np 069-2014.pdf

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 182 (XXVI) — Nr. 581 bis Luni, 4 august 2014

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltăriiregionale și administrației publice, nr. 992/2014pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativprivind proiectarea, execuția și exploatareaînvelitorilor acoperișurilor în pantă la clădiri, indicativ NP 069-2014” .......................................................... 3–83

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 581 bis/4.VIII.20142

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

O R D I N

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea

învelitorilor acoperișurilor în pantă la clădiri, indicativ NP 069-2014”*)

În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității dereglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cumodificările și completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 — Cerințe funcționalepentru construcții și fizica construcțiilor și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,Shhaideh Sevil,secretar de stat

București, 24 iunie 2014.Nr. 992.

*) Ordinul nr. 992/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014 și este reprodus și în acest număr bis. 1) Ordinul și anexa se publică și în „Buletinul Construcțiilorˮ, editat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și

Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”.2) Normativul pentru alcătuirea și executarea învelitorilor la construcții, indicativ C 37-88, a fost publicat în „Buletinul Construcțiilorˮ nr. 8/1988 (tipărit în

martie 1989), editat de Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor—INCERC.3) Normativul privind proiectarea, execuția și exploatarea învelitorilor acoperișurilor în pantă la clădiri, indicativ NP 069-02, a fost publicat și în „Buletinul

Construcțiilorˮ nr. 24/2004, editat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privindproiectarea, execuția și exploatarea învelitorilor acoperișurilorîn pantă la clădiri, indicativ NP 069-2014”, prevăzută în anexacare face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin1) se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la datapublicării.

Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,Decizia președintelui Biroului Executiv al Institutului Central deCercetare, Proiectare și Directivare în Construcții nr. 4/1989privind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentrualcătuirea și executarea învelitorilor la construcții, indicativC 37-88”2) își încetează aplicabilitatea și Ordinul ministruluilucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 606/2003 pentruaprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea,execuția și exploatarea învelitorilor acoperișurilor în pantă laclădiri”3), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 776 și 776 bis din 5 noiembrie 2003, se abrogă.

�Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost

adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. 458 din13 august 2013, prevăzută de Hotărârea Guvernuluinr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizareaschimbului de informații în domeniul standardelor și

reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare laserviciile societății informaționale între România și statelemembre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din23 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, caretranspune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și aConsiliului din 22 iunie 1998, referitoare la procedura defurnizare de informații în domeniul standardelor, reglementărilortehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale,publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L,nr. 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE aParlamentului European și a Consiliului din 20 iulie 1998,publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L,nr. 217 din 5 august 1998, precum și de Regulamentul (UE)nr. 1.025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, demodificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE aleConsiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE,97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și deabrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Decizieinr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului,publicat în Jurnalul Of ic ia l a l Comuni tă ț i lor Europeneser ia L, nr. 316 din 14 noiembrie 2012.

Anexa

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECU�IA �I EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERI�URILOR

ÎN PANT� LA CL�DIRI, indicativ NP 069 - 2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 581 bis/4.VIII.2014 3

CUPRINS CAPITOLUL I: Prevederi generale privind învelitorile acoperi�urilor în pant� SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare SEC�IUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperi�urile în pant� �i sistemele de învelitoare aferente SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind executarea învelitorilor SEC�IUNEA a 6-a: Urm�rirea comport�rii în exploatare �i între�inerea învelitorilor CAPITOLUL II: Prevederi �i principii privind învelitorile din panouri metalice profilate �i profilat-ambutisate SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate �i profilat-ambutisate SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind panourile metalice profilate �i profilat-ambutisate SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din panouri metalice profilate �i profilat-ambutisate CAPITOLUL III: Prevederi �i principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind panourile nemetalice profilate SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate CAPITOLUL IV: Prevederi �i principii privind învelitorile din panouri prefabricate, termoizolate SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind panourile prefabricate, termoizolate

SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate

CAPITOLUL V: Prevederi �i principii privind învelitorile cu membrane �i pelicule hidroizolante SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane �i pelicule hidroizolante SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind membranele �i peliculele hidroizolante SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor cu membrane �i pelicule hidroizolante

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 581 bis/4.VIII.2014

CAPITOLUL VI: Prevederi �i principii privind învelitorile din foi metalice plane SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din foi metalice plane SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind învelitorile din foi metalice plane SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din foi metalice plane CAPITOLUL VII: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind elementele plane suprapuse SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse CAPITOLUL VIII: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor din elemente tip �igle �i olane SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente tip �igle �i olane SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind elementele tip �igle �i olane SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor cu elemente tip �igle �i olane CAPITOLUL IX: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor din materiale locale, tradi�ionale, manufacturate SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale, manufacturate SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind învelitorile celulozice SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor celulozice CAPITOLUL X: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj SEC�IUNEA 1: Obiect SEC�IUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind elementele de vitraj SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor cu elemente de vitraj ANEXA 1 Referin�e legislative �i tehnice ANEXA 2 Coresponden�a între pant� (cm/m), m�sura unghiului �i lungimea pantei pentru

100 cm proiec�ie orizontal� a acoperi�ului ANEXA 3 Condi�ii de mediu (anex� informativ�) ANEXA 4 Elemente de siguran�� împotriva c�derii z�pezii de pe învelitoare


LIST� CU FIGURI

Nr. crt.

Num�r figur�

Denumire figur�

1 Fig. nr. 1 Exemplificare panou profilat longitudinal, cutat 2 Fig. nr. 2 Exemplificare panou profilat longitudinal, ondulat Fig. nr. 3 Exemplificarea conform�rii panourilor metalice profilat-ambutisate

3 3 a Conformare cu suprapunere mascat� 3 b Conformare cu suprapunere vizibil�

4 Fig. nr. 4 Exemplificarea prevederilor Art. 42 (8) 5 Fig. nr. 5 Exemplificarea prevederilor Art. 44 (2) 6 Fig. nr. 6 Exemplificarea prevederilor Art. 42 (7) �i Art. 56 Fig. nr. 7 Exemplificare de principiu a detaliilor de execu�ie 7 a Detalii coam� - timpan

7 7 b Detalii strea�in� 7 c Detaliu coam� 7 d Detalii racord la suprafa�a vertical� �i pazie

8 Fig. nr. 8 Exemplificare de principiu detalii de execu�ie cu panouri polimerice �i din fibrociment

9 Fig. nr. 9 Exemplificare de principiu: sec�iune panou cu fe�ele metalice 10 Fig. nr. 10 Exemplificare de principiu: sec�iune panou cu fa�a superioar� cu membran�

hidroizolant� 11 Fig. nr. 11 Exemplificare de principiu: sec�iune panou complex, transparent / translucid 12 Fig. nr. 12 Exemplificare de principiu a detaliilor de execu�ie 13 Fig. nr. 13 Exemplificare de principiu: realizare a sistemului de riglaj Fig. nr. 14 Exemplificare de principiu a detaliilor de execu�ie

14 14 a Detaliu coam�, câmp �i strea�in� 14 b Detaliu dolie

15 Fig. nr. 15 Exemplificare foi continue, profilate longitudinal �i ambutisate – sec�iune transversal�

16 Fig. nr. 16 Exemplificarea principiului de realizare a învelitorilor din tabl� de zinc, cupru, plumb sau aluminiu

Fig. nr. 17 Exemplificare de realizare a îmbin�rilor prin fal�, conform preciz�rilor de la Art.152 17 a Fal� vertical simplu

17 17 b Fal� vertical dublu 17 c Fal� orizontal (culcat) simplu 17 d Fal� orizontal (culcat) dublu

18 Fig. nr. 18 Exemplificare de realizare a învelitorii cu tabl� plan� 19 Fig. nr. 19 Exemplificare mod de pozi�ionare a �indrilelor 20 Fig. nr. 20 Exemplificare mod de fixare simpl� a �indrilelor 21 Fig. nr. 21 Exemplificare mod de fixare dubl� (înt�rit�) a �indrilelor 22 Fig. nr. 22 Exemplificare mod de lipire suplimentar� a �indrilelor 23 Fig. nr. 23 Exemplificare mod de lipire în puncte a �indrilelor bituminoase f�r� band�

autoadeziv� 24 Fig. nr. 24 Exemplificare execu�ie strea�in� 25 Fig. nr. 25 Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment de 40×44 cm - tip

paralelogram 26 Fig. nr. 26 Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment de 40×40 cm - tip romb 27 Fig. nr. 27 Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment de 40×30 cm - model

dreptunghiular


28 Fig. nr. 28 Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment model dreptunghiular cu dou� col�uri te�ite

29 Fig. nr. 29 Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment model tip �indril� cu margine rotunjit�

30 Fig. nr. 30 Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment model tip �indril� cu margine în unghi

31 Fig. nr. 31 Exemplific�ri de a�ezare a elementelor din fibrociment model tip �igl� solzi (margine semirotund�): coam�, câmp �i strea�in�

32 Fig. nr. 32 Exemplific�ri de a�ezare a elementelor din ardezie, diferite modele, montate în simplu strat

33 Fig. nr. 33 Exemplificare de principiu pentru pozarea �iglelor solzi a�ezate simplu 34 Fig. nr. 34 Exemplificare de principiu pentru pozarea �iglelor solzi a�ezate dublu 35 Fig. nr. 35 Exemplificare de principiu pentru pozarea olanelor în sistem uscat 36 Fig. nr. 36 Sec�iune prin �indril� 37 Fig. nr. 37 Exemplificare montare �i�� în dou� �i trei rânduri 38 Fig. nr. 38 Exemplificare acoperi� cu învelitoare cu snopi din paie 39 Fig. nr. 39 Exemplificare acoperi� cu învelitoare cu snopi din stuf 40 Fig. nr. A4.1 Exemplificare dispunere paraz�pezi din elemente locale alc�tuite din �igle sau olane,

prev�zute cu relief pe fa�a superioar� 41 Fig. nr. A4.2 Exemplificare dispunere paraz�pezi din elemente locale metalice, cu bra� vertical 42 Fig. nr. A4.3 Exemplificare dispunere paraz�pezi din grilaje metalice 43 Fig. nr. A4.4 Exemplificare dispunere paraz�pezi din elemente (opritoare) metalice cu sec�iune

triunghiular�

LIST� CU TABELE

Nr. crt. Num�r tabel

Denumire tabel

1 Tabelul nr. 1 Rela�ia dintre panourile metalice profilate �i pant� 2 Tabelul nr. 2 Suprapunerea longitudinal� a panourilor metalice �i tipul de etan�are, func�ie de

pant� �i zona climatic� 3 Tabelul nr. 3 Rela�ia dintre panourile nemetalice profilate �i pant�

4 Tabelul nr. 4 Suprapunerea �indrilelor func�ie de pant�, lungimea proiec�iei versantului �i zona climatic�

5 Tabelul nr. 5 Suprapunerea elementelor din fibrociment func�ie de pant�, lungimea proiec�iei versantului �i zona climatic�

6 Tabelul nr. 6 Suprapunerea olanelor dispuse într-un singur rând func�ie de pant� 7 Tabelul nr. A3.1 Niveluri de severitate a agen�ilor de mediu 8 Tabelul nr. A3.2 Caracteristicile ploii de durat� medie �i lung� 9 Tabelul nr. A3.3 Caracteristicile boabelor de grindin� pentru diametre peste 20 mm 10 Tabelul nr. A3.4 Fluxul orizontal de z�pad� func�ie de în�l�imea deasupra solului 11 Tabelul nr. A3.5 Concentra�iile caracteristicile de praf �i nisip func�ie de zonare 12 Tabelul nr. A3.6 Sedimentarea prafului �i nisipului func�ie de zonare


CAPITOLUL I: Prevederi generale privind învelitorile acoperi�urilor în pant� SEC�IUNEA 1: Obiect Art.1 Prezentul normativ se refer� la proiectarea, executarea �i exploatarea învelitorilor acoperi�urilor în pant� la cl�diri. Art.2 Prezentul normativ cuprinde:

a) elemente definitorii ale acoperi�urilor în pant� cu prezentarea �i definirea categoriilor de învelitori; b) principii privind proiectarea, executarea �i exploatarea învelitorilor acoperi�urilor în pant�; c) cerin�e de calitate privind învelitorile acoperi�urilor în pant�; d) anexe.

Art.3 În cadrul prezentului normativ se fac referiri �i la acoperi�, ca ansamblu din care face parte învelitoarea.

SEC�IUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art.4 Prevederile prezentului normativ se adreseaz� proiectan�ilor, verificatorilor de proiecte, exper�ilor tehnici atesta�i, executan�ilor, responsabililor tehnici cu execu�ia atesta�i, beneficiarilor (utilizatorilor), precum �i organismelor de control.

Art.5 Prevederile prezentului normativ se refer� la: învelitorile acoperi�urilor în pant� ale cl�dirilor noi �i reconstruc�ia învelitorilor acoperi�urilor în pant� existente, supuse ac�iunii agen�ilor de mediu natural �i antropic. Art.6 Prezentul normativ nu se refer� la:

a) hidroizola�ii la construc�ii cu acoperi�uri tip terase;

b) repara�ii ale învelitorilor acoperi�urilor existente. Art.7 Învelitorile acoperi�urilor în pant�, la care se refer� prezentul normativ, sunt realizate din:

a) panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate – Cap. II; b) panouri nemetalice profilate – Cap. III; c) panouri prefabricate termoizolate – Cap. IV; d) membrane �i pelicule hidroizolante – Cap. V; e) foi metalice plane – Cap. VI; f) elemente plane suprapuse – Cap. VII; g) elemente tip �igle sau olane – Cap. VIII; h) materiale locale, tradi�ionale, manufacturate – Cap. IX; i) elemente de vitraj – Cap. X.


Art.8 Terminologie:

a) acoperi�: subansamblu func�ional-constructiv format din elemente de construc�ie �i componente structurale �i nestructurale, realizat în scopul de a închide �i proteja cl�direa la partea ei superioar� (peste ultimul nivel construit) împotriva ac�iunilor factorilor de mediu;

b) învelitoare: component� exterioar� a acoperi�ului care protejeaz� cl�direa împotriva ac�iunii factorilor de mediu exterior, în principal împotriva precipita�iilor;

c) învelitoare continu�: învelitoare din produse (aplicate prin lipiri/suduri) care asigur� etan�eitatea fa�� de apa meteoric� �i ape cu presiune hidrostatic� (de exemplu: numai învelitorile realizate cu membrane hidroizolante, bituminoase, cu suprapunerile sudate);

d) învelitoare semicontinu�: învelitoare din produse (montate prin suprapuneri sau prin îmbin�ri) care asigur� etan�eitatea fa�� de apa meteoric� (de exemplu: învelitorile realizate din foi metalice plane, îmbinate prin fal� �i din panouri metalice profilate �i panouri prefabricate termoizolate, cu suprapunerile etan�e);

e) învelitoare discontinu�: învelitoare din produse pozate �i montate prin suprapuneri, care asigur� scurgerea apelor meteorice �i necesit� prevederea foliei tip anticondens;

f) folie protec�ie-anticondens: folie sau membran� sub�ire, impermeabil� la ap� dar permeabil� la vaporii de ap�, prev�zut� �i montat� sub învelitorile discontinue;

g) linie de cea mai mare pant�: linie caracteristic� din planul unui versant de acoperi� care formeaz� cel mai mare unghi cu planul orizontal; linia se indic� pe planurile de învelitoare notându-se înclinarea acesteia în „cm %” (a se vedea anexa nr. 2 pentru coresponden�a între pant�, m�sura unghiului �i lungimea pantei);

h) panta unui acoperi�: înclinarea maxim� a unui versant de acoperi� determinat� de linia de cea mai mare pant�; i) condi�ionare termic�: asigurarea condi�iilor termice necesare unui spa�iu, prin utilizarea sistemelor de înc�lzire �i/sau r�cire adecvate.

SEC�IUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperi�urile în pant� �i

sistemele de învelitoare aferente Art.9 Tipuri de suprafe�e – versant:

a) versan�i cu suprafa�� plan�, continu� (într-un singur plan) �i cu suprafa�� discontinu� (cu rupere de pant� �i/sau cu rupere de nivel sau cu rupere de nivel �i pant�);

b) versan�i cu suprafa�� curb�: cu o singur� curbur�, cu dubl� curbur� sau cu multiple curburi (cupol� sau suprafe�e riglate).

Art.10 Tipuri de intersec�ii ale suprafe�elor versan�ilor:

a) coam�: delimitarea aflat� la cota superioar� a acoperi�urilor, orizontal�, înclinat� sau curb�, rezultat� din termina�ia unui versant, intersec�ia a doi versan�i sau a unui versant cu un element constructiv vertical;

b) vârf de coam�: punctul superior al intersec�iei a dou� suprafe�e versant a c�ror coam� are o înclina�ie (nu este orizontal�) sau punctul superior al intersec�iei mai multor versan�i (punct care formeaz� cota cea mai mare a versan�ilor generatori);

c) dolie: intersec�ia inferioar�, orizontal� sau înclinat�, dreapt� sau curb�, a dou� suprafe�e versant (plane sau curbe);

d) margine de versant: delimitarea lateral� spre exterior a versantului ce poate fi liber� sau cu opritor longitudinal (tip atic sau pazie), executat din elemente ce conduc scurgerea apelor pe linia de pant�;

e) strea�in�: delimitarea inferioar� a suprafe�ei unui versant, aflat� la cota cea mai mic� a versantului;


la nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale (cu scurgere liber� sau cu preluare �i dirijare prin jgheab).

Art.11 Elemente ce penetreaz� planul acoperi�ului/învelitorii:

a) constructive (corpuri, p�r�i sau elemente de construc�ie ce dep��esc planul acoperi�ului/ /învelitorii); b) func�ionale, pentru instala�ii (co�uri de fum, ventila�ii, ventila�ii ale coloanelor de scurgere a

apelor menajere, supor�i pentru instala�ii electrice, paratr�snete, antene, etc.); c) de iluminare, ventilare �i/sau de acces (luminatoare, lucarne, tabachere, ferestre de mansard�, etc.)

care implic� decuparea învelitorii �i montarea acestor elemente prev�zute cu rebord �i sisteme de asigurare a scurgerii �i contra p�trunderii apelor meteorice, la interior;

d) de siguran��/securitate la accesul pe învelitoare (elemente de fixare a corzilor de asigurare, sc�ri pentru circula�ia pe linia de pant�, podine, etc.);

e) accesorii proprii învelitorilor (piese de ventilare a spa�iului aflat sub învelitoare, de fragmentare/disipare a ghe�ii �i z�pezii, etc.).

Art.12 Pantele acoperi�urilor (1) Panta acoperi�urilor cu versan�i cu suprafe�e plane (determinat� de linia de cea mai mare pant�)

reprezint� diferen�a de nivel dintre cota inferioar� �i cea superioar� a unui versant de acoperi� raportat� la lungimea proiec�iei versantului;

(2) Panta acoperi�urilor cu versan�i cu suprafe�e curbe (determinat� de linia de cea mai mare pant�) reprezint� panta determinat� de tangenta la planul curb cu planul orizontal exprimat� în procente (%); panta se m�soar�, la tangenta din punctul inferior �i superior al planului curb (pant� maxim� �i minim�);

(3) Pantele acoperi�urilor inclusiv pantele rezultate la intersec�ia dintre planurile diferi�ilor versan�i, trebuie s� respecte pantele minime �i maxime admise pentru tipurile de produse de învelitoare din care sunt realizate;

(4) Pantele acoperi�urilor sunt în concordan�� cu: a) sistemul de învelitoare (produs, mod de îmbinare/fixare �i de asigurare a etan�eit��ii, dup� caz); b) zona climatic� de amplasare (m�rimea previzibil� a depunerilor de z�pad�, acumularea sau

alunecarea z�pezii, prevederea �i dimensionarea sistemului paraz�pezi); c) regimul debitelor pluviale medii �i maxime previzibile (stabilirea alc�tuirii �i dimension�rii

modului de colectare �i evacuare a apelor pluviale); d) direc�ia �i viteza vânturilor dominante (sens de montaj, stabilirea sistemului de montare �i fixare); e) asigurarea scurgerii apelor pe folia anticondens (pentru învelitorile discontinue �i dup� caz, a celor

semicontinue); f) sistemul de acces pe acoperi�.

Art.13 Suportul învelitorilor reprezint� componenta constructiv� asociat� produselor ce formeaz� învelitoarea �i modului de montare/fixare a acestora. Suportul învelitorii poate avea suprafa��:

a) continu�: � astereal� din lemn sau pl�ci fibrolemnoase îmbinate prin fal�, lamb� �i uluc sau cu

elemente speciale de îmbinare; � plan�eu din beton armat; � elemente prefabricate din beton armat.

b) semicontinu�: astereal� din lemn montat� cu sau f�r� spa�ii între elemente (maxim 5 cm); c) discontinu�: elemente lineare (rigle/profile) din lemn, metalice sau din beton armat (prefabricat),

montate la distan�e prestabilite.


Art.14 Spa�iile construite, acoperite pot fi:

a) spa�ii acoperite, deschise, care necesit� numai învelitoare pentru protec�ie la intemperii �i pentru a diminua efectul radia�iei termice de var� (învelitoarea poate fi prev�zut� cu suprafa�a exterioar� termoreflectant� sau se poate concepe un acoperi� termoizolat);

b) spa�ii acoperite, închise, ce nu necesit� condi�ionarea termic�; c) spa�ii acoperite, închise, condi�ionate termic, conform necesit��ilor utilizatorilor: aceast� categorie

de spa�ii necesit� un acoperi� termoizolat; concep�ia �i dimensionarea structurii termoizolante (termoizola�ie �i barier� contra vaporilor, cu sau f�r� strat/straturi de aer ventilat) se va face în func�ie de condi�iile interioare de microclimat (valorile necesare ale parametrilor higrotermici) �i de caracteristicile mediului exterior (în general în sezonul rece).

Art.15 Acoperi�uri termoizolate (1) Acoperi�urile cu învelitoare �i structur� termoizolant� constituie tipurile cele mai r�spândite de

acoperi�uri, cu suport continuu, semicontinuu sau discontinuu, cu învelitori semicontinue sau discontinue, la care structura termoizolant� se prevede/aplic� la interior, sub �i/sau între elementele de sus�inere a învelitorii (c�priori, rigle).

(2) Acoperi�urile cu învelitoare continu�, etan��, constituie tipuri mai pu�in r�spândite de acoperi�uri, cu suport rigid sau semielastic, cu învelitori continue, etan�e, realizate cu membrane hidroizolante la care structura termoizolant� se prevede/aplic� la interior, sub �i/sau între elementele de sus�inere a suportului învelitorii.

(3) Acoperi�urile cu panouri de învelitoare termoizolate constituie tipurile de acoperi�uri, cu suport discontinuu, cu învelitori semicontinue, din panouri prefabricate, termoizolate.

Art.16 Agen�ii ce pot ac�iona asupra acoperi�urilor �i învelitorilor, sunt:

a) mecanici: greut��i proprii, greut��i din exploatare, z�pad�, vânt, �ocuri mecanice, presiuni ale maselor de ap�, cutremure, explozii, dilat�ri �i contrac�ii termice blocate;

b) electromagnetici: radia�ii solare de diferite lungimi de und� (IR �i UV), tr�snete, curen�i vagabonzi, câmpuri magnetice, radia�ii emise din procesul de exploatare/utilizare;

c) termici: varia�ii ale temperaturii aerului interior �i exterior, �ocuri termice, temperaturi sc�zute �i ridicate, incendiu interior sau exterior;

d) chimici: umiditatea aerului, apa de condens, apa meteoric�, apa din procesul de exploatare/utilizare, solven�i, acizi, baze �i s�ruri din mediul exterior sau interior;

e) biologici: bacterii, mucegaiuri, vegeta�ii (r�d�cini), insecte, animale (roz�toare). SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea Art.17 Principii generale (1) Condi�ii generale:

a) documenta�ia tehnico-economic� se va întocmi în baza prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc�ii, cu modific�rile ulterioare, a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut�rii lucr�rilor de construc�ii, republicat�, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, �i a Hot�rârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea con�inutului-cadru al documenta�iei tehnico-economice aferente investi�iilor publice, precum �i a structurii �i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investi�ii �i lucr�ri de interven�ii;

b) documenta�ia tehnico-economic� privind învelitoarea �i/sau acoperi�ul în ansamblu, se va elabora în baza temei program (analizate �i însu�ite de proiectant �i beneficiar), a cerin�elor �i exigen�elor


de calitate (cerute sau stabilite de proiectant cu acordul investitorului) corelate cu structura �i func�ionalitatea cl�dirii (spa�iilor de sub acoperi�);

c) documenta�ia tehnico-economic� privind învelitorile se va întocmi cu respectarea caracterului arhitectural al zonei (pant�, material, culoare, form�) �i a prevederilor Regulamentului local de urbanism aferent Planului Urbanistic General, avizat �i legal aprobat;

d) documenta�ia tehnico-economic� privind învelitorile cl�dirilor de patrimoniu �i/sau monumente istorice se va elabora cu respectarea legisla�iei specifice, aplicabile, în vigoare.

