1

Hotărâre 107

2018-03-15

Guvernul României

privind aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional sau local şi privind modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Monitorul Oficial al României nr 251 din 2018-03-22

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 107/2018

pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități

ca staţiuni turistice de interes naţional sau local și pentru modificarea anexei nr.

5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor

şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Secțiunea 1

Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități

ca staţiuni turistice de interes naţional sau local și pentru modificarea anexei nr. 5

la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor

şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea

situaţiei

actuale

Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008

pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice, localităţile sau părţile din localităţi care dispun de resurse

naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile legale de atestare pot

fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local. Potrivit

prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România coroborate

cu art. 3, alin. (2), pct. 7) din Hotȃrȃrea Guvernului nr. 24/2017 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, cu modificările și

completările ulterioare, atestarea staţiunilor turistice se realizează de

către Ministerul Turismului, ca urmare a demersurilor autorităţilor

administraţiei publice locale iar aprobarea atestării se face de către

Guvern prin hotărȃre.

Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de

autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Turismului a

procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv

2

vizite la faţa locului şi a constatat următoarele:

1. 1. Orașul Borșa este situat în nordul României, în capătul estic

al Depresiunii Maramureșului, pe cursul superior al Vișeului, într-un

culoar depresionar mărginit la sud de munții Rodnei și la nord de

munții Maramureșului, cu alte cuvinte este situat la granița

provinciilor istorice Bucovina, Galiția și Rodna Veche. Teritoriul

localității include și cursul superior al Bistriței Aurii, precum și

versantul drept al V. Țibăului.

Datorită concentrării mari de resurse naturale, pe teritoriul

orașului se află 9722 ha din cele 47.375 ha ale Parcului Național

Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei, turismul s-a dezvoltat constant

în ultimii ani, existând în prezent peste 800 de locuri de cazare în

structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, din care 35,89%

sunt de 3 stele. De menționat sunt și Rezervația științifică Pietrosul

Mare din care 60% se află pe teritoriul localității, Rezervația științifică

Piatra Rea, care aparțin de Parcul Național Munții Rodnei, precum și

două rezervații care aparțin de Parcul Natural Munții Maramureșului,

dar se află pe teritoriul orașului, respectiv: Rezervația faunistică de

cocoș de mesteacăn Cornul Nedeii - Ciungii Bălăsânii și Sâncăriile-

Sălhoi-Zâmbroslavele, care atrag anual mii de turiști dornici să observe

fauna și flora, dar și pentru drumeții pe cele 9 trasee turistice marcate

și omologate de Ministerul Turismului.

Lacurile sunt de asemenea o prezență atractivă a peisajului

montan al orașului Borșa, iar printre cele mai importante sunt: Știol și

Măgura din Munții Maramureșului, iar lacul Iezer, al cărui izvor se află

la gura de intrare a Dunării în țară, văzut de sus are forma României.

În orașul Borșa există circulație turistică permanentă datorată

multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă, pe diverse grade de

dificultate precum: pârtia 1 Borșa - Runcul Știolului, 2000 m, pârtia 2

Borșa-Runcul Știolului, 2500 m, pârtia olimpică (Buza Dealului-Gura

Fântânii), 3000 m și pârtia Danci Pricop Baia Borșa, care sunt

deservite de un telescaun cu o lungime de 1920 m și de un teleschi

Runcul Știolului-Știol cu o lungime de 685,6 m și nu în ultimul rând

pârtia construită în anul 2015 în Pasul Prislop, 1100 m lungime, dotată

cu instalație de transport pe cablu și nocturnă, care timp de 6 luni are

zăpadă. De asemenea în orașul Borșa se află și una dintre cele mai

înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), de pe care se pot

face sărituri cu schiurile. În vederea transformării orașului Borșa într-

un centru de schi de nivel internațional sunt proiectate două pârtii de

schi la Gura Fântânii, precum și trei pârtii pentru schiul de primăvară,

în partea vestică a căldării glaciare Puzdrele, iar după realizarea acestor

obiective Borșa va avea peste 9 km de pârtii, cu o capacitate de

3

transport pe cablu de cca 4500 schiori pe oră, existând și amenajările

necesare penru cazarea acestora. În orașul Borșa se găsesc izvoare cu

ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene și feruginoase, mofete

și ieşiri vulcanice din pământ, folosite în tratarea diverselor afecțiuni

renale și a bolilor pulmonare.

Obiectivele turistice din Borșa sunt: Biserica de lemn Sf.

Arhangheli Mihail și Gavril, construită în anul 1700, monument

istoric, ale cărei picturi interioare și icoane au fost realizate în secolul

al XVIII-lea; Mânăstirea Pietroasa, situată într-un mirific cadru

natural, la poalele Pietrosului din Munții Rodnei, care are hramul

―Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul‖, reprezintă un popas

obligatoriu pentru turiști, care se pot bucura de un complex monahal,

ce cuprinde Biserica în stil maramureșan, corpul de chilii, două ateliere

(unul de pictură și unul de croitorie) și o păstrăvărie, iar de aici se

poate ajunge până pe creasta Munților Rodnei, pe trasee turistice cu

dificultate ușoară și medie de cca patru ore; Cascada Cailor – cea mai

mare cascadă din țară; Cariera de Piatră; Vârful Pietrosu Rodnei,

precum și o mulțime de monumente ce comemorează evenimente

istorice, de exemplu: Monumentul Vitejiei, Monumentul Minerilor,

Monumentul Constructorilor, Muzeul Rădăcinilor, Monumentul

Tătarilor etc.

De menționat este faptul potrivit căruia în orașul Borșa există 29 de

Biserici, din care 22 sunt ortodoxe, astfel construite încât din turla

uneia se pot observa toate.

Orașul Borșa oferă multe oportunități în sfera de agrement,

precum: alpinism, drumeții pe culmi montane cu căruța, snowbording,

săniuș, expediții pe ATV-uri etc. În zonă s-au păstrat o mulțime de

sărbători, de datini folclorice, de târguri ale ocupațiilor tradiționale,

evidențiindu-se evenimentele culturale şi de tradiţie: „Serbările

zăpezii‖, „Ziua fermierului‖, „Festivalul Luminii‖, festivalul folcloric

„Nopți de Sânziene‖, Festivalul folcloric ―Hora de la Prislop‖ etc. La

toate acestea se adaugă și moștenirea etnofolclorică, tradițiile, portul

popular, gastronomia, dansul și muzica folclorică, precum și

spectacolele organizate săptămânal în căminul cultural, care are o

capacitate de 200 de locuri, cu scenă multifuncțională pentru proiecții

3 D. De asemenea există un Centru Național de Informare Turistică,

care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare

și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre

resursele naturale și antropice ale zonei, de unde turiștii pot obține

broșuri, hărți și ghiduri informative, realizate prin intermediul

Programului Operațional Regional. Documentaţia transmisă de

Consiliul Local al orașului Borșa este în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi

4

criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi

a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al orașului Borșa,

Judeţul Maramureș, nr. 97/2017.

