe piaþã a produselor dinconstrucþii, începând cu data de27.02.2005 se admite introducereape piaþã a produselor destinate uti-lizãrii în construcþii numai dacã acesteasatisfac cerinþele esenþiale pre-vãzute în anexa nr.1 a HG 622/2004.

Þinând cont ºi de acest lucru, ammodificat politica AEROQ referitoarela serviciile oferite de noi, cu urmã-toarele direcþii de acþiune:

1. Menþinerea valabilitãþii acre-ditãrilor obþinute ºi actualizareaacestora;

2. Certificarea, supravegherea ºirecertificarea sistemelor de manage-ment ale solicitanþilor în domeniulvoluntar;

3. Certificarea conformitãþii pro-duselor;

4. Desfãºurarea de activitãþi deevaluare, certificare ºi supravegherea conformitãþii, în calitate de orga-nism desemnat pentru domeniulreglementat;

5. Generarea unui impact publicde conºtientizare a necesitãþii îmbu-nãtãþirii culturii calitãþii în România ºi

menþinerea de cãtre RENAR acalitãþii de parte semnatarã a MLA;

6. Instruirea pe o bazã continuãa personalului intern/extern implicatîn fazele procesului de certificare ºiconsolidarea prestigiului ºi ima-ginii AEROQ, prin profesionalismulacestuia;

7. Deschidere pentru abordareadomeniilor în care conºtientizareanecesitãþii certificãrii este mai micã;

8. Asigurarea accesului nedis-criminatoriu la serviciile de certificareale AEROQ pentru toþi solicitanþiiprin:

competenþã, imparþialitate,disponibilitate, personal calificat ºisistem documentat de lucru;

transparenþã, credibilitate, con-fidenþialitate ºi pãstrarea secretuluiprofesional;

difuzarea controlatã ºi gratuitãa regulilor de certificare cãtre toþisolicitanþii;

9. Respectarea strictã a regle-mentãrilor naþionale/internaþionale ºia regulilor de certificare AEROQ,care constituie baza pentru acor-darea, menþinerea, suspendareasau retragerea ºi anularea docu-mentelor de certificare.

Comitetul de Direcþie ºi persona-lul implicat sunt total deschiºi cãtreclienþi ºi acþionãm pentru a ledemonstra atât acestora, cât ºiOrganismului de Acreditare, profe-sionalismul ºi cea mai înaltã compe-tenþã în domeniul CertificãriiSistemelor de Management al

Calitãþii, Mediului ºi ConformitãþiiProduselor.

Organismul de certificare a pro-duselor AEROQ a parcurs toateetapele în scopul de a participa laatestarea conformitãþii produselorpentru construcþii din mai multefamilii de produse, ca organismdesemnat pentru certificarea confor-mitãþii produselor ºi pentru certifi-carea conformitãþii controlului internal producþiei, urmând ca MinisterulConstrucþiilor, Transporturilor ºiTurismului sã emitã ordinul aferent,care va fi publicat în MonitorulOficial, probabil în aceastã lunã.

Dovada cã produsele respectiveîndeplinesc cerinþele menþionateeste aplicarea marcajului CS careindicã respectarea tuturor prevede-rilor prezentei hotãrâri, inclusiv aprocedurilor de atestare a confor-mitãþii. Marcajul CS semnificã faptulcã produsele sunt conforme cu stan-dardele româneºti sau standardelenaþionale ale statelor membre aleUniunii Europene care adoptãstandarde europene armonizatedin domeniul produselor pentruconstrucþii.

Practic, HG 622/2004 presupuneca toate produsele destinate uti-lizãrii în construcþii sã parcurgã unuldin cele ºase sisteme de atestare aconformitãþii prevãzute în HG 622,aºa cum este stabilit prin OrdinulMLPTL 1558/2004 pentru apro-barea Regulamentului privindatestarea conformitãþii produselorpentru construcþii.


CARMEUSE HOLDING SRLPunct de Lucru Chiºcadaga

LASSELSBERGER SABucureºti

LAFARGE ROMCIM SAPunct de Lucru Medgidia

LAFARGE ROMCIM SAPunct de Lucru Hoghiz

BELEVION GEOTOPO SRLDeva

BUILDING STYLE COM SRLTecuci

HIDROCONSTRUCÞIA SASucursala Râul Mare Retezat

HIDROCONSTRUCÞIA SASucursala Olt Superior

AMGAZ SAMediaº

TRANSBERG SRLBraºov

ROMSTRADE SRLBucureºti

HAR SRLBaia-Mare

CORINT SATârgoviºte

CARMEUSE HOLDING SRLPunct de Lucru Rãsãritul

CARMEUSE HOLDING SRLPunct de Lucru Valea Mare Pravãþ

DOREX SAZimnicea

ACMS SABucureºti

CIPROM SAPloieºti

SUTARCOM SABucureºti

DBW ROMANIASAPloieºti

MARCONF SRLPiatra-Olt

SIRTROT SAAdjud

TOPCAD SRLBucureºti


Sistemele de atestare a confor-mitãþii produselor se definesc înfuncþie de repartizarea sarcinilorîntre producãtor ºi organismelenotificate ºi se codificã într-o notaþienumericã de la 1 la 4, exprimândnivelul de exigenþã în ordinedescrescãtoare.

Sistemele de certificare mai susmenþionate se definesc astfel:

Sistem 1+: Certificarea confor-mitãþii produsului de cãtre un orga-nism de certificare notificat, înfuncþie de:

I. Sarcinile producãtorului:a) controlul producþiei în fabricã;b) încercãri pe eºantioane prele-

vate de la locul producþiei, dupã unplan de încercãri prestabilit;

II. Sarcinile organismelor notifi-cate:

a) încercãri iniþiale de tip ale pro-dusului;

b) inspecþia iniþialã a locului deproducþie ºi a controlului producþieiîn fabricã;

c) supravegherea continuã,evaluarea ºi acceptarea controluluiproducþiei în fabricã;

d) încercãri prin sondaj peeºantioane prelevate de la locul pro-ducþiei, de pe piaþã sau de peºantiere.

Sistem 2+: Declaraþia de confor-mitate a produsului (de primul tip)datã de producãtor în funcþie de:

I. Sarcinile producãtorului:a) încercãri iniþiale de tip ale pro-

dusului;b) controlul producþiei în fabricã;c) încercãri pe eºantioane prele-

vate de la locul producþiei, dupã unplan de încercãri prestabilit;

II. Sarcinile organismelor notifi-cate:

a) certificarea controlului pro-ducþiei în fabricã pe baza:

- inspecþiei iniþiale a locului pro-ducþiei ºi a controlului producþiei înfabricã;

- supravegherii continue a evaluãriiºi acceptãrii controlului producþieiîn fabricã.

Organismele care sunt recu-noscute în vederea desemnãriitrebuie sã posede certificate

de acreditare, eliberate de orga-nismul naþional de acreditareRENAR, acreditarea dupã standardeledin seria SR EN 45000 fiind luatã înconsiderare astfel:

a) pentru organismele careefectueazã certificarea conformitãþiiproduselor: SR EN 45011;

b) pentru organismele careefectueazã certificarea conformitãþiicontrolului intern al producþiei (CIP):SR EN 45012;

c) pentru organismele careefectueazã inspecþia ºi suprave-gherea CIP: SR EN 45012.

Condiþia necesarã pentru cer-tificarea conformitãþii produseloreste sã vã adresaþi organismelorde certificare acreditate, nu labo-ratoarelor de încercãri, acesteaneputând efectua certificãri deproduse, ci doar încercãri peprodus.

