notiunea de incetare a contractului de munca

8/2/2019 Notiunea de Incetare a Contractului de Munca

1/10

Notiunea de incetare a contractului de munca

1co

artin, i. CONSIDERA.TII GENERALE NTRACTITLIJI INDIVIDUAL DE IVIUNCA PRIVIND INCETA.REA.

ApprrOLLI. I. Incetarea contractului individual de munca. Crt Non caracteristici tlas ' e si definitii

legale aIe contractului individual de intinca Notiune contractul individual de munca a fost

reglementat de art. 470 pct. 1 din Codul civil, alaturi de contractul de transport si de cel 1 antrepriza,

ca o varietate de locatiune a lucrarilor, anume "aceea arin care persoanele se obliga a pune lucrari1e

lor in serviciu1 altorane P Acesta era cunoscut sub denumirea de contract-ul de locatiune a rfluncii,

potrivit dispozitiilor art. 1413 alin. 2 din Codul cwil. Contractul individual de munca a fost

reglementat pentru prima data, in mod distinct, in art. 37 din Legea contractelor de m-unca din arjul

1929, ca acea "conventiune prin care una din parti denumita saiariat se obliga sa presteze munca sau

servicille sale pentru un timp deterrainat sau pentru o lucrare determinata, unei parti denumite

patron, care Ja randul sau se obliga sa remunereze pe cel dintai." literatura juridica a timp-uluil, s-a

aratat ca "in aceasta defmitie intra nu numai ceea ce doctrina numeste location opera_rum, adica

locatiunea de servicii in care salariatul isi tocmeste munca sa si in care este platit cu unitatea de timp,

dar si ceea ce doctrina numeste locati0n. operas, adica locatia de lucrari in care lucratoml se

tocmeste sa faca o lucrare determinata, iar plata sa se faca in raport cu hicrarea sau cu bucata." mai

tarziu, art. 12 din Codul muncii din anul 1950 definea contractul inclividual de munca ca fiind

intelegerea scrisa potrivit careia o parte, an.gajatul, se obliga a presta munca unei alte parti, aceluiacare angajeaza, in schimbul unei remuneratii. Articolul 64 al Codului muncii din anul 1972 prevedea t

"contractul de munca se incheie in scris si va cuprinde obligatia persoanei incadrate in munca de a-si

indeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinii si a disciplinei, a 1egior, indatorirea unitatii de a

asigura conditii corespunzatoare pentru buna desfasurare a activitatii, de a o remunera in raport cu

munca prestata si de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum si alte clauze stabilite de

parti." Art. 10 din Codul muncii actual defineste contractul individual de munca ca fiind acel contract

in temeiul caruia o persoana fizica,

G. Tasca, Politica sociala a Rotnaniei. ( Legislatia muncitoreasca, Bucuresti ), 1940, p. 181

2de"riunnita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si su b atiMj itatea unui angaiator, persoana

fizica sau juridica, in schimbul .r-ernuneratii denumite salariu. une:vand in vedere definitjji pe care

legislatia le-a consacrat cantractului individual de m-unca, in diversele sale etape de evolutie, cl

ctrina romaneasca a dat mai multe opinii in legatura c-u acesta. Astfel, contractul individual de

munca a fost definit ca intelegerea n scris, intre o persoana fizica, pe de o parte, si, de regula, cheiatai irunitate, pe de alta parte, prin care prima se obliga a presta munca P revazuta in contract -