Localitatea Borșa îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind

atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj

de 250 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 135 de

puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes

național.

2. Comuna Dâmbovicioara este amplasată într-un peisaj deosebit,

foarte generos pentru iubitori de frumos, la granița dintre județele

Argeș și Brașov, culoarul Rucăr - Bran și Parcul Natural Piatra

Craiului.

Situată în nordul județului, Dămbovicioara este ultima localitate

argeșeană aflată pe Culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 de km.

de Cămpulung Muscel și 55 de km. de orașul Brașov. Comuna este

alcătuită din trei sate: Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu,

adevărate destinații turistice pentru iubitorii muntelui, dar și a

tradițiilor și a obiceiurilor Argeșului de Nord.

Satul Podu Dâmboviței este situat pe drumul național DN 73, la 5

km de Rucăr, fiind principala poartă de acces către o serie de trasee

turistice ce duc către Munții Iezăr-Păpușa, Piatra Craiului, Bucegi și

Leaota. Satul Dâmbovicioara se află în partea stângă a DN 73, cum vii

dinspre Câmpulung și este centrul administrativ al comunei. Mai sus,

aproape de granița cu Brașovul, se află satul pastoral Ciocanu, care

este una dintre așezările situate la cele mai mari altitudini din

România, respectiv 1200 de metri.

Datorită concentrării mari de resurse naturale, în prezent fiind

omologate 16 trasee turistice și a amplasării în inima fabuloasei

rezervații a Pietrei Craiului, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii

ani din punct de vedere turistic, la Dâmbovicioara existănd peste 500

de locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 4 flori/stele.

Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Dâmbovicioara,

există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de

inegalabilul peisaj geografic, dat de concentrarea mare a resurselor

naturale, dar și de existența obiectivelor turistice precum: Podul lui

Brâncoveanu construit în perioada domniei lui Constantin

Brâncoveanu, veritabil monument de arhitectură care se află pe lista

monumentelor istorice din județul Argeș; Peștera Dâmbovicioara care

are cca 15.000 de ani vechime, este amenajată, ușor accesibilă (este

situată la o altitudine de 861 de metri), fiind vizitată de cca 80.000 de

turiști/an; Cheile Brusturetului, care se întind pe 2 km.și se parcurg

ușor; Ruinele Cetății Oratia, numită în popor Cetatea Neamțului, în

documente Cetatea Dâmboviței, iar în ultima vreme ―Castelul Pietrei

5

Craiului‖, fortificație medievală ce avea rol de apărare a granițelor

Țării Românești, întemeiată pe ruinele unui fort roman, între 1215 și

1220, conform specialiștilor, a avut o importanță deosebită din punct

de vedere strategic și comercial deoarece era un punct vamal pentru

negoțul ce se făcea între Țara Românească și Brașov; Rezervația Valea

Cheii, ideală pentru plimbări în aer liber, principala atracție a zonei

reprezentând-o Peștera la Uluce, clasificată de Agenția Europeană de

Mediu drept rezervație naturală protejată prin lege; Biserica cu hramul

―Sfinții Împărați Constantin și Elena‖, monument istoric ridicat în

1940, include icoane semnate de pictorul Gheorghe Tătărescu; Parcul

statuar ―Paul Everac‖, amenajat în aer liber de cunoscutul dramaturg,

casa acestuia, un teatru de vară și rezervația de busturi de piatră sunt

elemente care alcătuiesc acest complex; Mausoleul Eroilor Mateiaș,

construit între anii 1928 și 1935, în cinstea eroilor români căzuți în

Primul Război Mondial; Rezervația Valea Cheii, ideală pentru plimbări

în aer liber; Barajul Pecineagu, situat într-o depresiune dintre munții

Piatra Craiului și Iezer-Păpușa.

Formele de turism care se pot practica în zona Dâmbovicioara

sunt: turism montan și cicloturism pe cele șase trasee pentru biciclete.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de

tradiţie: „Plugușorul și Răscovăitul‖ – în seara de Anul Nou,

„Ciurlezul‖ – în ziua de Sf. Ion, „Dragobetele‖ – februarie, „Obiceiuri

de Blagoviștenie‖ – 25 martie, „Focul lui Sumedru‖ – 25 octombrie.

De asemenea există un Centru de Informare Turistică, care

promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și

oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre

resursele naturale și antropice ale zonei.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei

Dâmbovicioara este în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de

atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost

aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Dâmbovicioara,

Judeţul Argeș, nr. 30 din 6 decembrie 2016.

Localitatea Dâmbovicioara îndeplineşte criteriile minime

obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi

întruneşte un punctaj de 195 de puncte la criteriile suplimentare, faţă

de minimul de 135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune

turistică de interes național.

3. Zona Mamaia Nord, orașul Năvodari este situată la nord de

Canalul Midia Năvodari și Digul de Sud, la sud de stațiunea turistică

Mamaia și lacul Siutghiol, la est se invecinează cu Marea Neagră și la

vest cu Canalul Midia Năvodari.

Orașul Năvodari este cel mai tânăr oraș al litoralului românesc,

situat pe malul sudic al lacului Tașaul și pe grindul dintre acesta și

6

lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat

la 21 noiembrie 1987). Se află la o distanță de 18 km de municipiul

Constanța, având ca vecini la Nord – Lacul Tașaul și satul Sibioara, la

Sud – Lacul Siutghiol și stațiunea Mamaia, la Vest – localitatea

Lumina, iar la Est – Marea Neagră.

Orașul Năvodari, prin Hotărârea Guvernului nr. 1072/2013, de

modificare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1016/2011, a

fost inclus pe lista ―localităților și arealelor pentru care se acordă

statutul de stațiune balneoclimatică‖. Factorii naturali de cură sunt

climatul maritime, bogat în aerosoli saline și apa Mării Negre.

De asemenea, localizarea în apropierea resurselor balneare ce

dispun de ape termale și termominerale reprezintă un factor natural, la

nivelul zonei Mamaia Nord fiind organizate toate cele trei tipuri de

asistență balneoclimatică respectiv: profilactică, curativă și de

recuperare medicală. Acestea funcționează cu succes în cadrul

centrelor SPA și ale resorturilor de cinci și patru stele de pe raza zonei:

Marina Regia Residence, Phoenicia Resort, Hotel Nayino, Hotel

Opera, Scoica Land, Alma Lux etc. În cadrul Regina Marina

funcționează ―Imperia Spa‖- ―Baza de tratament medico-balnear‖.

