Descrlerea CIP a Bibllotecil Nafionale a RomflnieiGULEA. DAI{

Noul dpurl de lecturl : su o excursie tn crldca (gtteorla)Iiterarl/ Dan Gulea. - Bucuregti : Cartea Romdneasc[, eor8

ISBN 928-979-23-328o-r

8zr.r35.r.o9

Editor: C{linVlasieRedactare: Anca PascuTehnoredactare : Carmen RldulescuCoperta: Ionut Broqtianu

Grupul editorial Cartea RomAneasciCopyright @ Editura Cartea Romdneasc[ Educational, zorSEditura Cartea Rom6neascd este un imprint alEditurii Cartea RomAneasc[ Educationalwww.cartearomaneasca. ro

Dan Gulea

ITouf, tipuride leeturfi

Cu o exeursle in arltlea(qf teorla) ttterari

Cuprins

Argument. Minerii qi criticul............:... .............. 9

Lectura psihanalitici: Livia Maiorescu &Alice Liddell ..... g2

Lecfura literald: ,,Flori de plumb" .............,. ..... So

Lectura mitic-arhetipald: Hortensia Papadat-Bengescu -4oo de lovituri ................. S6

Lectura biograficd: Personajul Mateiu I. Caragiale ..........77.

Lectur[ qi ideologi e: Ezra Pound, traditrionalism usmodernitate............. ...:............ ......... BZ

Moda gi literatura: Monoclul lui Tzara....... .....1o2

Queer studies: Vampirul, pasiy'activ .........:... 11S

Lectura imagologicfl: $olohov gi,,Davai ceas" ................. 12S

Lectura nontextulfi: Readymade-ulqi $erban Foarf[ ,..L92

Note pentru o monografie: Mircea Cd.rtS.rescu ............... 14o

O excursie in critica qi teoria literar[ actuaId..................168Istoria critici (Nicolae Manolescu)................ .... 168Istorii alternative (Mircea Anghelescu, CornelUngureanu)................ ..... Lg2Postmodernismul (Ion Bogdan Lefter)... ...........196Limologia (Romanila Constantinescu)......... .....2:r2O istorie literari a vinului romAnesc (R"izvan Voncu) .......".2L7Visul (narcotic) al istoriei literare (Andrei OiEteanu) ....,...222G. Cllinescu, intelectualul de partid (George Neagoe) .......227Cronica TV (Costi Rogozanu) ...........296

Leetura psihanalitiei:Livia Maiorescu & Aliee Liddell

Incidental, crealii lexicale noi apar in literatura seco-

lului XIX, la Lewis Carroll (Iepurele de Martie, P[l[rierulNebun, ca nume de personaje, plus alte liste de crealii lexi-cale) sau la Ion CreangX (celebra replic[ ,,Dumnezeu s[-liepure!", spus[ despre popa Bulig[, ,,tim[iat qi aghezmuitgaia dis-diminea!5'r). O comparalie intre pov-estitorul en-

[lez qi cel romAn arat[ nu numai un aer de familie, fiindpractic contemporani, ci qi acelaqi procedeu de compunerei cuvintelor, Cu diferenfa esen[ial[ a spiritului popular,nativ, al lui Creang[ qi trdsdturile sistematice ale luiCarroll. lara de dincolo de oglind[ trdieqte prin asemenea

cuvinte-realit[1i:

Stramina qi pietrele murcoaseSe invArtesc qi pivoteazl-nplast[ -Frazbile toate, qi granchioase -Iar clipele le trec prin poarta vastX.

J a.bbertt) ocky (trad. Antoaneta Ralian)

unde, de exemplu, ,,murcos" este realizat din murdar qi

ml[dios (in original, ,,slithy", din ,,slimy", ,,murdar",, qi

,,lithe",,,ml6diost) sau,,frazbild", din,,fragild" qi,,mizerabi-ld" (,,mimsy"), aqa cum Creangi scrie ,,a furlua" sau ,,Das-cile, trascile, dracu'sX te ie" ori:

32

Chiligaie, gaie, ce ai in tigaie?Papa puilor duc in valea socilor.Ferice de gangur, c5. qede intr-un v0rf de soc$i se roagX rugului qi se-nchind cucului!Nici pentru mine, nici pentru tine,Ci pentru budihacea de la groapd,S[-i dai vacd de vaci qi doi boi sd tacX."