Organismul AEROQ SA a fostevaluat de cãtre Consiliul TehnicPermanent în Construcþii în vedereadesemnãrii, în scopul de a participala atestarea conformitãþii produselorpentru construcþii din mai multefamilii de produse, ca organism abili-tat pentru exercitarea urmãtoarelorfuncþii:

I. Certificarea conformitãþiiproduselor

în cadrul sistemelor de atestare aconformitãþii produselor 1+, 1, 2+ ºi2, în care îi vor reveni urmãtoarelesarcini:

1. certificarea conformitãþii pro-dusului ºi eliberarea certificatului deconformitate EC, pentru sistemele1+ ºi 1;

2. certificarea conformitãþii CIP,pentru sistemele 2+ ºi 2;

3. supravegherea CIP, pentru sis-temele 1+, 1 ºi 2+;

4. inspecþia CIP, pentru sistemele1+, 1, 2+ ºi 2.

II. Certificarea conformitãþiicontrolului intern al producþiei(CIP)

în cadrul sistemelor de atestare aconformitãþii produselor 1+, 1, 2+ ºi2, în care îi vor reveni urmãtoarelesarcini:

1. certificarea conformitãþii pro-dusului ºi eliberarea certificatului de

conformitate EC, pentru sistemele1+ ºi 1;

2. certificarea conformitãþii CIP,pentru sistemele 2+ ºi 2;

3. supravegherea CIP, pentru sis-temele 1+, 1 ºi 2+;

4. inspecþia CIP, pentru sistemele1+, 1, 2+ ºi 2.

În ºedinþa Consiliului Tehnic Per-manent în Construcþii din22.11.2004, s-a aprobat propunereade recunoaºtere, în vederea desem-nãrii, a organismului AEROQ caorganism de certificare a confor-mitãþii produselor ºi pentru certifi-carea conformitãþii CIP, urmând caMinisterul Construcþiilor, Transportu-rilor ºi Turismului sã emitã ordinulaferent care va fi publicat în Moni-torul Oficial.

Pentru clienþii vechi ai AEROQvom aplica urmãtoarea procedurã.Dupã obþinerea desemnãrii, vomdesfãºura un audit de supraveghere,în luna februarie 2005, în care vomup-grada actualele certificate.

În urma acestui audit, certifi-catele existente vor fi reemise cu operioadã de valabilitate de trei ani ºipentru fiecare produs se va emite uncertificat de tip CS cu valabilitateanualã, care va fi reînnoit dupãefectuarea auditurilor anuale desupraveghere.

Mult mai multe informaþii se potprimi cu ocazia seminariilor pecare AEROQ le organizeazã gratuit,în perioada urmãtoare, dupã urmã-torul program: Cluj - 09.02;Timiºoara - 15.02; Bucureºti - 18.02ºi Iaºi - 22.02. Întrucât la acestseminar numãrul de locuri estelimitat, dacã sunteþi interesaþi, vãrugãm sã vã adresaþi la AEROQ.Coordonatele noastre le puteþigãsi ºi în paginile acestei reviste.

În numãrul urmãtor vom revenicu informaþii noi referitoare la acestsubiect, subiect fierbinte pentrufoarte mulþi dintre cei care suntcititori ai acestei reviste.


Este organismul tehnic specializat sã exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire larespectarea disciplinei în urbanism ºi a regimului de autorizare a construcþiilor, precum ºi laaplicarea unitarã a prevederilor legale în domeniul calitãþii în construcþii.

Din competenþeleINSPECTORATULUI DE STAT ÎN CONSTRUCÞII - ISC:

exercitã controlul statului privind respectarea reglementãrilor în vigoare în

domeniul calitãþii în construcþii, în: concepþie, proiectare, execuþie, exploatare ºi

postutilizare;

exercitã controlul statului privind respectarea actelor normative referi-

toare la disciplina în urbanism ºi în amenajarea teritoriului;

verificã legalitatea emiterii autorizaþiilor de construire;

constatã contravenþiile în domeniul construcþiilor ºi aplicã sancþiunile ºi

amenzile prevãzute de lege;

autorizeazã laboratoarele de încercãri în construcþii;

autorizeazã personalul de specialitate în construcþii pentru: dirigenþie de

ºantier, controlul calitãþii, urmãrirea comportãrii în exploatare a construcþiilor, ºefi

laboratoare ºi ºefi profil laboratoare, încercãri nedistructive pe betoane ºi metale,

auditori laboratoare;

verificã modul în care agrementele tehnice corespund standardelor ºi

reglementãrilor tehnice româneºti referitoare la caracteristicile, domeniul ºi

condiþiile de utilizare ale produsului supus agrementãrii;

verificã modul în care reglementãrile tehnice în construcþii, urbanism ºi

amenajarea teritoriului rãspund cerinþelor de calitate în construcþii ºi solicitã

modificarea lor, dupã caz.

Inspectoratul dde SStat în CConstructii - ISC

Strada Apolodor nr. 17050741, sector 5, Bucureºti

Tel.: 021/335.01.55, Fax: 021/335.01.49

,,


Activitatea seismicã specificãteritoriului României impune apli-carea unor mãsuri deosebite deasigurare a cetãþenilor ºi a bunurilor,necesitatea cercetãrilor în domeniulIngineriei Seismice reprezentând, dealtfel, una dintre prioritãþile funda-mentale ale Programului Naþional deCercetare. Astfel, prin OrdonanþaGuvernului nr. 20 din 1994 privindpunerea în siguranþã a fondului con-struit existent, se realizeazã unuldintre primii paºi importanþi în cepriveºte limitarea sau evitarea unordezastre ca urmare a produceriiunor evenimente seismice, accentulfiind pus în mod special pe„realizarea [construcþiilor] curespectarea exigenþelor de calitate,a condiþiilor tehnice prevãzute deNormativul de protecþie antiseismicã[P.100-92],...” (cf. Art. 3).

La scurt timp de la emitereaacestei ordonanþe, prin Legea 10 din1995 se instituie Sistemul calitãþii ºise definesc exigenþele de calitate îndomeniul construcþiilor, act normativîn baza cãruia Inspectoratul de Statîn Construcþii exercitã controlul destat asupra tuturor factorilor implicaþiîn realizarea construcþiilor ºi în toatefazele de realizare a acestora,începând din faza de concepþie ºipânã la cea de postutilizare a obiec-tivului. Este astfel evidentã preocu-parea permanentã a Inspectoratuluide Stat în Construcþii de realizare aunor obiective sigure ºi calitativsuperioare, prin aplicarea celor maiperformante metode, tehnici, tehno-logii ºi materiale de construcþii, dar ºiprin aplicarea normativelor deproiectare ºi de execuþie, în acord cucele mai avansate teorii ºtiinþifice.Mai mult, din luna august 2004,atribuþiile ºi responsabilitãþile ISC

au fost extinse prin Hotãrârea deGuvern 1075 pentru aprobarea Regu-lamentului privind apãrarea împotrivaefectelor dezastrelor produse deseisme ºi/sau alunecãri de teren, ceimplicã instituþia într-un mod dinamicîn aplicarea atât a mãsurilor speci-fice de organizare pentru prevenireaunor calamitãþi naturale, cât ºi amãsurilor efective de intervenþieoperativã.