Conform Raportului Național pe anul 2016 privind calitatea apei

de îmbăiere ce se referă la apele costiere (Marea Neagră) în care

autoritățile de sănătate publică au monitorizat calitatea apei conform

noii Directive de îmbăiere Directiva 2006/7/CE a Parlamentului

European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea

calității apei pentru îmbăiere și de abrogare a Directivei 76/160/CEE,

plajele: Delfin Năvodari I-Tabăra Delfin, Năvodari II-Hanul Piraților,

Năvodari III – Zona II Perla Majestic au obținut calificativul BUNĂ,

iar: Plaja Năvodari III Zona Camping Mamaia Sud, Plaja Năvodari IV

Zona 1 Popas III, Plaja Năvodari IV Popas Zona 2 Camping Pescăresc,

au obținut calificativul EXCELENT.

Din punct de vedere al structurilor turistice cu funcțiuni de

cazare, pe raza orașului Năvodari la data de 16 august 2017, funcționau

157 de structuri de primire, cu un total de 3930 spații de cazare și o

capacitate de 12.173 locuri, din care, peste 1.820 locuri, clasificate la 4

și 5 stele, se află în zona turistică Mamaia Nord.

Alte obiective turistice specifice orașului Năvodari sunt:

așezarea din epoca romană din sec. I-II p. Chr, la sud de oraș, spre

Mamaia; așezarea din Eneolitic; Cultura Gumelnița, sec. IV a Chr, pe

Insula Ostrov din Lacul Tașaul și situl arheologic de la Nuntași.

De asemenea pe teritoriul stațiunii balneoclimatice Năvodari se

află nouă lăcașuri de cult, iar în proximitate, la 3 km. se pot vizita:

stațiunea Mamaia, obiectivele turistice din orașul Constanța (anticul

Tomis), situat la 15 km., cetatea Histria (datează din sec. VII î.Hr, fiind

întemeiată pe un mare promontoriu al unui golf marin, azi Lacul Sinoe,

7

este cea mai veche așezare urbană din România), Monumentul

Tropaeum Traiani și Cetatea Tropaeum Traiani, din comuna

Adamclisi, Cetatea Capidava.

La intrare în Mamaia Nord, în zona Centrului de Afaceri există un

Centru de Informare Turistică, care promovează structurile de primire

turistice cu funcțiuni de cazare și obiectivele turistice din zonă, precum

și din proximitatea ei.

De menționat este și traseul de promenadă amenajat pe o suprafață

de 4 km, care începe de la Digul de sud și se termină în dreptul

Hanului Piraților.

În zonă există posibilitatea practicării de sporturi nautice, în acest

sens fiind dat în funcțiune Clubul Nautic, dar și alte categorii de

sporturi, precum tenis, baschet, handball și fotbal, care se pot practica

în cadrul Clubului Sportiv Năvodari.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi

de tradiţie, care se organizează la Casa de Cultură Pontus Euxinus

Năvodari, ce are o capacitate de 300 de locuri sau la Teatrul de Vară

‗Laurențiu Duță‘, ce are o capacitate de peste 200 de locuri

Printre cele mai cunoscute evenimente, care se desfășoară cu

regularitate se numără: evenimentul cultural ―Noaptea devoratorilor de

publicitate‖, festivalul internațional ―Delfinul de aur‖, festivalul

motocicliștilor ―Sea Wolfs‖și festivalul Sunwaves, dedicat muzicii de

club.

Documentaţia transmisă de Primăria Orașului Năvodari este în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru

aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu

completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului

Local al Orașuui Năvodari, Judeţul Constanța, nr. 387/21.11.2017.

Zona turistică Mamaia Nord îndeplineşte criteriile minime obligatorii

privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un

punctaj de 290 puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de

135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de

interes național. 4. Zona Peștera - Padina, Comuna Moroeni este situată în

extremitatea nordică a judeţului Dâmboviţa şi are în administraţie o

suprafaţă de 28.739 ha – fiind cea mai mare comună dâmboviţeană, ca

întindere - în care este inclusă şi suprafaţa Parcului Natural Bucegi

aferentă judeţului. Comuna se învecinează la nord cu judeţul Braşov, la

est cu judeţul Prahova şi la vest cu judeţul Argeş. Localitatea Moroeni

dispune de un relief muntos, străbătut de râul Ialomiţa şi de pâraiele

Ialomicioara şi Ruşeţu. Comuna Moroeni este formată din satele

Moroeni (sat moşnenesc) - reşedinţa comunei, Dobreşti (situat la 18 km

de centrul administrativ al comunei), Glod, Lunca, Muscel și Pucheni.

Astăzi, în comuna Moroeni, unde populaţia este majoritar creştin-

8

ortodoxă, există 7 aşezăminte ortodoxe: Mănăstirea Peştera şi Schitul

Peştera Ialomicioarei, precum şi Schitul Sf. Petru şi Pavel; Schitul

Înălţarea Maicii Domnului şi Mănăstirea Cota 1000; Biserica Sf.

Mihail şi Gavril din satul Lunca, Biserica Adormirea Maicii Domnului

din satul Moroeni şi Biserica Sf. Ierarh Nicolae şi Biserica Sf. Ierarh

Antonie cel Mare din satul Glod. La acestea se mai adaugă şi Biserica

Adventistă de Ziua a Şaptea din satul Glod, Mânăstirea Sfântul Ioan

Iacob Hozevitul, aflată pe drumul Hidrocentralei Dobrești și

Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului, Ziduri.

În zona turistică Peștera – Padina, Comuna Moroeni există o

concentrare foarte mare de resurse naturale, fiind statuate prin Legea

nr.5/2000 un numar de 10 rezervaţii naturale (Rezervaţia naturală

mixtă Peștera - Cocora inclusiv Cheile Urșilor, Rezervaţia naturală

mixtă Cheile Tătarului, Rezervaţia naturală botanică Valea Horoabei,

Rezervaţia naturală mixtă Orzea – Zănoaga, Rezervaţia naturală mixtă

Zănoaga – Lucacila, Rezervaţia naturală speologică Peștera Rateiului,

Rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici, Rezervaţia naturală

botanică Poiana Crucii, Rezervaţia naturală paleontologică Plaiul

Hoților, Rezervația naturală Plaiul Domnesc), alături de care îşi au

habitatul o serie de specii de plante cu statutul de protecţie şi

conservare cum ar fi: floarea de colţ, rododendron, campanule,

orhideea sălbatică, bulbucii de munte etc, sau animale precum capra

neagră, gotcanul (cocoșul de munte), ursul brun, pisica sălbatică,

cerbul carpatin etc, iar conform datelor din Planul de management al

Parcului Natural Bucegi, suprafața totală a parcului este de 32.496,80

ha, din care, pe teritoriul județului Dâmbovița 16.634,50 ha., care

reprezintă peste 50% din suprafața parcului. În Masivul Bucegi sunt

cunoscute în prezent 97 de peşteri şi avenuri superioare dintre acestea

2 sunt remarcabile: Peştera Ialomiţei şi peştera Rătei.