Prin intermediul cuvintelor -valiz6, (termen inventatde Lewis Carroll), volumele pentru copii construiesc lumealor deosebit[: Carte de motanicti (rg8S) se numeqte unastfel de volum, semnat de Gheorghe Tomozei. ConstanlaBuzea, o bunX autoare de versuri pentru copii, scrieZgomotocicleta (1996), unde mai apar alte cuvinte-valizd:,,anacobrd"r,,cioc5.nitorinc",,,crocodinozaut" r,,rinocerb",,,zgomototolili",,,zgomotociclist",,,zgomotor" q.a.

Felul in care concepe Creangl limbajul este asemind-tor celui al lui Carroll; la Creangi, metafora sau metonimiaalcituiesc un sens superior, care individualizeaz[, fiin{auman5, in raport cu monqtrii: Ivan Turbinci primeqte dela Domnul poruncd sX-i spun[ Celei-cu-coasa sd ia, timpde trei ani, numai oameni b[trAni. Translatorul Ivan ii co-munic[ sI roadX trei ani numai pddure b[trAnX, iar Moar-tea, ponciq, se supune, adic[ nu inlelege metafora lui lvan,pentru cX nu are acces la acest limbaj metaforic. Nu altfel iiinvinge prostul satului, Ddnild Prepeleac, pe draci; decxemplu, in loc si ia iapa in c6rc[, pentru a face inconjuruliazului, el ii spune c[ o va lua intre picioare, iar bietul dracinfelege literal.' gi monqtrii-adjuvanli din Pouesteq. IuiIIarap-AIb sunt niqte crealii mai intAi lingvistice, niqtecreaturi care iqi ilustreazi literal numele.

' Cf. Roxana Sorescu, Lumea, repouestitd, EditurareEti,2ooo.

Eminescu, Bucu-

33

Cei cinci sunt patroni ai absurdului, ai nonsensului,provocatori de dezechilibre (,,$i pe unde treceau, pArjolfXceau: Geril[ potopea pidurile prin ardere. Fl[mdnzillmAnca lut gi p[mAnt amestecat cu humX qi tot striga cd

moare de foame. Setild sorbea apa de prin bXlli qi iazuri,de se zbXteau peqtii pe uscat qi lipa qarpele in gura broaqteide seceti mare ce era pe acolo. Ochil[ vedea toate cele cadracul, qi numai inghelai ce da dintr-insul"), dar fiinte careiqi qtiu scopul in poveste, in intrig[, fiecare dintre ei anti-cipdnd prinderea fetei de implrat. Harap-Alb este un co-respondent al Alisei in fara de dincolo de oglind[, unvizitator care trebuie sd se supun[ unor reguli qi desprecare toate personajele par a-i qti scopurile. Probele pe carele trece cu ajutorul celor cinci tovarbqi sunt niqte ,,oglin-diri", niqte situalii inverse calit[1ilor lor: Gerilh va punepromoroac[ peste casa de aramd incinsd cu stAnjeni delemne, Fl5mAnzil[ gi Setilb vor echilibra ospd{ul Impdratu-lui Roq (armata unui Red King ii este ostild Alisei), Ochildqi Pds[ri-L[li-Lungil[ vor vedea ceea ce nu se vede (Lunape care se ascunsese fata de impirat) qi vor prinde imposi-bilul. Visul lui Harap-Alb este asem[n5tor celui al Alisei(ajungAnd pe a opta pitr[lic[ in jocul de qah in care esteprinsi ea devine, din pion, Regini, trezindu-se in cameraei, in lara de ,,dincoace" de oglindl); el scap[ din slujbaSpAnului (visul) prin moarte, pentru ca sd fie inviat cu apamoart[ qi apa vie: ,,- Ei, da' din greu mai adormisem! -Dormeai tu mult qi bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zisefata implratului Roq, s5rutAndu-l cu drag qi dAndu-i iarpaloqul in st[pAnire."

Preocuparea pentru universul copildriei ii este comu-nI lui Lewis Carroll gi lui Ion Creang[; la ei feeria acesteivArste, inten{ia, poate lua adesea forme coqmareqti, infri-coqitoare, deghizate sub aparenle, sub convenfii. Monqtriidin jurul lui Harap-Alb sunt niqte arXt[ri ale lumii de

34

dincolo, ale unei umanit[li schimonosite: Gerilh era ,,cevade spdriat", ,,o dihanie de om"; Fl5mdnzild,,,altd dr[c[rieEi mai mare"; Setil5, ,,o aritare de om"; Ochild, ,,o schimo-nositurfl"; PXslri-L[li-Lungild este,,ciuma zburltoarelor qispaima oamenilor". Ciudali tovariqi de drum, oameni cucare trebuie s[ trdiasci.