Pentru a putea introduce celemai avansate tehnici ºi metode deprotecþie la acþiuni seismice, dar ºimateriale noi pentru realizarea con-strucþiilor sau pentru creºterea efi-cienþei lucrãrilor de consolidare, suntabsolut necesare atât cercetãrianalitice, cât mai ales experimen-tale. Pe plan mondial, cercetãtoriisunt preocupaþi deosebit de intens înrezolvarea protecþiei la seismemajore a construcþiilor ºi a ocu-panþilor acestora. Pentru a puteavalida ºi dezvolta cu succesmetodele, conceptele ºi teoriileºtiinþifice în atât de complexa ºiprovocatoarea disciplinã cum esteIngineria Seismicã, o bazã experi-mentalã fiabilã ºi performantã esteabsolut necesarã.

Aproape toate marile universitãþiale lumii posedã laboratoare foarteperformante de testare la acþiunidinamice a structurilor, elementelorºi materialelor de construcþii (printrecele mai importante fiind cele dinStatele Unite ale Americii, Japonia,Noua Zeelandã, Italia etc.). Majori-tatea laboratoarelor de prestigiu dinlume s-au dezvoltat, mai întotdeau-na, pe nucleul format dintr-o platfor-mã de testãri la acþiuni seismice ºistanduri de încercare, prin care seasigurã testarea materialelor ºi amodelelor de structuri sau ele-mente de construcþii.

Facultatea de Construcþii din Iaºiare o experienþã deosebitã ºi olungã tradiþie în dezvoltarea dome-niului Ingineriei Seismice. La sfârºitulanilor '60, profesorul Anton ªesan ºicolectivul Catedrei de Mecanicaconstrucþiilor brevetau în SUA, Italia,lugoslavia ºi Japonia o soluþietehnicã de realizare a unei platformeseismice, executatã ulterior la Iaºi încolaborare cu Institutul de Cercetãriîn Construcþii. Aceasta era una din-tre primele ºi cele mai mari plat-forme din Europa la acel moment.Cu timpul, s-a dezvoltat un întregcomplex de cercetãri seismice care,în prezent, este compus dintr-o plat-formã seismicã de 1 tf pentru vibraþiiarmonice, o platformã de 15 tf cumiºcãri periodice la deplasare ºirotire, dupã un seism programat, ºi oplatformã de 180 tf cu 5 sisteme deacþionare. Cu aceste dotãri s-auefectuat studii ale rãspunsurilor seis-mice ale unor module, clãdiri întregisau pãrþi de clãdiri, modelelecoºurilor de fum ale termocentralelorde la Rovinari, Chiºcani, Palas etc.,echipamente ºi construcþii speciale(ca fundaþia turbogeneratorului de laReactorul 1 al CNE Cernavodã,pompele de alimentare cu apã aleanvelopei reactorului º.a.) .Concepute pe principiul lagãrelorhidraulice plane cu labirinþi deautostabilizare, aceste platforme ºisistemele de acþionare depãºeau, lavremea respectivã, performanþeleatinse de instalaþii similare din lume.Tot Facultatea de Construcþii din Iaºia fost prima care a iniþiat cursuri deInginerie Seismicã pentru toþi stu-denþii facultãþilor de construcþii dinþarã, în urma demersurilor regretatu-lui prof. dr. doc. ing. AlexandruNegoiþã, imediat dupã cutremuruldin 4 martie 1977.

Inspectoratul dde SStat îîn CConstrucþii îîn aacþiune!dr. ing. Cezar AANICÃI - inspector de stat, Inspectoratul Teritorial Iaºi

IINNVVEESSTTIIÞÞIIII PPRROOFFEESSIIOONNIISSTTEE ÎÎNN CCAALLIITTAATTEEAAªªII SSIIGGUURRAANNÞÞAA CCOONNSSTTRRUUCCÞÞIIIILLOORR


Baza experimentalã a facultãþii afost deosebit de valoroasã în anii '80ºi foarte intens utilizatã la experi-mentele necesare agrementãrilorseismice pentru structuri ºi echipa-mente din dotarea CentraleiNucleare de la Cernavodã, majori-tatea echipamentelor existente înprezent fiind depãºite moral ºi puter-nic uzate fizic. Din pãcate, difi-cultãþile financiare ºi tehnice au fãcutpractic imposibilã întreþinerea ºimenþinerea platformelor seismice înparametrii de performanþã. Pe dealtã parte, exigenþele de modelare ºide testare au crescut, dezvoltându-senoi metode de studiu, analizã ºitestare, astfel încât nivelul actual dedotare nu satisfãcea nici unul dintrecriteriile minime de omologare tehni-co-ºtiinþificã, dificultãþile cele maimari fiind cele legate de simulareacu fidelitate a acþiunii seismice ºi decontrolul acþiunii pe durata testului.

Necesitatea alinierii la normeleeuropene a execuþiei ºi proiectãriiprecum ºi a introducerii în Româniaa unor noi materiale ºi tehnologii înconstrucþii se va materializa, laînceputul anului 2005, prin dotareaStaþiei de Cercetãri Seismice afacultãþii din Iaºi cu o foarte perfor-mantã platformã de testãri la acþiuniseismice, una dintre investiþiile de

mare performanþã ºi prestigiuale Inspectoratului de Stat înConstrucþii.

Rezultatele studiilor ºi cercetã-rilor ce vor fi efectuate în cadrulStaþiei de Cercetãri Seismice vor fivalorificate prin elaborarea de nor-mative tehnice ºi coduri de practicãîn domeniul Ingineriei Seismice,vizând proiectarea, execuþia ºi uti-lizarea construcþiilor ºi a componen-telor pentru construcþii, în condiþiide maximã siguranþã la acþiuniseismice.

Beneficiarii acestei infrastructuride cercetare vor fi atât cercetãtorii ºicadrele didactice, cât ºi doctoranziiºi studenþii implicaþi în programelespecifice de cercetare, cu scopuldeclarat de a valida teorii ºi tehniciavansate de protecþie la acþiunidinamice de orice fel, precum ºiacela, deosebit de important, de aagrementa tehnic materiale simetode impuse de aderareaRomâniei la structurile europene.

Platforma seismicã triaxialãR.250-3123 (foto), ce urmeazã a fiinstalatã de cãtre firma ANCO Engi-neers Inc. din SUA la Facultatea deConstrucþii din Iaºi, va rãspundeintegral criteriilor de cercetareimpuse la nivelurile maxime de per-formanþe ºi exigenþe:

dimensiunea platformei - 3 m x 3 m;pot fi testate modele sau ele-

mente cu masa de pânã la 16 tone;deplasãri maxime - ±15 cm;acceleraþia maximã - 3 g;viteza maximã - 0,8 m/s;frecvenþele de acþionare - de la

0,2 Hz pânã la 100 Hz.Deosebit de important este faptul

cã gama de experimente oferite deplatforma propusã cuprinde toatetipurile de testãri impuse de cerce-tarea la vârf pe plan mondial:

încercãri cu seisme standard,precum ºi se isme propuse deutilizator;

posibilitatea de generare aseismelor artificiale cu un anumitspectru de rãspuns;

testãri la încãrcãri de tip ºoc deformã specificatã (semi-sinusoidal,trapezoidal, dreptunghiular etc.);

încãrcãri sinusoidale cu para-metrii specificaþi de utilizator (ampli-tudine, frecvenþã, duratã);

încãrcãri aleatorii, corespunzã-toare unui spectru de densitate deputere dorit de utilizator º.a.