2/10

indeplinind atributiile ce-i revin, cu r espectarea disciplinei si a legalitatii, in cadrul unitatii, care,

corelativ s e obliga sa-i asigure persoanei incadrate - conditii corespunzatoare P entru buna

desfasurare a activitatii, deplina protectie si securitate a uncii si sa o retribuie in raport cu munca

prestata, potrivit legii clauzelor contractului.2 potrivit altei opinii3, contractul individual de munca

este intelegerea lancheiata in scris prin care o parte - salariatul - se obliga la prestarea, cu

contin.uitate, in timp a unei munci in folosul si sub subordonarea ceicilalte parti - angajatorul -

persoana juridica sau persoan.a fizica, iar acesta este obligat, la randul sau, sa-i plateasca salariul si

sa-i sigure conditii adecvate de munca. aIn literatura juridica4 a fost propusa definitia conform careia

contractul individual de munca este acea conventie in temeiul careia o persoana fizica, denumita

salariat, se obliga sa presteze o anumita activitate pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana

juridica sau persoana fizica, care, la randul sau, se obliga sa plateasca rernu.neratia, denumita salariu

si sa asigure conditii adecvate desfasuraril activitatii, mentinerii securitatii si sanatatii in munca. In

doctrina juridica franceza, contractul individual de munca este considerat acea conventie prin care o

persoana se angajeaza sa pun.a activitatea sa la dispozitia altuia in subordonarea caruia se plaseaza,

in schimbul unei remuneratii.5 In doctrina juridica germana, contractul de munca este definit ca acelcontract de schimb reciproc, de drept privat, prin care an.gajatorul se obliga la plata unui salariu, lar

angaj atul, sub conducerea angajatorului, la prestarea unei munci, de regula, dependenta.6

2 S.Ghimpu, I.T.Stefanescu, S.Beligradeanu, G.Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol. 1, Editura

stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1978, p. 166 3 I.T.Stefanescu, Tratat de dreptul Editura Wolters

Kluwer, Bucuresti, 2007, p. 193 4 A. Ticlea, Tratat de dreptul munczi, editia a III a, Editura Universul

Juridic, Bucuresti, 2009 5 Denis Gatumel, Le droit du travail en France, Edition Francis Lefevre, Paris,

1998, Jean Pelissier, Alain Supiot, Antome Jeammaud, Droit du travail, 23 edition, Dalloz, Paris, 2006,

p. 315 6 Gunter Schaub, Uhich Koch, R. Linck, H. Vogelsang, Arbeitsrechts Handbuch 12 Auflage,

Verlag CH Beck, Munchen, 2007, p. 197

2

3definitiile date contractului individual de munca, rezulta ca se caracterizeaza prin urmatoarele

elemente: prestarea munci acesta salariat, plata salariului de catre angajator si raporturile del aet

wordonare dintre angajator si salariat. sti3intre aCeSte elernente, relatia de subordonare dintre

angaiator si sajariat imprima contractului individual de munca nota de ecificitate fata de alte tipuri de

contracte. sPsubordonarea salariatului fata de angaiatorul sau se caracterizeaza prestarea muncii s-

ub autoritatea celui care angajeaza, acesta puterea de a da ordine si directive salariatului, de a

controla epiin.irea sarcinilor de serviciu si de a sanctiona abaterile de la muncii. Angaiatorul dispune

de anumite prerogative esentiale, precum: rerogativa organizatorica, prerogativa normativa si

prerogativa 13.jsc1piinara care configureaza autontatea acestuia fata de care sariatul este

subordonat.7 subordonarea salariatului fata de angajatoru1 sau este 0nsiderata8 justificata, tinand

searna ca unitatea in care salariatul isi deesfasoara activitatea apartine angajatorului, ca acesta

utilizeaza miiioacele de munca ale angajator-ului, iar, fara o organizare disciplina a munciicorespunzatoare, nu este posibila o activitate eficienta.


