3

Noţiunea De Cetăţenie,Cetăţean străin şi apatrid Definitie:Legatura juridico-politica permanenta ce exista intre stat si cetatean se numeste cetatenie. In societatea noastra se discuta pe larg problema cetateniei. La dezbaterile publice participa nu numai juristi si politicieni ci si masele largi ale populatiei. Problema care se pune este daca una si aceiasi persoana are dreptul sa detina simultan doua sau mai multe cetatenii. Se analizeaza de asemenea avantajele de a fi cetatean al unui stat sau a altui-al R.M., al Romaniei, al unuia dintre statele Uniunii Europene de exemplu. Acest din urma statut este dorit tot de mai multi oameni, deoarece el iti da posibilitate de a circula fara vize prin Europa sau intreaga lume, de a te angaja la munca acolo unde aceasta este remunerata mai bine. Probabil ca actualitatea problemei cetateniei se datoreaza anume acestui fapt: importanta practica pe care o capata cetatenia in conditiile unei societati democratice. Valorificarea avantajelor pe care le ofera cetatenia depinde de cunoasterea de catre posesorul acesteia drepturilor si obligatiilor pe care le implica calitatea de a fi cetatean al unui stat. Tratatul de la Maastricht,semnat la 7 februarie 1992, instaureaza ceatenia U.E. Este cetatean al U.E. orice persoana avind nationalitatea unui stat membru.1 Cetateni straini-persoane care apartin unui stat strain. Apatrizi- persoane care nu sint cetateni ai ROMANIEI. si nici ai unui altui stat. Dreptul si obligatiile tuturor celor trei categorii ale populatiei sunt stabile in diferite documente interne si internationale. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, prin strain se intelege persoana care nu are cetatenia romana. Dovada cetateniei straine se face cu pasaportul sau un alt document de identitate emis de statul al carui cetatean este strainul. Apatridul este strainul care nu are cetatenia nici unui stat. Dovada identitatii si calitatii de apatrid se face cu pasaportul sau cu alt document emis in statul in care acesta isi are domiciliul. Statutul personal al apatridului este supus legii domiciliului sau, in lipsa, legii resedintei (art. 12 alin. ultim din Legea nr. 105/1992). Strainul care a solicitat statutul de refugiat in Romania se bucura de o protectie asemanatoare celei acordate de statele membre ale Uniunii Europene.2

1 Jean-Marc Favret, Droit et pratique l'Union européene”, 5 edition, Gualino éditeur, EJA-Paris, 2005,pag. 62 2 Vezi: Conf. Univ. Dr. Gheorghe Iancu „Drept Constitutional si institutii politice” editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007, pag.101

4

1. Interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale privind regimul strainilor in

Romania

Dispozitiile legale privitoare la regimul strainilor in Romania se interpreteaza si se aplica in consonanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care tara noastra este parte.3 In masura in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului,la care Romania este parte, si legislatia interna, ca regula, au prioritate reglementarile internationale. Cu titlu de exceptie, daca dispozitiile interne sunt mai favorabile, ele au intiietate, conform art. 20 alin. (2) din Constitutie, republicata. Ratiunea acestei prevederi rezida in aceea ca standardele internationale sunt in favoarea omului.

3 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 680 din 28 iulie 2005

5

2.Drepturile strainilor

2.1 Privire de ansamblu Intr-o formulare gennerala, ordonanta de urgenta sus-citata, prevede in art. 3 alin. (1), dreptul strainilor care locuiesc legal in Romania de a se bucura de protectia generala a persoanelor si averilor, garantata de Constitutie si de alte legi, precum si de drepturile prevazute in tratatele internationale la care Romania este parte. Prin urmare,se acorda starinilor un regim juridic similar cu la propriilor cetatenii, cu anumite limitary, precum:

1. interdictia de a organiza , de a face parte sau de a finanta partied politice ori alte organizatii sau grupari similare ori de a initia, organiza , finanta, sau participa la manifestaii sau intruniri care duc la atingerea ordinii publice sau sigurantei nationale;