(2) Condi�ii particulare: la stabilirea tipului de învelitoare se vor avea în vedere urm�toarele: a) definirea condi�iilor geoclimatice de amplasare a cl�dirii; b) structura de câmp curent �i sistemul de montare-fixare, corelate cu elementele constructive �i

accesoriile perimetrale, adiacente sau cuprinse în planul învelitorii (strea�in�, coam�, dolie, receptor pluvial, �enouri, jgheaburi, atice, str�pungeri, ruperi de pant�, etc.);

c) panta acoperi�urilor cu mai mul�i versan�i, dispu�i la cote diferite, care s� permit� desc�rcarea (alunecarea) z�pezii, f�r� obstacole de pe versant pe altul (f�r� deteriorarea acoperi�ului �i învelitorii versantului inferior);

d) conceperea acoperi�ului astfel încât desc�rcarea z�pezii/ghe�ii de pe acoperi�, la nivelul solului, s� nu afecteze circula�ia �i utilizarea nivelurilor inferioare;

e) prevederea de elemente paraz�pezi de tip local (element de învelitoare având conformare special�, console metalice) sau continue (grilaje metalice) ce se prev�d la versan�i cu pant� >30%; accesoriile paraz�pezi se vor prevedea la toate acoperi�urile a c�ror strea�in� se afl� deasupra zonelor de circula�ie, deasupra balcoanelor, teraselor �i altor acoperi�uri aflate sub strea�in�; acestea sunt utile �i pentru protec�ia sistemului de preluare �i evacuare a apelor pluviale (jgheaburi);

f) prevederea de instala�ii paratr�snet (cu sistemele de ancorare/fixare aferente), conform reglement�rilor specifice aplicabile în vigoare;

g) la acoperi�urile cl�dirilor situate în mediul marin �i în medii industrial agresive, se vor avea în vedere m�surile specifice de rezisten��/protec�ie a produselor de învelitoare precum �i a accesoriilor aferente �i a sistemelor de montare/fixare, împotriva coroziunii (acoperirea elementelor metalice cu aluzinc, titan-zinc sau pelicule rezistente la coroziune);

h) prevedera accesului pe acoperi�, prin elemente de iluminare, ventilare �i/sau acces prev�zute în planul acoperi�ului/învelitori sau prin calea de acces exterioar�.

(3) Condi�ii privind drenarea (dirijarea, colectarea �i evacuarea) apelor meteorice de pe învelitorile acoperi�urilor: conceperea �i dimensionarea elementelor de colectare �i evacuare a apelor pluviale de pe acoperi� se vor face în conformitate cu reglementarea tehnic� privind proiectarea �i executarea instala�iilor de canalizare a apelor meteorice din cl�diri civile, social-culturale �i industriale;

(4) Condi�ii privind detaliile de execu�ie: Proiectantul va elabora detaliile de execu�ie în concordan�� cu tipul de produs propus ca învelitoare având în vedere realizarea continuit��ii acesteia, racordurile la str�pungeri �i pe contur precum �i asigurarea (la acoperi�urile izolate termic) posibilit��ii de realizare a unei termoizola�ii continue pentru evitarea pun�ilor termice.

Art.18 Condi�ii de calitate, stabilite prin proiectare, pentru satisfacerea cerin�elor esen�iale aplicabile construc�iilor: (1) Rezisten�� mecanic� �i stabilitate:

a) proiectarea acoperi�urilor �i învelitorilor se va face în conformitate cu prevederile din urm�toarele reglement�ri tehnice �i standarde: Cod de proiectare seismic�, indicativ P 100-1 �i P 100-3; Cod de proiectare. Bazele proiect�rii construc�iilor, indicativ CR 0; Cod de proiectare. Evaluarea ac�iunii z�pezii asupra construc�iilor, indicativ CR 1-1-3; Cod de proiectare. Evaluarea ac�iunii vântului asupra construc�iilor, indicativ CR 1-1- 4; SR EN 1991-1-1 �i Anexa Na�ional� a acestuia, precum �i reglement�rile tehnice privind proiectarea construc�iilor din lemn, aplicabile, în vigoare.


b) din punct de vedere structural învelitorile din elemente autoportante vor avea rol de preluare a înc�rc�rilor exterioare; aceste produse trebuie s� reziste la sarcinile de calcul aferente înc�rc�rilor din z�pad�, din vânt �i din mentenan��, sarcini multiplicate cu factori norma�i, astfel încât s� asigure performan�a acoperi�ului în ansamblu respectând nivelul sarcinii, nivelurile de siguran�� i s�ge�ile admisibile definite prin reglement�rile tehnice în construc�ii;

c) pentru învelitorile din produse cu rezemare total� montate pe suport continuu (astereal�) sau cu rezemare par�ial� pe caroiaj din �ipci, la proiectarea suportului �i a structurii de rezisten�� a acoperi�ului se va lua în calcul greutatea proprie a învelitorii.

(2) Securitatea la incendiu Se vor avea în vedere urm�toarele : a) respectarea prevederilor stipulate în reglement�rile tehnice privind securitatea la incendiu a

construc�iilor; b) performan�ele de comportare la foc interior(clase de reac�ie la foc, clase de rezisten�� la foc)

precum �i comportarea la foc exterior: (i) acoperi�urile �i învelitorile vor îndeplini cerin�ele privind performan�a la foc exterior, de

reac�ie la foc �i de rezisten�� la foc ca element cu rol de separare a focului din interior, potrivit prevederilor reglement�rilor tehnice privind securitatea la incendiu �i a Regulamentul privind clasificarea �i încadrarea produselor pentru construc�ii pe baza performan�elor de comportare la foc;

(ii) pentru determinarea performan�ei la foc exterior a acoperi�urilor �i învelitorilor se vor respecta SR CEN/TS 1187 �i SR EN 13501-5+A1;

(iii)elementele/produsele combustibile ce compun învelitoarea vor fi ignifugate; (iv) prevederea ignifug�rii �i/sau sistemelor de protec�ie la foc pasive sau reactive a elementelor

suport combustibile din lemn (astereal�, c�priori, pane, rigle, grinzi, etc.) pentru respectarea cerin�elor din reglement�rile de securitate la incendiu privind condi�iile minime de încadrare în gradul de rezisten�� la foc/nivelul de stabilitate la foc sau dup� caz de mansardare a cl�dirilor civile;

(v) pentru panourile de învelitoare �i pentru suportul învelitorii se impun cerin�e privind clasa de reac�ie �i de rezisten�� la foc, potrivit prevederilor reglement�rilor tehnice privind securitatea la incendiu, aplicabile în vigoare; la stabilirea gradului de rezisten�� la foc/nivelului de stabilitate la foc a construc�iilor privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor, se vor respecta cerin�ele reglement�rilor tehnice privind securitatea la incendiu;

(vi) proiectarea, instalarea �i punerea în func�iune a co�urilor de fum se realizeaz� cu luarea în considerare a referen�ialelor SR EN 15287-1+A1 �i SR EN 15287-2;

(vii) proiectarea instala�iilor de paratr�snet se realizeaz� în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnic� I 7.

(3) Siguran�� în exploatare: se exprim� prin condi�ii tehnice privind siguran�a în exploatare la toate ac�iunile ce decurg din activitatea uman� �i ac�iuni ale mediului, susceptibile a se produce în timpul utiliz�rii. Aceast� cerin�� cuprinde urm�toarele condi�ii tehnice aferente învelitorii �i a componentelor/accesoriilor acesteia: a) siguran�a în utilizare: comportarea la ac�iuni exterioare, în cazul lucr�rilor de între�inere, având

drept criteriu de performan�� rezisten�a la perforare static� �i dinamic� inclusiv la �ocuri provocate de grindin�;

b) prevenirea alunec�rii (la circula�ie ocazional�): - pentru învelitori cu pant� mai mic� de 30% nu este necesar� prevederea de elemente suplimentare de siguran�� (podine, trepte, balustrade, etc.), dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare), obligatorii pentru legarea centurii de siguran��; - pentru învelitori cu pant� mai mare de 30% se vor prevedea obligatoriu sisteme de asigurare (podine, sc�ri fixe, puncte de ancorare etc.) în special pentru accesul la co�urile de fum (pentru verificarea �i cur��area acestora) precum �i la alte elemente (ventila�ii, panouri solare etc.);

c) prevederea de paraz�pezi, accesorii obligatorii pentru toate acoperi�urile a c�ror strea�in� se afl� deasupra zonelor de circula�ie �i deasupra altor acoperi�uri aflate sub strea�in�;


d) comportarea la agen�i climatici (varia�ii de temperatur�, umiditate, radia�ii solare): stabilitate dimensional� la varia�ii de temperatur�, rezisten�� la gelivitate, absorb�ie de ap� redus�, rezisten�� la radia�ii solare (IR, UV), conform standardelor specifice;

e) rezisten�� la factorii corozivi ai mediului industrial �i/sau marin, prin prevederea de produse inerte fa�� de ace�tia sau protejate corespunz�tor, anticoroziv;

f) împiedicarea apari�iei fenomenului de coroziune electrochimic� la elementele de învelitoare �i la accesoriile de ancorare prin evitarea contactului direct între metalele generatoare de pil� electric�;

g) diminuarea efectului de eroziune datorat ac�iunilor particulelor solide asupra fe�ei superioare a învelitorii (praf, nisip, cenu��, etc.), mai accentuat la pante mai mari de 30%;

h) protec�ia la atacul agen�ilor biologici (ciuperci, mucegaiuri, roz�toare, p�s�ri, insecte, etc.). (4) Igien�, s�n�tate �i mediu: produsele utilizate la realizarea învelitorilor, în timpul exploat�rii �i în

postutilizare nu trebuie s� prezinte riscuri pentru s�n�tatea popula�iei, �i nu trebuie s� polueze mediul înconjur�tor (nu trebuie s� con�in� substan�e biocide); produsele puse în oper� trebuie s� asigure protec�ia �i ventilarea acoperi�urilor evitând infiltra�iile apei �i dezvoltarea microorganismelor sub învelitoare în structura acoperi�ului precum �i în spa�iile interioare. Trebuie respectate urm�toarele condi�ii: a) impermeabilitatea produselor �i absorb�ie redus� de ap�, dup� caz, func�ie de produsul din care este alc�tuit� învelitoarea; b) pe durata exploat�rii nu se admit apari�ii �i degaj�ri de substan�e toxice; c) pe durata execu�iei, se vor adopta m�surile de prevenire, protec�ie �i securitate a muncii.

(5) Protec�ie împotriva zgomotului La proiectare, alegerea structurii învelitorii se va face considerându-se zgomotele ce se pot transmite atât din mediul urban înspre interiorul cl�dirii cât �i zgomotele ce se pot transmite dinspre interiorul cl�dirii spre exteriorul ei. Structura învelitorii se va alege astfel încât s� asigure izolarea la zgomot aerian �i/sau zgomot de impact astfel încât s� fie îndeplinite limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot la interiorul �i la exteriorul cl�dirii prev�zute de reglement�rile tehnice în vigoare privind protec�ia la zgomot.

(6) Economia de energie �i izolare termic� Se vor avea în vedere urm�toarele: a) posibilitatea echip�rii acoperi�ului/învelitorii cu elemente/instala�ii pentru producerea de energie termic� �i/sau electric�; b) posibilitatea prevederii de învelitori ce pot conferi performan�e privind izolarea termic�, (produse cu rezisten�� la transfer termic) sau ce pot diminua �ocul termic (suprafe�e termoreflectante); c) proiectarea �i execu�ia lucr�rilor de izolare termic� la acoperi�uri se face în conformitate cu Normativul C 107 �i cu prevederile reglement�rii tehnice privind proiectarea �i executarea lucr�rilor de izola�ii termice la cl�diri.

SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind executarea învelitorilor Art.19 Condi�ii generale (1) Executarea învelitorilor acoperi�urilor se va desf��ura cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995

privind calitatea în construc�ii, cu modific�rile ulterioare �i a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut�rii lucr�rilor de construc�ii, republicat� cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

(2) Executantul va asigura nivelul de calitate corespunz�tor cerin�elor esen�iale aplicabile construc�iilor, printr-un sistem propriu de calitate conceput �i realizat prin personal calificat în domeniu, cu responsabili tehnici cu execu�ia atesta�i.

(3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigen�elor impuse de natura lucr�rilor, de prevederile documenta�iei �i a reglement�rilor specifice.


(4) Începerea lucr�rilor va fi precedat� de organizarea de �antier, în special privind asigurarea acceselor, a zonelor de depozitare �i de adoptarea m�surilor ce se impun privind protec�ia muncii �i m�surile de ap�rare împotriva incendiilor.

(5) Lucr�rile se vor executa în conformitate cu condi�iile �i prevederile documenta�iei tehnico-economice de execu�ie; orice neconcordan�� sau omisiune va fi semnalat� spre rezolvare proiectantului de specialitate, cu acordul beneficiarului (investitorului).

(6) Executantul va întocmi împreun� cu beneficiarul procese verbale privind diversele faze ale execu�iei, în special pentru lucr�rile ascunse (de exemplu: montarea �i tratarea suportului învelitorii; montarea foliei anticondens, montarea structurii termoizolante, etc.).

(7) Începerea lucr�rii de executare a învelitorii se va face numai dup� recep�ionarea lucr�rilor de �arpant� prin faz� determinant�, pentru cerin�ele esen�iale de rezisten�� mecanic� �i stabilitate precum �i securitate la incendiu.

(8) Procurarea produselor �i accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prev�zute în caietul de sarcini.

(9) Lucr�rile propriu-zise de execu�ie a învelitorii vor fi precedate de îndep�rtarea din zona de lucru a tuturor produselor �i de�eurilor inflamabile �i/sau combustibile.

(10) La terminarea lucr�rilor se vor întocmi documentele de recep�ie a lucr�rii (cu eventuale observa�ii ce vor fi însu�ite �i operate de executant) în baza constat�rilor �i verific�rilor efectuate de comisia de recep�ie constituit� conform legisla�iei în vigoare.

Art.20 Condi�ii privind preg�tirea lucr�rilor (1) Pentru lucr�rile de amploare (recomandabil pentru suprafe�e >500 m2) �i de complexitate ridicat�,

înainte de începerea acestora, este util ca executantul s� elaboreze o documenta�ie/fi�� tehnic� privind preg�tirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se reg�sesc în documenta�ia de execu�ie �i a unor eventuale neconcordan�e sau modific�ri, în acord cu proiectantul) �i elaborarea graficului de e�alonare a lucr�rilor (pentru a nu se suprapune cu lucr�ri de alt specific), organizarea de �antier precum �i masurile de protec�ie �i siguran��, specifice lucr�rii.

(2) Organizarea de �antier se refer� în principal la: a) asigurarea spa�iului �i utilit��ilor aferente �antierului; b) protec�ia muncitorilor privind spa�iile de acces în cl�dire, a spa�iilor perimetrale de circula�ie �i

asigurarea zonei de lucru (plase, parape�i, schele, etc.); c) asigurarea bran�amentelor de ap� �i energie electric�, inclusiv a mijloacelor de ridicat.

Art.21 Condi�ii climatice Lucr�rile de execu�ie ale învelitorii/acoperi�ului se vor desf��ura în condi�ii climatice (f�r� vânturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive), în conformitate cu prevederile tehnologice specifice produselor de învelitoare �i a legisla�iei privind protec�ia muncii.

Art.22 Condi�ii referitoare la suport �i la preluarea frontului de lucru (1) Suportul pe care se aplic� învelitoarea va corespunde specifica�iilor din documenta�ia tehnico-

economic� de execu�ie. (2) Suprafa�a suportului trebuie s� fie plan�, cu denivel�ri minime (maxim ± 1 cm la 2 m lineari). (3) Suportul rigid (din beton) nu trebuie s� comporte fisur�ri în planul suprafe�ei (neregularit��ile locale

se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat sau cu r��ini sintetice). (4) Se va verifica pozi�ionarea �i calitatea lucr�rilor de montaj a tuturor elementelor la care se raporteaz�

învelitoarea (elemente suport, de preluare �i scurgere a apelor pluviale, �or�uri, copertine, str�pungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, etc.).


Art.23 Condi�ii de punere în oper� (1) Se vor respecta cerin�ele esen�iale privind calitatea men�ionate la Art.18. (2) Montarea structurilor �i produselor de învelitoare se va face pe zone �i sensuri determinate, �inându-se

seama, în special, de direc�ia vântului dominant, de pante, de c�ile de acces, transport �i de manipularea produselor, f�r� afectarea zonelor cu lucr�ri în curs de execu�ie sau terminate.

(3) Se vor lua m�suri ca dot�rile de lucru (utilaje de ridicat, butelii, containere, pale�i, dispozitive de transport, etc.) s� nu deterioreze suportul sau învelitoarea.

Art.24 M�suri de ap�rare împotriva incendiilor (1) La proiectarea �i executarea învelitorilor acoperi�urilor se vor respecta prevederile din urm�toarele

acte normative: - Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor, cu modific�rile ulterioare; - Norme generale de ap�rare împotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul ministrului

administra�iei �i internelor nr.163/2007; - Dispozi�ii generale privind instruirea salaria�ilor în domeniul situa�iilor de urgen�� aprobate cu

ordinul Ministrului Administra�iei �i Internelor nr. 712/2005, cu modific�rile ulterioare. (2) M�surile de ap�rare împotriva incendiilor se vor lua la punctul de lucru, în zonele adiacente �i de

depozitare, în special la lucr�rile în care se utilizeaz� foc deschis sau aparate de sudur�; totodat�, înainte de începerea lucr�rilor propriu-zise de executare a învelitorii, se vor îndep�rta toate produsele �i/sau de�eurile combustibile.

(3) Se vor lua m�surile corespunz�toare privind instala�iile electrice (tablouri electrice, prize, conductori, etc.).

(4) Se vor face instructajele specifice personalului de execu�ie. Art.25 M�suri privind protec�ia �i igiena muncii (1) La proiectarea �i executarea învelitorilor acoperi�urilor se vor respecta prevederile din urm�toarele acte normative:

- Legea nr.319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�; - Hot�rârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru

locul de munc�; - Hot�rârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerin�ele minime pentru semnalizarea de securitate

�i/sau de s�n�tate la locul de munc�; - Hot�rârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru

�antierele temporare sau mobile, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; - Ordinul Ministrului muncii �i protec�iei sociale nr. 235/1995 privind aprobarea Normelor

specifice de securitate a muncii pentru lucrul la în�l�ime. (2) Se vor asigura c�ile de acces orizontale �i verticale, golurile �i zonele de lucru împotriva accidentelor,

c�derilor de la în�l�ime, etc.; se vor respecta prevederile legisla�iei în vigoare privind lucrul la în�l�ime �i în apropierea golurilor.

(3) Se vor utiliza numai scule, unelte �i utilaje în perfect� stare de func�ionare. (4) Se vor respecta condi�iile de siguran�� la montarea �i utilizarea schelelor �i a mijloacelor de ridicat. (5) Se vor lua m�surile ce se impun privind îndep�rtarea de�eurilor �i sortarea acestora pe categorii de

produse în vederea recicl�rii. (6) Dispozitivele, utilajele, uneltele ac�ionate electric vor fi împ�mântate �i alimentate prin conductori

continui asigura�i �i racorda�i la tablouri electrice verificate, împ�mântate. (7) Se vor face instructajele specifice personalului de execu�ie.

Art.26 Controlul calit��ii lucr�rilor (1) Verific�ri pe parcursul lucr�rilor:


a) calitatea suportului (calitatea produselor utilizate �i a execu�iei); b) calitatea produselor de învelitoare; c) pozi�ionarea �i fixarea în structura suport a pieselor înglobate, de trecere (a elementelor de

str�pungere) �i a foilor anticondens (unde este cazul); d) calitatea execu�iei pe etape/faze de lucru.

(2) Rectific�ri: a) rectific�ri locale, unde este cazul, pe etape/faze de lucru; b) în vederea verific�rii finale sau ca urmare a acesteia, se vor executa rectific�ri ale eventualelor

defec�iuni precum �i de finisare (unde este cazul). (3) Verificare final�:

a) verificarea de suprafa�� se va realiza vizual �i eventual prin tatonare, urm�rind corectitudinea �i calitatea modului de aplicare, lipire, fixare, racordare, acoperire, asigurare �i de protec�ie a produselor de învelitoare;

b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desf��ur�rii lucr�rilor;

c) verificarea lucr�rilor de învelitoare se va face prin faz� determinant�, privind rezisten�a mecanic� �i stabilitate.

Art.27 Condi�ii privind calitatea lucr�rilor (1) Recep�ia produselor de învelitoare: verificarea documentelor de atestare a conformit��ii, a termenelor

de valabilitate (unde este cazul) �i de garan�ie pentru fiecare lot de produse, precum �i cu nivelurile de performan�� prev�zute în caietul de sarcini (dup� caz); în unele situa�ii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate/acreditate) care s� verifice/certifice nivelurile de calitate;

(2) Controlul de calitate a produselor cuprinde urm�toarele verific�ri: a) pentru produsele de învelitoare de tip discontinuu sau semicontinuu: caracteristici geometrice

(lungime, l��ime, grosime, forma profilaturilor �i a amprent�rilor, dup� caz), caracteristici fizico-mecanice, rezisten�a la factorii de mediu;

b) pentru produsele hidroizolante în foi sau din elemente plane bituminoase: caracteristici geometrice (grosime, mas� unitar�, lungime), caracteristici fizico-mecanice (rezisten�a la rupere la trac�iune, alungirea la rupere la trac�iune, rezisten�a la sfâ�iere/rupere din cui, flexibilitatea la temperaturi sc�zute, etc.);

(3) P�strarea �i depozitarea produselor de învelitoare: condi�iile de p�strare �i depozitare a produselor sunt precizate în fi�ele tehnice de produs. Se vor avea în vedere urm�toarele: a) în depozite, trebuie respectate urm�toarele condi�ii privind depozitarea:

- produsele în panouri sau foi metalice se depoziteaz� în pachete sau în pale�i, în spa�ii acoperite;

- produsele din elemente plane sau trase �i/sau presate se depoziteaz� în pachete sau în pale�i, în spa�ii acoperite;

- membranele hidroizolante în foi se depoziteaz� sub form� de suluri (în pozi�ie vertical�), pe platforme sau pale�i, în spa�ii acoperite.

b) la punctul de lucru depozitarea se va face în acelea�i condi�ii ca �i în depozite, dar f�r� obligativitatea spa�iilor acoperite (se poate utiliza acoperire de protec�ie provizorie; de ex.: prelate).

(4) Controlul calit��ii la punerea în oper�: la punerea în oper� a produselor se efectueaz� controlul (vizual) asupra men�inerii integrit��ii, ca urmare a manipul�rii �i depozit�rii acestora;

(5) Recep�ia lucr�rilor de învelitoare: recep�ia lucr�rilor se va executa în conformitate cu prevederile legisla�iei specifice în vigoare, aplicabile.