Peștera Ialomiței, cunoscută şi sub numele de Peştera Schitul

Ialomiţei, Peştera Schitului sau Peştera Ialomicioarei, descrisa în

"Catalog Goran" 1982: 1241/1, este cea mai importantă și frumoasă

formă carstică a Bucegilor, situată în Cheile Peșterii, pe versantul drept

al Ialomiţei, la altitudinea de 1530 m, însumeaza 840 m lungime de

galerii fosile active dispuse pe două etaje. Peştera este cunoscută încă

din secolul al XVI-lea şi se crede că ar fi servit ca adăpost

domnitorului Mihnea Vodă în timpul refugiului său spre Transilvania

(1510), în przent fiind vizitată de peste 300.000 de turiști anual. De

menționat este și faptul potrvit căruia în Peștera Ialomicioarei există un

serviciu de salvaspeo, iar în zona Peștera-Padina se află singurul

Centru de Instruire Salvamont din țară.

Peștera Rătei, numită şi peştera de la Izvorul Răteiului, este săpată

în calcarele jurasice ale muntelui Lespezi, în versantul stâng al pârâului

Rătei, afluent drept al Ialomiţei, la o altitudine de 1.060 m în masivul

9

Leaota muntele La Piatra. Este o peştera foarte mare suborizontală cu

galerii dispuse pe etaje însumând aproximativ 7.000 m. Principala

reţea hidrografică care drenează Bucegii este Ialomiţa, al cărui bazin

cuprinde cea mai mare întindere din masiv, iar pe râul Ialomiţa avem 3

acumulări – lacul Boloboci, Lacul Scropoasa și Lacul Dobrești, în

Parcul Natural Bucegi întâlnindu-se primele două.

Unele dintre cele mai importante obiective turistice ale zonei sunt

reprezentate de monumentele naturiiI din perimetrul Parcului Natural

Bucegi, precum: Sfinxul din Bucegi (este unul dintre "brandurile" cele

mai cunoscute ale României în lume, iar povestea ascunsă de acest cap

de om care priveşte în zare, nu a fost descifrată până în prezent);

Babele (ciupercile de piatră numite „Babele‖ — sunt formațiuni

stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare - 2292 m); Pietrele

de la Omu (sunt de importanţă geomorfologică, se găsesc pe Vârful

Omu din nordul masivului, care este cel mai înalt punct din munţii

Bucegi, fiind al optulea vârf din România, cu o altitudine de 2.505 m);

Avenul Piciorul Babelor, Avenul de sub Babele, Cheile Tătarului și 7

Izvoare.

Printre obiectivele antropice important putem menționa:

Hidrocentrala Dobrești, construită în 1930, monument istoric

industrial, clasa B, Casa Ion Ciorănescu, în care a funcţionat Primăria

comunei Moroeni cu sediul administrativ, a devenit între timp muzeu,

fiind inclusă în Lista monumentelor istorice 2004, întocmită de

Ministerul Culturii şi Cultelor – Institutul Naţional al Monumentelor

Istorice, ca monument de categorie B, alături de alte case-monument

istoric datând din aceeaşi perioadă (secolul XX-XXI), precum: Casa

Vasile Cojocaru, Casa Artenie Alexe, Casa Florea Gurgu şi de altele

mai vechi - Casa Steliana Uţă, Casa Maria Anghelescu, Casa Stana

Birlica, Casa Ion şi Frusina Chiţescu, Casele Stelica, Filareta şi

Filofteia Coţofană şi Casa Anghelescu Marin (secolul XIX). În zona

Peștera – Padina, Comuna Moroeni se pot practica următoarele forme

de turism: turismul montan, turismul de aventură, turismul speologic,

turismul științific, dar și turismul de belvedere, un punct important în

acest sens fiind Podul cu Flori, situat la 1600 m altitudine, unde se

organizează excurii cu ATV-urile. Menționăm că în zonă există 12

trasee turistice omologate. Datorită concentrării foarte mari de rerurse

naturale, a unicității lor, și a amplasării în zona Peștera - Padina,

Comuna Moroeni, zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct

de vedere turistic, în prezent existând peste 1188 de locuri de cazare în

unități clasificate de la 1 la 5 stele (din care cca 30% sunt de 4 stele), în

structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare fiind înregistrați

cca 70.000 de turiști. De asemenea există două puncte de informare

turistică, care promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni

de cazare și oferă informații despre traseele turistice montane, precum

10

și despre resursele naturale și antropice ale zonei, iar în primăria

Moroeni s-a înființat de curând un punct local de informare turistică.

Alte puncte tari ale zonei sunt: amplasarea în interiorul Izocronei de 90

de minute unde există o populație de cca 6 milioane de locuitori,

rezidenți ai orașelor București, Pitești și Brașov; existenţa

evenimentelor culturale şi de tradiţie: ―Padina Fest‖, se află la a VII – a

ediție, Festivalul de Colinde în fiecare an la data de 17 decembrie,

―Maratonul Munților‖, anual, precum și alte spectacole care se

organizează săptămânal în Casa de Cultură, ce are o capacitate de 500

de locuri.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Moroeni

este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008

pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea

Consiliului Local al Comunei Moroeni, Judeţul Dâmbovița, nr. 64 din

30.08.2017.

Zona Peștera – Padina, Comuna Moroeni îndeplineşte criteriile

minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes

naţional şi întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile

suplimentare, faţă de minimul de 135 de puncte necesare, pentru

atestarea ca stațiune turistică de interes național.

5. Comuna Cacica este situată în centrul județului Suceava,

în zona de podiș și a dealurilor subcarpatice, care aparțin de sectorul

nord-vestic al Platformei Moldovenești, străjuită la vest de Obcina

Cacica, la nord de depresiunea Solca, iar la est de Podișul Sucevei.

Comuna este cunoscută pentru salina Cacica, fosta mină, cu o istorie

milenară (mileniul 5 î.Hr.), care în prezent adăpostește capela romano-

catolică Sfânta Varvara, dăltuită în sare la o adâncime de 27 de m,

camera basoreliefurilor, lacul sărat unic în țară și sala de bal aflată la

37 de m adâncime. De asemenea salina este dotată cu o sală de sport

(teren de fotbal), o sală cu ecou (8 reveniri ale ecoului), muzeul minei,

ștrand cu apă sărată, cu dușuri, grupuri sanitare și dotări comerciale.

Comuna Cacica este formată din satele: Cacica, Maidan, Pârteștii de

Sus (reședința), Runcu și Solonețu Nou. Obiectivele turistice din satul

Cacica sunt: Salina Cacica, Biserica romano-catolică din Cacica -

construită în 1904, proclamată în anul 2000 de Papa Ioan Paul al II-lea

ca basilică minor, Biserica greco-catolică din Cacica - construită în

1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni și Biserica Sfântul

Ioan cel Nou din Cacica - biserică ortodoxă.