2. imposibilitatea de a ocupa functii sau demnitati publice. Strainii beneficiaza si se supun prevederilor legate privind: Permisul de munca, asigurarile sociale;somajul;pensile;invatamintul; s.a. Acestia se bucura, de asemenea, de drepturile si libertatile fundamentale prevazute de Constitutie, republicata. Dintre acestea, mentionam: dreptul la viata si la integritate fizica si psihica; libertatea individuala; dreptul la aparare; dreptul la libera circulatie; dreptul la viata intima, familiala si privata; inviolabilitatea domiciliului; secretul corespondentei; libertatea constiintei; libertatea de exprimare; dreptul la informatie; dreptul la invatatura; accesul la cultura; dreptul la ocrotirea sanatatii; dreptul la un mediu sanatos; libertatea intrunirilor; dreptul de succesiune; drepturile privind familia; dreptul de a sta in justitie; dreptul de proprietate, s.a.. Se impune precizarea ca aceste drepturi sunt recunoscute doar strainilor care “locuiesc legal” in Romania. “Locuinta” presupune “stabilirea” pe teritoriul unui stat, actiune care se intinde pe o perioada ce justifica aceasta concluzie. Pot fi considerati ca locuind legal in Romania strainii care se afla pe teritoriul Romaniei, in baza unei vize de lunga sedere sau cei care si-au stabilit legal domiciliul in Romania. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind

regimul strainilor оn Romвnia, republicata, prin strain se оntelege persoana care nu are cetatenia romвna. Dovada cetateniei straine se face cu pasaportul sau un alt document de identitate emis de statul al carui cetatean este strainul. Apatridul este strainul care nu are cetatenia nici unui stat. Dovada identitatii si calitatii de apatrid se face cu pasaportul sau cu alt document emis оn statul оn care acesta оsi are domiciliul. Statutul personal al apatridului este supus legii domiciliului sau, оn lipsa, legii resedintei (art. 12 alin. ultim din Legea nr. 105/1992). Strainul care a solicitat statutul de refugiat оn Romвnia se bucura de o protectie asemanatoare celei acordate de statele membre ale Uniunii Europene.1

1 Vezi: Conf. Univ. Dr. Gheorghe Iancu „Drept Constitutional si institutii politice” editura Lumina Lex, Bucuresti 2007, pag.101

6

2.2 Egalitatea in drepturi

Conform art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata: “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoitatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”. Aliniatul urmator al aceluiasi articol prevede ca: “Nimeni nu este mai presus de lege”. Fata de imprejurarea ca legea fundamentala nu distinge in raport de cetatenia persoanei, apreciem ca aceste norme constitutionale sunt aplicabile, deopotriva, si cetatenilor straini. In favoarea acestei interpretari poate fi invocat si faptul ca art. 17 si 18 din Constitutie, republicata, opereaza cu distinctii privind cetatenia romana si, respective, cetatenia straina, instituind reguli differentiate, in raport de ipoteza avuta in vedere, numai cind a voit aceasta diferentiere.

2.3 Dreptul de a se deplasa liber

Strainii aflati legal in Romania se pot deplasa liber si isi pot stabili resedinta sau, dupa caz, domiciliul oriunde pe teritoriul Romaniei. Cei care locuiesc legal in Romania si parasesc temporar teritoriul tarii noastre au dreptul de a reintra pe toata durata valabilitatii permisului de sedere.

2.4 Dreptul la invatatura Strainii cuprinsi in invatamintul de toate gradele au acces, fara restrictii, la activitatile scolare si de instruire in societate.

2.5 Dreptul la integrare in viata economica, culturala si sociala

Strainului caruia i s-a acordat un drept de sedere in Romania I se asigura conditii pentru integrarea in viata economica, culturala si sociala a tarii, scop in care se pot organiza si desfasura urmatoarele activitati:

1. cursuri de limba romana; 2. cursuri si alte forme de perfectionare si pregatire profesionala; 3. asigurarea informarii cu privire la drepturile si obligatiile strainilor, precum si asupra

oportunitatilor de integrare in societatea romaneasca; 4. cursuri de cunoastere a istoriei, culturii, civilizatiei si sistemului de drept din Romania; 5. intilniri prilejuite de diferite evenimente, la care sa participe si cetatenii romani, in scopul

promovarii cunoasterii si intelegerii reciproce. Pentru integrarea strainilor in societate, institutiile publice coopereaza cu organizatii neguvernamentale si organizatii internationale. In toate cazurile se asigura protectia strainilor impotriva oricaror forme de discriminare.