Alisa, copil[, intrd intr-un univers str5in, unde logicaimaginatiei copildreqti nu rnai este valabili, ea trebuie siinvete noi deprinderi, ale unei lumi violente. fara Minuni-lor este locul unde nimic nu mai functioneazd normal, iareroina igi pierde orice reper in momentul in care dimensi-unile sale fizice sunt variabile. Lumea ei are ceva din coq-marul suprarealist, dar, dincolo de critica limbajului, aarbitrariului semnului lingvistic, personajele scapd oric[reilogici, sunt imprevizibile qi se manifest[ violent.

Dar nu numai Harap-Alb este un fel de Alisa. Roluri-le lui Creang[ insuqi sunt bivalente, el este autorul cu doudfe!e, cu mascdt. Dacd ar exista o AlisX pentru Creang6?Poate fi destinatara primei pnrti a Amintirilor o astfel defiint[? Livia Maiorescu (28 mart. 1863 - z6 aug. tg46),fiica celui mai cunoscut spiritus rector. Dedicalie timidd,in ini1iale... Chiar persoana ei fizic[? Sau poate un anumitmodel feminin pe care autorul il identifica, la un momentdat, cu L[ivia] M[aiorescu]?

Foarte pertinent, Dan Gr[dinaru a ar5tat (zooz)cd Amintirfle sunt povestea unei v6.rste a sexualitilii. inciuda unor excursii hermeneutico-tematiste, cumularde',

' Dan Grddinaru, Creangd, Editura All, Bucureqti, zooz, p. 9t.' Da, il compari pe Creang[ cu orice scriitor, in special din cei mai mari,a$a cum incepuse un Ibrlileanu (Homer) sau apisase G. Cilinescu(l{abelais). De la intdlnirea lui Gridinaru nu lipsesc Shakespeare,'l'agore, Marcel Pagnol (era din zodia Peqtilor, ca qi Creang5...),Anaximene 9.a., mai mdrunli (Caragiale!).

35

monografia sa face o prim6lectur[, suficient de atent5., detip psihanalitic, unde sunt prinse, rAnd pe rdnd, Capra cutrei iezi, Pungu[a cu doi bani, Ddnild. Prepeleac, in princi-pal, celelalte poveqti, in subsidiar, pe alocuri - Amintirile,cdnd descoperl foarte bine impulsurile sadice sau sado-masochiste ale protagoniqtilor: de la prima scen5., pedeap-sa pe care o primeqte SmXrXndila popii de la tatdl ei (,,bi-ciul e penisul", spune cdne-cAneqte Dan Grldinaru), pdnlla ultima, cu simboliculplop sub care qi-au tras c[ruta mo$Luca qi cei doi ,,pasageri" ai sdi, in apropierea seminaruluide la Socola.

Nu qtiu daci nu cumva Amintirile continud in PopaDuhu. Nu este el profesorul de la Socola, un simbol pentrutAndrul Creang5, dupl cum s-a semnalat?

in fine, poate c[ intre Creangi gi Carroll sunt maimulte asem[ndri decAt intre povestitorul romAn qi Shakes-peare sau Homer. Cine era Carroll? Un individ controver-sat din timpul vie{ii sale, reuerendul Charles LutwidgeDodgson (27 ian. r83z * 14 ian. t8g8). Care alege pentruliteratur[ pseudonimul Lewis Carroll. Ceva legat de colin-de (engl. caroD. Naqtere. Refacere. DouX identitdfi.Carroll, coborAtor din preoli anglicani. Gheorghe Creang[,unchi de mam[, preot la capela spitalului de la Tg. Neam{.Ciubuc, mare clopotar, strlmoq al neamului.

Carroll, student la Oxford, cAqtig[ un concurs ca ma'tematician, disciplin[ in care va excela mai bine de zo deani: profesor pe lAng[ biseric5, dispens[ speciali (ChristChurch Mathematical Lectureship). Creang[, primul din-tre elevii lui Maiorescu la $coala NormalS. ,Vasile Lupu",deschis[ la 8 ian. t864.