Art.28 Garan�ia asupra execu�iei Garan�ia lucr�rilor executate este stipulat� în contractul încheiat între beneficiar �i constructor, care include �i condi�iile de garan�ie ale produsului/sistemului utilizat, acestea fiind indicate de fabricant în instruc�iunile de utilizare/exploatare a învelitorilor. Art.29 Durabilitatea apreciat� în utilizare constituie un criteriu estimativ, stabilit prin urm�rirea în timp a bunei comport�ri în utilizare a produselor de învelitoare puse corect în oper�. SEC�IUNEA a 6-a: Urm�rirea comport�rii în exploatare �i între�inerea învelitorilor Art.30 M�suri de între�inere:

a) m�surile de între�inere periodic� constau în ac�iuni anuale sau semestriale, (de regul� la sfâr�itul toamnei �i/sau începutul prim�verii); acestea constau în general, din lucr�ri de verificare �i cur��ire a traseelor de scurgere, colectare �i evacuare a apelor meteorice, a co�urilor de fum �i de ventilare �i, dup� caz, de reparare a elementelor accesorii învelitorii (paraz�pezi, jgheaburi, burlane, etc.) �i instala�iilor (paratr�snete, instala�ii degivrare, instala�ii de producere de energie);

b) m�suri de reparare/între�inere necesare în cazul unor deterior�ri/defec�iuni ap�rute din utilizarea defectuoas� a învelitorii sau din cauze naturale, accidentale, imprevizibile.

Art.31 (1) Urm�rirea comport�rii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglement�rilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare. (2) Condi�ii de exploatare:

a) corecta exploatare în timp a acoperi�ului/învelitorii, cu respectarea m�surilor de între�inere prev�zute în proiect, f�r� interven�ii suplimentare sau modific�ri ale învelitorii ini�iale;

b) orice interven�ie preconizat�, se va face cu acordul proiectantului de specialitate, de c�tre sau sub suprevegherea executantului care a emis certificatul de garan�ie al lucr�rii;

c) orice interven�ie efectuat� f�r� a se respecta prevederile de la alin.2, lit. b), conduce la anularea garan�iei acordate �i poate prejudicia func�ionarea corect� a învelitorii.

Art.32 Asigurarea urm�ririi comport�rii în timp, în condi�ii normale de utilizare a învelitorilor, se va face prin grija beneficiarului, cel pu�in o dat� pe an. Acest interval poate fi modificat în func�ie de condi�iile concrete, pentru fiecare caz în parte, astfel:

a) intervalul poate fi m�rit dac� la dou� verific�ri succesive nu se constat� degrad�ri (nu la lucr�ri cu vechime mai mare de 10 ani); b) intervalul poate fi mic�orat pentru învelitorile la care degrad�rile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comand�, sta�ii electrice, etc.); c) intervalul poate fi mic�orat pentru învelitorile ce au fost supuse la sarcini, �ocuri sau mi�c�ri (deplas�ri) neprev�zute (seism, accidente mecanice, etc.).

Art.33 În cazul în care apar deterior�ri ale învelitorii, acestea se vor remedia imediat pentru evitarea extinderii lor cu repercusiuni asupra structurii acoperi�ului �i a finisajelor interioare; în func�ie de amploarea acestor interven�ii �i în cazul în care a fost afectat� structura de rezisten��, se va solicita prezen�a proiectantului.


CAPITOLUL II: Prevederi �i principii privind învelitorile din panouri metalice profilate �i profilat-ambutisate

SEC�IUNEA 1: Obiect Art.34 Obiectul acestui capitol îl constituie:

a) panourile metalice profilate (longitudinal, ondulate sau cutate); b) panourile metalice profilate (longitudinal) �i ambutisate (tip �igl�/olane).

SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.35 Tip învelitoare:

a) semicontinue - pentru învelitorile din panouri metalice profilate; b) discontinue - pentru învelitorile din panouri metalice profilat-ambutisate.

Art.36 Alc�tuire; caracteristici: (1) Panourile metalice profilate �i profilat-ambutisate sunt alc�tuite din tabl� din o�el, o�el inoxidabil,

aluminiu, zinc, cupru, alte aliaje. (2) Caracteristicile fizico-mecanice definitorii ale panourilor metalice profilate �i profilat-ambutisate sunt:

- deschiderea maxim� admisibil� între reazeme în func�ie de: modul de distribu�ie al rezemelor, rezisten�a de calcul, s�geat�, grosimea panoului �i înc�rc�rile avute în vedere;

- momentul de iner�ie I (cm4); - modulul de rezisten�� W (cm3).

(3) Conformarea panourilor metalice profilat-ambutisate se realizeaz� cu suprapunere vizibil� sau cu suprapunere mascat�.

Figura nr. 1: Exemplificare panou profilat longitudinal, cutat

Figura nr. 2: Exemplificare panou profilat longitudinal, ondulat


Figura nr. 3.a: Conformare cu suprapunere mascat�

Figura nr. 3.b: Conformare cu suprapunere vizibil�

Figura nr. 3: Exemplificarea conform�rii panourilor metalice profilat-ambutisate

Art.37 Prevederi privind pozarea/montarea (1) Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate, func�ie de geometria de conformare �i de

caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor, precum �i de înc�rc�rile la care sunt supuse acestea. (2) Se consider� c� panta minim� pentru panourile profilate este de 12% (în cazul în care se utilizeaz� un

singur panou pe versant - de la strea�in� la coam� - panta minim� poate fi de 5%), iar pentru panourile profilat-ambutisate panta minim� este de 25% .

(3) Pe linia de pant� se va prevedea un num�r minim de panouri (num�r minim de suprapuneri). (4) Panourile profilate se pot poza pe suprafe�e curbe, în limite precizate în fi�ele tehnice ale produselor

cu privire la raza de curbur�. (5) Exist� posibilitatea îndoirii panourilor profilat-ambutisate (pentru realizarea ruperii de pant�), în

limita unui unghi de 15°; pentru situa�ii speciale se recomand� s� se consulte fi�ele tehnice ale mai multor produse.

(6) Montarea se face prin suprapunerea profilaturilor longitudinale, la al�turarea panourilor �i prin simpl� suprapunere a panourilor în lungul liniei de pant�.

Art.38 Ambalarea �i transportul panourilor profilate metalice sau profilat-ambutisate se face în pachete, paletizat sau containerizat, cu m�suri de protec�ie împotriva deterior�rii marginilor �i fe�elor.


SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art.39 Panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole, f�r� restric�ii privind zona geoclimatic� de amplasare, clasa �i categoria de importan�� a cl�dirii. Art.40 Suportul învelitorii; fixare (1) Învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate se pozeaz� �i monteaz� pe rigle (pane)

metalice sau pe rigle din lemn. Suprafa�a de reazem/contact va fi de minim 50 mm. (2) Distan�a dintre rigle (interax) este:

- variabil�, la panourile metalice profilate, în func�ie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului, de pant� �i de înc�rc�rile luate în calcul;

- fix�, la panourile profilat - ambutisate, în func�ie de conformarea geometric�. (3) Fixarea panourilor se face cu elemente mecanice (�uruburi autofiletante, �uruburi pentru lemn, etc.)

prev�zute cu elemente de etan�are �i de protec�ie (garnituri etan�are, c�p�cele protec�ie). (4) Coaserea longitudinal� între panouri se face, uzual, cu �uruburi autofiletante sau cu nituri cu cap etan�. Art.41 Spa�ii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Acoperi�urile cu panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate pot închide spa�ii necondi�ionate sau

condi�ionate termic: a) spa�ii condi�ionate termic: panourile de învelitoare se vor poza �i monta peste folia de protec�ie

(anticondens) care acoper� structura termoizolant� a acoperi�ului (termoizola�ie, barier� contra vaporilor, strat de finisaj la interior sau plafon fals);

b) spa�ii necondi�ionate termic: panourile de învelitoare se vor poza �i monta direct pe structura suport a acoperi�ului neizolat termic; în cazul în care sub acoperi� se desf��oar� activit��i cu prezen�� uman� permanent�, atunci, sub panourile metalice, se va prevedea o izola�ie termic� în vederea reducerii radia�iilor calorice ale învelitorii; aceast� izola�ie va fi protejat� pe fa�a superioar� cu o folie anticondens, iar la partea inferioar� conform normelor de igien�, protec�ia muncii �i securitate la incendiu.

(2) Acoperi�urile peste spa�ii condi�ionate termic vor avea învelitoarea în structur� de tip ventilat natural, prev�zându-se profile �i benzi de etan�are a cutelor/ondulelor, pentru a împiedica p�trunderea apei/z�pezii la interior, sub ac�iunea vântului.

SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate �i profilat-ambutisate Art.42 Panouri metalice profilate (1) Panta învelitorii din panouri profilate în cazul utiliz�rii unui singur panou pe versant este prev�zut� în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 1: Rela�ia dintre panourile metalice profilate �i pant�

Configura�ia panourilor profilate În�l�imea

cutei/ondulei – h (mm)

Panta minim�

(%)

Ondulate � 30 15 � 40 5

30<h<40 10 Cutate 30<h<40 � 10


(2) Panta �i suprapunerea panourilor metalice profilate în cazul utiliz�rii mai multor panouri pe versant

(de la strea�in� la coam�): se vor prevedea cordoane de etan�are la suprapunerile transversale (T) �i la cele longitudinale (L), ale fiec�rui panou în func�ie de pant� �i zonarea climatic� (conform zonare climatic� a României pentru perioada de iarn�*), în conformitate cu tabelul urm�tor:

Tabelul nr. 2: Suprapunerea longitudinal� a panourilor metalice �i tipul de etan�are, func�ie de pant� �i zona climatic�

Zonare climatic� Panta (p%)

Suprapunere longitudinal� minim�

mm

Tip de etan�are (T/L)

I �i II

P < 10 200 T+L

10 < p < 20 200 T

20 < p < 30 200 -

30 < p < 100 150 -

III

p < 15 200 T+L

15 < p < 25 200 T

25 < p < 40 200 -

p > 40 150 -

IV

p < 25 200 T+L

25 < p < 40 200 T

40 < p < 100 200 -

toate zon�rile p > 100 150 L * Zonarea climatic� a României pentru perioada de iarn� se face în conformitate cu normativul C 107. (3) Pentru panourile ondulate, se accept� suprapunere transversal� de ½ ondul�, în urm�toarele cazuri:

a) la cl�diri cu spa�ii deschise sub învelitoare; b) la cl�diri situate în zona climatic� I �i II �i la cl�diri de categoria de importan�� D.

(4) Panoul aplicat pe reazem (pan� cu l��imea de contact de minim 50 mm) va dep��i marginea acestuia cu minim 50 mm.

(5) Elementele ce dep��esc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces, sc�ri, podine, componente ale instala�iilor de ventila�ii sau de producere de energie, etc) se vor fixa numai pe structura de rezisten��

( �arpant�). (6) Se pot prevedea sisteme de iluminare, în planul învelitorii, numai cu panouri transparente sau

translucide cu aceea�i geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice profilate (în sistem simplu, la cl�diri f�r� condi�ionare termic� sau în sistem dublat la interior, la cl�diri cu spa�ii condi�ionate termic).

(7) La suprapunerile transversale, etan�ate suplimentar, coaserea între panourile profilate se va face pe aripa marginal�, înclinat� (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetan�ate suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei (a se vedea figura 6).

(8) La suprapunerile longitudinale, etan�ate suplimentar, cordonul de etan�are se va aplica în avalul elementelor de fixare, la cca.2-3 cm distan�� de acestea.


Figura nr. 4: Exemplificarea prevederilor Art. 42 (8)

Art.43 Panouri metalice profilat-ambutisate (1) Panta �i suprapunerile corespund conform�rii panourilor (cu suprapunere vizibil� sau cu suprapunere

mascat�). (2) La învelitorile din aceste panouri se pot prevedea sisteme de iluminare specifice (ferestre de versant,

tabachere, etc.). Art.44 Elemente de tinichigerie (1) Proiectarea �i detalierea elementelor de tinichigerie �i în special dimensionarea �i detalierea

elementelor de colectare �i dirijare a apelor pluviale se va face de c�tre proiectant; în cazul existen�ei sistemelor de învelitoare se va consulta documenta�ia tehnic� a sistemului.

(2) Aripa profilului din tabl� (�or�ul) de racord la jgheab/�enou, de sub învelitoare (a se vedea figura nr.5) va avea lungimea de cel pu�in 6 ori în�l�imea cutei/ondulei. Aceast� arip� va fi � 35 cm la pant� pân� la 25%, � 30 cm la pant� între 25% �i 60% �i � 25 cm la pant� mai mare 60%.

Figura nr. 5: Exemplificarea prevederilor Art. 44 (2)


SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind panourile metalice profilate �i profilat-ambutisate Art.45 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate (1) Panourile metalice profilate autoportante vor respecta cerin�ele de la Art. 18 alin.(1). (2) Tabla din care sunt alc�tuite panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate va

corespunde cerin�elor standardelor privind calitatea o�elului, acoperirile metalice ale tablei din o�el precum �i pentru protec�ia suplimentar� pelicular�.

(3) Sistemul de pane/rigle, suport al panourilor, va fi dimensionat conform prevederilor reglement�rilor tehnice privind calculul de rezisten�� i stabilitate.

(4) Caracteristicile panourilor profilate vor fi determinate conform reglement�rilor tehnice privind calculul de rezisten�� i stabilitate; se recomand� s� se consulte fi�ele tehnice ale produselor cu privire la deschiderile dintre pane, func�ie de modul de rezemare (2, 3 sau 4 reazeme pe panou), grosimea tablei, dimensiunile profilului �i combina�ii de înc�rc�ri.

(5) Pentru panourile profilat-ambutisate, distan�a dintre riglele suport este caracteristic� pentru fiecare tip de panou; aceast� distan�� precum �i dimensiunile riglelor sunt date de fi�a tehnic� a produsului.

Art.46 Securitate la incendiu: Aceast� cerin�� impune condi�iile men�ionate la art.18 alin.(2) precum �i prevederea c� panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt incombustibile. Art.47 Igien�, s�n�tate �i mediu: aceast� cerin�� nu impune condi�ii particulare fa�� de cele enun�ate la Art.18 alin. (4).

Art.48 Siguran�� în exploatare (1) Pe conturul unei suprafe�e de acoperi�, pe minimum 1 m l��ime, elementele de bordare �i

panourile de învelitoare, vor fi ancorate suplimentar, pentru a preveni eventuale degrad�ri ca efecte ale ac�iunii factorilor de mediu (vânt, z�pad�, ghea��).

(2) Nivelul de protec�ie anticoroziv� al foilor din tabl� de o�el va fi în concordan�� cu clasele de corozivitate atmosferic�, în conformitate cu prevederile reglement�rii tehnice privind proiectarea protec�iei împotriva coroziunii a construc�iilor din o�el.

(3) Pentru panourile peliculizate se vor prevedea vopsitorii de retu� (cu produse compatibile) ale zonelor de pe suprafe�e sau muchii, degradate la punerea în oper� (zgârieturi sau muchiile rezultate urmare decup�rii tablei).

(4) Sub învelitoare, în special în cazul spa�iilor condi�ionate termic, peste structura termoizolant� se vor prevedea folii de protec�ie anticondens.

Art.49 Protec�ia împotriva zgomotului (1) Pentru realizarea unei izol�ri mai bune la zgomot aerian �i la zgomotul produs de acoperi� la

interac�iunea cu factorii externi, func�ie de exigen�ele cerute, se poate prevedea o grosime a tablei mai mare �i o structur� termo-fonoizolant� special conceput� (care se va amplasa sub panourile din tabl� ale învelitorii); învelitorile din panouri metalice asigur� un indice de izolare la zgomot aerian, în func�ie de grosimea tablei.

(2) Panourile din tabl� nu asigur� izolare la zgomot de impact provenit din ploaie, grindin�; pentru realizarea izol�rii se va prevedea o structur� fonoizolant� special conceput�, ce se va amplasa sub panourile din tabl� (sub învelitoare).


Art.50 Economia de energie �i izolare termic� (1) Învelitorile din panouri metalice profilate nu au efecte termoizolante. (2) Pentru diminuarea temperaturii �i a �ocului termic se pot prevedea produse cu suprafa�a

reflectant� (termoreflectant�) precum �i sistem de acoperi� ventilat.

SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din panouri metalice profilate �i profilat-ambutisate Art.51 Elementele de tinichigerie vor avea termina�iile (marginile) fasonate (zig, fal�) pentru realizarea rigidiz�rii �i protej�rii acestora; nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu termina�ii nebordate.

Art.52 Elementele de tinichigerie, de protec�ie a învelitorii, se suprapun minim 20 cm peste/sub panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate �i se fixeaz� cu nituri cu cap etan�, sau se fixeaz� indirect prin intermediul unor agrafe din o�el lat zincat. Art.53 Fixarea panourilor metalice profilate �i profilat-ambutisate se face cu elemente de fixare specifice (�uruburi), prev�zute cu garnitur� de etan�are �i c�p�cel de protec�ie, de obicei pe cuta inferioar� (în unele cazuri, la învelitori din panouri ondulate, peste spa�ii f�r� condi�ionare termic�, fixarea se realizeaz� cu tije filetate cu guler, garnitur� de etan�are, piuli�� i c�p�cel de protec�ie). Art.54 În situa�ia în care se impune ca învelitoarea s� realizeze efectul de �aib�, panourile metalice profilate �i profilat-ambutisate nu se vor monta (ancora) cu cârlige filetate.

Art.55 Elementele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, etc.).

Art.56 (1) La îmbinarea transversal� a panourilor profilate, fixarea panoului superior se va face în axul cutei de suprapunere sau excentric, pe lateral, numai dac� l��imea profilului permite, utilizându-se �uruburi autofiletante cu garnituri sau nituri etan�e care prin strângere s� etan�eze �i s� preseze suprapunerea.

Figura nr. 6: Exemplificarea prevederilor Art. 42 (7) �i Art. 56


(2) Detaliile de execu�ie: coam� – timpan, strea�in�, coam�, racord la suprafa�a vertical� �i racord pazie sunt exemplificate în figura nr.7 a, b, c, �i d.

Figura nr. 7.a: Detalii coam� – timpan

Figura nr. 7.b: Detalii strea�in�


Figura nr. 7.c: Detaliu coam�

Figura nr. 7.d: Detalii racord la suprafa�a vertical� �i pazie

Figura nr. 7: Exemplificare de principiu a detaliilor de execu�ie

Legend�:

d - dop pentru înfundarea cutei interioare (deschise spre interior) c - cordon chit de etan�are t - tencuial� s - �or� din tabl� pentru închiderea detaliului m - strat de separare (cupon material bitumat)


CAPITOLUL III: Prevederi �i principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate SEC�IUNEA 1: Obiect Art.57 Obiectul acestui capitol îl constituie:

a) panourile nemetalice profilate longitudinal, ondulate; b) panourile nemetalice profilate longitudinal, cutate.

SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.58 Panourile nemetalice profilate, ondulate sau cutate se utilizeaz� la realizarea învelitorilor de tip semicontinuu. Art.59 Alc�tuire (1) Panourile profilate polimerice, ondulate sau cutate, sunt realizate prin extrudare, extrudare-dublare sau

matri�are, din policlorur� de vinil, polietilen�, poliester, policarbonat, etc. Acestea pot fi simple sau armate în mas�, opace (colorate), transparente sau translucide, peliculizate pe suprafa�� sau acoperite cu granule minerale.

(2) Panourile profilate din fibrociment, de regul� ondulate, sunt armate cu fire �i/sau fibre celulozice �i/sau polimerice. Acestea pot fi simple, peliculizate pe suprafa�� sau acoperite cu granule minerale.

(3) Panourile profilate ondulate bitumate sunt peliculizate pe suprafa�� sau acoperite cu granule minerale. Art.60 Caracteristicile fizico-mecanice definitorii ale panourilor nemetalice profilate sunt:

- deschiderea maxim� admisibil� între reazeme în func�ie de: modul de distribu�ie al rezemelor, rezisten�a de calcul, s�geat�, grosimea panoului �i înc�rc�rile avute în vedere;

- momentul de iner�ie I (cm4); - modulul de rezisten�� W (cm3).

Art.61 Prevederi generale privind pozarea/montarea panourilor (1) Pozarea/montarea se va face respectând acelea�i prevederi ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal conform Art.37, f�r� posibilitatea ruperii de pant� prin îndoirea panoului. (2) Proiectantul stabile�te forma �i dimensiunile acoperi�ului, modul de colectare a apelor pluviale �i de racordare a învelitorii pe contur; sistemul de îmbinare între panouri, modul de etan�are �i de fixare sunt cuprinse în instruc�iunile tehnice privind montajul, proprii fiec�rui sistem.

Art.62 Ambalarea �i transportul panourilor nemetalice profilate se face în pachete sau în suluri, paletizat sau containerizat, cu m�suri de protec�ie împotriva deterior�rii marginilor �i a fe�elor.


SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

Art.63 Panourile nemetalice profilate sunt utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole, f�r� restric�ii privind zona geoclimatic� de amplasare, clasa �i categoria de importan�� a cl�dirii.

Art.64 (1) Configura�ia acoperi�ului va fi simpl�, de preferin�� f�r� dolii, cu versan�i continui, f�r� ruperi de pant�. (2) Panourile nemetalice profilate, transparente sau translucide pot fi intercalate în planul învelitorilor cu panouri profilate metalice sau nemetalice (opace), cu condi�ia identit��ii geometriei profilaturii transversale �i

longitudinale.

Art.65 Suportul învelitorii �i modul de fixare (1) Învelitorile din panouri nemetalice profilate se pozeaz� �i se monteaz� pe rigle (pane) metalice sau din lemn.

Suprafa�a de reazem/contact va fi de minim 50 mm. (2) Distan�a dintre rigle (pane) este variabil� la panourile nemetalice profilate, în func�ie de caracteristicile

fizico-mecanice ale panoului, de pant� �i de înc�rc�rile luate în calcul. (3) Fixarea se face cu elemente mecanice precum: �uruburi autofiletante, �uruburi pentru lemn, sau tije filetate

prev�zute cu elemente de etan�are �i de protec�ie.

Art.66 Spa�iile interioare, modurile de termoizolare �i conformare vor respecta prevederile de la Art.41 alin.(1) �i (2).

SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate

Art.67 Panouri nemetalice profilate (1) Panta pentru panourile profilate în cazul utiliz�rii unui singur panou pe versant este prev�zut� în tabelul de

mai jos: Tabelul nr. 3: Rela�ia dintre panourile nemetalice profilate �i pant�

Configura�ia panourilor profilate longitudinal

În�l�imea cutei/ondulei

(mm)

Panta minim�

(%) Ondulate:

- ondul� mare - ondul� mic�

� 40

� 10

< 40 � 15 Cutate � 40 � 5

30 < h < 40 � 8

(2) Panta �i suprapunerea panourilor nemetalice profilate în cazul utiliz�rii mai multor panouri pe versant: prevederea de etan��ri (cordoane de etan�are) la suprapunerile transversale panoului (T) �i la cele longitudinale panoului (L), în func�ie de pant� �i zonarea climatic� (conform zonare climatic� a României pentru perioada de iarn�) se face în conformitate cu tabelul nr. de la Art.42 alin.(2).

(3) Pentru panourile ondulate, se accept� suprapunere transversal� de ½ ondul�, în urm�toarele cazuri:

a) la cl�diri cu spa�ii deschise sub învelitoare; b) la cl�diri situate în zona climatic� I �i II �i la cl�diri de categoria de importan�� D.

(4) Panoul aplicat pe reazem (rigl� cu l��imea de contact de minim 50 mm) va dep��i marginea acesteia cu minim 50 mm.

(5) Elementele ce dep��esc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces, sc�ri, podine, elemente de producere de energie, instala�ii ventila�ii, etc.) se vor fixa numai pe structura de rezisten��

(�arpant�).


(6) Se pot prevedea sisteme de iluminare, în planul învelitorii, numai cu panouri transparente sau translucide cu aceea�i geometrie a profilaturii cu cea a panourilor nemetalice profilate (în sistem simplu, la cl�diri f�r� condi�ionare termic� sau în sistem dublat la interior, la cl�diri cu spa�ii condi�ionate termic).

(7) La suprapunerile transversale (în lungul pantei), etan�ate suplimentar, coaserea între panourile profilate se va face pe aripa marginal�, înclinat� (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetan�ate suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei.