Astfel, vor fi posibile testãri caresã determine capacitatea seismicã amodelelor, precum ºi determinareacaracteristicilor în frecvenþã arãspunsului stocastic, dar ºi a rezis-tenþei la obosealã a acestora, confir-mându-se aducerea cercetãriiromâneºti la nivelul mondial.

Se va instala ºi o maºinã univer-salã de încercat TP-300D, absolutnecesarã pentru testarea materia-lelor ºi elementelor folosite la expe-rimentare. Ea corespunde ºinecesitãþilor de agrementare a pro-duselor de construcþii impuse decerinþele de integrare europeanã.

În vederea prelucrãrii numerice asemnalelor, întreg complexul detestãri seismice va fi dotat de cãtreANCO Engineers Inc. cu un sistemcomputerizat de control, de achiziþieºi de prelucrare a datelor cu 64 decanale.

Foto: Platformã de testãri seismice triaxiale tip ANCO R-6 (3m x 3m, capacitate 5 tone), aflatãîn dotarea Laboratoarelor ANDI (Pittsburgh, SUA)


În pprim-pplan: SIGURANÞA CCONSTRUCÞIILOR!

Cinematograful "Melodia" dinmunicipiul Dorohoi, situat în stradaAl. I. Cuza nr. 25, a fost utilizat atâtpentru proiecþii cinematografice, câtºi ca discotecã. Proprietarul clãdiriieste Regia Autonomã a Distribuþiei ºiExploatãrii Filmelor România FilmBucureºti; construcþia este în admi-nistrarea Filialei interjudeþene deexploatare a filmelor Suceava. Uti-lizatorul actual este SC MAS COMLIT SRL Dorohoi ºi are, în baza con-tractului de închiriere cu RADEFROMÂNIA FILM, proiecþii film, dis-cotecã, prestãri servicii, alimentaþiepublicã.

În noaptea de sâmbãtã spreduminicã, 13.04.2003, tavanul sus-pendat s-a prãbuºit în timpul des-fãºurãrii programului discotecii, cutoatã sala plinã.

Cartea tehnicã a construcþiei nueste completã; nu se regãsesc decâtparþial piesele scrise ºi desenate, nuexistã nici un document referitor laexecuþie, recepþie sau privindexploatarea, întreþinerea, reparareaºi urmãrirea comportãrii în timp.

În aceste condiþii nu a fost posi-bilã preluarea datelor de interesdespre ºantierul care a executatlucrãrile, despre nivelul de pregãtireprofesionalã a persoanelor care aucondus direct execuþia lucrãrilor ºi apersoanelor care au asigurat coor-donarea tehnicã a execuþiei peºantier (ºef de ºantier, ºef de lot, ºefCTC etc., dupã caz).

Totuºi, nivelul de detaliere apieselor desenate ale tavanului sus-pendat este corespunzãtor, evidenþi-ind alcãtuirea ºi ancorarea acestuia.

Descrierea sstructuriiConstrucþia a fost proiectatã de

cãtre Secþia de Proiectare a Consi-liului Popular Judeþean Botoºani,prin adaptarea, în condiþiile de teren,a proiectului tip nr. 1686 PE definitiv,din decembrie 1970, proiect cu titlul“Cinematograf 350 locuri categoria aII-a” elaborat de Institutul de Studii ºiProiectare pentru Sistematizare,Arhitecturã ºi Tipizare ISART,Bucureºti.

Obiectivul a fost proiectat înperioada 1.10.1974 - 19.06.1976,execuþia a fost datatã în aceastãperioadã.

Clãdirea cinematografului cuprindeo salã (350 de locuri), avândlungimea de 20,75 m ºi lãþimea de14,25 m (suprafaþa utilã 295,69 m2)ºi douã anexe. Ansamblul are ovechime de 27 de ani. Alcãtuireastructurii de rezistenþã a construcþieieste urmãtoarea:

infrastructurã din betonarmat continuã sub ziduri, dinbeton simplu, la adâncimea defundare -2,60 m;

panta longitudinalã a sãlii esterealizatã cu o placã din beton armatde la cota 0,00 la cota -1,40;

pereþi de închidere perimetralãºi de compartimentare din zidãrieceramicã cu centuri la cotele +2,95ºi 6,30 m;

planºeu din beton armat, alcã-tuit din grinzi prefabricate I cu inimãplinã, de 15 m deschidere, indicativG 15-6-1e, poziþionate transversal la3 m interax (proiect IPCT nr. 2115/V-C411-III, faza PE definitiv, sept. 1969),care reazemã pe furci din betonarmat ce se continuã pe verticalã cusâmburi turnaþi în ºtrepi;

peste aceste grinzi principaletransversale se descarcã fâºiileprefabricate cu goluri rotundeFU 30,6 (dimensiuni: 292 cm x 59,5 cmx 14 cm);

acoperiº: terasã, alcãtuitã dinstraturi suprapuse cu rol de termo ºihidroizolaþie.

Dupã perioada în care a fostproiectatã clãdirea (dupã 1970),dupã înãlþimea totalã a clãdirii, sis-temul structural (pereþi din zidãrie decãrãmidã cu sâmburi ºi centuri, tipsalã), clasa de importanþã a clãdirii(clasa II, categoria "B" de importanþã- construcþii de importanþã deosebitãla care se impune limitarea avariilor,avându-se în vedere consecinþaacestora, "clãdiri ce adãpostescaglomeraþii de persoane: sãli despectacole..." P 100/1992) ºi zonaseismicã de calcul: zona "E", cuperioada de colþ TC = 0,7 s, con-strucþia se încadreazã în clasa D3,categoria "a": construcþii cu pereþistructurali din zidãrie de cãrãmidã.

În afarã de sala de spectacole,construcþia mai conþine o anexã cudezvoltare P+1E: parterul este desti-nat holului de acces în salã, custructura de rezistenþã din zidãrie decãrãmidã ºi planºeu din beton armatpeste parter, legat prin centura adia-centã de cotã +3,20 de structura derezistenþã a sãlii, cu o grindãîntoarsã dispusã central ºi cu ogrindã marginalã ce susþine o con-solã la cota +3,10 m; la parterulacestei anexe este holul de accesprincipal în sala de cinematograf.La etaj, unde se accede pe o casã ascãrilor din beton armat, este dis-pusã sala aparatelor de proiecþie.Planºeul acoperiº este dintr-o placã

prof. univ. dr. ing. Smaranda Doina NOUR - Facultatea de Construcþii Iaºi inspector-ºef Dumitru AGACHI - Inspectoratul Judeþean Botoºani

conf. univ. dr. ing. Andrei Coloman SZALONTAY

Lucrarea prezintã aspecte legate de comportarea în timp a tavanelor suspendate. Preocuparea autorilorîn acest domeniu s-a datorat unor accidente semnalate, în ultimul timp, la tavanele suspendate ale unor sãlide cinema transformate în baruri, accidente care au apãrut nu numai în România, ci, de datã recentã,la Pécsi, în Ungaria.

Se face referire la un studiu de caz, cu rezolvãri constructive proprii anilor 1965-1970, rezultând ºimãsurile ce trebuie sã fie luate în regim de urgenþã pentru prevenirea accidentelor.


din beton armat de 10 cm grosime cereazemã pe grinzile longitudinale aleacoperiºului sãlii. În partea poste-rioarã existã o altã anexã ce se dez-voltã în regim de înãlþime parter, cuacoperiº prefabricat sub formã deplacã din beton armat cu pantã laexterior (de la +3,25 m la +3,15 m),cu rost faþã de sala de spectacole(unde este amplasatã scena), avândstructura de rezistenþã pe ziduri por-tante ºi fundaþiile continue sub ziduri,care se dezvoltã de la cota -2,60 lacota -0,45m (cota pardoselii finite).