Alice Liddell, inspiratoarea lui Carroll, pentru carescrie prima serie de aventuri. Creang6, f[r[ un model realde acest tip. Modelul sdu se formeaz[ din suprapuneri. [,azz de ani se c5.s[toreqte cu Ileana, fiic[ de preot, de 14 ani.

S6

Alice, to ani, iar Carroll, de zB, cAnd se intdlnesc (familiilelor erau vecine). in 186S sunt publicate primele aventuri.Alice, t5 ani, Carroll, 33. Intre timp Creangi se desparte deIleana. Cauza, probabil, socrul. Probabil. A doua iubire:Tinca, t4 sau 15 ani. Creangd, 4o. Cdnd o cunoaqte Crean-g[ pe L[ivia] M[aiorescu], fiica Clarei Kremnitz? Primaparte din Amintirf apare la r ian. 1881, in Conuorbiri lite-rare, datat[, BucureEti, sept. 1880, cAnd L.M. avea 18 ani.Creang[,49. Observase el nigte similaritdli, ce il atrdgea?

Carroll, diacon din 186r, de la zg de ani. Promitea ocarierX de preot, ca qi de matematician (profesor universi-tar), dar ceva l*a impiedicat s[-qi dea toate examenele. Saunu a wut. Deqi a tinut multX vreme cursuri de matematici.Trebuia s[ fie preot, provenea dintr-o familie de preofi, eraal treilea nlscut din rr fra{i, dar b5iatul cel mai mare. Tre-buia. Creang[ (tocmai iqi schimbase numele din $tefhnes-cu, aSa cum era inscris ,,la fabrica de popi", in numelemamei) face un an Teologie, nu termin6. E diacon de la zrde ani. Dorinlele mamei lui, de a deveni popI, nu se impli-nesc. E institutor, in schimb. Adicd dascil, invltltor.

Destule disimilarit[1i intre cei doi: pasiunea pentrufotografie (peste gooo de cliqee), excelen[a ca matematici-an, pl[cerea de a cf,ldtori, la Carroll. finea un jurnal. CAte-va pagini (cA{iva ani) lipsesc. Presupuneri exegetice:propuneri extravagante pentru Lorina, sora cu trei ani maimare a Alisei, pentru Lorina ,,cea mare", mama Lorinei,,celei mici", pentru Alice. Influenta covdrqitoare a ,,Juni-mii", la Creang[. Un nume al ,,Junimii". Dar qi asemflnflri:gi la Carroll, se vorbegte de epilepsie. Ambii, psihanalizatide exegezd (Carroll insi din anii r93o). Admirati pentrustil, pentru felul in care gAndesc limba.

Amintirile din copildne m[rturisesc diferite traumepentru cel ce a preferat s[ se iscdleasc[ cu numele mamei.Amintirile incep cu un comportament sadic al Tatilui'

37

impotriva Fiicei. Este adus in qcoala de lAng[ bisericfl cele-brul ,,cal Balan", pentru a fi o permanent[ ameninlaresprin[arilor copii. Smirdndi{a popii bufneqte in rAs. Tatlld[ un exemplu de sadism, in ciuda stdrain[ei (sau poatetocmai de aceea) oamenilor maturi, moq Fotea (meqterulce flcuse instrumentele educative) gi inv[ldtorul, bldifaVasile: ,,Ia, poftim de incaleci pe Balan, jup0.neasd! zisepS.rintele, de tot posomordt, s[ facem pocinog sfAntuluiNicolai cel din cui". Prima amintire din copilirie, o bdtaie.Fondul ancestral, ![r[nesc, este definit, mai departe, deastfel de violenle, iar amenin{area cu moartea este o replicd comun[ pentru universul copilului universal romAn.P6rin{ii lui Nic[, bunicii materni, persoanele care vegheaz5la cregterea copiilor, amenin[d qi profereaz[, injurii, dac6nu cumva exercitd forfa.

Mama: ,,Ori mi-or da feciorii dup5 moarte de poma-n5, ori ba, mai bine s[-mi dau eu cu mAna me"; sau, c[treSo[ qi Tatil copiilor: ,,$tiu eu, sX nu crezi cX doarme Sma-randa, dormire-ai somnul cel de veei s5. dormi!" Mama arein general o pirere favorabill despre sine, in disculiile cutatil lui Nic[ despre qcoal[; vorbeqte despre sine la per-soana a III-a, amenin{And qi suduind: ,,$tiu eu, sI nu crezici doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci s[dormi!"