Satul Maidan se află așezat la nord-vest de Cacica, în mijlocul

unei păduri, și este mărginit la sud-est cu satul Solonețu Nou, iar un

obiectiv turistic important este reprezentat de Biserica greco-catolică

ucraineană. Satul Pârteștii de Sus (germană Ober Pertestie) este satul

11

de reședință al comunei Cacica, iar un obiectiv turistic important este

reprezentat de Biserica de lemn „Sfinții Voievozi‖, cunoscută și ca

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, lăcaș de cult

ortodox construit în anii 1779-1780. Edificiul religios se află localizat

în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătorit la data de 8 noiembrie.

Ansamblul Bisericii de lemn „Sfinții Voievozi‖ din Pârteștii de Sus a

fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul

2015. În satul Runcu există de asemenea o Biserică greco-catolică

ucraineană, iar în satul Solonețu Nou care se află în Podișul Sucevei, la

poalele estice ale Obcinei Mari, se află o Biserică romano-catolică

construită în perioada 1937-1940.

Concentrarea mare de resurse antropice reprezentate de lăcașele de

cult, precum și existența salinei Cacica și a unor atracții turistice din

împrejurimi precum Mânăsirea Voroneț și Mânăstirea Humor, în anul

1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

(UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului‖ și "Sf.

Gheorghe" a Mănăstirii Humor, împreună cu alte 6 biserici din nordul

Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, Suceava și Voroneț,

pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din

nordul Moldovei), care atrag anual mii de vizitatori și pelerini, a

determinat dezvoltarea constantă a localității din punct de vedere

turistic, la Cacica existînd peste 214 locuri de cazare în unități

clasificate de la 2 la 4 stele. Formele de turism care se pot practica

sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție și turismul de

aventură, pe trasee în locurile neamenajate ale salinei, având drept

ghizi pe mineri. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor

culturale şi de tradiţie: „Paștele în Bucovina‖, „Zilele comunei Cacica‖

– 29 iunie, „Pelerinajul internațional catolic din Moldova‖ – 15 august

cu prilejul sărbătorii ―Adormirea Maicii Domnului‖ la Basilica Minor

din Cacica, festivalul ―Ziua recoltei‖ Solențu Nou din 11 septembrie și

festivalul ―Cetina de brad‖ – tradiții și obiceiuri de iarnă – 26

decembrie. De asemenea există un Centru de Informare Turistică, care

promovează structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și

oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre

resursele naturale și antropice ale zonei.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Cacica

este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008

pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea

Consiliului Local al Comunei Cacica, Judeţul Suceava, nr. 93 din 24

noiembrie 2016.

Localitatea Cacica îndeplineşte criteriile minime obligatorii

privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un

12

punctaj de 200 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de

90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes

local.

6. Comuna Dorna Candrenilor este aşezată în depresiunea

tectonică intercarpatică a Dornelor, la 8 km depărtare de oraşul Vatra

Dornei şi la 4 km de Poiana Stampei, pe valea râului Dorna (46 km), la

o altitudine de 830 m deasupra nivelului mării. Comuna se întinde de-a

lungul văii Dorna. Este străbătută de şoseaua care merge spre Bistriţa,

avînd ca hotar la est Podu Alunului, către Vatra Dornei, iar spre vest

către comuna Coşna şi Poiana Stampei, Podu Coşnei situat la

confluenţa pâraielor Dorna şi Coşna. În sud comuna se învecinează cu

comuna Neagra Şarului, despărţită de aceasta prin creste muntoase:

Tămăul (1863 m), Piatra Roşie (1619 m), Apostolii (1775 m), Lucaciu

(1769 m) şi Şerba.

Depresiunea Dornelor este cunoscută şi ca o arie cu perimetre

hidrologice deosebite, cu pânze acvifere puternic mineralizate. Apariţia

şi prezenţa izvoarelor minerale bicarbonate, carbogazoase este legată

de manifestările postvulcanice, aparţinând aureolei mofetice a

Călimanilor. Cele mai cunoscute aliniamente de izvoare minerale se

află în vestul ariei cristaline: Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negri,

Neagra Şarului, Dorna Candrenilor şi Coşna-Teşna. Importanţa

terapeutică a apelor minerale alături de proprietăţile curative ale turbei

exploatată în zonă, de climatul de adăpost specific depresiunii, au

contribuit la dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei şi

Dorna Candrenilor (în perioada interbelică). Depresiunea Dornelor se

află în etajul pădurilor de molid şi a celor de amestec, aprox. 60% din

depresiune fiind acoperit de păduri. Pajiştile montane secundare sunt

alcătuite din fâneţe şi păşuni naturale, care ocupă suprafeţe întinse.

Satele componente ale comunei sunt: Dealu Floreni, Dorna

Candrenilor (reședința) și Poiana Negrii. Comuna Dorna Candrenilor

este cunoscută mai ales pentru renumitele sale izvoare minerale, în

parte valorificate din secolul trecut. Calitatea apelor minerale și ale

aerului puternic ionizat au favorizat încă din secolul al XIX-lea

dezvoltarea turismului balnear în stațiunile Vatra Dornei și Dorna

Candrenilor.

La limita de sud a comunei Dorna Candrenilor, se află rezervația

naturală Doisprezece Apostoli, sit geologic, monument al naturii care

cuprinde figuri zoo și antropomorfe sculptate în piatră de intemperii,

care are o suprafață totală de 200 ha, din care 53,7 ha se află pe

teritoriul comunei. Din Dorna Candrenilor se poate urca până la Vf.

Ouşoru – M-ţii Suhard (1639 m), de unde se poate admira toată

Depresiunea Dornelor, în prezent existând 5 trasee turistice omologate.

Pe teritoriul Dealului Floreni, sat component al comunei Dorna

13

Candrenilor, se află mai multe societăţi comerciale importante printre

care: secţia de îmbuteliere a mărcilor de ape minerale Dorna, Izvorul

Alb, fabrica de brânzeturi şi lactate „La Dorna‖ etc, precum și un

aerodrom pentru avioane de mici dimensiuni.

Poiana Negrii, sat component al comunei Dorna Candrenilor,

răsfirat in vatra depresiunii, reprezintă una din localităţile cele mai

caracteristice pentru Ţara Dornelor. Comuna Dorna Candrenilor

dispune de unul dintre cele mai mari parcuri comunale (cca 5 ha) din

județ, care este o zonă foarte bună pentru recreere și agrement, în parc

existând totodată o casă tradițională transformată în muzeu etnografic.

Grupul Școlar Agricol situat în zona centrală a satului Dorna

Candrenilor este monument istoric, sit etnografic, categoria ‘B‖, unic

în țară. În satul Poiana Negrii există un muzeu etnografic privat, unde

turiștii pot vedea obiecte gospodărești arhaice din zonă. De asemenea

în comuna Dorna Candrenilor există 4 lăcașuri de cult, printre care se

remarcă Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în

1885, monument istoric.

Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni

de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în

pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt

existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: ―Zilele

candrenilor‖, Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului‖ – 15

august etc.

În ceea ce privește agrementul, în comuna Dorna Candrenilor

există un parc de aventuri ―Titus Adventure Park‖, care cuprinde

trasee cu tiroliene, tir cu arcul, cățărat în copaci, paintball etc.

Menționăm că în cadrul Cnsiliului Local al comunei s-a înființat un

punct de informare turistică.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Dorna

Candrenilor este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a

staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin

hotărârea Consiliului Local al Comunei Dorna Candrenilor, Judeţul

Suceava, nr. 64/2017.

Localitatea Dorna Candrenilor îndeplineşte criteriile minime

obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi

întruneşte un punctaj de 235 de puncte la criteriile suplimentare, faţă

de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune

turistică de interes local.

7. Comuna Oncești este situată în partea de nord a

României, în Depresiunea Maramureșului, pe Valea Izei, în inima

Maramureșului Istoric, la 10 km de orașul Sighetu Marmației și

Muzeul Etnografic al Țării Maramureșului, unde se află expusă cea

14

mai veche biserică de lemn din comuna Oncești, la 18 km de

Mânăstirea ―Sfântul Arhanghel Mihai‖ – Sâpînța-Peri, cea mai înaltă

construcție din lemn (stejar) din Europa, 75 de m și la 5 km de

Mânăstirea Bârsana, care este o sinteză a sculpturii în lemn pentru

zona de Maramureș Istoric, considerată de turiști ―Muntele Athos de

Maramureș‖, biserica veche, datează din anul 1720, iar astăzi este

inclusă în patrimoniul UNESCO. Vatra localității este situată de-a

lungul drumului județean DJ 186, care face legătura între Borșa și Baia

Mare, reședința județului. Relieful comunei Oncești cuprinde: culoarul

Oncești al Izei și dealurile Maramureșului din jurul localității,

altitudinea minimă a localității este de 250 de m pe malul râului Iza,

iar altitudinea maximă este de 723 de m în Vârful Osoi. Printre

resursele turistice naturale cu care se mândrește comuna se numără:

izvorul de apă minerală de pe dealul Osoi, în punctul numit ―la

Borcut‖ și ―Fântâna Craiului‖, un izvor situat la intrarea în comună din

care se pare că ar fi băut apă Regele Ludovic în drumul spre Moldova

și Galiția.

Arhiectura tradițională a caselor din comuna Oncești sunt

reprezentative pentru civilizația lemnului și anume porțile tradiționale

din lemn construite pe 3, 5 sau 6 stâlpi bogați ornamentați și casele din

lemn realizate din bârne de stejar, brad sau molid. În prezent comuna

Oncești deține cel mai mare număr de porți tradiționale din lemn

existente în Țara Maramureșului.

Alte obiective turistice specifice Comunei Oncești sunt: vestigiile

arheologice cu valoare de patrimoniu, aici fiind descoperită prima

așezare dacică de pe teritoriul Maramureșului, pe vârful Măgura, de

pe dealul Cetățuia, care datează din secolul I î.Cr., se presupune că

țipăriturile și strigăturile caracteristice jocului din Maramureșul Istoic

și prin urmare și din Oncești sunt o moștenire de la daci; zidurile

turnului feudal și valul de pământ din sec. XIV, de pe dealul Cetățuia;

cimitirul evreiesc, porțile și casele vechi din lemn; zona Dumbrava și

crucea Onceștilor; grota din Cetățuia – peșteră mică, de 7,3 m lungime,

săpată manual în gresie; patru lăcașuri de cult, cea mai veche Biserică

datând din anul 1795 cu hramul Sfinților Arhanghel Mihail și Gavril.

Comuna Oncești reprezintă o străveche vatră de cultură și civilizație

românească în care s-au plămădit de-a lungul veacurilor, valoroase

creații materiale și spirituale. Manifestărle sociale reprezintă acțiuni la

care participă întraga obște a satului, care de regulă se organizează la

Căminul Cultural ce are o capacitate de 250 de locuri, precum și la

‘Casa de petrecere a moroșenilor‘, sală care dispune de 1000 de locuri

la masă, unde se organizează simpozioane, conferințe și alte

evenimente. De asemenea în comună există locuri de promenadă

amenajate, teren de sport, teren de joacă pentru copii precum și un

traseu turistic marcat care începe de la Centrul Local de Informare

15

turistică – izvorul cu apă mineral (Borcut) - ruinele fortificațiilor cetății

dacice de pe Dealul Cetățuia – Grota din Cetățuia, iar de aici se poate

ajunge la Coștiui. Menționăm că se poate practica și cicloturismul pe

traseele: Oncești – Ferești – Valea Cosăului și pe Oncești – Vadu Izei –

Valea Stejarului. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice

cu funcțiuni de cazare, în comuna există 140 de locuri de cazare,

distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Formele de turism care

se pot practica sunt: cultural, montan sub formă de drumeție și turismul

sportiv. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor

culturale şi de tradiţie: obiceiurile de iarnă, care încep cu sărbătoarea

Crăciunului și se încheie cu Boboteaza și Sf. Ioan, iar un loc aparte îi

revine ―Viflaimului‖, teatru popular pe care-l joacă cetele de feciori în

primele zile de Crăciun, la Anul Nou și uneori la Bobotează;

obiceiurile de primăvară, vară, precum Buna Vestire, Sf. Gheorghe,

Duminica Floriilor, Paștele, Ispasul, Rusaliile; obiceiurile familiale;

obiceiurile de nuntă și obiceiurile de înmormântare.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Oncești este în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru

aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu

completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului

Local al Comunei Oncești, Judeţul Maramureș, nr. 41/2017.

Localitatea Oncești îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind

atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj

de 150 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de

puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes

local.