3/10

2. Notiune si caracteristici ale incetarii contractului individual de munca

7A.Athanasiu, M. Volonciu, L Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentarii pe articole, Vol. 1, Articolele 1

107, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2007, p. 49 - 50 8 A.Ticlea, op. cit., p. 332

incetarea contractului individual de munca este o institutie juridica care a cunoscut o evolutielegislativa continua, in fu-nctie de conceptia legiuitorului fata de natura juridica a acestui tip de

contract. Incetarea contractului individual de munca reprezin.ta desfiintarea, pentru viitor, a

raporturilor juridice de munca stabilite intre angajator si salariat, in cazurile si conditiile expres

prevazute de lege. Institutia juridica relativa la incetarea contractului individual de munca este

reglementata in conexiune cu principul fundamental privind libertatea muncii. Libertatea muncii este

un principiu constitutional reglementat de art. 41 alin. 1 din Constitutia Romaniei si preluat de art. 3

din Codul muncii. Potrivit acestui articol din Codul muncii "orice persoana este libera in alegerea

locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze. Nimeni nu

poate fi obligat sa munceasca

4sa sa nu. munceasca intr-un anurnit loc de munca ori i rn ntr-o anuita ,fesie, oricare ar fl aceasta."

acelasi sens, Declaratia universala a drepturilor omuuin l art. 23 pct: ca: "orice persoana are dreptul

la muncallal Pr: a alegere a Profesiel si a felului la conditii echitabile si nte aisfacatoare de prestare

a acestei munci." sconform art. pct. 1 din Pactul international cu privire la centurile econoemice,

sociale si culturale, dreptul la munca cuprinde deprttil pe care are orice persoana de a-si castigaexistenta printr-o ,urica liber aleasa sau acceptata." nj carta Drepturilor Fundamentale a Uniumi

Europene 9 proclarna in art. 15 alin- 1 ca aorice persoana are dreptul la munca si dreptul de a xercita

o ocupatie aleasa sau acceptata in mod liber." e In sens larg, dreptul la munca include libertatea

alegerii profesiei, a ocupatiei, a locului de munca, protectia sociala a m-uncii, salarizarea rfluncii,

stabilitatea in munca, dreptul la negocieri colective si jridividuaie-curtea Constitutionala a retinut

loca cea mai importanta garantie Dentru exercitarea dreptului la munca o constituie stabilirea

limitativa ns rin lege a. cazurilor in care si a motivelor pentru care incetarea rraporturilor de munca

poate avea loc din initiativa si din vointa unilaterala a a_ngajatorului. Acceptand existenta dreptului

la munca, nu poate fi acceptata existenta obligatiei de a munci. Reglementarea incetarii contractului

individual de munca constituie o consecinta a libertatii muncii, in sensul ca orice persoana este libera

sa decida continuarea prestarii unei anumite activitati sau, curnpotriva, sa puna capat unui raport

juridic de munca, fara sa suporte consecinte nefavorabile. De asemenea, stabilirea stricta a cazurilor

si a procedurilor de incetare a raporturilor juridice de munca reprezinta garantia in munca a

salariatului si a interzicerii discrimin.arii in cadrul relatiilor de munca, prin faptui ca legiuitorul a

instituit reguli generale pentru toate categoriile de salariati. Intre dreptul muncii si dreptul civil exista

corelatia data de faptul ca acesta din urma are calitatea de a fi "dreptul comun", adica dreptul muncii

se intregeste cu dreptul civil, potrivit principiului consacrat de art. 295 alin. 1 C.muncii, atunci cand

legislatia muncii nu cupri-nde reglementari proprii si numai daca dispozitiiie legislatiei civile nu sunt

incompatibile cu specificul raporturilor de munca.11-


4/10

9 Potrivit Jurnalului OfciaI al Uniunii Europene nr. C 303/1 din 14.12.2007 l Decizia nr. 383/2005,

publicata in M.Of. al Romaniei, Partea I nr. 792 dm 31 august 2005 Gh. Mohanu, Aplicarea normelor

de drept comun in raporturile de munca, in Revlsta romana de drept nr. 11/1968, p. 26 - 36

4

5COT1 tractul individual de munca este una dintre institutisile cireptului muncii in caz-u 1 careia isi

gasesc aplicarea norme ale dreptului comun, alaturi de norme juridice specifice raporturile CICC de

munca. "LiriAcest contract este o manifestare de vointa a doua persoane, angajator si salariat, in

scopul stabilirii de drepturi si obligatii r-cciproce si corelative ce alcatuiesc continutui raportului

juridic de entinca-w Av.and natura juridica a unei conventii, contractul individual d.e munca estecircumscris conditiilor generale de validitate, prevazute de art. 948 C-civ, respectiv: capacitatea

partilor de a contracta consierntarnantulva1abiI al partii ce se obliga, obiect determinat cauza licita.