Bunica: ,,David al meu are de gAnd sl md bage devie in mormAnt, cu apucdturile lui, cum v[d eu. inci ce

rand-i pe dAnqii, sirmanii b[ie!i! Cum i-a mAncat rdia prinstr[ini, mititeii!" Lumea celor mari, maturi, este reprezen-tatl prin violen![; aceasti lume este compusd din p[rin{i,din qcoal[ mai cu seam[, dar qi din alli oameni mari. Nupoate lipsi

Profesorul. Unul dintre primii inv[![tori, pflrinteleIsaia, este definit prin comportamentul necontrolat; il facepe Nic[, inifial, s5 renun{e la qcoal[, ,,dAndu-mi [...] un pui

S8

de bltaie, aqa din senin". Un alful, profesorul de la Broqteni,fbr[ motiv, la prima intAlnire, ii face cunoscut sistemulcoercitiv al qcolii: ,,vlzdnd profesorul c[ purtam plete, aporuncit unuia dintre qcolari sd ne tundd. Cdnd am auzitnoi una ca asta, am inceput a plAnge cu zece rdnduri delacrimi qi a ne ruga de toli Dumnezeii s[ nu ne slu{easci.Dar [i-ai glsit; profesorul a stat lAng[ noi, pAn5. ce ne-atuns chilug." Urmarea este profundd pentru tAnXrul intorsde la qcoalX din nou in satul s[u: fetele ii spun ,,Tunsulfelegunsul, tunsul felegunsul, c6inii dupl ddnsul!" O sim-bolic[ deposedare de atributele distinctive, recunoscutd caatare de comunitate.

Tatil. Vecinii. Momente precum colindatul producamintiri ale unor clipe nefericite; e ajunul SfAntului Vasile,al Anului Nou, qi NicA il roagX pe tatll sXu s5-i fac[ un bicisau un buhai pentru plug. Refuz qi ameninldri cu bdtaia,apoi plecatul de acas[, pentru a se intdlni cu prietenii gitovardqii de colind. TatIl, in fond, ii interzice accesul la ovArst[ mai mare, sub pretextul apir[rii de pericole:,,Doamne, ce harapnic !i-oi da eu, zise tata de la o weme.N-ai ce mAnca la casa mea? Vrei s[ te buqasc[ cei nandra-l[i prin omdt? Acuq te descal!!" A desc5lla, din nou unsemn de castrare simbolic[, cum a fost tunsul in fa{a tutu-ror la qcoala de la Broqteni. O predileclie pentru pedepseleln public. B[iatului ii este fric[ de cuvdntul Tatdlui, credecd i-ar lua incdlfXrile qi decide sd plece pe furiq de acas[.UrmeazX doud conflicte ale cetei de flic5i (,,eram qi eu m[-riqor acum, din pdcate") cu cei colindali: popa Oqlobanu qinevasta lui Vasile-Anitrei, care reac{ioneazd similar tatlluilui Nic[, extrem de dur: injurlturi (preotul: ,,a inceput a netrage cAteva naqteri indesate") sau aruncAnd dupd ei, depild[ cu foc (,,cu cociorva aprins[ dupi noi, c[ci tocmaiatunci trigea focul, s[ dea colacii in cuptor"). Blielii nuvor decAt s[ fie considera]i tineri, in pragul maturitefli, sX