8. Comuna Poiana Stampei este situată în partea de sud-

vest a județului Suceava, în Bazinul Dornelor, de-a lungul Drumului

Național 17, Vatra Dornei - Bistrița. Satele comunei Poiana Stampei,

Căsoi, Domișoara, Pilugani, Tătaru, Teșna și Prăieni, s-au dezvoltat în

lungul râului Dorna. Comuna este amintită documentar în 1593, iar

denumirea de ―Poiana Stampei‖ arată că localitatea era situată la hotar

(la frontieră, unde de obicei era vamă și unde negustorii ardeleni sau

moldoveni erau obligați să plătească taxă și unde, pe documente se

aplica ștampila ―stampa‖). Teritoriul comunei Poiana Stampei este

amplasat întro zonă mărginită la vest de Munții Bârgăului, la nord de

Depresiunea Dornelor și la est de Munții Bistriței. Relieful

caracteristic este ondulat, cu culmi dulci în patea de aval, în dreptul

satului Poiana Stampei și Podșul Coșnei, iar în partea superioară a

pâraielor, cu culmi proeminente și văi înguste. Altitudinea medie a

zonei este de 800 m, cu vârfurile Pietrosu (2100 m), Tornău (1800 m)

și Gura Haitei (peste 1600m). Masivele importante sunt Munții

Bistriței – la est și Munții Călimani – la sud. Aspectul care trebuie

16

evidențiat este acela că la Poiana Stampei, există circulaţie turistică

permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de frumusețea peisajului

geografic, dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de existența

Rezervației Naturale ―Timovul Mare‖, cea mai întinsă rezervație de

turbă din România, unică în țară, care dispune de panouri

interpretative și de poteci tematice, dar și de obiectivele turistice

precum: Biserica din lemn de brad construită între 1883-1885, cu

hramul Sfinților Arh. Mihail și Gavril, singura biserică din lume

construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolf cu

Ștefania de Belgia; noul ―Muzeu al Satului‖, amplasat în centrul

comunei, oferă vizitatorilor o imagine despre frumusețea portului

popular, a tradițiilor și obiceiurilor din trecut, stâna turistică de pe

muntele Măgura Mare, realizată după cele mai noi standarde europene

din domeniu, Monumentul Eroilor de pe Gruiul Mare, Călimani, iar în

proximitate se poate vizita hotel-castel Dracula și Dracula Land la 18

km, Mânăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuța, la 18 km, Parcul

Național Călimani, Lacul Colibița etc.

Poiana Stampei reprezintă una dintre cele mai pitorești zone

folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu

dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul

Folcloric Poienița înființat în anul 2001, care a devenit una dintre

formațile reprezentative de amatori din județul Suceava, iar anual

Consiliul Local Poiana Stampei organizează diverse manifestări cu

tradiție, precum: Zilele comunei, Festivalul național ―Flori de pe

Dorna‖ aflat la a XVIII-a ediție, ―Joia Mae la Poiana Stampei‖, ediția a

X-a, Festivalul ―Fii satului‖ sau Concertul extraordinar de sărbători

―Sfânta seară de Crăciun‖, ed. a XVIII -a etc. Manifestărle sociale se

organizează la Casa de Cultură recent construită, iar cele sportive,

precum: atletism, volei, fotbal, river-rafting pe râul Dorna, tenis de

masă, ciclism, se organizează, anual, cu prilejul festivalului ―Fii

satului‖, în baza sportivă modernă, care dispune de stadion, pistă de

alergări, vestiare etc. De asemenea în satul Teșna s-a amenajat o pârtie

de schi și săniuș, unde de cinci ani se organizează o manifestare

cultural sportivă intitulată ―Iarna în Poieniță‖. Datorită așezării sale,

Poiana Stampei reprezintă destinația ideală pentru practicarea

turismului activ, de aventură, pe raza administrativ teritorială a

comunei au fost amenajate și omologate 3 trasee turistice și 3 trasee de

cicloturism. Colaborarea dintre Parcul Național Călimani și Primăria

Poiana Stampei, a făcut posibilă înființarea pe raza comunei a unui

Punct de Informare Turistică, amenajat în zona de intrare de la DN 17,

în Rezervația Timovul Mare. Din punct de vedere al structurilor de

primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 184 de locuri

de cazare, distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele/margarete.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Poiana

17

Stampei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a

staţiunilor turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin

hotărârea Consiliului Local al Comunei Poiana Stampei, Judeţul

Suceava, nr.57/ 2017.

Localitatea Poiana Stampei îndeplineşte criteriile minime

obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi

întruneşte un punctaj de 230 de puncte la criteriile suplimentare, faţă

de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune

turistică de interes local.

9. Orașul Solca este situat în marginea estică a Obcinelor

Bucovinei, județul Suceava, pe valea cursului mijlociu al râului Solca,

la o distanță de 23 km de municipiul Rădăuți, 32 km de orașul Gura

Humorului, 48 km de reședința jud. Suceava și se învecinează cu

localitățile Marginea și Arbore la nord, Cacica la sud, Botoșana și

Cajvana la est și Mânăstirea Humorului și Sucevița la vest, iar în anul

1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

(UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului‖ și "Sf.

Gheorghe" a Mănăstirii Humor, pe lista patrimoniului cultural

mondial. Teritoriul urban al orașului aparține extremității vestice a

Podișului Sucevei, zonă care pătrunde între două culmi ale Obcinei

Mari, căpătând în acest fel un aspect depresionar. Altitudinea de 520

de m a depresiunii se ridică brusc spre vest, unde se găsește un deal al

cărui nume are o rezonanță istorică – Dealul lui Vodă. Tot spre vest,

după mai multe culmi împădurite, întâlnim o grupare de stânci, intrate

în tradiția locului sub numele de Pietrele Muierilor, formațiune

geologică ce adăpostește 3 grote de mici dimensiuni săpate în gresie.

Aici găseau adăpost sigur femeile și copii locuitorilor din împrejurimi

în timpul invaziilor tătarilor. Această poziționare în armonie perfectă

cu natura, face ca orașul Solca să beneficieze de o climă plăcută,

subalpină, cu aer curat și bogat în ozon. Sub acest aspect Solca deține

primul loc în România. Localitatea este atestată documentar din 1418.

Un alt loc cu rezonanță legendară este locul numit ―La șipot‖ unde se

află un izvor cu apă limpede, care se spune că există din timpuri

străvechi. De asemenea la contactul Obcinei Mari cu piemontul solcan,

se găsesc izvoare clorurate sodice (slatini), puternic mineralizate. Cel

mai important dintre aceste izvoare este cel de la Slatina Mare, 654 m

altitudine, la 3 km spre nord. Alte două izvoare, din care unul amenajat

sub formă de fântână se află chiar în central orașului, iar celălalt pe

strada Slatinei. Pe vesantul stâng al Pârului Solcuța, sub dealul numit

Cerbul există un izvor cu apă minerală denumit Burcut. O altă resursă

naturală importantă este reprezentată de Parcul natural din Solca

(Parcul Balnear), în suprafață de 12 ha, cu alei pline de verdeață, care

18

se continuă cu mantia verde a pădurilor.

Obiectivele turistice din orașul Solca sunt: Biserica fostei Mânăstiri

Solca, ctitorită de Ștefan Tomșa al II-lea, la începutul sec. al XVII-lea

– cu hramul ―Sfinții Apostoli Petru și Pavel‖, Casa Muzeu ―Saveta

Cotrubaș‖ amenajată în anul 1971, într-un autentic monument de

arhitectură populară din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și Biserica

Arbore, care se află pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO

și este situată în proximitatea orașului Solca, la o distanță de 7 km.