Acesta este un contract consensual, oneros si sinalagmatic, p ' care salariatul se obliga sa presteze o

anumita munca, iar angajatorul sa plateasca aceasta munca. prestatiile reciproce si corelative pe care

le presupune contractul individual de munca sunt posibil de executat numai in timp, iar, in cazul

neexecutarii sau al executarii necoresp-unzatoare de catre o parte a obligatiei ce-i revine, sanctiunea

va rezilierea ce are ca efect desfacerea contra.ctului numai pentru viitor si nu rezolutiunea care

desfiinteaza contractul cu efect retroactiv. prin incheierea contractului individual de munca, partile

isi asuma o obhgatie de a fa_ce constand in prestarea muncii si plata ei, ce trebuie executata in

natura. Din a_ceste trasaturi juridice generale ale contractului mdividual de rnunca deriva anumite

efecte si in planul incetarii raporturilor juridice de munca. Astfel, fiind rezultatul manifestarii de

vointa al partilor, contractul individual de munca poate inceta prin simplul acord de vointa al

acestora in sens contrar, dupa cum rezulta din art. 55 lit b C.muncii. Neindeplinirea obligatiilor

asumate de salariat, prin incheierea contractului individual de munca, atrage posibilitatea

angajatorului de a-1 concedia pe salariat, in virtutea caracterului sinalagmatic al contr actului. Fiind

un contract cu executare succesiva, incetarea contractului individual de munca produce efecte numai

pentru viitor, la fel ca si in dreptul comun. Incetarea contractului individual de munca este dominata

de principiul legalitatii; modurile si cazurile in care poate interveni, procedura, efectele si controlul

incetarii acestui contract, precum si raspunderea partilor sunt reglementate prin lege.Reglementarea expresa a conditiilor de fond, de forma si de procedura in care poate interveni

incetarea contactului individual de munca constituie o particularitate in raport cu alte con-tracte,

avand

5

6


5/10

en reglementate prin lege. h, sunt expres exista o deosebire majora in ceea ce priveste modalitatile

de mcetare care, in privinta contractului dm dreptul munc tern Intre contractul individual de munca

si alte tipuri de contracte e masurii dispuse de catre angajator. vedere importann ta sociala deosebita

a relatiilor de 1 ecesitatea protejar dreptului fu.ndarnental a1 cetatennor 1 muunca si n -codui

muncii a prevazut expres si li itativ situatiialem in ne:"al e arigajatorul poate proceda la concedierea

salariatilor si a in.sts e- oceduri stricte n acest scop, pentru evitarea unor potenitu llet Pbruzurj im

ipotriva salariatilor si in scopul asigurarii stabilitaatii :cestora in rnunca. Decizia de concediere trebuie

sa cuprinda, in mod obligatoriu ,urnite elemente prevazute de lege, in functie de care sa fie posibil.

o`ntrolul jurisdictional asupra r-nasurii dispuse de catre an.gajator. Tinand searna de motivul de

concediere, legiuitorul a prev ut obiigattatea parcurgerii unor proceduri prealabile incet si can

tractului individual de munca iniciei. , in scopul garantarii legalitatii si Astfel, Prin OUG nr. 79/ 2008 s-

a stabilit ca directorii generali/directorii regiilor autonome, societatilor comerciale si corapaniilor

nationale la care statu1 sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar unic sau majoritar,

precum si a filialelor acestora, isi desfasoara activitatea in baza unui contract de mandat, iar

contractele individuale de munca ale administratorilor/directorilor societatilor comerciale au incetatde drept. Potrivit art. 2 alin. 2 din OUG nr. 79/ 2008, contractul de mandat este acordul de vointa