39

fie acceptali ca atare; ei qtiu ce le trebuie pentru plug, cu-nosc replicile pentru gospodarul care nu ii primeqte (iarpopii Oqlobanu ii ureaz[ ,,Drele pe podele/ qi bureli pe pe-reti;l cAte pene pe cucoqi,/ atdTia copii burduhoqi"). Deasemenea, sub imaginea punitivd a Tatilui poate fi agezatqi moq Chiorpec, ciubotar qi meqter al satului, care, la in-sisten{ele bliatului de a-i da curele pentru a-qi face bici,imita un mic ritual al maturitX{ii, in viziunea lui: il b[rbie-rea pe biiat cu clei de opinci (,,rXbuiala"), in vizul gi spreamuzamentul ucenicilor s[i. in mod repetat. Exact ce fbceagi profesorul de la Broqteni: umilirea in public. Rezultatul:mama se bucurd, in mod sadic, spunAnd cb il va cinsti cuprima ocazie pe mo$ Chiorpec. Nu pare a fi o copil[rie feri-cit6. in acelaqi fel gdndeqte qi Mama, prin pedeapsa in pu-blic, iar diferenlele dintre Mam5. qi Tatd par a se qterge laacest nivel. Mama, o fiin![ ce doreqte s[-qi ruqineze in pu-blic copilul, ce se rdzbuni pentru cd nu a mai fost ajutatl latreburile casnice: surprinzAndu-Si bdiatul la scildat, ii iahainele, aqteptAndu-I, evident, acasd" pentru discursul derigoare, ultima etap[ a pedepsei. intoaicerea copilului aca-s[, drumul ruqinii. Urm5torul pas, in asemenea circum-stande.

Desconsiderarea de sine, premisa de la care pornescAmintirile: ,,b[iat prizirit, ruqinos qi fricos gi de umbramea" - este prima descriere a copilului de cdtre naratorulmatur. Alte trlsituri, autocaracterizlri, mascate, exprima-te cu jumXtate de guri uneori: prost gi leneg. Despre ob-servatiile mamei cu privire la disparitia smAntdnei dinoale, el comenteazl, retroactiv, din timpul prezentuluiscrierii c[tre acel trecut: ,nu eram aqa de prost pAndpe-acolo, s[ nu pricep atAta lucru". Deci cAte ceva tot pri-cepea, dar pirerea nem5rturisitX direct este evidentfl.AltedatX, nu are refineri pentru masochismul, sado-maso-chismul s[u: ,,sl[vit de leneq, leneq f[ri pereche". Tr[s[tura

40

constant5: neastdmpdrqt sau chiar tot mai neastdmpdrqt(pe m5surI ce trecea timpul), un ghibirdic Aijumdtate (tex-tual, ,,un om scund qi jum[tate"; un fel de jum5tate-de-om,personaj diabolic din basmele populare). Oricum, existenlaeste resimlitd ca impov[ritoare: ,,cAnd auzeam de legdnatcopilul, nu qtiu cum imi venea; c[ci tocmai pe mine c5zusep[catul s[ fiu mai mare intre fra]i". Plcatul? Uneori, senti-mentul de vin6 capdt[ propor{ii gigantice. impreunl cu to-var6gul sdu a fugit de la Brogteni, dupd ce au spulberataverea lrinuc[i, iar la intoarcerea spre casd este vesel (e in-toarcerea dintr-un exil), ,,de parc[ nu eram noi rf,ioqii'dinBroqteni". O figur[ de stil care augmenteazi vina, ca qi cumtoli ar trebui si gtie de boala, de afecliunea lor; de mil[ nule va plAnge, intr-o variant[, decAt bunica, apoi, in alt[ vari-antX (Autobiografie), p[rinfii. in alt loc, epitetele deprecia-tive curg: ,,obraz de scoar[[, qi las-o moarti-n pipuqoi, camulte altele ce mi s-au intdmplat in viad[, nu aqa intr-un an,doi qi deodat[, ci in mai mulli ani qi pe rAnd, ca la moari. $idoar m[ qi feream eu, intr-o pdrere, s[ nu mai dau peste wopacoste, dar parci naiba md impingea, de le fHceam atuncicu chiuita". Fatalitate.

Lumea, inAmintiri, este una violent[, ca orice universtfirlnesc; de aici, autenticitatea ei. Dar este lumea in care, inprimul rdnd, creqte un copil qi acest copil inregistreazidramatic creqterea, existenla, fie gi retroactiv, prin ochiiunui narator matur, care rememoreazi ins[... durerea. lnspatele miqtilor se ascunde uneori o via{d cu amenintiri,blt6i, absenfe, din partea celor dragi, a rudelor, a tovar[gi-lor de joac[ (la un moment dat il inmormAnteaz[,lovindu-se zdravin dupl o sdrituri in ap[ mic[; spune c[ astat mai bine de un ceas aga, ,,inmormdntat" in nisip...), dinpartea oric5rui striin. Moqneagul de la tArg, care d5 drumulpupezei, pesemne din ratiuni arhetipale (restabileqte timpulpentru intreg satul etc.) e un alt sadic; se preface cI a

4t