Evaluarea nivelului de protecþie aconstrucþiei s-a fãcut în raport cunivelul de protecþie prevãzut în Nor-mativul P 100/1992 pentru con-strucþiile noi.

Pentru a realiza funcþionalulestetic, la acest cinematograf (ca ºila toate astfel de sãli) s-a prevãzutun tavan suspendat, care sãacopere structura de rezistenþã; sãîmbunãtãþeascã acustica generalã asãlii ºi sã realizeze confortul termic.

Descrierea ttavanului ssuspendat,conform pproiectului

Pentru execuþia plafonului fono-absorbant s-a optat, de cãtre proiec-tant, pentru varianta a II-a aproiectului tip 1686. Conform acesteivariante la partea inferioarã agrinzilor planºeului s-a prevãzutrealizarea unui plafon casetat, cudimensiunile casetelor de 1,2 mx 1,2 m. Grosimea tencuielii esteprevãzutã de 3 cm. Pentru ancorareatavanului de planºeu a fost proiec-tatã urmãtoarea soluþie tehnicã:

"mustãþi" ø 3 mm verticale;nu se precizeazã numãrul pe m2 almustãþilor, însã, la scara detaliului,rezultã cã mustãþile erau prevãzute ladistanþa de 25 cm pe fiecare direcþie,legând fiecare nod al reþelei de armã-turã din componenþa tavanului;

"sârmã zincatã pentru agãþaresuplimentarã rabiþ" (nu se precizeazãgrosimea), susþinutã de buloane file-tate introduse în inima grinzii prefa-bricate, câte 26 de ancoraje pefiecare parte a grinzii, prin urmare,câte 52 de ancoraje pentru fiecaredintre cele 5 grinzi transversale.

Nu s-au luat mãsuri, prin proiect,de protecþie a ancorajelor sârmelor,în rosturile dintre fâºii, datã fiindposibilitatea pãtrunderii infiltraþiilor ºiapariþiei coroziunii din condens, maiales în perioada iernii.

Descrierea aaccidentului S-a produs colapsul total al pla-

fonului suspendat cu rol fonoabsorbant,

decorativ ºi de mascare a structuriide rezistenþã, tavan realizat la salade proiecþie, acesta având dimen-siunile de 18 m x 14 m ºi suprafaþade 252 m2.

Plafonul ºi-a pierdut stabili-tatea ºi s-a prãbuºit în timpul progra-mului de discotecã.

Durata evenimentului, apreci-atã de utilizatorul spaþiului: 2-3 min.

Colapsul s-a iniþiat în zona dinstânga scenei, propagându-se rapidpe direcþie transversalã, în zonascenei ºi mai lent pe direcþie longitu-dinalã.

Întregul tavan s-a prãbuºitpeste salã, prãbuºirea fiind atenuatãde estacada metalicã amenajatãperimetral de cãtre SC MAS COMLIT SRL Dorohoi.

Estacada perimetralã a asigu-rat zona de refugiu ºi adãpostire apersoanelor ºi, ulterior, de evacuarea sãlii, salvând vieþi omeneºti.

Gradul de avariere a construcþiei:tavanul suspendat din sala de spec-tacol este distrus. Nu sunt vizibilealte efecte asupra construcþiei. Nu afost afectat planºeul construcþiei,element al suprastructurii de rezis-tenþã. Este parþial scoasã din funcþiu-ne instalaþia electricã interioarã.

S-au apreciat pagube materialede circa 600 milioane de lei, constândîn aparaturã electricã ºi electronicã,amenajãri interioare, mobilier.

În imaginile din foto 1, 2 suntilustrate aspecte generale aleclãdirii; închiderea din profile meta-lice (vopsite albastru) s-a fãcut ulterior.Fotografiile urmãtoare redau detaliide dupã prãbuºire.

Comportarea clãdirii în timp.Comportarea tavanului sus-pendat, conform datelor prelevate"in situ" la vizionare

STRUCTURA DE REZISTENÞÃStructura de rezistenþã s-a com-

portat corespunzãtor, în t imp.Nu s-au semnalat degradãri ale ele-mentelor portante, nici fisuri saudeplanãri în ziduri sau în elementeledin beton armat ale planºeuluiacoperiº; la vizionare s-au observatpete de culoare pe inima ºi talpasuperioarã a grinzilor, datoratescurgerilor de apã meteoricã, înperioada funcþionãrii defectuoase aterasei (acest element nestructuralse reparã la 10-15 ani), actualmentelucrãrile de hidroizolaþii sunt execu-tate ºi de calitate. Tot din cauza exis-tenþei, pe parcursul exploatãrii, aunor scurgeri de apã meteoricã se

semnaleazã între rosturile fâºiilorurme de infiltraþii vizibile (foto 2);nu se semnaleazã avarii din seismerepetate sau din tasãri diferenþiate.

TAVANUL SUSPENDAT. STAREAACTUALÃ

Conform situaþiei existente, peteren s-au semnalat urmãtoareleaspecte:

în rosturile dintre fâºii au fostprevãzute ancoraje verticale (bucle)din sârmã zincatã ø1,8 mm (în locde ø3 mm); grosimea sârmelor a fostmãsuratã de I.J.C. Botoºani în maimulte zone ale tavanului, precum ºide colectivul de specialiºti care auîntocmit prezenta expertizã tehnicã;

repartizarea mustãþilor a fostrelativ uniformã, fiind poziþionateîn lungul rosturilor dintre fâºiile

Foto 1: Faþada principalã ºi parþial lateralãdreapta

Foto 2: Structura nu este afectatã deprãbuºirea tavanului

Foto 3: Estacada metalicã perimetralã, adãu-gatã ulterior, a reprezentat adevãrate refugiipentru oameni



prefabricate, la distanþa de 30 cm, la10% din legãturi nu s-a respectatdistanþa de 30 cm longitudinal, prinurmare ancorajele au fost dispuse ladistanþa de 30 cm ºi 60 cm pedirecþie longitudinalã ºi la 60 cm pedirecþie transversalã;

peste întreaga salã s-a realizatun tavan suspendat unitar, cusuprafaþa de circa 250 m2 alcãtuit dinreþea de oþel beton ø8 mm, cuochiuri 30 cm x 30 cm, la care s-amontat plasã rabiþ ºi s-a aplicat otencuialã ºmir-grund în grosimemedie de 4-5 cm (au fost identificateºi zone cu grosimea de 6-7 cm);

conform analizelor de labora-tor, s-a utilizat un mortar de var -nisip cu adaos de ipsos, având den-sitatea aparentã de 1.390 kg/m3

(proba 1: 1.385 kg/m3; proba 2:1.410 kg/m3, proba 3: 1.285 kg/m3;proba 4: 1.480 kg/m3) ;

de reþeaua planã, unitarã, dearmãturã s-au suspendat casete cudimensiunile 1,2 m x 1,2 m, alcãtuitedintr-o reþea de bare ø6 mm, cuochiuri 25 cm x 25 cm ca suport pen-tru tencuiala ºmir-grund;

la intradosul tencuielii s-aumontat panouri fonoabsorbante dinvatã mineralã, 60 cm x 60 cm.