incheiat intre operatorul economic, reprezentat de consiliul de administratie, si directorul

operatorului econornic care are ca obiect indeplinirea unor obiective si criterii de performanta

aprobate de catre actionari, in cazul societatilor/companillor nationale si societatilor comerciale la

care statui sau o unitate administrativ - teritoriala este actionar unic sau majoritar, respectiv de catre

conducerea ministerelor, autoritatilor publice centrale sau locale in subordinea, coordonarea sau

autoritatea carora se afla, in cazul regiilor autonome. Pleca.nd de la definitia contractului de mandat

in acceptinnea ordonantei de urgenta, rezulta o deosebire fundamentala a acestui tip de contract

fata de contractul individual de munca, ce con.sta in. posi .bilitatea de revocare unilaterala a

mandatului de catre operatorul econornic reprezentat de consiliul de administratie/adunareagenera1a, fara ca acesta sa fie obligat sa isi motiveze hotararea sau sa urmeze o procedura

predeterminata prin lege. In situatia contractului individual de munca, cazurile de incetare sunt strict

determinate de lege, ele putand interveni cu respectarea unei proceduri riguroase, supuse

controlului judecatoresc.

6

7ltiorrertite dc fortnn smi de procedttra, preen Ttli rt CaZNA ,ndrrr13 celti CfCt tonnien_ irinnise

de CodtxI refenteiare isx tineetarea. &:;;Inforitridice dr munca sunit jtnitificate de in-xportanta pe

eare retorilint71 hs, cIc njnca 1 r- 141.1 in so(ietate si de rolul 1or inansanriblx1,1 fwilitifcaor

54ocinie, cArymnijr,ri. Incetarea contractului individtzalde rrytmea. jegislatia rornaneasca. 1. Scurt

istoric i,?egiernentarileinitaJc referitoare Ia relatiile sociale de munea. Panit tara noastra /a sfarsjtul

secolului al XIX - lea si inceputul. s accoludui al XX - lea, ca urrnare a dezvoltarii industriale, a aparitiei

si fo;osiril muncii salariate. Aparitia si extinderea muncii salariate au determinat adoptarea unci

iegis/atii corespunzatoare, diversificarea si arnploarea relatiilor sociale de munca au condus laperfectionarea continua a acestei icgislatil- 13 co.ntractul individual de munca a avut natura juridica a


6/10

conventiei civile reglementate de a_rt. 1470 pct. 1 din Codul civil, fiind cunoscut sub denumirea de

contractul de locatiune a muncii, potrivit disP ozitiilor art. 1413 alin 2 din Codul sub im.periul Codului

civil, rezilierea contractului individual de inunca de catre angajator a reprezentat o facultate pentru

acesta chiar in absenta unui motiv legitim. Cu timpul, jurisprudenta a inceput sa admita actiuni

introduse de salariatii care puteau face dova.da relei-credinte manifestate de patron in incetarea

relatiilor juridice de munca. Legea meseriilor din 5 martie 1902 si Legea din 22 februarie 1905

recanosc dreptul de reziliere imediata, fara preaviz si fara desPagubiri, in urmatoarele cazuri: a_).

da.ca lucratorul nu indeplineste conditiile contractului ; b). da.ca lucratorul este atins de o boala

contagioasa ; c). da.ca lucratorul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe orice al ca.sei ; d). da_ca_

lucratorul a savarsit vreun furt, abuz de incredere escrocherie ; Actelor de indiscipline le erau

asimilate si unele imprSra neimputa_bile salariatului, tot astfel cum, de multe 01 necorespunderea

profesionala era asimilata celei disciplinare.