(8) La suprapunerile longitudinale, etan�ate suplimentar, cordonul de etan�are se va aplica în avalul elementelor de fixare, la cca. 2 - 3 cm distan�� de acestea (a se vedea figura nr.4 – Art.42(8)).

SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind panourile nemetalice profilate Art.68 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate Panourile profilate vor respecta cerin�ele de la Art. 18 alin.(1). Sistemul de pane suport va fi dimensionat conform reglement�rilor tehnice privind calculul de rezisten�� i stabilitate; se recomand� s� se consulte fi�ele tehnice ale produselor cu privire la deschiderile dintre pane func�ie de modul de rezemare (2, 3 sau 4 reazeme pe panou), grosime �i combina�ii de înc�rc�ri. Art.69 Securitate la incendiu: Se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.70 Igien�, s�n�tate �i mediu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(4); la aceste panouri, în caz de incendiu, se pot degaja gaze toxice �i pic�turi arzânde. Art.71 Siguran�� în exploatare (1) Pe conturul unei suprafe�e de acoperi�, pe minim 1 m l��ime, elementele de bordare �i panourile

de învelitoare, vor fi ancorate/fixate suplimentar, pentru a preveni eventuale degrad�ri ca efecte ale ac�iunii factorilor de mediu (vânt, z�pad�, ghea��).

(2) Se vor avea în vedere caracteristicile privind rezisten�a panourilor nemetalice la agresivitatea factorilor chimici, din mediul de situare (în general produsele polimerice sunt rezistente la agen�ii chimici cu nivel normal de poluare).

(3) Sub învelitoare, în cazul spa�iilor condi�ionate termic �i a învelitorilor opace, peste structura termoizolant� se vor prevedea folii de protec�ie - anticondens.

(4) Peste învelitoare se vor prevedea podine pentru circula�ia de mentenan��, iar sub învelitoare se vor prevedea plase de protec�ie pentru re�inerea buc��ilor rezultate în cazul spargerii panourilor.

(5) C�ile de acces �i zona de acces pe învelitoare vor fi securizate împotriva alunec�rii �i c�derii de la în�l�ime a persoanelor.

Art.72 Protec�ia împotriva zgomotului. (1) Pentru realizarea unei izol�ri mai bune la zgomot aerian �i la zgomotul produs de acoperi� la

interac�iunea cu factorii externi, func�ie de exigen�ele cerute, se poate prevedea o structur� termo-fonoizolant� special conceput� (care se va amplasa sub panourile învelitorii).

(2) Panourile nemetalice profilate nu asigur� izolare la zgomot de impact (ploaie, grindin�); în acest sens, se va prevedea o structur� fonoizolant� special conceput�, care se va amplasa sub învelitoare.


Art.73 Economia de energie �i izolare termic�: învelitorile din panouri nemetalice profilate nu au calit��i termoizolante.

SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate Art.74 (1) Elementele metalice de tinichigerie vor avea termina�iile (marginile) fasonate (zig, fal�) pentru

realizarea rigidiz�rii �i protej�rii acestora; nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu termina�ii nebordate.

(2) Elementele de tinichigerie, de protec�ie a învelitorii, se suprapun minim 20 cm peste/sub panourile nemetalice profilate �i se fixeaz� cu �uruburi sau cu nituri cu cap etan�, sau indirect prin intermediul unor agrafe din o�el lat zincat.

(3) Elementele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, etc.). Art.75 Panourile ondulate din fibrociment se fixeaz� pe rigle metalice sau din lemn, cu tije filetate prev�zute cu guler profilat, garnitur�, piuli�� cu c�p�cel de protec�ie; fixarea se face pe cuta superioar�. Peste spa�ii deschise fixarea se poate face �i pe lateralul ondulei, cu �uruburi . Art.76 Panourile ondulate bitumate se fixeaz� de regul�, cu �uruburi/cuie pentru lemn cu guler profilat, garnitur� �i c�p�cel de protec�ie iar fixarea se face pe cuta superioar�. �uruburile/cuiele de fixare vor avea lungimea cu minimum 20 mm mai mare decât în�l�imea ondulei.

Art.77 Panourile ondulate bitumate se pot monta �i pe astereal� din lemn; în acest caz se recomand� prevederea peste astereal� a unei membrane hidroizolante, fixat� mecanic. Art.78 Coamele, strea�inile, marginile de versant se vor acoperi cu elemente speciale, din acela�i material cu cel de învelitoare.


Figura nr. 8: Exemplificare de principiu detalii de execu�ie cu panouri polimerice �i din fibrociment


CAPITOLUL IV: Prevederi �i principii privind învelitorile din panouri

prefabricate, termoizolate SEC�IUNEA 1: Obiect Art.79 Panourile prefabricate termoizolate, pot avea diverse conform�ri enun�ate în Art. 80, 81 �i 82. Art.80 Panoul prefabricat termoizolat alc�tuit din panou metalic profilat longitudinal (cutat) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat) este prezentat în figura nr. 9. Fa�� de aceast� alc�tuire exist� diverse alte combina�ii: panouri cu fe�e metalice din acela�i metal sau metale diferite sau panouri cu fa�a superioar� metalic� �i cea inferioar� nemetalic� �i cu miez termoizolant.

Figura nr. 9: Exemplificare de principiu: sec�iune panou cu fe�ele metalice

Art.81 Panoul prefabricat termoizolat alc�tuit din membran� hidroizolant� (fa�a superioar�) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat) este prezentat în figura nr. 10.

Figura nr. 10: Exemplificare de principiu: sec�iune panou cu fa�a superioar� cu membran� hidroizolant�

Art.82 Panourile complexe, pentru iluminarea spa�iilor interioare sunt realizate din dou� panouri polimerice, transparente sau translucide, profilate longitudinal, (lipite între ele din fabrica�ie) sau în sistem fagure, formând unul sau mai multe spa�ii de aer cu efect termoizolant.

Figura nr. 11: Exemplificare de principiu: sec�iune panou complex, transparent / translucid


SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.83 Tip învelitoare:

a) semicontinu�; b) continu� numai pentru panourile cu fa�a superioar� cu membran� hidroizolant�.

Art.84 Alc�tuire; caracteristici (1) Fe�ele metalice profilate sunt din o�el, o�el zincat (sau acoperit cu aluzinc), aluminiu �i mai rar din o�el inoxidabil, zinc, cupru sau aliaje. (2) Grosimea fe�elor din tabl�, func�ie de metalul din care sunt realizate, variaz� de la 0,4 mm la 1,25 mm

(în cadrul unui panou, fa�a superioar� poate avea profilaturi �i grosimi diferite fa�� de cea inferioar�). (3) Miezul termoizolant este constituit din spum� rigid� din poliuretan (PUR), din poliizocianurat (PIR),

din pl�ci rigide din vat� mineral� (cu fibrele dispuse paralel sau perpendicular fa�� de planul panoului - MW) sau din polistiren expandat (EPS).

(4) Grosimea panoului este variabil� func�ie de grosimea stratului termoizolant. (5) În cazul panoului cu fa�a superioar� plan� alc�tuit� din membran� hidroizolant� bitumat�, aceasta

trebuie s� aibe grosimea de cel pu�in 3 mm �i s� fie lipit� din fabrica�ie în total� aderen�� pe miezul termoizolant. Aceast� fa�� cu membran� constituie primul strat hidroizolant (de baz�) într-o structur� hidroizolant� bistrat.

(6) Caracteristicile fizico-mecanice definitorii ale panourilor sunt: - grosimea tablei �i profilatura panoului determinate de distan�a între reazeme (pane), num�rul �i

l��imea acestora, înc�rc�rile luate în calcul �i modul de fixare pe suport; - momentul de iner�ie I (cm4); - modulul de rezisten�� W (cm3); - aderen�a fe�elor la miezul termoizolant (N/cm2).

Art.85 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Pe lungimea unui versant trebuie s� fie montat un singur panou prefabricat termoizolant. Pot fi

montate mai multe panouri pe versant numai în cazul în care acestea sunt concepute �i fabricate cu sistem de îmbinare a capetelor panourilor.

(2) Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate func�ie de solicit�rile exterioare �i de caracteristicile geometrice ale acoperi�ului.

(3) Panourile prefabricate termoizolate se pozeaz� pe elemente ce formeaz� suprafe�e plane, f�r� ruperi de pant� sau curburi.

(4) Fac excep�ie de la alin. (3) cazurile în care fabrican�ii indic� posibilitatea execut�rii �i mont�rii unor panouri cu diverse raze de curbur�.

(5) Montarea se va face prin îmbinarea în diferite moduri, prin al�turarea etan�� a panourilor �i suprapunerea profilaturii fe�ei superioare peste cea inferioar�. În cazul panourilor cu fa�a superioar� din membran� hidroizolant� se ob�ine etan�eitatea îmbin�rii longitudinale dintre panouri printr-o man�et� prev�zut� din fabrica�ie sau cu o band� hidroizolant�.

Art.86 Ambalarea �i transportul panourilor se face în pachete, paletizat sau containerizat, cu m�suri de protec�ie împotriva deterior�rii marginilor (îmbin�rilor longitudinale) �i fe�elor.


SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale

Art.87 La proiectarea învelitorilor din panouri termoizolante proiectantul parcurge urm�toarele etape:

- stabile�te forma �i dimensiunile acoperi�ului (ca geometrie �i sec�iune); - calculeaz� caracteristicile mecanice minimale (distan�a între pane, grosimi de panouri, etc.); - dispune modul de colectare a apelor pluviale; - prevede racordarea învelitorii la pere�ii adiacen�i; - alege modul de îmbinare între panouri; - precizeaz� aplicarea corespunz�toare a modurilor de etan�are �i de fixare pentru aplica�ia sa.

Art.88 Panourile prefabricate, termoizolate sunt utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole, f�r� restric�ii privind zona geoclimatic� de amplasare, clasa �i categoria de importan�� a cl�dirii.

Art.89 Configura�ia acoperi�ului: conformarea acoperi�ului va fi simpl�, cu versan�i continui, far� ruperi de pant�, de preferin�� f�r� dolii, cu excep�ia învelitorilor din panouri cu fa�a superioar� hidroizolat�.

Art.90 Prevederile privind fixarea învelitorii din panouri prefabricate termoizolate pe suport, sunt acelea�i ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal, conform Art.40.

Art.91 Spa�ii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Acoperi�urile cu panouri prefabricate termoizolate, pot închide spa�ii condi�ionate sau necondi�ionate

termic. (2) Acoperi�urile realizate cu panouri prefabricate, termoizolate, nu sunt de tip ventilat. (3) În cazul în care învelitoarea cu panouri prefabricate termoizolate este prev�zut� peste spa�ii

condi�ionate termic, ce necesit� o rezisten�� la transfer termic mai mare decât cea realizat� cu acest tip de panou, se poate prevedea �i executa o termoizolare suplimentar�, interioar�, sub învelitoare.

SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate Art.92 Panta învelitorii va fi minim 5% �i maxim 60% (30°); se pot admite pante mai mari, cu m�suri suplimentare de sus�inere �i fixare a panourilor (cu verificarea aderen�ei straturilor) �i de limitare a lungimii versan�ilor. Art.93 Pentru o pant� >60%, la îmbin�rile longitudinale, se vor prevedea obligatoriu cordoane suplimentare de etan�are. Art.94 Elementele ce se suprapun planului învelitorii sau str�pung planul învelitorii (iluminare/acces, instala�ii, ventila�ii), se recomand� s� se amplaseze la partea superioar� a versantului, în apropierea zonei de coam�.


SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind panourile prefabricate, termoizolate Art.95 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate: se vor respecta acelea�i prevederi ca �i pentru panourile metalice profilate, conform Art.45. Art.96 Securitate la incendiu: Se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.97 Igien�, s�n�tate �i mediu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(4); în caz de incendiu, se pot degaja gaze toxice �i pic�turi arzânde (func�ie de miezul termoizolant sau în cazul unei fe�e nemetalice). Art.98 Siguran�� în exploatare: se vor respecta acelea�i prevederi ca �i cele pentru panourile metalice profilate, conform Art.48, cu precizarea c� panourile prefabricate termoizolate, trebuie s�-�i men�in� aderen�a fe�elor la miezul termoizolant sub ac�iunea factorilor de mediu �i de utilizare (presiune �i suc�iune vânt, înc�rc�ri uniform distribuite �i concentrate, vibra�ii, deplas�ri, etc.).

Art.99 Protec�ia împotriva zgomotului: învelitorile din panouri prefabricate termoizolate asigur� un indice apreciabil de izolare la zgomot aerian ob�inut prin calcule sau determin�ri, în func�ie de tipul �i grosimea fe�elor din tabl� �i a miezului termoizolant, sau preluat din fi�a tehnic� a produsului. Art.100 Economia de energie �i izolare termic�: panourile prefabricate termoizolate, func�ie de grosimea �i natura miezului termoizolant, asigur� o izolare termic� care poate fi insuficient� fa�� de rezisten�a la transfer termic calculat� conform reglement�rilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare. În acest caz este necesar� o suplimentare a izola�iei termice, sub învelitoare.

SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate Art.101 (1) Elementele de tinichigerie vor avea termina�iile (marginile) fasonate (zig, fal�) pentru realizarea

rigidiz�rii �i protej�rii acestora; nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu termina�ii nebordate.

(2) Elementele de tinichigerie, de racordare a învelitorii, se suprapun minim 20 cm peste/sub panourile prefabricate termoizalate �i se fixeaz� cu �uruburi autofiletante cu garnitur�, nituri cu cap etan� sau se fixeaz� indirect prin intermediul unor agrafe din o�el lat zincat.

(3) Fixarea panourilor metalice prefabricate termoizolate se face cu elemente de fixare specifice (�uruburi) montate în structura suport.

(4) Pentru reducerea efectului negativ al pun�ilor termice se execut� complet�ri ale termoizola�iei exemplificate în figura nr.12.


Figura nr. 12: Exemplificare de principiu a detaliilor de execu�ie

CAPITOLUL V: Prevederi �i principii privind învelitorile cu membrane �i pelicule hidroizolante SEC�IUNEA 1: Obiect Art.102 Obiectul acestui capitol îl constituie învelitorile cu:

a) membrane hidroizolante bitumate, cu armatur� înglobat�, simple sau autoprotejate; b) membrane hidroizolante polimerice; c) pelicule hidroizolante simple sau armate.

SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.103 Învelitorile cu membrane �i pelicule hidroizolante sunt de tip continuu (etan�). Art.104 Alc�tuire; caracteristici (1) Structura hidroizolant� cu membrane bitumate, se realizeaz� în sistem monostrat sau bistrat cu

sau f�r� peliculizare suplimentar�, cu grosimea util� nominal� a membranei de minimum 3 mm.


(2) Structura hidroizolant� cu membrane polimerice se realizeaz� în sistem monostrat cu sau f�r� peliculizare suplimentar�, cu grosimea util� nominal� a membranei de minimum 1,2 mm.

(3) Structura hidroizolant� pelicular�, bituminoas� sau polimeric�, se aplic� în minimum dou� straturi, cu sau f�r� arm�tur� (�es�tur�, voal poliesteric sau fire/fibre de sticl�), manual sau mecanizat, în grosime total� de minimum 1,5 mm, numai pe suprafe�e continue din beton armat.

Art.105 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Membranele hidroizolante bituminoase sau polimerice se vor aplica pe suport continuu:

astereal� din scânduri de lemn sau panouri (pl�ci) fibrolemnoase sau suport rigid din beton armat monolit sau prefabricat, la acoperi�uri cu pant� uzual� > 20% , cu suprafe�e plane, curbe sau cu ruperi de pant�.

(2) Pentru proiectarea �i execu�ia învelitorilor din membrane hidroizolante, se vor lua în considerare indica�iile din fi�ele tehnice ale produselor cu privire la suprafe�ele suport, modul de aplicare �i panta maxim� pe care se pot aplica, în func�ie de stabilitatea la cald a acestora.

(3) Structurile hidroizolante peliculare se aplic� pe suport rigid, continuu, din beton armat monolit, cu suprafa�a rectificat�, plan�, uscat�, cu rupere de pant� sau curb� (pânze sub�iri, cupole, etc.).

Art.106 Membranele hidroizolante vor corespunde urm�toarelor niveluri minime de performan�� calitative:

a) impermeabilitate la ap�: etan� la minim 6 m coloan� ap�/24 ore; b) rezisten�� la perforare static�: etan� la înc�rcare de minim 15 kg cu bil� Ø10 mm/24 ore; c) rezisten�� la perforare dinamic�: etan� la c�derea capului de poansonare de la o în�l�ime

de minim 1000 mm; d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120°C; e) flexibilitate la temperaturi sc�zute:

(i) pentru zona climatic� I �i II a României, pentru perioada de iarn�: -12°C; (ii) pentru zona climatic� III �i IV a României, pentru perioada de iarn�: -18°C.

f) for�a de rupere la trac�iune: longitudinal > 3,5 N/mm2; transversal >3,0 N/mm2; g) alungirea la rupere la trac�iune: longitudinal � 2%; transversal � 1,5%; h) stabilitate dimensional�: < 0,5%; i) rezisten�a la smulgere din cui: � 200 N (cui Ø3 mm).

Art.107 Hidroizola�iile peliculare (mase fluide, semifluide sau semivâscoase), dup� aplicare, vor corespunde urm�toarelor niveluri minime de performan�e calitative:

a) impermeabilitate la ap�: etan� la minim 6 m coloan� ap�/24 ore; b) rezisten�� la perforare static�: etan� la înc�rcare de minim 10 kg cu bil� Ø 10 mm/24 ore; c) rezisten�� la perforare dinamic�: etan� la c�derea capului de poansonare de la o în�l�ime de minim 800 mm; d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare <2 mm la temperatura +120°C; e) flexibilitate la temperaturi sc�zute:

(i) pentru zona climatic� I �i II a României, pentru perioada de iarn�: -12°C; (ii) pentru zona climatic� III �i IV a României, pentru perioada de iarn�: -18°C;

f) for�a de rupere la trac�iune: longitudinal >2,5 N/mm2; transversal >2,0 N/mm2; g) alungirea la rupere la trac�iune: longitudinal � 5%; transversal � 3,5% (încercare f�r� strat de armare); h) stabilitate dimensional�: <1%; i) aderen�� la suport �i înt�rire/uscare rapid�: nu trebuie s� curg� la aplicarea pe o pant� dat�.

Art.108 Ambalarea membranelor hidroizolante se face în suluri, respectiv în bidoane pentru produsele hidroizolante peliculare, cu transport pachetizat, paletizat �i/sau containerizat.


SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art.109 (1) Învelitorile cu membrane hidroizolante sunt utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole,

f�r� restric�ii privind zonarea geoclimatic� de amplasare, clasa �i categoria de importan�� a cl�dirii.

(2) Învelitorile peliculare sunt utilizate în zonele climatice I �i II ale României, pentru perioada de iarn� �i la cl�diri cu categoria de importan�� C �i D, �i clasa de importan�� 3 �i 4.

Art.110 Configura�ia acoperi�ului (1) Nu se impun restric�ii privind conformarea acoperi�ului. (2) Coamele, doliile, paziile, stre�inile, etc. se vor prevedea cu un strat hidroizolant suplimentar, pe

minim 0,5 m l��ime. Art.111 Suportul învelitorii �i fixarea membranelor hidroizolante (1) Suportul învelitorii este alc�tuit din astereal� continu� (f�r� spa�ii libere), tratat� biocid �i

ignifug conform prevederilor în vigoare, cu grosimea determinat� în func�ie de deschiderea între reazeme �i înc�rc�rile posibile, realizat� din lemn masiv (uzual cherestea de 24 mm grosime din r��inoase sau plop având minimum clasa B) sau din panouri fibrolemnoase (din lemn reconstituit), cu lungimi modulate pe interaxul reazemelor �i canturi profilate (nut �i feder), pentru a se asigura îmbinarea acestora, sau din suport rigid din beton armat, monolit sau prefabricat, cu suprafa�a plan�, uscat� �i amorsat�.

(2) Aplicarea/fixarea în structura monostrat se execut� prin derularea membranei hidroizolante pe suprafa�a acoperi�ului, perpendicular pe linia de pant� �i lipirea în câmp în total� aderen�� sau în benzi �i fixare mecanic� în lungul marginii superioare a membranei la minimum 4 cm de marginea superioar� �i dup� caz, în lungul marginii laterale.

(3) Aplicarea/fixarea în structura bistrat const� în: - derularea unei membrane substrat, cu grosimea de minimum 2,0 mm (cu rezisten�� mare la

sfâ�iere în cui) �i fixarea mecanic� pe suport (pe contur �i în câmp), cu sau f�r� lipire în puncte sau în benzi;

- lipirea în total� aderen��, prin sudur�, peste membrana substrat, a membranei hidroizolante superioare.

(4) Structurile hidroizolante monostrat sau bistrat se vor alege în func�ie de suport �i pant�; în mod curent, structurile hidroizolante bistrat (cu membran� substrat) se aplic� pe suport de astereal� din lemn, indiferent de pant�.

(5) Necesarul de fix�ri mecanice (în cazul în care nu se indic� în fi�a tehnic� a produsului utilizat) se calculeaz� func�ie de:

- rezisten�a la smulgere din cui a membranei hidroizolante, respectiv a straturilor fixate mecanic �i în principal a membranei substrat;

- for�a de trac�iune din greutatea proprie aferent� l��imii membranei; - ac�iunile mediului (vânt, alunecare z�pad�/ghea��).

Art.112 Suportul învelitorii; fixare pentru hidroizola�ii peliculare (1) Suportul va fi rigid, din beton armat, rectificat, cu suprafa�� care s� nu produc� fisuri >0,2 mm. (2) Suportul va fi uscat �i curat (f�r� urme de lapte de ciment, uleiuri, etc.) pentru a se produce

aderen�a corespunz�toare a peliculei hidroizolante. (3) La o pant� dat�, este necesar a se prevedea �i efectua probe de aderen��, de curgere �i timp de

înt�rire (polimerizare) în func�ie de grosimea de aplicare a peliculei.


Art.113 Spa�ii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Acoperi�urile cu învelitori din produse hidroizolante (membrane �i pelicule) se pot utiliza peste

spa�ii condi�ionate termic sau f�r� condi�ionare termic�. (2) Acoperi�urile peste spa�ii condi�ionate termic, cu pante peste 50% vor fi termoizolate sub

elementul suport. Pentru pante sub 50% acoperi�urile pot fi termo-hidroizolate cu membrane bitumate, peste elementul suport, cu prevederea unor m�suri speciale de ancorare/fixare a structurii termo-hidroizolante (rigle de blocare a alunec�rii pl�cilor termoizolante �i de fixare a membranelor hidroizolante �i pl�cilor termoizolante).

Art.114 Acoperi�urile cu membrane sau pelicule hidroizolante sunt de tip neventilat.

SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane �i pelicule hidroizolante Art.115 Pante (1) Pentru hidroizola�iile cu membrane bitumate:

a) panta minim�, în contextul prezentului normativ, va fi �20%; b) panta maxim�, va fi de 100% (45°); se pot prevedea pante maxime de 170% (600) la

acoperi�uri cu lungimea versantului de maxim 9 m (proiec�ie 5 m); c) pentru pante mai mari de 60% (30°), l��imea membranelor hidroizolante va fi ½ din l��imea

nominal� a sulului (50; 60 cm), rezultând dublarea num�rului fix�rilor mecanice; d) pentru pante >100% , fixarea perpendicular pe linia de pant� va fi înt�rit� cu benzi metalice

profilate, continue. (2) Pentru hidroizola�iile peliculare, panta maxim� reprezint� limita la care produsul poate fi

aplicat, în conformitate cu fi�a tehnic� a produsului.

Art.116 Pentru hidroizola�iile cu membrane bitumate �i peliculare, suportul va fi uscat �i amorsat cu produse specifice de amorsare (suportul din astereal� din lemn sau pl�ci fibrolemnoase va fi în prealabil tratat biocid �i ignifugat).