EXECUÞIAAspectele descrise anterior evi-

denþiazã nerespectarea la execuþiea prevederilor proiectului, întrucât:

s-a executat o tencuialã degrosime superioarã celei proiectate;este semnificativ de constatat cãgrosimea sporitã cu 1 cm determinão creºtere a masei totale a tavanuluicu 33%, iar la un spor de 2 cmcreºterea masei totale este de 66%;

ancorajele verticale nu audiametrul precizat în proiect, ci osecþiune mult subdimensionatã;

nu s-a respectat numãrul anco-rajelor verticale (vezi planºa 2 -releveu tavan);

nu s-a executat sistemul deancorare suplimentarã a tavanului;

nu s-a prevãzut rost perimetralde 50 mm între tavan ºi pereþi, ten-cuiala tavanului fiind racordatã cucea a pereþilor, dupã cum evidenþi-azã bavurile de mortar rãmase peperete.

Aspectele de neconformitate audiminuat semnificativ rezerva decapacitate portantã a sistemului deancorare ºi, prin urmare, "siguranþaîn exploatare" a obiectivului.

Consideraþii privind sârmelede suspendare

La vizionare s-au prelevat probedin sârmele de suspendare, adia-cent secþiunii de rupere. Imaginiledin foto 10 prezintã probele 1-4 culocalizarea zonei de rupere în legã-tura de sus, la limita superioarã atavanului, aspectul fiind de ruperecasantã, datoratã coroziunii localizate

Foto 4: Aspect al tavanului prãbuºit; seobservã plasa de susþinere.

Foto 8: Detalii ale accidentului tehnic.

Foto 7: Detalii din zona scenei. Tavanul arãmas suspendat de ancorajele suplimentaremetalice, executate numai în aceastã zonã

Foto 9, 10: Unele aspecte de neconformitate:grosimea necorespunzãtoare a tencuielii

Foto 5: S-a produs colapsul total al plafonu-lui suspendat cu rol fonoabsorbant, decora-tiv ºi de mascare a structurii de rezistenþã,tavan realizat la sala de proiecþie, avânddimensiunile de 18 m x 14 m ºi suprafaþa de252 m2. Plafonul ºi-a pierdut stabilitatea ºis-a prãbuºit în timpul programului de dis-cotecã. Durata evenimentului, apreciatã deutilizator, a fost de 2-3 min.

Foto 6: Detalii evidenþiind cauzele accidentu-lui tehnic: cedarea tuturor ancorajelor, înzona de îmbinare cu fâºiile prefabricate, prindefectele asociate: al subdimensionãrii, alcoroziunii accentuate ºi la care s-au adãugatºi vibraþiile datorate utilizãrii spaþiului ca dis-cotecã.



ORRGGAANNIISSMM AAGGRREEAATTMLPTL

SC QUALITY CERT SA - ASIGURÃ CERTIFICAREA LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu

STANDARDELE INTERNAÞIONALE ªI EUROPENE preluate în România, cu prevederile aplicabile din DIRECTIVELE EUROPENE,

DECIZIILE CEE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, LEGISLAÞIA ªI REGLEMENTÃRILE NAÞIONALE.

• certificarea sistemelor de management al calitãþii conform

SR EN ISO 9001:2001;

• certificarea conformitãþii produselor conform referenþialului

declarat de producãtor.

CERTIFICATUL QUALITY-CERTadaugã valoare eforturilor

dumneavoastrã în economia de piaþã.

• certificarea sistemelor de management al calitãþii SR EN ISO 9001:2001;

• certificarea conformitãþii produselor;

• certificarea sistemelor de management de mediu;

• certificarea calificãrii profesionale a personalului;

• audit;

• inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATTREENNAARR

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE

ORGANISM SPECIALIZAT în activitãþi de cercetare, dezvoltare, elaborare de reglementãri în domeniul calitãþii

PROCEDURA DE CERTIFICARE

ESTE DERULATÃ CU:• auditori cu recunoaºtere naþionalã -

CNFMAC - România;• auditori cu recunoaºtere internaþionalã: AFNOR, AFAQ - ASCERT (Franþa), AJA - EQS (Anglia);

• 7 profesori universitari;• 10 doctori în ºtiinþe tehnice;• experþi instruiþi/specializaþi în elaborarea

de reglementãri în domeniul construcþiilor.

în ancorare; proba 5 prezintã urmede coroziune pe toatã lungimea ei,coroziunea fiind cauza preponde-rentã a ruperilor cu caracter casant,brusc, care au condus în final, toc-mai din pricina acestei caracteristici,la prãbuºirea în lanþ a tavanului sus-pendat.

Trebuie sã menþionãm cã nu eraposibilã vizionarea stãrii tehnice atavanului suspendat din cauzainexistenþei accesului la acest ele-ment nestructural.

Constatãri privind urmãrireacomportãrii în timp

Contrar prevederilor art. 25 lit. cdin Legea nr. 10/1995, privind cali-tatea în construcþii, proprietarul,RADEF ROMÂNIA FILM, nu ºi-aîndeplinit obligaþia legalã privindasigurarea urmãririi comportãrii întimp a construcþiei.

Normativul tehnic de reparaþiicapitale la clãdiri ºi construcþii spe-ciale, indicativ P 95 - 77, precizeazã,la anexa nr. 1, Norme pentru planifi-carea reparaþiilor capitale la clãdiri ºiconstrucþii speciale, în cazulclãdirilor pentru învãþãmânt, ºtiinþã,culturã ºi artã cu pereþi portanþi dinzidãrie de cãrãmidã, planºee din

beton armat, durata de serviciu nor-matã de 100 ani, cu un necesar de3 reparaþii capitale ºi cu ciclul defuncþionare de 25 de ani între aces-tea. Prin urmare, a fost depãºitãdurata normatã de efectuare areparaþiei capitale.

Concluzii Considerãm cã accidentul se

datoreazã unor cauze multiple, din-tre care cele mai semnificative sunt:

lipsa unei urmãriri în timp astãrii tehnice a structurii;

nerespectarea proiectului laexecuþie; nerespectarea diametrelorsârmei de suspendare ºi a numãru-lui de puncte de suspendare, a ele-mentelor de susþinere de siguranþãîn inima grinzilor prefabricate, lipsaunui control de calitate a lucrãrii, încare sã fie nominalizate persoaneleresponsabile;

în cazul în care ar fi existatlegãturile suplimentare, dispuse îninima grinzilor, în poziþii lipsite depericolul coroziunii, chiar în ipotezaruperii sârmelor de ancorare, tava-nul ar fi rãmas dislocat, dar sus-pendat, avizând asupra pericoluluipotenþial; ar fi existat cãderi locale,

dar nu prãbuºirea generalã asistemului;

coroziunea provocatã decauze naturale, condensul aburuluidegajat de persoanele din salã pesuprafaþa rece a planºeului dinbeton armat, care a condus la ruperiîn lanþ, cu caracter casant, neprevi-zibile;

subliniem cã accidentul nuputea fi prevãzut din cauza lipseioricãrei metode de depistare a stãriide coroziune a sârmelor, tavanulsuspendat, prin construcþie, fiindnevizitabil;

prãbuºirea ar fi avut loc înorice situaþie, în timpul derulãriifilmelor sau în timpul utilizãrii spa-þiului ca discotecã, chiar dacã vibra-þiile acþioneazã nefavorabil asuprasecþiunilor slãbite;

Ca o concluzie care se poatetrage din acest accident: este nece-sar sã se analizeze toate sãlile decinematograf proiectate ºi executateîn aceeaºi perioadã ºi cu aceeaºisoluþionare, în vederea demontãriitavanelor suspendate existente ºi amontãrii de noi elemente deînchidere, mai uºoare º i d inmateriale moderne.