13A.Tic1ea, Dreptul securitatii sociale, p. 29

8ltior rertite dc fortnn smi de procedttra, preen Ttli rt CaZNA ,ndrrr13 celti CfCt tonnien_ irinnise

de CodtxI refenteiare isx tineetarea. &:;;Inforitridice dr munca sunit jtnitificate de in-xportanta pe

eare retorilint71 hs, cIc njnca 1 r- 141.1 in so(ietate si de rolul 1or inansanriblx1,1 fwilitifcaor

54ocinie, cArymnijr,ri. Incetarea contractului individtzalde rrytmea. jegislatia rornaneasca. 1. Scurt

istoric i,?egiernentarileinitaJc referitoare Ia relatiile sociale de munea. Panit tara noastra /a sfarsjtul

secolului al XIX - lea si inceputul. s accoludui al XX - lea, ca urrnare a dezvoltarii industriale, a aparitiei

si fo;osiril muncii salariate. Aparitia si extinderea muncii salariate au determinat adoptarea unci

iegis/atii corespunzatoare, diversificarea si arnploarea relatiilor sociale de munca au condus la

perfectionarea continua a acestei icgislatil- 13 co.ntractul individual de munca a avut natura juridica a

conventiei civile reglementate de a_rt. 1470 pct. 1 din Codul civil, fiind cunoscut sub denumirea de

contractul de locatiune a muncii, potrivit disP ozitiilor art. 1413 alin 2 din Codul sub im.periul Codului

civil, rezilierea contractului individual de inunca de catre angajator a reprezentat o facultate pentru

acesta chiar in absenta unui motiv legitim. Cu timpul, jurisprudenta a inceput sa admita actiuni

introduse de salariatii care puteau face dova.da relei-credinte manifestate de patron in incetarea

relatiilor juridice de munca. Legea meseriilor din 5 martie 1902 si Legea din 22 februarie 1905recanosc dreptul de reziliere imediata, fara preaviz si fara desPagubiri, in urmatoarele cazuri: a_).

da.ca lucratorul nu indeplineste conditiile contractului ; b). da.ca lucratorul este atins de o boala

contagioasa ; c). da.ca lucratorul a lovit sau insultat grav pe patron sau pe orice al ca.sei ; d). da_ca_

lucratorul a savarsit vreun furt, abuz de incredere escrocherie ; Actelor de indiscipline le erau

asimilate si unele imprSra neimputa_bile salariatului, tot astfel cum, de multe 01 necorespunderea

profesionala era asimilata celei disciplinare.

13A.Tic1ea, Dreptul securitatii sociale, p. 29


7/10

90


8/10

respectiva. pc rernarcat faptul ca legiuitorul nu prevede expres caz-urilein care salarsattil poate

solicita incetarca contractului de rnunca, facand refersre doar la cxistenta unor "motive justificaten

pe care trebuie sa se intertwine cererea de inceta_re a raporturilor juridice de rn-unca. hi ceca cc' ii

priveste pc a.ngajator, legiuitorul a stabilit limitativ inotivele pentru care poatc interveni incetarea

contractului de munca sainriatului. Cazurile prevazute de art. 20 din Legea nr. 3/1950 se refera la

motive care tin de persoana salariatului ( lit. d, e, 1, g, h, ) Si la motive care nu tin de persoana.

salariatului ( lit. a, b, j ). Codul munch i din 1950 a reglementat, in art. 21, procedura incetarii

contractului de munca. Astfcl, desfacerea contractului de munca pentru cazurile prevazute de art. 20

se face: a) de catre Comisia pentru soiutionarea litigiilor de munca pentru cazurile prevazute la

literele d, e, f, Sig; b) de catre acela care angajeaza pentru celelalte cazuri, anuntand ibIi scris pe

angajat. Concediatul poate sa atace aceasta masura in fata Comisiei pentru solutionarea litigiilor de

munca, c) de catre organele administrative ierarhice pentru toate cazurile atunci cand Sc refera la

angajatii care ocupa functii de raspundere; d) de catre instanta judecatoreasca, pentru toate cazurile

atunci ctind se refera la angajatii din sectorul particular. Art. 21 din Codul munch i prevedea ca

desfacerea contractului de munca a salariatilor care sunt membri al Comitetelor OrganizatiilorSindicale, se face de catre organele aratate in alineatele precedente, Cu avizul favorabil Comitetelor