Art.117 Suprapuneri pentru membrane hidroizolante: (1) Suprapunerile longitudinale (transversal fâ�iei de membran�) vor fi de minim 12 cm, lipite �i

etan�ate prin sudur� sau cu adeziv specific, la rece �i fixate mecanic. (2) Suprapunerile transversale (în lungul fâ�iei de membran�) vor fi de minim 10 cm, lipite �i

etan�ate prin sudur� sau cu adeziv specific peste marginea inferioar� fixat� mecanic. Art.118 (1) Elementele ce dep��esc planul învelitorii �i elementele de str�pungere vor fi etan�ate cu

racorduri din membrane hidroizolante sudate sau lipite cu adeziv la rece, specific. (2) Elementele de str�pungere calde/fierbin�i vor fi izolate termic, corespunz�tor. Art.119 La hidroizola�iile cu membrane hidroizolante, pentru ob�inerea unor efecte estetice �i pentru fixarea suplimentar� a învelitorii se poate prevedea un sistem de riglaj în lungul pantei, realizat cu rigle din lemn cu sec�iune triunghiular� sau trapezoidal�, fixate în astereal�, peste hidroizola�ia pe care se realizeaz� suprapunerea etan�� cu band� hidroizolant�. La acest sistem membranele hidroizolante


se pot aplica �i în lungul pantei, prin lipire în total� aderen�� sau benzi; în acest caz se vor lua m�suri suplimentare de asigurare �i protec�ie a aplicatorilor împotriva c�derii, alunec�rii, în timpul execu�iei.

Figura nr. 13: Exemplificare de principiu: realizare a sistemului de riglaj

SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind membranele �i peliculele hidroizolante Art.120 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate (1) Învelitorile din membrane vor respecta cerin�ele de la Art.18 alin.(1). (2) Orice instala�ie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat �i montat pe structura de rezisten��

(grinzi/c�priori, nu pe astereal�).

Art.121 Securitate la incendiu Se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.122 Igien�, s�n�tate �i mediu: adi�ional prevederilor de la Art.18 alin.(4), membranele �i peliculele hidroizolante trebuie s� corespund� cerin�ei privind etan�eitatea. Art.123 Siguran�� în exploatare: fa�� de prevederile prev�zute la Art.18. alin.(3), se impune ca elementele de bordare �i membranele hidroizolante ce delimiteaz� perimetrul sau planurile acoperi�urilor, s� fie ancorate �i lipite pe minim 1 m l��ime pentru a se preveni eventualele degrad�ri ca efecte ale ac�iunii agen�ilor de mediu (în special, vânt). Art.124 Protec�ia împotriva zgomotului: în general, învelitorile din membrane hidroizolante aduc un aport nesemnificativ din punct de vedere al izol�rii la zgomot aerian. Art.125 Economie de energie �i izolare termic�: în general, învelitorile din membrane hidroizolante asigur� o izolare termic� nesemnificativ� pentru a fi luat� în calculul termotehnic. SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor cu membrane �i pelicule hidroizolante Art.126 Executarea învelitorilor cu membrane hidroizolante (1) Suportul va fi uscat �i amorsat cu suspensii bituminoase.


(2) Pentru suprapunerile membranelor hidroizolante se vor respecta prevederile de la Art.117 precum �i urm�toarele:

- vor fi etan�ate �i lipite prin sudur� sau cu masticuri speciale aplicate la rece sau la cald, cu dep��irea liniei fix�rilor mecanice cu cel pu�in 5 cm, f�r� a se forma exces vizibil de bitum (se poate l�sa la marginea inferioar� o zon� nelipit�, liber�, de 1-2 mm) sau cu exces de bitum acoperit cu ardezie (dup� caz);

- linia fix�rilor mecanice va fi la minim 4 cm de la marginea exterioar� a membranei; - în zonele fixate mecanic, membrana hidroizolant� �i membrana substrat va fi lipit� în total� aderen�� (pe suportul amorsat); - pe conturul versan�ilor, structura hidroizolant� va fi lipit� în total� aderen�� i dublu fixat� mecanic, pe minim o l��ime de 50 cm.

Figura nr. 14. a: Detaliu coam�, câmp �i strea�in�

Figura nr. 14.b: Detaliu dolie

Figura nr. 14: Exemplificare de principiu a detaliilor de execu�ie Art.127 Peliculele hidroizolante se vor aplica pe suport uscat, cur��at, degresat �i amorsat cu produse specifice; zonele cu rosturi de turnare sau de trecere la alte materiale de construc�ie (reborduri, atice din zid�rie, str�pungeri etc.) se vor trata diferen�iat de la caz la caz, conform prevederilor din proiect.


CAPITOLUL VI: Prevederi �i principii privind învelitorile din foi metalice plane SEC�IUNEA 1: Obiect Art.128 Obiectul acestui capitol îl constituie învelitorile cu foi metalice plane (tabl�) cu fixare mecanic� indirect� pe suport �i cu îmbin�ri în fal� din:

- o�el acoperit cu zinc, aluzinc sau alte aliaje; - aluminiu; - zinc; - cupru.

Not�: Sunt prezentate în acest capitol �i învelitori din foi continue, profilate longitudinal �i ambutisate, datorit� modului de îmbinare între ele �i de montare pe suport. SEC�IUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale Art.129 Învelitorile din foi metalice plane sunt de tip semicontinuu. Art.130

Foile continue, profilate longitudinal �i ambutisate (local), se îmbin� longitudinal între ele prin fal� (executat mecanizat), fixat mecanic pe suport printr-un sistem special de agrafe.

Figura nr. 15: Exemplificare foi continue, profilate longitudinal �i ambutisate - sec�iune transversal�

Art.131 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Pozarea învelitorilor din foi metalice plane se face pe astereal� din cherestea, cu rosturi sub 2 cm

l��ime între scândurile de lemn, tratate fungicid �i ignifug conform reglement�rilor tehnice în vigoare; pentru protejarea asterelei împotriva putrezirii datorate varia�iilor de umiditate (condens), în special a celei din lemn din foioase, este util s� fie prev�zut un substrat din membran� bitumat� aplicat� pe suport prin lipire în puncte sau benzi �i fixat� mecanic.

(2) Foile din tabl� care formeaz� învelitoarea se monteaz� în rânduri paralele, cu fal�urile verticale în lungul liniei de pant� �i cu îmbin�rile orizontale (fal�urile culcate) decalate la ½ sau din lungimea foii de tabl�.

(3) Învelitoarea din foi metalice plane se poate monta �i în sistem de solzi (conformare în romb). (4) Pozarea învelitorilor din foi continue profilate longitudinal �i ambutisate se face pe elemente metalice

sau din lemn tip c�priori (în lungul pantei), prin intermediul agrafelor speciale. O astfel de foaie poate acoperi un versant, rigiditatea foii fiind ob�inut� prin profilatur� �i ambutisare. Distan�a dintre elementele longitudinale ce asigur� suportul de montare precum �i caracteristicile geometrice ale acestora sunt indicate în documenta�ia tehnic� a produsului, func�ie de grosimea foilor din tabl� �i de profilatur�/ambutisare.


Art.132 Panta învelitorii: (1) Pentru învelitorile din foi metalice plane îmbinate prin fal�uri duble, orizontale �i verticale, panta este

de minimum 7% (recomandabil minim 10%), uzual 15%. (2) Pentru învelitorile din foi metalice plane îmbinate prin fal�uri orizontale simple �i verticale duble,

panta este minimum 15% (recomadabil minim 20%), uzual 30%. (3) Maxim, pân� la suprafe�e verticale pe lungimi reduse (recomandabil maxim 1,5 m) îmbinate prin

fal�uri orizontale �i verticale, duble. (4) În cazul unor suprafe�e cu lungimi reduse de maxim 1,5 m (în sensul scurgerii apelor), se pot admite

pante de minim 5% cu condi�ia prevederii obligatorii a lipirii fal�urilor cu cositor, la tabl� zincat�, din cupru sau zinc (�i asigurare suplimentar� cu substrat din membran� hidroizolant�, continu�).

(5) Panta este minimum 30% pentru învelitorile în sistem de solzi, îmbinate cu fal�uri orizontale simple, etan�ate suplimentar cu chituri/masticuri specifice (la pant� mai mare de 60% nu este necesar� etan�area suplimentar�).

Art.133 Condi�iile impuse tablei din metale diverse, constau în lucrabilitate/maleabilitate (u�urin�a realiz�rii fal�urilor, zigurilor, ciubucelor sau vul�urilor) �i din capacitatea materialului de a-�i men�ine continuitatea (s� nu crape) la executarea fal�urilor (îndoire multipl� la 180°).

Art.134 Ambalarea �i transportul produselor din tabl� se face în pachete, pe dimensiuni �i tipuri de repere, cu m�suri de protec�ie împotriva deterior�rii marginilor �i a fe�elor. SEC�IUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art.135 Învelitorile din foi metalice plane pot fi utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole, f�r� restric�ii privind zonarea geoclimatic� de amplasare, clasa �i categoria de importan�� a cl�dirii.

Art.136 Configura�ia acoperi�ului (1) Nu se impun restric�ii privind conformarea acoperi�ului; se recomand� ca versan�ii cu pante minime

de 7% ÷ 10% s� nu dep��easc� lungimea de 6 m. (2) Versan�ii pot fi plani, plani cu rupere de pant� sau curbi, în limitele posibilit��ii realiz�rii fal�urilor

verticale. (3) Coamele, doliile, paziile �i stre�inile, se vor rezolva cu elemente de tinichigerie, confec�ionate din

tabl� plan� de acela�i tip cu tabla utilizat� în câmpul învelitorii. La dolii �i pe conturul planurilor versan�ilor se recomand� asigurarea suplimentar� cu substrat din membran� hidroizolant�, continu�.

Art.137 Suportul învelitorii; fixare (1) Fixarea foilor metalice plane pe astereal� se face prin intermediul agrafelor (copci), executate din

cupoane de tabl� fixate pe suport continuu (astereal�) din cherestea de r��inoase sau panouri din lemn reconstituit având grosimea calculat� în func�ie de deschiderea între pane, iar lungimea modulat� pe interaxul reazemelor; astereala se va trata biocid �i ignifug conform prevederilor în vigoare.

(2) Aplicarea/fixarea foilor continue profilate longitudinal, men�ionate �i exemplificate la Art.130, se face pe elemente metalice sau din lemn tip c�priori (în lungul pantei) prin intermediul agrafelor speciale ce permit deplas�rile longitudinale datorate dilat�rilor �i contrac�iilor, conform prevederilor instruc�iunilor de montaj ale produsului;


(3) Num�rul fix�rilor mecanice/ml se calculeaz� în func�ie de for�a de suc�iune dat� de vânt �i de for�a de alunecare pe versant; pe conturul versan�ilor �i al elementelor ce dep��esc învelitoarea, num�rul fix�rilor mecanice (agrafe) se majoreaz� cu minim 50%, pe o l��ime de minim 50 cm.

Art.138 Spa�ii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Acoperi�urile cu învelitori din foi metalice plane pot închide spa�ii condi�ionate termic sau f�r�

condi�ionare termic�; (2) Acoperi�urile peste spa�ii condi�ionate termic vor fi termoizolate sub astereal� �i/sau sub riglele suport.

SEC�IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din foi metalice plane Art.139 Nu se vor prevedea elemente de tinichigerie montate direct pe elemente din zid�rie (tencuite) sau beton ci prin intercalarea unei membrane bitumate (protec�ie la electrocoroziune). Art.140 Elementele de str�pungere calde/fierbin�i vor fi izolate termic, corespunz�tor. Art.141 Racordurile învelitorii pe suprafe�ele verticale (atice, calcane, elemente de str�pungere, etc.) se vor prevedea pe minimum 30 cm �i maximum 50 cm în�l�ime, fixate mecanic la partea superioar�. Pentru în�l�imi mai mari de 50 cm se vor prevedea fix�ri mecanice (prin agrafe) intermediare la 25 ÷30 cm. Art.142 Fal�urile de îmbinare pot fi etan�ate suplimentar cu chituri/masticuri elastice, în special la pante <30%, iar fal�urile verticale, la pante >100%. Art.143 La învelitorile din tabl� de o�el se vor prevedea fal�uri duble la dolii �i la racordurile de pe conturul acoperi�ului (atice, jgheaburi, pazii). Art.144 Rosturile de dilatare/tasare se vor prevedea cu rebord învelit �i acoperit cu tabl�, iar str�pungerile vor fi învelite/acoperite cu man�oane cu guler din tabl� cu îmbin�rile etan�ate (în general lipite cu cositor). Art.145 Realizarea învelitorilor din tabl� de zinc, aluminiu, cupru sau plumb (1) Fixarea foilor de tabl� se va face numai cu sisteme care s� asigure dilatarea sau contrac�ia liber� a

fiec�rei foi în parte, fiind excluse fal�urile duble. (2) Îmbin�rile între foile de tabl�, la fal�urile orizontale (fal�urile care intersecteaz� direc�ia de curgere a

apei pluviale) �i la dolii, se vor executa numai cu fal�uri simple ancorate în agrafe. (3) Îmbinarea între foile de tabl� în lungul liniei de pant� se va realiza prin rabaterea foilor pe rigle (�ipci din

lemn cu sec�iune trapezoidal�) �i fixarea cu agrafe; profilul acoperitor (copertina) din tabl� se va monta peste �ipci cu agrafe fixate în cuie (a se vedea figura nr. 16).

(4) Doliile cu pant� sub 30% se vor înlocui cu �enouri care vor colecta apele de pe versan�ii al�tura�i. (5) Având în vedere valoarea decorativ� a acestor materiale �i modul de îmbinare cu fal� simplu,

acoperi�urile vor avea pante mari (>100%) pentru ca învelitoarea s� fie vizibil� precum �i pentru a asigura etan�eitatea. Din motive estetice se recomand� ca paziile s� fie îmbr�cate în acela�i material utilizat la învelitoare.


Legend� 1 - C�prior; 2 - Astereal�; 3 - Rigl�; 4 - Agrafe;

5 - Invelitoarea din tabl� de zinc, cupru, aluminiu, plumb; 6 - Agraf� fixat� pe astereal� 7 - Acoperitor (copertin�); 8 - Agraf� fixat� pe rigl�.

Figura nr. 16: Exemplificarea principiului de realizare a învelitorilor din tabl� de zinc, cupru, plumb sau

aluminiu SEC�IUNEA a 5-a: Condi�ii de calitate privind învelitorile din foi metalice plane Art.146 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate (1) Învelitorile din foi metalice plane vor respecta cerin�ele de la Art.18 alin.(1). (2) Orice instala�ie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat �i montat pe structura de

rezisten�� (grinzi/c�priori, nu pe astereal�). Art.147 Securitate la incendiu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.148 Igien�, s�n�tate �i mediu: aceast� cerin�� nu impune condi�ii specifice fa�� de cele prev�zute la Art. 18. alin (4); învelitorile din foi metalice plane, în special cele îmbinate prin fal� dublu, cu etan�are suplimentar�, asigur� etan�eitatea. Art.149 Siguran�� în exploatare: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18. alin. (3) �i se va prevedea ca elementele de bordare �i învelitoarea din foi metalice plane s� fie ancorate suplimentar, pe conturul suprafe�ei de învelitoare �i al elementelor ce str�pung învelitoarea pe minimum 50 cm l��ime, pentru a se preveni eventualele degrad�ri ale suportului ca efecte ale ac�iunii factorilor de mediu (vânt, z�pad�, ghea��).


Art.150 Protec�ia împotriva zgomotului: învelitorile din foi metalice plane, aplicate pe astereal� asigur� un indice de izolare la zgomot aerian cu valori mici �i nu asigur� izolare la zgomot de impact. Pentru evitarea zgomotului de impact �i aerian se va prevedea o structur� fonoizolant� suplimentar�, sub învelitoare. Art.151 Economie de energie �i izolare termic�: învelitorile din foi metalice plane, aplicate pe astereal�, nu asigur� o izolare termic� care s� fie luat� într-un calcul termotehnic. Suprafe�ele metalice pot avea, în oarecare m�sur�, efect termoreflectant (func�ie de material �i de indicele de reflexie a suprafe�ei). SEC�IUNEA a 6-a: Principii privind executarea învelitorilor din foi metalice plane Art.152 (1) Îmbin�rile se realizeaz� prin fal� simplu sau dublu, culcate, orizontale sau verticale. (2) Fal�urile verticale se realizeaz� numai la îmbin�rile în lungul pantei versan�ilor �i în coame. (3) Tipuri de fal�uri pentru realizarea îmbin�rilor:

a) fal� simplu culcat: aripa mic� a tablei este de minimum 30 mm �i aripa mare (a tablei al�turate care va acoperi aripa mic�), este de 50-55 mm;

b) fal� dublu culcat: aripa mic� a tablei este de minim 60 mm �i aripa mare (a tablei al�turate care va acoperi aripa mic�), este de 90-105 mm;

c) fal� simplu, vertical: aripa mic� a tablei este de 20-25 mm �i aripa mare (a tablei al�turate care va acoperi aripa mic�), este de 40-45 mm;

d) fal� dublu, vertical: aripa mic� a tablei este de 40-50 mm �i aripa mare (a tablei al�turate care va acoperi aripa mic�), este de 60-80 mm.

(4) La coam�, foile din tabl� (inclusiv fal�urile verticale) a celor doi versan�i, se vor decala la ½ din l��imea foii de învelitoare.

(5) Exemplific�ri privind realizarea îmbin�rilor prin fal� �i a realiz�rii învelitorii cu tabl� plan� sunt prezentate în figurile nr. 17 a, b, c, d �i nr. 18.

Figura nr. 17.a: Fal� vertical simplu

Figura nr. 17.b: Fal� vertical dublu


Figura nr. 17.c: Fal� orizontal (culcat) simplu

Figura nr. 17.d: Fal� orizonatal (culcat) dublu

Figura nr. 17: Exemplificare de realizare a îmbin�rilor prin fal�, conform preciz�rilor de la Art.152

Figura nr. 18: Exemplificare de realizare a învelitorii cu tabl� plan� Art.153 Fixarea foilor metalice plane pe astereal� se face prin intermediul agrafelor (copci), executate din cupoane de tabl� (recomandabil cu 0,1 mm mai groase decât tabla de învelitoare) de 30-60 mm l��ime �i lungimea de:

a) aproximativ 80 mm pentru fal�urile simple �i duble orizontale culcate sau fal�urile duble verticale; b) aproximativ 120 mm pentru fal�urile simple, verticale.

Agrafele vor avea aripa de fixare pe astereal� de cel pu�in 40 mm lungime, fixate fiecare, cu minimum dou� cuie pentru tabl�; distan�a dintre agrafe nu va dep��i 40 cm. Art.154 Num�rul agrafelor se va dubla la pante cuprinse între 7% �i 20% �i la pante >50%.


Art.155 Elementele ce str�pung planul învelitorii (co�uri fum, ventila�ii, etc.) vor fi îmbr�cate cu elemente de tinichigerie din tabl� plan� pe o în�l�ime de minim 30 cm, cu marginile superioare ancorate în elementul de str�pungere �i protejate (acoperite) cu chituri, tencuieli sau alte materiale împotriva p�trunderii apei din precipita�ii.

CAPITOLUL VII: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse

SEC�IUNEA 1: Obiect Art.156 Obiectul acestui capitol îl constituie:

a) învelitorile din elemente plane, semirigide, bitumate, armate, autoprotejate (tip �indril� bituminoas�);

b) învelitorile din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice; c) învelitorile din elemente plane din ardezie.

SEC�IUNEA a 2-a: Elemente definitorii, caracteristici generale Art.157 Învelitori din elemente plane semirigide bitumate, autoprotejate (tip �indrile bituminoase) (1) Învelitorile sunt de tip discontinuu. (2) Elementele, indiferent de modelul decupajului inferior, au urm�toarele dimensiuni generale, uzuale:

lungime maxim�: � 1200 mm ± 3 mm; l��ime � 250 mm ± 3 mm; grosime: 4; 5; 6 mm. (3) Clasificare dup� tipul de material ce constituie stratul de armare ce se bitumeaz� :

a) cu arm�tur� mineral� sau polimeric�, într-un strat sau în dou� straturi: �es�tur� sau re�ea din fire de sticl�, împâslitur� (ne�esut) din fibre de sticl� cu sau f�r� ranforsare longitudinal� din fire din sticl� sau polimerice;

b) cu arm�tur� din carton celulozic într-un singur strat, impregnat. (4) Clasificare dup� tipul de bitum utilizat la impregnarea �i acoperirea arm�turii:

a) cu bitum aditivat cu elastomeri (SBS) sau plastomeri (APP); b) cu bitum oxidat; c) cu amestec de bitum cu alte materiale polimerice.

(5) Clasificare dup� tipul protec�iei (autoprotec�iei) fe�ei superioare vizibile: a) cu paiete de ardezie; b) cu granule ceramice sau diverse minerale (nisip,mic� �.a.); c) cu folii metalice (cupru, aluminiu).

(6) Clasificare dup� tipul acoperirii fe�ei inferioare: a) cu pulberi minerale din nisip, talc sau alte minerale; b) cu alte materiale (granule plut�, film/folie aderent� de protec�ie, etc.); c) cu film/folie neaderent� de protec�ie local� a benzilor autoaderente (se îndep�rteaz� la punerea în oper� pentru lipirea benzilor autoadezive pe elementul inferior).

Art.158 Învelitori din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice (1) Învelitorile sunt de tip discontinuu. (2) Elementele plane din ciment armat (fibrociment) �i din materiale polimerice se produc, în urm�toarele

formate �i dimensiuni: a) p�trate/rombice: cu latura de 40 cm ± 3 mm;


b) dreptunghiulare: cu dimensiunile generale 40×30 cm ± 3 mm; c) dreptunghiulare tip �i��: cu dimensiunile generale de 40×20 cm ± 3 mm; d) paralelogram: cu dimensiunile de 40×44 cm ± 3 mm; e) grosimile uzuale ale elementelor din ciment armat: 2,5 mm; 3,0 mm; 3,5 mm; 4 mm (-10%+25%);

f) grosimile uzuale ale elementelor polimerice: 2,5 mm; 3,0 mm; (+5%); g) elementele din ciment armat cu forme dreptunghiulare �i dreptunghiulare tip �i��, pot fi decupate

la partea inferioar� cu col�urile te�ite la 45° sau 60° sau pot fi formate la partea inferioar� semicircular sau în unghi (120°);

(3) Elementele plane din ciment armat pot fi natur, colorate în mas� sau pe suprafa��; elementele plane polimerice pot fi colorate în mas� sau pe suprafa��.

(4) Elementele plane din ciment armat sunt alc�tuite din ciment aditivat armat cu fibre discontinue dispersate dezordonat, din fire sau me�e sub�iri dispersate dezordonat sau sub form� de re�ele (�es�turi); acestea pot fi natur sau peliculizate pe suprafa��.

(5) Elementele plane din materiale polimerice sunt simple sau armate, opace sau translucide, colorate în mas� sau pe suprafa��.

Art.159 Învelitori din elemente plane din ardezie (1) Învelitorile sunt de tip discontinuu. (2) Elemente plane din ardezie pot fi:

a) natur – manufacturate, din roc� cu textura orientat� prin clivaj; b) fabricate dintr-un amestec de ardezie concasat, ciment �i ap�.

(3) Elementele plane din ardezie au în general, urm�toarele modele �i dimensiuni: a) model comun: cu dimensiunile de la 255×355 mm la 160×220 mm �i grosime de 2,7 mm; b) model istoric / rustic: 220×325 mm la 150×270 mm �i grosime de 4,5 mm; c) model englez (utilizat în zone cu precipita�ii abundente): cu dimensiuni de la 300×460 mm la

200×300 mm �i grosime de 3,8 mm; d) alte modele (în func�ie de dimensionarea local� sau de necesit��ile de utilizare); e) abaterile dimensionale admise sunt de maxim 2 mm pe laturile ce nu deranjeaz� pozarea.

SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� Art.160 La proiectarea învelitorilor cu �indrile bituminoase se vor lua în considerare caracteristici �i performan�e privind:

� rezisten�a la trac�iune pe direc�ia l��imii �indrilei � 600 N/50mm; � rezisten�a la trac�iune pe direc�ia în�l�imei �indrilei � 400 N/50mm; � rezisten�a la sfâ�iere cu cuiul � 100 N; � absorb�ia de ap� < 2%; � rezisten�a la fluaj la temperatur� ridicat� � 2 mm; � aderen�a finisajului protector � 0,2 N/mm

Art.161 Ambalare, transport: pentru elemente plane ambalarea �i transportul se face pachetizat, în pale�i sau containere.


SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art.162 Domeniul de utilizare (1) Învelitorile din elemente plane suprapuse sunt utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole,

recomandându-se restric�ionarea în utilizare la construc�ii încadrate în clasa de importan�� I �i II, în categoria de importan�� A �i B precum �i la construc�ii situate în zona climatic� IV pentru perioada de iarn� �i în zone cu vânturi dominante, puternice; fac excep�ie cl�dirile istorice sau de patrimoniu cu învelitori din ardezie.

(2) Aceste tipuri de acoperi�uri pot închide spa�ii condi�ionate sau necondi�ionate termic.

Art.163 Configura�ia acoperi�ului (1) Pentru elementele plane din materiale bitumate autoprotejate se recomand� acoperi�uri cu conformare

simpl�; coamele, doliile, paziile, stre�inile se vor rezolva cu membrane hidroizolante bitumate, autoprotejate, în aceea�i textur� �i culoare cu autoprotec�ia elementelor plane din materiale bitumate autoprotejate, sau cu cupoane din acestea.

(2) Pentru elementele plane din ciment armat sau din ardezie se recomand� acoperi�uri cu conformare simpl�, cu num�r redus de pante; coamele, paziile, stre�inile se vor rezolva cu elemente profilate din ciment armat, cu membrane hidroizolante bitumate (autoprotejate în culoarea elementelor de învelitoare) sau cu elemente de tinichigerie specifice.

Art.164 Suportul învelitorii (1) Suportul continuu (pentru elementele plane din materiale bitumate tip �indril�) este alc�tuit din:

a) astereal� din lemn masiv: cherestea de r��inoase sau plop (minimum clasa B) cu grosimea determinat� în func�ie de deschiderea între reazeme �i înc�rc�rile posibile (uzual 24 mm cu l��imi de 12 – 16 cm). Elementele din lemn vor fi lineare, cu fe�e paralele, cu sec�iunea rectangular�; montarea se va realiza joantiv (f�r� spa�ii libere), pe c�priori cu l��imea de minimum 45 mm, iar fixarea pe fiecare reazem se va face în dou� puncte pentru elementele de astereal� mai înguste de 15 cm �i în trei puncte pentru l��imi mai mari;

b) astereal� din panouri produse din lemn reconstituit: panourile vor avea grosimea calculat� în func�ie de deschiderea între pane �i înc�rc�ri, iar lungimea modulat� pe interaxul panelor. Marginile panourilor se vor profila pentru a se asigura îmbinarea acestora.

(2) Suportul discontinuu (pentru elementele din fibrociment, ardezie) este alc�tuit din rigle de lemn masiv; num�rul acestora, corespunz�tor fiec�rui element tip de învelitoare, distan�a între rigle sau distan�a interax rigle �i l��imea suprafe�ei de rezemare vor corespunde fi�ei tehnice a produsului / sistemului de învelitoare, iar sec�iunea riglelor se va calcula în func�ie de deschiderea între pane �i înc�rc�ri.

Art.165 Prevederi privind rela�ia acoperi� – învelitoare (1) Învelitorile acoperi�urilor cu pante reduse (sub 35%) vor fi prev�zute cu substrat din folie/membran�

hidroizolant�. (2) Învelitorile pentru acoperi�urile condi�ionate termic vor fi prev�zute cu folie tip anticondens sau folie

hidroizolant� (amplasat� sub riglele suport ale învelitorii). (3) Elementele plane din materiale bitumate, autoprotejate pot fi prev�zute �i la acoperi�uri cu rupere de

pant� de maximum 15°, montarea lor f�cându-se prin îndoire la cald �i sudarea marginii inferioare peste elementele montate în rândul anterior.

(4) Elementele plane din ciment armat (fibrociment) sau din ardezie pot fi prev�zute �i la acoperi�uri cu rupere de pant� de maximum 15°, prin suprapunerea majorat�, cu sau f�r� sisteme suplimentare de etan�are.


SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse Art.166 Elemente plane din materiale bitumate, armate, autoprotejate (1) Panta minim� este de 20%, pe suport continuu; pentru p�r�i reduse din suprafa�a cu suport continuu a

unei învelitori, cu panta sub 20%, sub �indrile se va prevedea o hidroizola�ie continu�, cu membrane hidroizolante bituminoase, cu grosimea minim� de 2 mm.

(2) Suprapunerea �indrilelor R (mm), în func�ie de pant� (p), lungimea proiec�iei versantului (L) �i zona climatic� (zonarea climatic� a României pentru perioada de iarn�), se va proiecta conform tabelului de mai jos:

Tabelul nr. 4: Suprapunerea �indrilelor func�ie de pant�, lungimea proiec�iei versantului �i zona climatic�

Panta învelitorii

p(%)

Zona climatic� I Zona climatic� II �i III Lungimea proiec�iei versantului L (m)

L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5 L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5 20<p<25 120 120 - 120 - - 25<p<30 100 120 120 120 120 120 30<p<35 70 80 100 100 120 120 35<p<40 50 70 80 100 100 120

p>40 50 50 70 100 100 100 Art.167 Elemente plane din ciment armat (fibrociment) (1) Panta minim� este de 30%, pe suport discontinuu; (2) Suprapunerea elementelor din fibrociment „R” (mm) va fi în func�ie de tipul elementului de

învelitoare, pant� „p” (%), distan�a dintre riglele suport „d” (cm), lungimea proiec�iei versantului „L” (m) �i zonarea climatic�. În tabelul urm�tor sunt indicate lungimea suprapunerilor �i distan�a între riglele suport (R/d).

Tabelul nr. 5: Suprapunerea elementelor din fibrociment func�ie de pant�, lungimea proiec�iei versantului �i zona climatic�

Element tip

(dimensiuni în cm)

Panta Învelitorii

p(%)

Zona climatic� I �i II Zona climatic� III �i IV Lungimea proiec�iei versantului L (m)

L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5 L<5,5 5,5<L<11 11<L<16,5 R/d

40×44 60-100 100/29,5 100/30,5 - 130/29,5 - - >100 80/31,5 90/31,5 100/30,5 110/29,5 110/29,5 110/29,5

40×40 60-100 100/20,5 100/21,5 - 130/20,5 - - >100 80/21,9 90/21,9 100/21,9 110/21,2 110/21,9 110/21,9

40×30 60-100 90/15,5 90/15,5 - 130/15,5 - - >100 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16

40×20 60-100 90/15,5 90/15,5 - 130/15,5 - - >100 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16

(3) Nu se recomand� prevederea elementelor plane din fibrociment în urm�toarele situa�ii:

a) zona climatic� IV, la altitudini mai mari de 700 m �i la acoperi�uri cu pant� mai mic� de 100%; b) zone cu viteze ale vântului mai mari de 20 m/s, în special la acoperi�uri cu pant� mai mic� de

100%. Art.168 Elemente plane din ardezie (1) Panta minim� este de 60%, cu pozare în dublu strat. (2) Pentru pant� mai mare de 170% pozarea poate fi în simplu strat. (3) Pozarea se va face pe suport discontinuu.


(4) Suprapunerea elementelor din ardezie va fi similar� cu cea a elementelor din fibrociment. (5) Nu este recomandabil� prevederea elementelor din ardezie în zona climatic� IV �i la altitudini mai

mari de 700 m, cu excep�ia cl�dirilor istorice sau de patrimoniu (cu m�suri suplimentare de etan�are). SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind elementele plane suprapuse Art.169 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate (1) Învelitorile vor respecta cerin�ele de la Art.18 alin.(1). (2) Orice instala�ie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat �i montat pe structura de

rezisten�� (grinzi/c�priori, nu pe astereal�). Art.170 Securitate la incendiu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.171 Igien�, s�n�tate �i mediu: se vor respecta condi�iile prev�zute la Art.18. alin (4). Art.172 Siguran�� în exploatare: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin. (3); de asemenea este necesar ca elementele învelitorii s� fie ancorate suplimentar pe conturul suprafe�ei de învelitoare pe minimum 1 m l��ime, pentru a se preveni eventualele degrad�ri ca efecte ale ac�iunii agen�ilor de mediu. Art.173 Protec�ia împotriva zgomotului: învelitorile din elemente plane suprapuse aduc un aport nesemnificativ din punct de vedere al izol�rii la zgomot aerian. Art.174 Economia de energie �i izolare termic�: învelitorile din elemente plane suprapuse nu asigur� o izolare termic� astfel încât s� poat� fi luat� în considerare într-un calcul termotehnic.

SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse Art.175 Condi�iile privind suportul �i condi�iile privind sistemul de montare sunt asem�n�toare tuturor tipurilor de învelitori cu elemente plane suprapuse. Art.176 Elementele plane de învelitoare se fixeaz� în general prin cuie cu diametrul nominal de 2,5–2,8 mm, cu floarea cu diametrul minim de 10 mm. Lungimea minim� a cuielor va fi de 21 mm pentru fixare în astereal� din lemn, de 25 mm în astereal� din pl�ci aglomerate �i de 35–40 mm pentru fixare în rigle din lemn. Art.177 În cazul �indrilelor bituminoase, în afar� de fixarea prin cuie, se mai asigur� �i lipirea prin puncte autoadezive (prev�zute pe fa�a inferioar� �i/sau superioar� a �indrilei) iar în anumite condi�ii extreme (în zonele montane �i/sau în zone cu vânturi dominante puternice) se va prevedea �i o lipire suplimentar� cu mastic aplicat la rece, în benzi continue sub linia de fixare. Art.178 Pentru �indrile, pornind de la tabelul de la Art.166, valoarea lungimii p�r�ii expuse (v�zute) P se determin� cu formula: P = (l – R) / 2; unde „l” este l��imea �indrilei.


Figura nr. 19: Exemplificare mod de pozi�ionare a �indrilelor

Art.179 (1) Fixarea �indrilelor pe suportul continuu sau discontinuu se face mecanic, prin cuie �i prin lipirea elementelor între ele. (2) Fixarea mecanic� a �indrilelor se va face cu minimum un cui în dreptul fiec�rui decro� (decupaj) �i cu câte un cui la fiecare extremitate a �indrilei, la 20 – 30 mm deasupra decro�ului; fiecare fixare mecanic� va traversa cel pu�in dou� rânduri de �indrile bituminoase.

Figura nr. 20: Exemplificare mod de fixare simpl� a �indrilelor

(3) Pentru pante p >200%, fixarea mecanic� va fi suplimentat� cu câte un cui în dreptul fiec�rui decro� (la 30 mm, stânga – dreapta axului decro�ului); acest mod de fixare este recomandat �i în zone izolate �i/sau cu vânturi puternice, indiferent de pant�.

Figura nr. 21: Exemplificare mod de fixare dubl� (înt�rit�) a �indrilelor Art.180 Fixarea �indrilelor prev�zute cu band� autoadeziv� (1) Pentru suprapuneri R<80 mm, nu este necesar� o lipire suplimentar� în plus fa�� de banda

autoaderent� cu care este prev�zut� �indrila bituminoas�.


(2) Pentru suprapuneri R>80 mm, este necesar� o lipire suplimentar� în puncte, în dreptul termina�iei fiec�rui decro� �i la marginea �indrilei.

(3) Acela�i mod de lipire suplimentar� de la alin.(2) se va face �i în zonele cu altitudine mai mare de 800 m �i în zonele cu viteze de referin�� a vântului � 30 m/s, în special pe versan�ii expu�i direc�iei vântului dominant.

(4) Pentru pant� p >200% se va face o lipire suplimentar� prin sudur� cu flac�ra sau cu adeziv la rece, a zonei de suprapunere a �indrilei superioare pe �indrila inferioar�.

Figura nr. 22: Exemplificare mod de lipire suplimentar� a �indrilelor

Art.181 Fixarea �indrilelor bituminoase f�r� band� autoadeziv� (1) În general, lipirea în puncte se va face pe capul cuielor de fixare mecanic� a �indrilei bituminoase. (2) Pentru suprapuneri R>80 mm, lipirea în puncte se va face în dreptul termina�iei fiec�rui decro� �i la

marginile �indrilei; lipirea �indrilelor care nu au band� autoadeziv� �i lipirea suplimentar� a celor care au band� autoadeziv� se va face cu masticul/adezivul special compatibil sistemului de învelitoare.

Figura nr. 23: Exemplificare mod de lipire în puncte a �indrilelor bituminoase f�r� band� autoadeziv�

Art.182 Recomand�ri pentru detalii specifice de execu�ie (1) Strea�ina dreapt� se realizeaz� prin intermediul unei copertine metalice (tabl� zincat�) de protec�ie a

marginii suportului pe minim 10 cm, fixat� mecanic prin cuie. Peste aceasta se monteaz� un rând de �indrile pozate invers, cu poala debitat� drept (linear), cu fixare mecanic� prin cuie �i band� de lipire cu mastic (la rece). Deasupra se pozeaz� primul rând de �indrile.

Figura nr. 24: Exemplificare execu�ie strea�in�

(2) Pazia se realizeaz� prin intermediul unor copertine metalice (tabl� zincat�) profilate specific alc�tuirii

termina�iei de margine. (3) Coama se realizeaz� cu:

a) elemente din tabl� cu diverse profile (V, , etc.) �i unghiuri adaptate pantelor versan�ilor aferen�i; b) prin suprapunerea �i sudarea cu flac�ra a unor cupoane trapezoidale debitate din �indrile, îndoite

pe mijloc �i suprapuse minimum 5 cm peste �irul superior (ultimul �ir) al cuielor de fixare a învelitorii �i 8 – 10 cm în lungul coamei;


c) prin suprapunerea �i sudarea cu flac�ra de cupoane t�iate din membran� hidroizolant� bituminoas� autoprotejat� (similar cu autoprotec�ia �indrilelor), îndoite pe mijloc �i suprapuse idem lit. b).

(4) Dolia se realizeaz� în diverse moduri, prin intermediul unei membrane bituminoase autoprotejat� (cu protec�ie similar� cu cea �indrilelor bituminoase) de minim 1,00 m l��ime pozat� longitudinal, axat� pe linia doliei. Membrana de dolie se fixeaz� mecanic prin cuie pe marginile longitudinale �i se lipe�te prin sudur� pe mijloc (50 cm).

(5) Racordul la vertical� se realizeaz� prin intermediul unui cupon de �indril� bituminoas� îndoit, sudat pe suprafa�a vertical�, pe minimum 25 cm (ca strat suplimentar de înt�rire a scafei) peste �indrile, cu cordon longitudinal de lipire din mastic special. Marginea superioar�, vertical� se asigur� cu profil specific fabricat (metalic sau polimeric) sau manufacturat (profil din tabl�) fixat mecanic pe vertical� �i etan�at cu cordon de chit/mastic elasto-plastic.

Art.183 Fixarea fiec�rui element plan pe suport, se face mecanic, în general, prin minimum dou� cuie sau �uruburi pentru lemn, recomandabil protejate anticoroziv. Fixarea se mai poate face prin agrafe speciale �i cuie; în climat montan �i la pant� >200% se vor prevedea fix�ri suplimentare cu agrafe speciale. Art.184 Montarea elementelor plane din fibrociment pe suport discontinuu se ilustreaz� în exemplific�rile din figurile nr. 25 – 31.

Figura nr. 25: Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment de 40 x 44 cm - tip paralelogram

Figura nr. 26: Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment de 40 x 40 cm – tip romb

Figura nr. 27: Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment de 40 x 30 cm - model dreptunghiular

Figura nr. 28: Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment model dreptunghiular cu dou�

col�uri te�ite


Figura nr. 29: Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment model tip �indril� cu margine

rotunjit�

Figura nr. 30: Exemplificare de a�ezare a elementelor din fibrociment model tip �indril� cu margine în unghi

Figura nr. 31: Exemplific�ri de a�ezare a elementelor din fibrociment model tip �igl� solzi (margine semirotund�): coam�, câmp �i strea�in� Art.185 Montarea elementelor plane din ardezie se ilustreaz� în exemplific�rile din figura nr.32.

Figura nr. 32: Exemplific�ri de a�ezare a elementelor din ardezie, diferite modele, montate în simplu strat


CAPITOLUL VIII: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor din elemente tip �igle �i olane

SEC�IUNEA 1: Obiect Art.186 Acest capitol se refer� la învelitorile compuse prin suprapunerea lateral� �i transversal� a unor elemente profilate sau plane, fabricate prin procedee specifice (extrudare �i/sau presare, uscare, ardere, turnare) proprii fiec�rui material utilizat: ceramic�, beton (mortar de ciment cu diver�i aditivi), produse polimerice sau sticl�.

SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.187 Învelitoarea care se realizeaz� cu elementele precizate la Art.186 este de tip discontinuu. Art.188 Alc�tuire; caracteristici (1) Elementele de învelitoare sunt produse, în general, în urm�toarele tipuri:

a) elemente trase sau profilate, tip �igle realizate din ceramic� sau beton: cu îmbucare (cu unul sau mai multe profile de îmbucare longitudinale sau transversale), cu glisare longitudinal� sau transversal� (cu îmbucare longitudinal� sau transversal�), cu suprapunere la vârf variabil�, cu suprapunere lateral� variabil�, �igle plane, �igle de acoperire (profilate în S), �igle canal (în form� de jgheab tip de curs �i/sau de acoperire), cu diferite tipuri de accesorii (accesorii coordonate, care se aliniaz� �i îmbin�/îmbuc� cu �igle de câmp �i accesorii necoordonate, la care nu este necesar s� fie aliniate �i îmbinate/îmbucate cu �iglele de câmp);

b) elemente presate, prev�zute cu amprenturi �i ciocuri pentru pozi�ionare pe riglele suport �i pentru asigurarea îmbin�rilor între ele;

c) elementele tip �igl�/macro�igl�, cu diverse forme ale marginii inferioare: dreapt�, curb� (tip solzi) sau în unghi;

d) elementele tip olane/macroolane, cu termina�ia (marginea inferioar�) dreapt�; e) elementele speciale precum �i elementele tip �igl� majorate (l��imea = 1½ din l��imea �iglei

curente de câmp), care sunt destinate rezolv�rii acoperirii marginilor versan�ilor de acoperi� (stânga/dreapta), coamelor sau diferitelor detalii de racord;

f) elementele tip olane simple, fabricate într-un singur tip, pentru învelirea suprafe�elor de câmp curent �i pentru rezolvarea detaliilor (coam�, pazie).

(2) Elementele ceramice pot fi natur sau glazurate pe suprafa��, iar cele din beton pot fi natur, colorate în mas� �i/sau peliculizate pe suprafa��.

(3) Dimensiuni de fabricare: se produce o gam� foarte mare de �igle/macro�igle �i olane/macroolane, cu tipo-dimensiuni �i profilaturi variate.

Art.189�Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Pentru elemente tip �igl� se precizeaz� urm�toarele:

a) panta învelitorii este caracteristic� pentru fiecare tip de �igl�; împreun� cu panta, în documenta�ia tehnic� a produsului se indic� tipul suportului, distan�a între reazeme, modul de fixare, lungimea suprapunerilor �iglelor. În cazul în care panta nu este specificat� în documenta�ia tehnic� a produsului, se recomand� urm�toarele pante:

- �igle solzi a�ezate simplu minimum 60% �i maximum 175%;


- �igle solzi a�ezate dublu minimum 45% �i maximum 175%; - macro�igle/macroolane minimum 26% �i maximum 175%.

Pantele maxime, de 175% pot fi dep��ite numai cu luarea m�surilor suplimentare de fixare indicate în proiect.

b) suportul elementelor tip �igl� poate fi alc�tuit dintr- un singur rând de �ipci f�r� astereal� (solu�ie nerecomandat� în zonele cu precipita�ii abundente �i vânturi puternice) sau un caroiaj de �ipci în dou� straturi: substratul fixat pe astereala acoperit� cu folie anticondens, în �iruri paralele cu linia de pant� �i al doilea strat fixat transversal pe primul rând de �ipci;

c) �ipcile suport din lemn de r��inoase au sec�iunea calculat� în func�ie de deschiderea între c�priori, modul de a�ezare al �iglelor, panta acoperi�ului, tipul suportului (cu sau f�r� astereal�) �i înc�rc�rile estimate; dimensiunile minime ale �ipcilor sunt de 24×38 (48)mm;

d) pozarea elementelor tip �igl� se face prin: simpl� a�ezare într-un strat sau dou� straturi suprapuse; e) folia de protec�ie anticondens se monteaz� sub �ipci, pe c�priori sau pe astereal�.

(2) Elemente tip olane se monteaz� pe suport continuu din astereal� din lemn sau plan�eu din beton armat, sau pe suport discontinuu din rigle montate în lungul pantei pentru olanele montate în sistem uscat, cu urm�toarele preciz�ri: a) panta uzual� pentru olane s� fie cuprins� între 25% �i 70%; pentru prevederea altor pante se recomand� consultarea fi�ei tehnice a produsului; b) la realizarea învelitorilor cu rupere de pant� sau curbe, se va respecta ca unghiul de rupere de pant� (sau al tangentei la suprafa�a curb�) s� nu fie mai mare de 15°(25%); c) panta �i suprapunerea într-un singur rând pentru învelitorile din olane simple, vor fi conform tabelului de mai jos: Tabelul nr. 6: Suprapunerea olanelor dispuse într-un singur rând func�ie de pant�

pant� minim� % 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 � 46 Suprapunerea minim�

pentru zone cu precipita�ii: sub 400 mm

150

140

135

130

125

120

115

110

100

100

70 400-600 mm - 150 145 140 135 130 125 120 110 100 70 peste 600 mm - - - 150 145 140 135 130 120 100 70

SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� Art.190��La proiectarea învelitorilor cu �igle din argil� ars� se vor lua în considerare caracteristici �i performan�e privind:

� rezisten�a la rupere prin încovoiere : � � 600 N pentru �igle plane; � � 900 N pentru �igle plate cu îmbucare; � � 1000 N pentru �igle canal; � � 1200 N pentru ale tipuri de �igle.

�

Art.191 Ambalare transport: ambalarea �i transportul se face în pachete, paletizat �i/sau containerizat, cu m�suri de protec�ie împotriva spargerii.


SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art.192 Elementele tip �igle �i olane, ceramice sau din beton, se utilizeaz� la acoperi�ul construc�iilor f�r� restric�ii privind zona geoclimatic� sau seismic� de amplasare �i clasa �i categoria de importan�� a cl�dirii, cu prevederea �i executarea unor m�suri suplimentare de fixare �i de protec�ie, împotriva desprinderii �i c�derii �iglelor, în zonele cu vânturi puternice sau expuse la cutremure. Art.193� Configura�ia acoperi�ului (1) Învelitorile din elemente tip �igl� �i olane pot fi utilizate la acoperi�uri cu forme simple, cu

versan�i plani, curbi (curbur� mic�) sau cu ruperi de pant� maxim 25%, cu strea�ina cu scurgere liber� (la pic�tur�) sau la jgheaburi exterioare; este recomandabil� evitarea doliilor rezultate din intersec�ia versan�ilor, sau asigurarea etan�eit��ii pe aceste zone cu hidroizola�ie local� sub elementele de învelitoare (�i/sau elemente din tabl� plan�).

(2) Elementele tip �igle �i olane nu se prev�d la acoperi�urile ce necesit� circula�ie ocazional� (fiind casante); pentru verificare �i între�inere sunt necesare m�suri speciale pentru asigurarea de puncte de ancorare, de podine �i/sau sc�ri, împotriva alunec�rii sau c�derii de la în�l�ime.

(3) Coamele, paziile, stre�inile, elementele de ventila�ie, str�pungerile, sistemele paraz�pezi, etc., se vor rezolva cu piese special formate apar�inând sau adaptate unui sistem de învelitoare astfel încât s� fie eliminate improviza�iile.