Constantin MIRON, Viorel BULGARU, Livia MIRON - INCERC Iaºi

Factorul esenþial în balanþa cali-tate-cheltuieli este primul termen; asi-gurarea acestuia þine seama însã demanifestarea unor principii evidente, ºianume:

orice lucru de calitate estescump;

nu existã un material, procedeusau soluþie în construcþie care sã fieperfectã din punctul de vedere al asi-gurãrii cerinþelor de calitate.

Prin urmare, revenind la ceea cedefineºte confortul higrotermic interior,indiferent de intensitatea perturbaþiilorde naturã climaticã ce acþioneazãasupra exteriorului, factorul esenþial înacest sistem este elementul deînchidere ºi calitatea acestuia.

Tendinþele justificate de evoluþiea sistemelor constructive, de micºo-rare a masei construcþiilor, de pro-movare a materialelor ºi produselornoi presupun cunoaºterea mani-festãrii în timp a unor fenomenefizice care caracterizeazã compor-tarea lor în exploatare.

Numai cercetarea experimentalãde laborator poate valida în condiþiicorect precizate, aptitudinea de uti-lizare a produselor ºi elementelor deconstrucþii, precum ºi rezistenþa lorla solicitãrile fizice cauzate de fac-torii climatici exteriori.

Fiind datã, pe de-o parte, com-plexitatea regulilor de calitate pecare trebuie, în mod normal, sã lesatisfacã elementele de închidere,iar pe de altã parte varietatea

materialelor susceptibile de a fiutilizate, precum ºi diversitatea deconcepþie, de fabricaþie ºi depunere în operã a sistemelor, estedificil a se stabili o listã de încercãri,oricât de pusã la punct ar fi ea. Sim-pla ei aplicare nu conduce automatla stabilirea incontestabilã a aptitu-dinii de folosire a produsului.

Încercãrile trebuie sã fie efectu-ate astfel încât sã reproducã, pe câtposibil, acþiunile create de factoriinaturali externi. În consecinþã, încer-cãrile trebuie fãcute pe elementelede construcþie pregãtite în condiþiiident ice celor din exploatare.Cu toate acestea, din cauza difi-cultãþilor pe care le antreneazã demulte ori, reproducerea exactã înlaborator a condiþiilor reale nu poatefi consideratã ca indispensabilã laefectuarea încercãrilor.

În raport cu condiþi i le deexploatare ºi funcþionare ale con-strucþiilor, existã o serie de exigenþecu caracter fundamental pe careacestea trebuie sã le satisfacã, exi-genþe general valabile indiferent dezona de amplasare ºi de destinaþie.Astfel, din punctul de vedere alasigurãrii microclimatului interior cuparametrii impuºi de gradul de con-fort, aceste exigenþe prevãzute ºi denormele CEE sunt:

asigurarea împotriva umiditãþiipentru limitele acceptate, ºtiut fiindcã apa, prin efectele ei, conduce ladegradarea materialelor constituente

ºi, implicit, la creºterea umiditãþii rel-ative a aerului interior;

asigurarea condiþiilor de con-fort higrotermic cu parametri carac-terizaþi prin stabilitate (temperaturã,vitezã ºi umiditate relativã a aeruluiinterior).

Toate aceste exigenþe suntdependente de calitatea ºi com-portarea construcþiilor la acþiuneasolicitãri lor f izice, generate defactorii climatici de mediu exterior.

Umiditatea excesivã a con-strucþiilor antreneazã o diminuare adurabilitãþii ºi alterarea proprietãþilormaterialelor constituente, mani-festându-se prin apariþia petelor,mucegaiului etc. Aceste manifestãrisunt, în general, identificate dreptcauze de insalubritate. Exigenþaeste, astfel, uºor de definit: apa sãnu aparã pe perete sub formã lichidãºi sã nu existe vapori de apã înexces.

Parametrii ºi factorii ce influ-enþeazã starea de umiditate a uneiconstrucþii sunt:

reîmprospãtarea aerului;eficienþa instalaþiilor de încãl-

zire ºi/sau condiþionare;parametrii de transfer termic

staþionar al elementelor de închidere;nivelul de etanºare la apã, aer

ºi vapori ai anvelopei clãdirii;etanºeitatea instalaþiilor de ali-

mentare ºi evacuare a apei.Exigenþa higrotermicã rãspunde

normelor de asigurare a unei buneconservãri a construcþiilor, corelatã

Caracteristici hhigrotermice aale mmaterialelorºi eelementelor dde cconstrucþii

Fãrã a neglija consecinþele de ordin general asupra confortului higrotermic asigurat interiorului clãdirilor,etapa actualã caracterizeazã domeniul construcþiilor, ca de altfel toate domeniile tehnice, prin cerinþe predomi-nant programatice.

Dezvoltarea tehnologicã a permis ca, pe durata ultimelor decenii, construcþiile sã beneficieze de produse, pro-cedee ºi tehnici moderne capabile sã conducã la satisfacerea în cât mai mare mãsurã a exigenþelor legate de cali-tatea construcþiilor.

În mod evident, acestea completeazã fericit soluþiile tradiþionale care ºi-au dovedit viabilitatea în timp, chiardacã parametrii calitativi, legaþi de asigurarea confortului higrotermic ºi de consumul de energie, satisfac princompromisuri exigenþele specifice cumulate.

Cerinþele de bazã impuse, din considerente tehnico-economice, climatului interior al clãdirilor, constau în asi-gurarea confortului interior optim din punctul de vedere al vieþii ocupanþilor, în condiþiile unor cheltuieli minime.


cu un nivel convenabil de igienã ºiconfort asigurat utilizatorilor. Acest aldoilea obiectiv al exigenþei are, spredeosebire de primul, un caracterrestrictiv, fiind deci la baza prescrip-þiilor de reglementare.

Parametrii ºi mãrimile fiziceimplicate în asigurarea confortuluihigrotermic (temperatura aerului, asuprafeþelor, viteza ºi umiditatearelativã a aerului interior) constituieelementele mãsurabile prin care, încursul determinãrilor experimentalede laborator, se pot apreciacal i tatea ºi buna comportare aleelementelor constituente ale con-strucþiilor.

Tendinþa de unificare pe planinternaþional a normelor de calitate ºide verificare a acesteia în domeniulconstrucþiilor a adus ºi elemente denoutate în privinþa tehnicilor ºimetodelor de investigare experimen-talã de laborator. Bineînþeles cãinstrumentele ºi aparatura aferentãse aliniazã acestei tendinþe.

Dintre acþiunile care îºi punamprenta asupra construcþiilor,hotãrâtoare în privinþa duratei deviaþã, a durabilitãþii ºi funcþionalitãþiiacestora, sunt douã categorii, ºianume:

acþiunile climatice;acþiunile seismice.

Ambele categorii genereazã exi-genþe de calitate, care sunt supuseatât unei încadrãri globale ca ele-mente de generalitate, dar ºi uneispecificitãþi legate de zona deamplasare a construcþiei.