Sindicale din care fac parte. Codul munch i din 1950 stabileste ca desfacerea contractului de munca

poate interveni pentru indisciplina, in caz de incalcari sistematice ale normelor de disciplina on

pentru abatere grava, dintre cele pen tru care, in mod expres, legea prevede posibilitatea sanctionarii

cu desfacerea disciplinara a contractului de munca. Doctrina nu a agreat aceasta formula de

reglementare Si a cautat sa delimiteze perimetrul notiunii de "incalcari sistematice", jar, pe de alta

parte, sa solution.eze problema acelor abateri grave cu privire la care, deal masura desfacerii

contractului de munca s-ar justifica, aceasta nu poate fi aplicata deoarece incalcarea in discutie nu se

numara printre cele aratate expres in lege.15

IS S. Ghimpts, Uncle aspecte teoretice si practice ale desfacerii contractului de munca in haw art. 20

lit. e din Codul muncii, in R.R.D nr. 4/1969, p. 106

10

11113 tatre jilinernic Il art.I t. I1C( +/ t'Zill111(1


9/10

organizaiilor socinliste cincti obtectill lor 4,1.Ve.t o vnoM'e cel 5000 lei sau era neev:ilttnbil hin, pt

ecturn: litigiile ciintre angajai sociulste tit incheierea i executarea contr:lettilui (I(% Ititilica; b)

litigiile privind pret I;i I ; citi.. re.ct .tozre 1: cirepturi tu ltszttunx cxx desfacerea contractului skitt

tgettitc;,:tsuren tit in in care jiU se contesta temeinicin iIc;;;Iiit;tic nee z(ot- tuis-ktri, Potrivit art. 14

clin lege, ittl intrzt itt c()titpetcittct (1( judecat.a. cornisiilor prevzute 3, contest;iit ie impotrivn

desfacerii contractului de rnunen, precum i oriceiit itt lerntura cu desfacerea contractului sini

reintegt trenvi titinca. Comisille de judeentzt ettit nicat tiitc (i in fostelor intreprinderi de stat,

mcnibrii cooperntoll s..tu membrii celoralte organizaii obteti, alesi .lit ncesie (rganisine, si

functiotum: a) in intreprinderi, organizaii cconomic(%, instituii i celeialte organizaii socialiste ric

stat, pc1n comitticle direcie respectiv, organele dc conchicere acest(rm, b) In organizaii coopeni(

Iste oumizaii obtet: pe ling organele de conducere ale ncestora; c) pe 1ng comitetele

exectitive :lic cousilinot poputlarc municipale oreneti, ale sectoarcior municipiultti 13tictinkti i

ale comunelor. Legea nr. 1/1970 a regiciiicii(;tt orguiliz:Iren Si disciplina niunci stabilind, in art. 13,

sancii-tiniic tsj1iiiii pentru intlenrea vinovie de ctre indiktent de ftnicia ee o ocupau --

obligapilor lor de munen, inciusiv :1 tiornidoi d( comport.nre, clu

cum urmeaza : a). mustrare; b). avertisment;

gesi or, 59/ 1 t)(18, 1 ciRea nr,

11-earer ck Itttetitl 11 1 tt`InI1i itiertnic4% 41111, ctii+inkLX anif 1+k ki^ tnik tlei trnIANt-t14

/Irtit+i1441/1i, littitti4n1+Ilk 1 11t th'+1:+ k:xrAini ingt (11.4intittleten ilti 4ttc%1 art t t

1111,C01 t"--tp t idta Cti t't t We' at 411.