Art.194 Suportul învelitorii; fixare (1) Suportul învelitorii va fi din �ipci �i/sau astereal� din lemn. (2) Fixarea elementelor tip �igl� pe suport se face în cuie, �uruburi pentru lemn sau leg�turi din

sârm� tratat� anticoroziv (zincat�, cadmiat�, etc.). (3) Fixarea elementelor tip olane se face pe suport continuu, hidroizolat, prin simpl� a�ezare în

mortar sau în sistem uscat, pe rigle montate în lungul pantei, func�ie de pant�, de tipul elementelor �i de condi�iile climatice.

Art.195 Spa�ii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Învelitorile din elemente tip �igle �i olane pot închide spa�ii cu sau f�r� condi�ionare termic�;

învelitorile din elemente tip �igle, peste spa�ii condi�ionate termic, vor fi cu a�ezare dubl� �i vor fi prev�zute cu dou� rânduri de �ipci �i folie anticondens.

(2) Acoperi�urile cu învelitori tip �igl� (�igl� solzi) pot fi considerate de tip ventilat (datorit� posibilit��ii de circula�ie a aerului printre rosturile elementelor), precizându-se în proiect num�rul �i reparti�ia pieselor conformate pentru accesul �i evacuarea aerului.

SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente tip �igle �i olane Art.196 La proiectarea acoperi�ului, proiectantul va avea în vedere s� asigure concordan�a între forma/înclinarea acestuia �i produsele utilizate, din punct de vedere al pantelor minime �i maxime precum �i al montajului produselor. Art.197 Proiectantul va indica tratamentul biocid �i ignifug al suportului din �ipci �i/sau astereal� din lemn.


Art.198 Racordul la elementele care str�pung �i dep��esc planul învelitorii va fi etan�at cu chituri permanent elastice, benzi autoadezive, membrane hidroizolante �i/sau cu elemente de tinichigerie.

SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind elementele tip �igle �i olane Art.199 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate (1) Învelitorile din membrane vor respecta cerin�ele de la Art.18 alin.(1). (2) Orice instala�ie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat �i montat pe structura

de rezisten�� (grinzi/c�priori, nu pe astereal�).

Art.200 Securitate la incendiu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.201 Igien�, s�n�tate �i mediu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18.alin (4). Aceste învelitori nu sunt etan�e la aer, dar asigur� protec�ia împotriva infiltra�iilor apei pluviale.

Art.202 Siguran�� în exploatare: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18. alin (3); de asemenea elementele de bordare vor fi ancorate/fixate suplimentar pe conturul suprafe�ei de învelitoare pentru a preveni eventualele degrad�ri ca efecte ale ac�iunii factorilor de mediu (vânt, z�pad�, ghea��). Art.203 Protec�ia împotriva zgomotului: învelitorile din elemente tip �igle �i olane asigur� izolare la zgomot aerian �i zgomot de impact, în func�ie de tipul elementelor �i de modul de montare �i fixare al acestora.

Art.204 Economia de energie �i izolare termic�: învelitorile din elemente tip �igle �i olane nu asigur� o izolare termic� semnificativ�, necesar� pentru a fi luat� într-un calcul termotehnic.

SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor cu elemente tip �igle �i olane Art.205 Executarea învelitorilor cu elemente tip �igle �i olane se va face cu respectarea prevederilor men�ionate în prezentul normativ recomandându-se �i consultarea fi�elor tehnice ale produselor respective. Art.206 Elementele tip �igle �i olane vor fi sortate încât s� nu prezinte ciobituri, cr�p�turi sau intruziuni de calcar iar suprafa�a s� fie omogen�, f�r� rugozit��i. Art.207 La învelitorile din �igle solzi, a�ezate simplu, primul rând de la strea�in� �i ultimul rând de la coam� vor fi duble. Art.208 La montarea �iglelor solzi a�ezate simplu, suprapunerea va fi executat� astfel ca în dreptul unei �ipci s� fie trei �igle iar între �ipci s� fie minimum dou� �igle (a se vedea figura nr.33).


Figura nr. 33: Exemplificare de principiu pentru pozarea �iglelor solzi a�ezate simplu

Art.209 Rândurile de �igle de orice tip se vor decala, transversal liniei de pant� cu o jum�tate din l��imea �iglei. Art.210 La învelitorile din �igle solzi a�ezate dublu, toate rândurile vor fi duble, astfel încât în dreptul unei �ipci s� rezulte minimum patru �igle.

Figura nr. 34: Exemplificare de principiu pentru pozarea �iglelor solzi a�ezate dublu

Art.211 Toate elementele tip �igl� se vor a�eza pe �ipci astfel încât s� se asigure o rezemare perfect� pe toate laturile. Art.212 Elementele tip �igl� se vor fixa pe �ipci, cu sârm� protejat� anticoroziv (zincat�), astfel:

a) la cl�dirile ad�postite aflate în zone f�r� vânturi dominante puternice (v <25 m/s), elementele tip �igl� se vor fixa la fiecare dou� rânduri;

b) pe conturul versan�ilor �i în jurul elementelor ce str�pung planul învelitorii, pe circa 0,50-0,60 m l��ime, pe versan�ii ce sunt spre c�i de circula�ie �i la cl�dirile nead�postite �i/sau aflate în zone cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s) precum �i în zone cu poten�ial seismic ridicat, elementele tip �igle se vor fixa la fiecare rând.

Art.213 Montarea olanelor se face astfel:

a) elementele tip olane se monteaz�, pe suport continuu din astereal� din lemn sau pe suport rigid din beton, amorsate �i izolate cu membran� bitumat� blindat�, pe care se a�eaz� un rând cu concavitatea în sus �i cu partea lat� spre coam� iar peste acestea se a�az� cel�lalt rând cu concavitatea în jos cu partea lat� spre strea�in�; olanele se vor suprapune pe linia de pant� cu minim 4 cm;

b) elementele tip olane se pot monta în sistem uscat, pe suport continuu din astereal� sau


discontinuu din �ipci montate în lungul pantei, fixate prin cuie sau leg�turi din sârm� (protejate anticoroziv).

Figura nr. 35: Exemplificare de principiu pentru pozarea olanelor în sistem uscat Art.214 Fixarea olanelor pe suport se va executa în benzi din mortar din ciment M5 �i cuie cu cap conic, (protejate anticoroziv), astfel:

a) pentru pante <40% �i în zone ad�postite, f�r� vânturi dominante puternice (v <25 m/s): din 8 în 8 rânduri, cu leg�turi longitudinale �i transversale cu mortar de ciment, între primul �i al doilea rând, dup� ce în prealabil primul rând a fost fixat mecanic cu cuie cu cap conic, protejate anticoroziv;

b) pentru pante >40% �i <50% �i în zone izolate �i/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s �i <30 m/s) leg�turile men�ionate la lit. a) vor fi din 5 în 5 rânduri;

c) pentru pante >50% �i în zone izolate �i/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s), leg�turile men�ionate la lit. a) vor fi din minim 3 în 3 rânduri;

d) pe conturul versan�ilor învelitorii (coam�, dolie, strea�in�, calcane, atice, etc.), longitudinal �i transversal, pe minim 60 cm sau 3 rânduri, olanele se vor fixa continuu cu mortar �i cuie cu cap conic.

CAPITOLUL IX: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor din materiale

locale, tradi�ionale, manufacturate SEC�IUNE 1: Obiect Art.215 Obiectul acestui capitol îl constituie învelitorile din :

a) elemente plane din lemn (�i�� i �indril�); b) snopi din paie sau stuf (exist� �i sisteme de învelitoare numai din nuiele, care nu asigur� etan�eitatea, având rol practic de protec�ie solar�).

SEC�IUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art.216 Elemente plane din lemn (1) Elementele plane din lemn sunt învelitori tip discontinuu. (2) Elementele plane din lemn se produc manufacturat, pe plan local, în special în zonele de deal �i

munte, din lemn de r��inoase sau din fag. (3) Caracteristicile elementelor tip �i�� i �indril� (caracteristice României):

a) �i�a este similar� ca format general cu �indrila, având termina�ia inferioar� dreapt� mai sub�ire �i mai îngust� decât a �indrilei; b) �indrila are termina�ia inferioar� dreapt�, în unghi, semirotund� sau dreapt� cu marginile


concave, func�ie de tradi�ia zonei geografice de situare; �indrilele au marginile longitudinale crestate în lamb� �i uluc sau dreapt� (la montaj în imita�ie de lamb� �i uluc);

c) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip �i�� sunt: - lungimea 30 cm, 35 cm, 40 cm, 50 cm sau 60 cm; - l��imea între 7 cm �i 14 cm; - grosimea 5 mm ÷ 7 mm;

d) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip �indril� (a se vedea figura nr.36): - lungimea 35 cm, 40 cm sau 50 cm; - l��imea între 5 cm �i 13 cm; - grosimea marginii cu lamb� este de cca.3 mm iar a marginii cu uluc este de cca.15 mm cu

adâncimea ulucului de minim 10 mm.

Figura nr. 36: Sec�iune prin �indril�

(4) Alte tipuri de elemente: a) scândura cu uluc pentru învelitori:

- lungimea este în general cea a versantului acoperi�ului; - l��imea de la 15 cm la 22 cm; - grosimea de 19 mm, 22 mm �i 25 mm;

b) �indrila finlandez�: asem�n�toare �indrilei dar mai lung�; c) pl�cu�� din lemn (�indril� lung�): asem�n�toare �indrilei dar mai lat�; d) drani��: asem�n�toare �i�ei dar cu lungime �i l��ime redus�: L=100÷120 cm; l = 9÷13 mm.

Art.217 Învelitorile cu snopi din paie sau stuf (1) Învelitorile cu snopi din paie sau stuf sunt învelitori tip discontinuu. (2) Paiele utilizate pentru învelitori sunt din secar� (cele mai bune), grâu �i ov�z, fiind paie scurte de

50÷60 cm sau paie lungi de 80÷100 cm. (3) Stuful utilizat pentru învelitori are lungimea cuprins� între 1,20 m �i 1,50 m (dup� t�ierea spicului). Art.218 Învelitorile din argil� cu paie sau cu stuf precum �i din nuiele sunt învelitori tip semidiscontinuu, realizate prin suprapunerea snopilor din paie sau stuf înglobate �i lipite cu mortar din argil� gras� sau din panouri din nuiele împletite impregnate cu argil� gras�, toate acoperite cu un strat de cca.15 cm din mortar de argil� gras�, în unul sau mai multe straturi. SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� Art.219 Cerin�e calitative ale elementelor plane din lemn

a) elementele plane din lemn trebuie s� fie debitate din lemn uscat �i s� nu prezinte cr�p�turi �i/sau noduri;

b) elementele plane din lemn vor fi sortate dimensional, astfel ca pe un versant de acoperi�, toate s� aib� acelea�i dimensiuni, cu abateri dimensionale de maxim 5%;


c) elementele plane din lemn vor fi tratate biocid �i ignifug în solu�ii care s� nu modifice semnificativ aspectul natural.

Art.220 Cerin�e calitative ale învelitorilor cu snopi din paie de stuf

a) la confec�ionarea snopilor se vor utiliza paie sau stuf, uscate, cu spargeri minime ale tulpinii (în special la stuf); b) snopii vor fi egali ca lungime �i diametrul bazei; c) snopii din paie sau stuf vor fi confec�iona�i numai din paie sau tulpini de stuf, f�r� amestec cu alte vegetale (buruieni, frunze, spice, etc.); d) snopii din paie sau stuf vor fi trata�i biocid �i ignifug în solu�ii care s� nu modifice semnificativ aspectul natural.

SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art.221 (1) Învelitorile din materiale locale, tradi�ionale, manufacturate (celulozice) sunt utilizate în general

la construc�ii în specificul tradi�ional al zonei, la urm�toarele categorii func�ionale de cl�diri: locuin�e individuale, cl�diri de agrement (turistice, agroturistice), cl�diri agricole, cl�diri de produc�ie locale (pesc�rii, artizanat, mic� produc�ie).

(2) Învelitorile din materiale celulozice pot fi concepute la acoperi�urile cl�dirilor noi, pentru redarea specificului local, numai ca impresie vizual-estetic�, fiind prev�zute peste învelitorile moderne de tip continuu sau semicontinuu; în acest caz învelitoarea va avea rol estetic, specific zonei.

Art.222 Configura�ia acoperi�ului (1) Acoperi�urile vor fi concepute în formate cât mai simple (cu doi/patru versan�i) cu versan�i plani sau

curbi (pot comporta ruperi de pant�). (2) Coamele secundare realizate din elemente plane din lemn vor fi rotunjite iar coama principal� se va

realiza cu dep��irea elementelor (peste linia de coam�), cu fa�a v�zut� (ce dep��e�te coama) orientat� spre direc�ia vânturilor dominante.

(3) Doliile (dintre versan�i) realizate din elemente plane din lemn pot fi rotunjite sau nu, dar vor fi etan�ate suplimentar prin elemente de tinichigerie �i/sau cu membrane hidroizolante.

(4) Coamele realizate cu snopi din paie sau stuf vor fi rotunjite; în cazuri justificate, se vor prevedea dolii în pant�, cu m�surile suplimentare men�ionate la alin.(3).

(5) Elementele de str�pungere vor fi etan�ate cu elemente de tinichigerie �i/sau cu membrane hidroizolante.

(6) Se vor prevedea m�suri speciale de izolare împotriva incendiilor la elementele de str�pungere calde. Art.223 Suportul învelitorilor (1) Pentru elemente plane din lemn, suportul învelitorilor va fi realizat din: �ipci, pr�jini cioplite sau

l�turoaie cu distan�a interax func�ie de lungimea elementelor, de minim 15 cm �i maxim 25 cm (func�ie de lungimea �i�ei/�indrilei).

(2) Pentru snopi, paie sau stuf, suportul învelitorilor va fi realizat din: pr�jini cioplite sau l�turoaie cu distan�a interax de minim 20 cm �i maxim 30 cm (modulate func�ie de lungimea snopilor).

Art.224 Prevederi privind rela�ia acoperi�-învelitoare (1) Învelitorile celulozice pot fi considerate învelitori ventilate.


(2) Învelitorile celulozice vor fi prev�zute cu folie substrat (anticondens sau hidroizolant�), montat� pe c�priori, sub riglajul suport al învelitorii.

Art.225 Spa�ii interioare, moduri de termoizolare (1) Acoperi�urile cu învelitori celulozice pot închide spa�ii cu sau f�r� condi�ionare termic�. (2) Acoperi�urile peste spa�ii condi�ionate termic vor fi termoizolate sub elementele suport ale învelitorii,

între �i/sau sub c�priorii de sus�inere. (3) Învelitorile cu snopi din paie sau stuf pot avea efect termoizolant calculabil; se poate prevedea �i o

structur� termoizolant� peste o bariera contra vaporilor. În cazul când nu este necesar� o structur� termoizolant�, bariera contra vaporilor (folie substrat hidroizolant�) se va prevedea sub învelitoarea propriu-zis� din snopi.

SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale, manufacturate Art.226 Elemente plane din lemn (�i��, �indril�) (1) Panta va fi:

a) �i�� sau �indril� în dou� straturi: panta minim� 60% (uzual 70% ÷ 180%), maxim pân� la vertical�;

b) �i�� în 3 ÷ 5 straturi: panta minim� 50% (uzual 60% ÷ 110%), pân� la vertical�. (2) Suprapunerea longitudinal� pentru învelitorile din �i�� sau �indril� (dreapt�, cu lamb� �i uluc �i

finlandez�) este de minim ½ din lungimea elementului; un element de învelitoare sprijin� pe trei puncte pe elementele suport.

(3) Suprapunerea transversal� pentru învelitorile din �i�� sau �indril� dreapt� poate fi: a) ¼ pentru un rând de elemente – admis� pentru acoperirea spa�iilor deschise, cu etan�eitate redus�

(ex.: �oproane); b) ½ pentru dou� rânduri de elemente – admis� pentru acoperirea spa�iilor închise, semiînchise sau

deschise, cu etan�eitate medie (ex.: spa�ii necondi�ionate termic pentru depozitare sau de lucru, poduri cu plan�eu termoizolat);

c) pentru trei rânduri de elemente – admise pentru acoperirea spa�iilor închise, condi�ionate termic.

(4) Suprapunerea transversal� pentru �indril� cu lamb� �i uluc: uluc cu adâncimea de minim 20 mm pentru învelitorile într-un rând �i de minim 15 mm pentru învelitorile în dou� rânduri.

Art.227 Snopi din paie sau stuf (1) Panta va fi:

a) snopi din paie sau stuf: minim 100%, maxim 200%; se permit pante mai mari, pân� la vertical�, cu lungimi de maxim 3,0 m, cu prevederea minim� a unui rând suplimentar de snopi �i cu asigurarea etan�eit��ii capetelor superioare ale snopilor;

b) snopi din paie sau stuf cu argil�: minim 85%, maxim 100%; c) pantele pot fi mic�orate, fa�� de cele indicate, în cazul în care se prevede un substrat hidroizolant

pe astereal�, cu sistem dublu de �ipci. (2) Suprapunerea snopilor va fi de minim � din lungime. (3) Snopii se leag� pe astereal� la partea superioar� �i la minim ½ din lungime; recomandabil la din

lungime.


SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind învelitorile celulozice Art.228 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate (1) Invelitorile celulozice vor respecta cerin�ele de la Art.18 alin.(1). (2) Orice instala�ie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat �i montat pe structura de

rezisten�� (grinzi/c�priori, nu pe astereal�).

Art.229 Securitate la incendiu : (1) Se vor respecta prevederile de la Art.18 alin.(2). (2) Tratarea ignifug� trebuie f�cut� pe cât posibil cu produse care s� nu modifice aspectul natural al

materialelor de învelitoare. Art.230 Igien�, s�n�tate �i mediu: (1) Se vor lua m�suri privind tratarea lemnului în vederea stop�rii dezvolt�rii unor vegetale (mu�chi,

licheni) �i pentru prevenirea atacului insectelor xilofage. (2) Pentru asigurarea unei etan�eit��i sporite la ap� �i aer, sub aceste învelitori se poate prevedea o

structur� hidroizolant� cu membrane bitumate. Art.231 Siguran�� în exploatare: conturul versan�ilor pe minim 0,6 m, elementele de învelitoare precum �i elementele de bordare, vor fi ancorate/fixate suplimentar pentru a se preveni eventualele degrad�ri ca efecte ale ac�iunii factorilor de mediu (vânt, z�pad�, ghea��); din motive de estetic� elementele de ancorare vor fi mascate. Pentru accesul ocazional pe acoperi� se folosesc podine �i sc�ri mobile din lemn sau metalice. Art.232 Protec�ia împotriva zgomotului (1) Învelitorile celulozice realizate cu elemente plane din lemn asigur� o izolare nesemnificativ� la

zgomot aerian �i la zgomot de impact. (2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf, asigur� o izolare semnificativ� la zgomot aerian �i la zgomot

de impact, datorit� grosimii minime a stratului de paie (>25 cm).

Art.233 Economia de energie �i izolare termic� (1) Învelitorile celulozice din �i�� sau �indril� asigur� o izolare termic� nesemnificativ� pentru a fi luat� în

considerare într-un calcul termotehnic. (2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigur� o izolare termic� semnificativ� ce poate fi calculat�,

func�ie de grosimea stratului de snopi; se poate prevedea �i o termoizolare suplimentar� sub învelitoare.

SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor celulozice Art.234 Condi�ii privind executarea învelitorilor celulozice din �i�� sau �indril� (1) Montarea �i�ei sau �indrilei se va face în rânduri paralele cu strea�ina sau coama, începând de la

strea�in� spre coam�. Montarea �i�ei se va executa în 2÷5 straturi suprapuse, num�rul de straturi realizându-se prin suprapuneri laterale (a se vedea figura nr. 37). Montarea �indrilei se va executa în dou� straturi.


Figura nr. 37: Exemplificare montare �i�� în dou� �i trei rânduri

(2) La �indril�, muchia ascu�it� (lamb�) se introduce în ulucul �indrilei al�turate, cu rosturile paralele cu linia de cea mai mare pant�; elemente vor fi decalate la fiecare rând cu ½ din l��ime; în câmp (în sec�iune), se vor afla minim câte dou� �indrile.

(3) La �i��, în func�ie de num�rul de straturi prev�zute, suprapunerile fiec�rei �i�e peste cea al�turat� (pentru acela�i rând) vor fi de ½, �, ¾, 4/5 din l��ime.

(4) Suprapunerile longitudinale vor fi de minim ½; partea vizibil� nu va fi mai mic� de 9 cm. (5) Fiecare element va fi fixat cu un cui care va str�bate �i rândul inferior; capul cuiului va fi acoperit de

rândul superior. (6) La coam�, �i�a sau �indrila de pe versantul spre vânturile dominante, va dep��i coama cu minim 5 cm;

pe coam� se va monta un rând în plus (pot exista diferen�e dimensionale, de conformare sau de modalit��i de montaj func�ie de zona geografic�, cu specificul local).

Art.235 Condi�ii privind executarea învelitorilor celulozice cu snopi din paie sau stuf (1) Montarea snopilor se face în rânduri paralele cu strea�ina, începând de la strea�in� (poal�) spre coam�,

în straturi succesive. (2) Primul rând de la strea�in� se aplic� cu cap�tul gros spre exterior �i retezat la nivel; straturile

urm�toare se aplic� cu cap�tul gros spre coam�, cu capetele sub�iri libere (îndesate peste stratul inferior) sau invers, retezate la nivel pentru crearea unui apareiaj orizontal (conform specificului local);

(3) Snopii se aplic� în rânduri paralele cu stratul superior decalat la ½ din l��imea snopilor; în lungime, pe linia de cea mai mare pant�, snopii se suprapun minim � din lungime (în sec�iune trebuie s� fie minim trei straturi de snopi).

(4) Snopii se leag� pe structura suport cu sârm� zincat� sau tradi�ional, cu sfoar�, în cel pu�in dou� zone din lungime (la jum�tatea lungimii �i la 1/5 de la cap�tul superior/gros); snopii pot fi lega�i (cusu�i) din mai multe fascicule sub�iri. Snopii pot fi �i „cusu�i” pe structura suport; pot exista �i leg�turi intermediare, cu armare cu baghete din lemn, în diferite sisteme (conform specificului local).

(5) La coam� snopii pot fi suprapu�i pe aceasta, cu stratul superior aplicat peste versantul expus vânturilor dominante sau cu dep��irea coamei cu minim 10 cm (asem�n�tor ca la �i�� sau �indril�); sistemele de realizare ale învelitorilor din snopi variaz� în func�ie de zona etnogeografic� de situare a construc�iei (a se vedea figura nr. 38 �i figura nr. 39).


Figura nr. 38: Exemplificare acoperi� cu învelitoare cu snopi din paie

Figura nr. 39: Exemplificare acoperi� cu învelitoare cu snopi din stuf


CAPITOLUL X: Prevederi �i principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj SEC�IUNEA 1: Obiect Art.236 Elementele de vitraj ale învelitorilor, utilizate pentru asigurarea unei ilumin�ri naturale a spa�iilor interioare, sunt produse specifice diferitelor tipuri de învelitori sau cu utilizare exclusiv�. Art.237 Tipurile de elemente de vitraj utilizate:

a) elemente de vitraj din panouri profilate polimerice, într-un singur strat sau complexe cu unul sau mai multe straturi închise de aer, transparente sau traslucide, ce pot fi montate local sau în benzi orizontale sau verticale în planul învelitorilor din panouri metalice sau nemetalice profilate, prev�zute la capitolul II �i III; elementele de vitraj trebuie s� aibe aceea�i geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice sau nemetalice ce formeaz� învelitoarea general�;

b) elemente de vitraj din panouri polimerice profilate ce pot alc�tui în totalitate o învelitoare unitar�, pentru acoperirea spa�iilor f�r� condi�ionare termic�;

c) elemente de vitraj locale, punctuale, din sticl� sau materiale polimerice, transparente sau translucide, plane sau profilate, montate în planul învelitorilor din elemente plane suprapuse prev�zute la capitolul VII sau al învelitorilor din elemente tip �igle �i olane, prev�zute la capitolul VIII; elementele de vitraj vor avea aceea�i conformare �i geometrie (a profilaturii) cu cele de învelitoare.