Din acest motiv, corecta calificarea comportãrii unui element sau aunui subansamblu de construcþiesub aceste acþiuni impune satisface-rea a trei condiþii, ºi anume:

precizarea condiþiilor generaleprevãzute de normele internaþionaleISO sau europene, prin care seurmãreºte ca seria încercãrilor deevaluare a calitãþii sã atingã exi-genþele esenþiale aplicabile;

precizarea condiþiilor specifice,locale sau zonale, prin care para-metrii de încercare sã se afle lanivelele normate;

existenþa mijloacelor tehnice adec-vate pentru desfãºurarea încercãrilorde laborator, capabile sã reproducã ºi sãdetermine, prin mãsurãri, parametrii desimulare ºi rãspuns ai încercãrii.

Modernizarea metodelor ºi mij-loacelor de evaluare a calitãþii pro-duselor în construcþii nu implicãnumai îmbunãtãþirea performanþelortehnice, ci, în egalã mãsurã, per-fecþionarea programelor de încercãrila solicitãri de naturã climaticã.

Este foarte importantã stabilireacorectã a succesiunii încercãrilorsau asocierea lor, în cadrul unortestãri complexe sub acþiunea com-binatã a factorilor climatici.

În cazul concret al higrotermici-tãþii construcþiilor, natura feno-menelor fizice manifestate (transfertermic ºi transfer de masã prinînchiderile clãdirilor) impune obliga-toriu, asocierea factorilor climatici înîncercãri complexe, dublate dedurate mari de desfãºurare.

Acest lucru este justificat,deoarece modelarea conduce, înacest caz, la falsificarea rezultatelor.

Fenomenele de transfer termic ºide masã prin elemente ºi sub-ansamble cu alcãtuire complexã nupot fi comprimate ca duratã ºi, prinurmare, simularea în încercãrile delaborator trebuie sã þinã cont deacest fapt.

Evaluarea comportãrii unui ele-ment de închidere sub aspecthigrotermic implicã succesiuni, com-binaþii ºi cicluri repetate de încercãricare se pot efectua în condiþii desimulare automatã a regimurilor cli-matice specifice, de achiziþie ºiprelucrare automatã a datelor expe-rimentale în cadrul laboratoarelor decercetãri higrotermice ºi seismicepentru materiale, elemente ºi sub-ansamble de construcþii ale INCERCFiliala Iaºi, ºi anume:

încercãri la transfer termic înregim staþionar ºi variabil pentrudeterminarea caracteristicilor speci-fice (coeficient de transfer termic,parametri de stabilitate termicã);

încercãri la variaþii de tempera-turã cu determinarea efectelorasupra parametrilor de confort inte-rior ºi ai celor de naturã mecanicã(variaþii dimensionale cauzatoare dedeformaþii);

încercãri la ºoc termic exterior;încercãri la însoleiere;încercãri pentru determinarea

etanºeitãþii la aer ºi apã (precipitaþii);încercãri de rezistenþã la acþiunea

vântului;

încercãri combinate la variaþiide temperaturã (ºoc termic), precipi-taþii;

încercãri combinate la acþiuneagheþii ºi chiciurii pentru elementeleinstalaþiilor în construcþii;

încercãri la îmbãtrânire artifi-cialã, deosebit de importante în eva-luarea durabilitãþii elementelor deconstrucþii ºi a materialelor consti-tuente.

Pe baza unor reguli precis sta-bilite, acestea accelereazã des-fãºurarea fenomenelor ºi acþiunilorclimatice, astfel încât repetarea ulte-rioarã a încercãrilor de bazã amintiteanterior, sã poatã conduce laaprecierea menþinerii parametrilorde calitate ºi, dupã parcurgereaduratei de îmbãtrânire artificialã, sãse poatã estima corect durata deviaþã a construcþiei.

Existã încã situaþii în carenumãrul ciclurilor de încercãri laîmbãtrânire ºi succesiunea de factoriclimatici implicaþi nu sunt reglemen-tate. Criteriile de echivalare întrenumãrul ºi gradul de severitate alciclurilor climatice de îmbãtrânire ºidurata de viaþã realã a unei con-strucþii fac obiectul cercetãrii în con-textul modernizãrii metodelor ºimijloacelor de evaluare a calitãþii îndomeniul higrotermicii construcþiilor.

Afirmaþia anterioarã este cu atâtmai pertinentã, cu cât ultimaperioadã de timp a adus cu sine ºi onouã generaþie de materiale ºi pro-duse pentru construcþii, pentru carenormele tehnice naþionale nu suntîncã pregãtite sã reglementeze pebaze ºtiinþifice toate aspecteleprivind durabilitatea ºi comportarealor de lungã duratã în exploatareacurentã.

Este cazul noilor produse ºisoluþii de închideri uºoare realizatecu materiale performante, devenitedeja curente în construcþia sediilorde clãdiri social-administrative dinþãrile dezvoltate, dar care suntsupuse acþiunii factorilor climaticispecifici României, care diferã decele mai multe ori ca amplitudine ºiduratã.

s u m a rEditorial 4

Debut 2005 în construcþii 5, 6

România în lume 7

ARACO în prim-plan

• Obiective ºi sarcini pe 2005 8, 9

• Propuneri pentru dezvoltarea

ºi întãrirea miºcãrii patronale 10, 11

Debut în revistã: Global Real Invest 12, 13

Constructori de marcã: GIP 14, 15

GeneralConstruct Piatra-Neamþ –

debut în forþã pe 2005 16, 17

Casa Socialã a Constructorilor 18-20

Baumit – 2005 – un nou început 21-23

Baduc, ºi casa este gata! 24, 25

TMUCB – o firmã de care aveþi nevoie 26, 27

Scadt Slatina – În elita constructorilor 28, 29

Starea tehnicã a construcþiilor

din beton precomprimat, în România 30-35

Eurovia – infrastructurã de calitate 35

ABC – Asigurãri Reasigurãri 36, 37

Holcim – 2004, anul cu cele mai bune rezultate 38, 39

Investigarea "in situ" a condensului

la clãdiri individuale 40-43

Daw Benþa – Soluþii Caparol pentru casa idealã 44, 45

Materiale termoizolante eficiente 46, 48

Isover – izolaþii performante 47

AMF – Cleanatec – plafon cu catalizator integrat 49

Reabilitarea izolãrii acustice în construcþii 50-52

Apariþii editoriale: "Noi elemente

de construcþii civile din ipsos armat" 54

Velux – Calitatea vieþii la mansardã 56, 57

Lemnul în construcþii 58, 59

Iridex – Fosroc – soluþii pentru construcþii 60, 61

Principiile dezvoltãrii durabile 62-65

Calorex – microcentrale Domina 66-67

Geocompozite cu comportare elasticã 68-70

Geosond – Tiranþi pretensionaþi 71

Genco – Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 72-73

Marcom – Buldoexcavatorul Komatsu 74-75

Comportarea "in situ" a structurilor

din oþel de tip offshore 76, 77

Structuri pentru parcaje 78-82

Carte universitarã – "Controlul calitãþii betoanelor" 82

Sopmet – Execuþie reþea canalizare America House 84-85

Aeroq – Certificarea conformitãþii

produselor pentru construcþii 86-88

Tavane suspendate – comportarea în timp 92-95

Caracteristici higrotermice

ale materialelor ºi elementelor de construcþii 96–97

Talon pentru abonament“Revista Construcþiilor”

Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 750.000 lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

“Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre-prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament,ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale,Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflateîn banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi-citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare apresei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea deconstrucþii, prezentãride firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiileprofesionale, sfaturieconomice ºi juridice,programul târgurilorºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarãAria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mmIntegral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºiDCL 170 g/mp la coperte

nr 01 ianuarie-februarie 2005

Documents