prio ( Iii cir 11111Ocn pi nittid 1NC% 'Aort,zijk'li

12

13

14

234


10/10

7rntil "1"1". Mt* t 11 I I:" dr lit (lgtin 4 ,t)ttilmicarii n angajatorului a ,-.4*- wiened(' 71)14:)( n (a(

iff rot/sta,-re deoebilt. (I` I 1 j ij I I I I It- ( it 1 ( )1 i%ii If C I (' 9 in care, potrivit art_ 74 Sp til I l I 1 lit. ci

(.: mil OCII o rn l( ii, itlifyil;i1(11111 are bligatia counicarii 111111' arittaili ;1 (*emir( -) ( 4 '1111 ' ( I "-I

c, (*(4 I s Virnie sa contina obligatoriu i 'Ii Satirtattiror Wc111.1 Tint Ii 111 111( " ' 1( ani tZit fit I i

n111 ( )1(!zt, 1)1 Ir.' i a i()Ill)ille in unitate Siterrnenul in carerit in corlditiiie all (111 ( '''''n( II, ill sit t

tatiaPainucentabrle de re e drnupnt ca sak a vacanactujui inclividukIl (lc imaicii si a eon-minicar,' (et

izi I exista reglementata obligatia tern tt, (h. iiit ,. III l env toate ; t acestea, inki lit 1

(.131.)()zoni(t.,0:::,rE)leIt:tal.ptiOvrettlarleilOarrtd.e6m4 uainicnas . 3 C_rticii, angajatori 11 . : 1 re 0 I

)1 igil i in ( ()Iniiiiicarii in scris cfiliti"i de munco (tit !.;s-ill a lio salariatului a :ci in( In ilor de munca

dispombile, in locti tia existentei mw "II lilt"- in): 1111.1 vaeante, Si a termenului de oPsittta iilune. 0-

biigatiamomentul incet ii de drept a angajatorilliii s wish. in ntractului individu i 1 dc ill i illeil al

SalariatUilli care corespunde cti ei ramanerram'"-'"definitive a 11 0 Lir; i; .11 idecatoresti de

reintegrare a da.tanei concediate nelegal s;_tit pen! rti motive neintemeiate. P Sc pune problein;)

datei cot icrute a incetarii de drept a tractului individual do 111MICLI. ca t i rmare a reintegrarii

fostului c :lariat prin hotarare judecatoreasea, respectiv daca raportul juridic sal Inunca inceteaza ladata r:inianerii definitive a hotararii i dedecatoresti de reintegrare, durn.t eum stipuleaza art. 56 lit. f

rtimuncii sau la data expirarii termenului legal de 3 zile lucratoare in ' care saa 1 riatul are drept de

optiune in legatura cu locul de munca oferit de angajator, clupa cum prevede art. 64 aim. 4 C.muncii.

Dispozitnle art.. 64 C.muncli sunt lacunare in ceea ce priveste moment' incetarn. raporturflor de

munca in baza art. 56 lit. I anitincii, in conditnle term.enului dc 3 zile lucratoare in care salanatul

poate opta pentru noul Ioc de munca propus de angajator. prevederile art. 64 aim. 4 C.muncii sunt

exprese atunci cand arata ca angajatorul.poate disp-une concedierea in temeiul art. 61 lit. c Si d

C.muncii la expirarea ternienului de 3 zile, daca salariatul nu isi manifesto consimtamantul in

acceptarea locului de munca propus, sail dupa notificarea agentiei teritoriale de ocupare a fortei de

munca, in conditiile in care angajatorul nu dispune de locuri de munca

vacan

te.

Nu exista referiri similare in ceea cc priveste incetarea de drept a contractului individual de munca, in

baza art. 56 lit. f C.muncii, desi acest caz este reglementat alaturi de cele doua temeiuri de

con.cediere art. 61 lit. c at d C.muncii pentru care legiuitorul a prevazut expres tata de la care se

poate dispune conccdierea. Avand in vedere natura juridica a incetarii de drept a contractului

Idividual de munca, consideram ca., in cazul prevazut de art 56 ht. f

'nil

notiunea de incetare a contractului de munca

Documents