Not�: Nu fac parte din prezentul normativ luminatoarele continue din elemente plane, profilate sau curbe, montate pe sistem propriu de rebord, precum �i luminatoarele tip ferestre de versant, tabachere sau cupolete, prev�zute cu sistem propriu de rebord; toate acestea necesit� un sistem de racordare etan�� la învelitoarea de câmp �i dep��esc planul învelitorii. SEC�IUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare Art.238 Sistemele de învelitoare cu rol de iluminare general� sau intercalat� în învelitorile din panouri profilate se monteaz� în benzi în lungul liniei de pant� sau perpendicular pe aceasta. Benzile de vitrare pot avea l��imea modulat� la una sau mai multe l��imi nominale ale panoului de vitraj �i lungimea modulat� func�ie de distan�a dintre panele de sus�inere pân� la acoperirea întregului versant. Art.239 Categorii func�ionale ale elementelor de vitraj

a) elemente de vitraj difuzante sau nedifuzante (dup� modul de percep�ie a imaginii prin acestea); b) elemente de vitraj transparente sau translucide clasificate în 5 categorii, func�ie de valoarea

nominal� a transmisiei luminii LT: LT � 85%; 85%>LT � 75%; 75%>LT � 65%; 65%>LT � 50%; LT<50%.

Art.240 Caracteristici ale învelitorilor (1) Învelitorile cu elemente de vitraj sunt de tip discontinuu sau semicontinuu. (2) Materiale de vitrare sunt:

a) sticl� presat�; b) sticl� securizat� simpl� sau armat�;


c) materiale polimerice transparente sau translucide din policarbonat (PC), poliester simplu (PES) sau armat (PAS), polimetilmetacrilat (PMMA), policlorur� de vinil (PVC), etc., natur sau protejate cu diverse pelicule sau filme sub�iri.

(3) Grosimile pentru produsele polimerice sunt în general, de la 0,8 mm la 1,7 mm, func�ie de materialul polimeric din care sunt fabricate; produsele din sticl� au grosimi similare cu elementele de învelitoare în care se intercaleaz�.

Art.241 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Elementele de vitraj din panouri profilate polimerice se monteaz� pe sistemul suport de rigle, similar

cu cel al panourilor metalice sau nemetalice profilate sau profilat - ambutisate. (2) Elementele de vitraj tip locale, punctuale, se monteaz� �i fixeaz� pe sistemul suport de rigle, similar

cu învelitorile din elemente plane, polimerice, suprapuse sau cu învelitorile din �igle/olane. (3) Elementele de vitraj vor fi montate cu produse auxiliare specifice pentru asigurarea fix�rii.

Art.242 Panta (1) Panta elementelor de vitraj din panouri profilate polimerice este similar� cu panta învelitorilor din

panouri metalice sau nemetalice profilate, cu aceia�i conformare. (2) Panta elementelor de vitraj locale, punctuale este cea corespunz�toare elementelor plane sau tip �igl�,

similare tipo-dimensional. (3) Panta minim� sau maxim� a elementelor de vitraj trebuie s� corespund� pantei elementelor de

învelitoare în care se intercaleaz�. Art.243 Ambalare, transport (1) Ambalarea elementelor de vitraj din panouri profilate se face paletizat sau containerizat. (2) Ambalarea elementelor de vitraj locale, punctuale se face pachetizat. SEC�IUNEA a 3-a: Niveluri de performan�� Art.244 La proiectarea învelitorilor cu pl�ci profilate transparente din material plastic se vor lua în considerare caracteristici �i performan�e privind:

� indicele de îng�lbenire pentru pl�ci necolorate nu trebuie s� varieze cu mai mult de 20% fa�� de placa ini�ial�;

� transmisia luminii trebuie s� fie men�inut� la un nivel de minim 85%. SEC�IUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art.245 Elementele de vitrare sunt utilizate la construc�ii civile, industriale �i agricole, f�r� restric�ii privind zona geoclimatic� de amplasare, a clasei �i categoriei de importan�� a cl�dirii. Art.246 Configura�ia acoperi�ului va fi conform prevederilor enun�ate pentru învelitorile din panouri profilate, din elemente plane suprapuse sau din elemente tip �igle sau olane, de obicei cu versan�i plani; la elementele de vitrare din panouri profilate care permit diverse curburi, proiectantul va respecta raza maxim� de curbur� indicat� în fi�a tehnic� a produsului.


Art.247 Suportul învelitorii (1) Elementele de vitraj din panouri profilate polimerice se monteaz� pe suport din rigle cu suprafa�a de

reazem/contact de minimum 50 mm l��ime; fixarea se face cu elemente mecanice (�uruburi autofiletante, autotarodante, cuie speciale, etc.) prev�zute cu elemente de etan�are �i de protec�ie (garnituri, c�p�cele, etan�an�i).

(2) Elementele de vitraj locale, punctuale, se monteaz� pe suport din rigle, similar cu fixarea elementelor plane suprapuse sau a celor tip �igle sau olane.

Art.248 Rela�ia între spa�iile interioare �i tipul de învelitoare (1) Elementele de vitraj din panouri profilate polimerice într-un strat (simple) �i elementele model �igl� se

vor utiliza la învelitori peste spa�ii deschise sau închise, f�r� condi�ionare termic�. (2) Elementele de vitraj bistrat sau multistrat vor fi prev�zute la învelitorile construc�iilor cu spa�ii

condi�ionate termic. SEC�IUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj Art.249 La proiectarea învelitorilor, se ia în considerare ca panta minim� �i maxim� s� fie în concordan�� cu pantele învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate). Art.250 Proiectantul va avea în vedere ca suprapunerea elementelor de vitraj s� fie compatibil� cu profilaturile (geometria) învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate), în vederea asigur�rii continuit��ii învelitorii, iar în cazul în care nu se poate asigura aceasta, s� prevad� modul de realizare a racordurilor. SEC�IUNEA a 6-a: Condi�ii de calitate privind elementele de vitraj Art.251 Rezisten�� mecanic� �i stabilitate: Învelitorile vor respecta cerin�ele de la Art.18 alin.(1). Art.252 Securitate la incendiu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18 alin.(2). Art.253 Igien�, s�n�tate �i mediu: se vor respecta prevederile men�ionate la Art.18.alin (4). Art.254 Siguran�� în exploatare (1) Se vor asigura sistemele de siguran�� pentru accesul la elementele de vitraj, pentru între�inere. (2) Se vor indica m�surile ce trebuie luate împotriva spargerii vitrajului �i a c�derii eventualelor

fragmente rezultate din spargere, precum �i împotriva efrac�iei (dup� caz). (3) Se va asigura etan�eitatea la ap�, aer �i praf, în special la elementele ce închid spa�ii condi�ionate termic.


Art.255 Protec�ia împotriva zgomotului Pentru asigurarea protec�iei împotriva zgomotului aerian, în special în cazul elementelor de vitraj care închid spa�ii condi�ionate termic, se aleg structuri de vitraj în func�ie de tipul de produs �i de alc�tuirea acestuia. Art.256 Economia de energie �i izolare termic� (1) Elementele de vitraj într-un singur strat nu asigur� izolare termic�. (2) Elementele de vitraj ce închid spa�ii condi�ionate termic vor fi concepute în minim dou� straturi (cu

minim un strat de aer închis).

SEC�IUNEA a 7-a: Principii privind executarea învelitorilor cu elemente de vitraj Art.257 Executarea învelitorilor cu elemente de vitraj se va realiza conform instruc�iunilor de montaj ale produsului �i conform prevederilor enun�ate în prezentul normativ pentru tipurile de învelitori în care sunt cuprinse (intercalate) sau similare.


ANEXA nr. 1

REFERIN�E LEGISLATIVE �I TEHNICE

Not�: 1. Referin�ele datate au fost luate în considerare la data elabor�rii prezentei reglement�ri tehnice. 2. La data utiliz�rii reglement�rii tehnice se va consulta ultima form� în vigoare a referin�elor legislative �i tehnice.

1. Legisla�ie

Nr. crt.

Denumire act normativ Publica�ia

1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc�ii cu modific�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995

2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut�rii lucr�rilor de construc�ii, republicat� cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial, al României Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004

3. Hot�rârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea con�inutului-cadru al documenta�iei tehnico-economice aferente investi�iilor publice, precum �i a structurii �i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investi�ii �i lucr�ri de interven�ii


4. Ordinul ministrului administra�iei �i internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de ap�rare împotriva incendiilor

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 29 martie 2007.

5. Legea nr. 319/2006 a securit��ii �i s�n�t��ii în munc�, cu modific�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006

6. Ordinul Ministrului Administra�iei �i Internelor nr.712/2005 pentru aprobarea Dispozi�iilor generale privind instruirea salaria�ilor în domeniul situa�iilor de urgen��, cu modific�rile ulterioare


7. Hot�rârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru locul de munc�

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 30 august 2006

8. Hot�rârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerin�ele minime pentru semnalizarea de securitate �i/sau de s�n�tate la locul de munc�

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006

9. Hot�rârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerin�ele minime de securitate �i s�n�tate pentru �antierele temporare sau mobile, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 21 martie 2006

10. Legea nr. 307/2006 privind ap�rarea împotriva incendiilor, cu modific�rile ulterioare


11. Ordinul ministrului muncii �i protec�iei sociale nr. 235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la în�l�ime

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 22 septembrie 1995


2. Reglement�ri tehnice

Nr. crt.

Reglement�ri tehnice Publica�ia

1. Cod de proiectare seismic� – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cl�diri, indicativ P 100-1/2013, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvolt�rii regionale �i administra�iei publice nr. 2.465/2013

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 bis din 3 septembrie 2013

2. Cod de proiectare seismic� – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismic� a cl�dirilor existente, indicativ P 100-3/2008, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i locuin�ei nr. 704/2009, cu complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 bis din 1 octombrie 2009

3. Cod de proiectare. Bazele proiect�rii construc�iilor, indicativ CR 0 – 2012 aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr. 1.530/2012, cu complet�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 bis din 11 septembrie 2012

4. Cod de proiectare. Evaluarea ac�iunii z�pezii asupra construc�iilor, indicativ CR 1-1-3 /2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr. 1.655/2012, cu complet�rile ulterioare


5. Cod de proiectare. Evaluarea ac�iunii vântului asupra construc�iilor, indicativ CR 1-1-4/2012 aprobat prin Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr. 1.751/2012, cu complet�rile ulterioare


6. Regulamentul privind clasificarea �i încadrarea produselor pentru construc�ii pe baza performan�elor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului �i ministrului administra�iei �i internelor nr. 1822/394/2004, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare;


7. Normativ pentru proiectarea, execu�ia �i exploatarea instala�iilor electrice aferente cl�dirilor, indicativ I 7 - 2011 aprobat cu Ordinul ministrului dezvolt�rii regionale �i turismului nr. 2.741/2011

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.802 bis din 14 noiembrie 2011

8. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc�ie ale cl�dirilor, indicativ C 107-2005, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, construc�iilor �i turismului nr. 2.055/2005, cu modific�rile ulterioare

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1124 bis din 13 decembrie 2005


3. Standarde Nr. crt. Indice Denumire

1. SR EN 1991-1-1: 2004

Eurocod 1: Ac�iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac�iuni generale. Greut��i specifice, greut��i proprii, înc�rc�ri utile pentru cl�diri

2. SR EN 1991-1-1: 2004/AC:2009 Eurocod 1: Ac�iuni asupra structurilor. Partea 1 -1: Ac�iuni generale. Greut��i specifice, greut��i proprii, înc�rc�ri din exploatare pentru construc�ii

3. SR EN 1991-1-1: 2004/NA:2006 Eurocod 1: Ac�iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac�iuni generale. Greut��i specifice, greut��i proprii, înc�rc�ri din exploatare pentru construc�ii. Anex� na�ional�

4. SR EN 13501-5+A1:2010 Clasificare la foc a produselor �i elementelor de construc�ie. Partea 5: Clasificare pe baza rezultatelor încerc�rilor acoperi�urilor expuse la un foc exterior

5. SR CEN/TS 1187:2012 Metode de încercare a acoperi�urilor la expunerea la un foc exterior

6. SR EN 15287-1+A1: 2011

Co�uri de fum. Proiectare, instalare �i punere în func�iune a co�urilor de fum. Partea 1: Co�uri de fum pentru aparate de înc�lzire neetan�e

7. SR EN 15287-2:2008

Co�uri de fum. Proiectare, instalare �i punere în func�iune a co�urilor de fum. Partea 2: Co�uri de fum pentru aparate etan�e


ANEXA nr. 2

Coresponden�a între pant� (cm/m), m�sura unghiului �i lungimea pantei pentru 100 cm proiec�ie orizontal� a acoperi�ului

Panta (%) (cm/m)

M�sura unghiului (grade/minute/secunde)

Lungimea pantei (cm/m)

5

10

15

20

25

2º 51’ 45”

5º 42’ 40”

8º 31’ 50”

11º 18’ 35”

14º 02’ 10”

100,1

100,5

101,0

102,0

103,0

26,8 15º 00’ 00’’ 103,5

30

35

40

45

50

16º 42’ 00’’

19º 17’ 20’’

21º 48’ 10’’

24º 13’ 40’’

26º 33’ 50’’

104,4

105,9

107,7

109,6

111,8

57,7 30º 00’ 00’’ 115,4

60

70

80

90

30º 57’ 50’’

34º 59’ 30’’

38º 39’ 40’’

41º 59’ 20’’

116,6

122,0

128,0

134,5

100 45º 00’ 00’’ 141,4

120

140

170

50º 11’ 40’’

54º 27’ 45’’

59º 32’ 40’’

156,2

172,0

197,2

173,2 60º 00’ 00’’ 200,0

200

250

280

63º 26’ 00’’

68º 12’ 00’’

70º 20’ 50’’

223,6

269,2

293,3


ANEXA nr. 3 - informativ�

Condi�ii de mediu Condi�iile mediului exterior, la care sunt expuse învelitorile sunt, în general, complexe �i compuse dintr-un num�r de factori de mediu cu agen�i defini�i prin niveluri de ac�ionare posibil�, ce trebuie considera�i func�ie de zona de situare a construc�iei.

I. Categorii de factori �i agen�i de mediu Tabelul nr. A3.1: Niveluri de severitate a agen�ilor de mediu

Factor de mediu Niveluri de severitate

Agen�i de mediu-UM a. CLIM�: � temperatur�:

- temperaturi sc�zute: ºC -35; -25; -20; -15; -10; -5; 0 - temperaturi ridicate: ºC +20; +40; +60; +85; +100; +120 - varia�ie de temperatur�: ºC/minut 0,5; 1; 3; 5

� umiditatea relativ� a aerului: % 20; 40; 60; 75; 85; 100 � presiune vânt: KPa 0,3; 0,55; 1; 2; 3 � precipita�ii:

- intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut 0,5; 1; 2; 5; 10; 15 - viteza de �iroire a apei: m/s 0,5; 1; 3; 10; 20; 30 - z�pad� transportat� (intensitate): kg/m2/s 0,5; 1; 3 - grindin� - energie de impact: J 1; 10; 40; 150, 250 - radia�ie solar� (efecte termice) intensitate: W/m2 300; 500; 700; 1000; 1120

b. SUBSTAN�E CHIMICE ACTIVE: mg/m³

� sare marin� 300; 1000; 30000; 40000 � dioxid de sulf 1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300 � hidrogen sulfurat 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50; 100 � oxizi de azot 0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3, 10; 20; 30; 100 � amoniac 0,3; 1; 3; 10; 35; 175 � clor 0,01; 0,1; 0,3; 0,6, 1; 3 � acid clorhidric 0,01; 0,1; 0,5; 1; 5 � acid fluorhidric 0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1 c. SUBSTAN�E MECANIC ACTIVE:

� sedimentare pulberi, viteza de sedimentare – mg/m2/h

1; 3; 10; 20; 30; 40; 80

� înc�rcare static� (aglomerare): KPa. 0,1; 0,5; 1; 2; 3; 5; 10; 20; 50; 100

II. Aspecte particulare de caracterizare �i exemplificare a factorilor �i agen�ilor de mediu: II.1. Ploaie: se caracterizeaz� prin urm�torii parametri fizici:

- intensitatea ploii; - distribu�ia diametrului pic�turii; - distribu�ia vitezei de c�dere; - temperatura pic�turilor.


Tabelul nr. A3.2: Caracteristicile ploii de durat� medie �i lung�

Tipul de ploaie Intensitatea limit� superioar�-l/h

Diametrul caracteristic al pic�turii-mm Viteza de c�dere-m/s

Ploaie u�oar� 1,0 0,1-0,5 0,25-1 Ploaie moderat� 4,0 0,5-1 1-2 Ploaie intens� 15 1-2 2-4 Ploaie puternic� 40 2-5 4-7 Avers� 100 3 6

II.2. Grindina: se caracterizeaz� prin urm�torii parametri fizici ai boabelor de ghea��:

- diametrul; - densitatea; - viteza de c�dere; - energia de impact.

Se iau în considerare boabele de grindin� cu dimensiuni mari ce au efect distrug�tor. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3. Viteza de c�dere se determin� cu formula:

V = 5,16 d unde: V = viteza de c�dere, în m/s

d = diametrul boabelor, în mm Energia de impact este calculat� func�ie de masa �i viteza de c�dere.

Tabelul nr. A3.3: Caracteristicile boabelor de grindin� pentru diametre peste 20 mm

Diametru mm

Masa g

Viteza de c�dere m/s

Energia de impact J

20 4 23 1 50 59 36 39 60 102 40 81 70 162 43 151 80 241 46 257 90 344 49 411

100 471 52 627 II.3. Z�pada: densitatea z�pezii c�zute pe suprafe�e prezint� mari varia�ii:

- z�pada proasp�t c�zut� are o densitate variind între 70 kg/m3 �i 150 kg/m3, iar densitatea unei z�pezi vechi, tasate, atinge o densitate de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3;

- z�pad� transparent�: este o combina�ie de vânt cu z�pad�; în aceste condi�ii particulele fine pot p�trunde prin fante sau prin îmbin�ri.

Tabelul nr. A3.4: Fluxul orizontal de z�pad� func�ie de în�l�imea deasupra solului

În�l�imea deasupra solului- m

Fluxul orizontal de z�pad� g/m2sec

10 310 1 560

0,5 800 0,1 3000

II.4. Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor �i prafurilor prezente în natur� este cuar�ul; eroziunea materialelor se produce în condi�ia în care praful �i nisipul sunt antrenate de curen�i de aer cu vitez� mare �i/sau durate mari de ac�ionare.


Dimensiunea particulelor-caracterizare:

- praf fin: pân� la 75 μm; - praf grosier: de la 75 μm pân� la 150 μm; - nisip: de la 150 μm pân� la 1000 μm.

Tabelul nr. A3.5: Concentra�iile caracteristicile de praf �i nisip func�ie de zonare

Zonare Concentra�ie μg/m3

Rural� �i suburban� 40-110 Urban� 100-450 Industrial� 500-2000

Tabelul nr. A3.6: Sedimentarea prafului �i nisipului func�ie de zonare

Zonare Sedimentare de praf �i nisip mg/m2/ or�

Rural� �i suburban� 0,4-15 Urban� 15-40 Industrial� 40-80

Sedimentarea prafului �i nisipului se poate produce:

- prin sedimentarea în aer stagnant (sta�ie); - prin sedimentare pe suprafe�e acoperite; - prin atrac�ie electrostatic�; - prin captare în deschideri înguste.

P�trunderea prafului �i nisipului poate s� apar� astfel:

- transport în interior prin circula�ie for�at� a aerului; - transport în interior prin agita�ie termic� a aerului; - pompare la interior prin dilatare �i compresie termic� a aerului sau prin varia�ia

presiunii atmosferice.


ANEXA nr. 4

Elemente de siguran�� împotriva c�derii z�pezii de pe învelitoare

I. Generalit��i I.1 Formarea stratului de z�pad� pe versant este direct propor�ional� cu zona de înc�rcare dat� de z�pad� �i cu gradul de rugozitate a învelitorilor �i invers propor�ional� cu panta; la pante >50% nu se formeaz� p�tur� de z�pad�. I.2 Datorit� unor fenomene meteorologice (alternan�� de temperaturi pozitive �i negative, ploaie produs� la temperaturi negative, etc.), stratul de z�pad� se transform� par�ial (la suprafa��) sau total în ghea��, cu capacitate sporit� de alunecare pe versant. I.3 Sub stratul de z�pad� �i în special sub crusta de ghea��, prin pierderi termice, se produce topirea z�pezii �i acumularea apei care poate p�trunde la interior în special în cazul învelitorilor discontinue la care hidroizolarea �i ventilarea nu func�ioneaz� sau sunt executate necorespunz�tor.

II. Tipuri de elemente de siguran�� – paraz�pezi

II.1 Elemente locale alc�tuite din �igle sau olane prev�zute din fabrica�ie cu relief pe fa�a superioar�. II.2 Elemente locale metalice, cu bra� vertical pentru t�ierea z�pezii/ghe�ii, simple sau contravântuite, fabricate sau manufacturate, ce se pot monta pe învelitorile semicontinue sau discontinue. II.3 Grilaje metalice paraz�pezi pentru t�ierea �i/sau re�inerea z�pezii/ghe�ii, care se fixeaz� pe supor�i speciali; se pot monta pe învelitorile semicontinue sau discontinue. II.4 Opritoare metalice de z�pad� – pentru re�inerea �i/sau ruperea la deversare (trecerea peste aceasta) a p�turii de z�pad� sau ghea��; sunt elemente continue, cu sec�iunea triunghiular�, ce se monteaz� direct sau indirect prin intermediul unor supor�i, pe învelitorile semicontinue sau discontinue.

III. Rolul elementelor de siguran�� – paraz�pezi III.1 Încetinirea, întârzierea sau stoparea alunec�rii p�turii de z�pad� (ghea��) de pe versant spre exterior. III.2 T�ierea, ruperea �i/sau disiparea pl�cilor din z�pad�/ghea�� aflate în alunecare. III.3 Protejarea elementelor de colectare (jgheaburi, burlane), precum �i a marginii exterioare (strea�in�) a învelitorii.

Not�: Împotriva form�rii �ur�urilor de ghea�� i a disloc�rii �i/sau deform�rii elementelor de colectare, dirijare �i evacuare a apelor pluviale, inclusiv a strea�inei, se impune conectarea sistemelor automate de degivrare.

IV. Principii privind prevederea elementelor de siguran�� – paraz�pezi IV.1 Proiectantul va stabili montarea/nemontarea paraz�pezilor, num�rul �i tipul acestora, în func�ie de panta învelitorii, de nivelul de precipita�ii precum �i de compatibilitatea lor cu sistemul de învelitoare. IV.2 La o distan�� de cca. 40÷50 cm de marginea strea�inei (sau la al doilea rând de elemente �igle sau olane) se prev�d elemente paraz�pezi în�iruite:

- elementele locale din �igle sau olane prev�zute cu relief specific, montate unul lâng� cel�lalt; - elementele locale metalice cu bra� vertical, montate la o distan�� de 40÷60 cm unul de cel�lalt; - elemente tip grilaj, montate în�iruit, sau decalate cu spa�ii între ele; - elemente tip opritoare de z�pad�, montate decalat cu spa�ii între ele.


IV.3 În câmpul versantului, elementele de siguran�� – paraz�pezi se monteaz� conform instruc�iunilor de montaj ale sistemului de învelitoare. În cazul în care unele sisteme de învelitori nu includ aceste paraz�pezi, atunci se va prevedea tipul de element de protec�ie adecvat utilizându-se modele compatibile ale altor sisteme de învelitori. V. Exemplific�ri privind prevederea elementelor de siguran�� - paraz�pezi

Figura nr. A4.1: Exemplificare dispunere paraz�pezi din elemente locale alc�tuite din �igle sau olane, prev�zute cu relief pe fa�a superioar�

Figura nr. A4.2: Exemplificare dispunere paraz�pezi din elemente locale metalice, cu bra� vertical


Figura nr. A4.3: Exemplificare dispunere paraz�pezi din grilaje metalice

Figura nr. A4.4: Exemplificare dispunere paraz�pezi din elemente (opritoare) metalice cu sec�iune

triunghiular�


Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 bis/4.VIII.2014 conține 84 de pagini. Prețul: 54,60 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|635791]

np 069-2014.pdf

Documents