Orașul Solca dispune de 24 ha. de spații verzi, care cuprind Parcul

Central și spații de agrement sportiv, precum stadionul Solca. De

asemenea în orașul Solca s-au construit recent două piscine cu apă

sărată încălzită și dotate cu aparatură modernă. Din punct de vedere al

structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în orașul Solca

există 156 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3

stele/margarete. Formele de turism care se pot practica sunt: religios și

de pelerinaj, montan sub formă de drumeție, turismul activ și turismul

educațional în cadrul taberei de instruire în pictură, sculptură, activități

sportive și de orientare.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi

de tradiţie: „Târgul Meșteșugarilor‖ – 23 aprilie, „Sfintele Paști la

români‖ – 27 aprilie, „Ziua Europei‖ – 9 mai, Festivalul ―Muguri de

brad‖, Sărbătoarea orașului – 29 iunie, ―Ziua Holocaustului‖, ―Ziua

recoltei‖ – 14 octombrie. De asemenea există un Punct de Informare

Turistică, înființat recent de către primăria Solca în sediul vechi al

acesteia.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Orașului Solca este

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008

pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice, cu completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea

Consiliului Local al Orașului Solca, Judeţul Suceava, nr. 32-33 din 12

iunie 2017.

Localitatea Solca îndeplineşte criteriile minime obligatorii

privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un

punctaj de 175 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de

90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes

local.

2. Schimbări

preconizate

Prin prezentul act normativ, se propune aprobarea atestării, ca

stațiuni turistice de interes național sau local, următoarele localităţi sau

părţi din localităţi, astfel:

Staţiuni turistice de interes naţional

a) Borșa, județul Maramureș;

b) Dâmbovicioara, judeţul Argeș;

c) Zona Mamaia Nord, orașul Năvodari, județul Constanța

19

d) Zona Peștera-Padina, Comuna Moroeni, Județul Dâmbovița.

Staţiuni turistice de interes local:

a) Cacica, județul Suceava;

b) Dorna Candrenilor, județul Suceava;

c) Oncești, județul Maramureș;

d) Poiana Stampei, județul Suceava;

e) Solca, județul Suceava.

Totodată, pentru asigurarea unei reglementări fluente, clare şi

lipsite de echivoc se propune ȋnlocuirea anexei nr. 5 „Lista localităţilor

atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local‖ din

Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi

criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare

cu o nouă anexă cuprinzȃnd lista actualizată a localităţilor atestate ca

staţiuni turistice de interes naţional sau local.

3. Alte

informaţii

Nu au fost identificate.

Secțiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic Pe termen mediu şi lung, prezentul act normativ va

crea un impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor

putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes naţional

sau local şi vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de

finanţări nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele

programe de finanţare impun existenţa atestării ca

staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al

turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum

transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și

comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de

dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni

turistice vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea

economică şi creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii

acestor zone.

1.1 Impactul asupra

mediului concurenţial şi

domeniul ajutoarelor de stat

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul asupra mediului

de afaceri

Impactul pozitiv este determinat de creşterea

circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a

investitorilor din turism. Investitorii din domeniul

turismului pot accesa finanţări structurale europene

20

pentru construirea de structuri de primire turistice. Prin

realizarea acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din

punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a

numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.

3. Impactul social Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor

turistice va crea un impact social pozitiv pentru turişti.

4. Impactul asupra mediului Actul normativ are în vedere protecţia mediului.

Proiectele privind dezvoltarea din punct de vedere turistic

a localităților atestate ca stațiuni turistice de nivel

național/local au în vedere respectarea prevederilor legale

din domeniul protecţiei mediului.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent

Următorii

4 ani

Media

pe 5 ani

2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor bugetare,

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugetele locale:

i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Modificări ale cheltuielilor

bugetare, plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impact financiar, plus/minus, din

care:

a) buget de stat

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

21

b) bugete locale

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii

cheltuielilor bugetare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

5. Propuneri pentru a compensa

reducerea veniturilor bugetare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

6. Calcule detaliate privind

fundamentarea modificărilor

veniturilor şi/sau cheltuielilor

bugetare

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

7. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1.Măsuri normative necesare pentru aplicarea

prevederilor proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate

sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a

proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în

vederea implementării noilor dispoziţii.

Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu

legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce

transpun prevederi comunitare.

Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a

actelor normative comunitare

Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii

Europene

Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

5. Alte acte normative şi/sau documente

internaţionale din care decurg angajamente

Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

22

Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu

organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi

alte organisme implicate

Actul normativ nu se referă

la acest subiect.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut

loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea

acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de

act normativ

Actul normativ nu se referă

la acest subiect.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei

publice locale, în situaţia în care proiectul de act

normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în

condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind

procedura de consultare a structurilor asociative ale

autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea

proiectelor de acte normative

Actul normativ nu este

necesar a fi supus procedurii

de consultare a autorităţilor

administraţiei publice locale,

întrucât documentaţiile de

atestare a localităților ca

staţiuni turistice de interes

naţional/local, au fost

aprobate prin hotărâri ale

Consiliilor Locale

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor

interministeriale, în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea

consiliilor interministeriale permanente

Actul normativ nu se referă

la acest subiect.

5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Consiliul Legislativ a avizat

favrabil prezentul proiect de

act normativ prin avzizul nr.

199/2018.

23

6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu

privire la necesitatea elaborării

proiectului de act normativ

Au fost întreprinse demersurile legale prevăzute

de art. 7 din Regulamentul privind procedurile,

la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea

şi prezentarea proiectelor de documente de

politici publice, a proiectelor de acte normative,

precum şi a altor documente, în vederea

adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 561/2009.

2. Informarea societăţii civile cu

privire la eventualul impact asupra

mediului în urma implementării

proiectului de act normativ, precum

şi efectele asupra sănătăţii şi

securităţii cetăţenilor sau diversităţii

biologice

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a

proiectului de act normativ de

către autorităţile administraţiei

publice centrale şi/sau locale -

înfiinţarea unor noi organisme sau

extinderea competenţelor

instituţiilor existente.

Consiliile locale ale Orașului Borșa, județul

Maramureș, Comunei Dâmbovicioara, Judeţul

Argeș, Orașului Năvodari, jud. Constanța,

Comunei Moroeni, județul Dâmbovița, Comunei

Cacica, județul Suceava, Comunei Dorna

Candrenilor, județul Suceava, Comunei Oncești,

Județul Maramureș, Comunei Poiana Stampei,

județul Suceava și Comunei Solca, județul

Sueava, vor respecta dispoziţiile Hotărârii

Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea

normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice, cu completările ulterioare, privind

obligaţiile ce le revin autorităţilor administraţiei

publice care au în administrare localităţi atestate

24

ca staţiuni turistice.

2. Alte informaţii Nu au fost identificate

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru

aprobarea atestării unor localități sau părți din localități ca staţiuni turistice de interes

naţional sau local și pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.

852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.

Ministrul turismului

Bogdan Gheorghe Trif