ghid implementare r 852

COMISIA EUROPEANĂDIRECŢIA GENERALĂ DE SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIA CONSUMATORULUI

Directia D – Siguranta Alimentelor: Lantul de productie si distributieD2 – Riscurile biologice

SANCO/2179/2005 – Revizuire 34

Agenda de lucru

SPECIFICATII TEHNICE IN LEGATURA CU LISTA DEFINITIVA SI LISTELE UNITATILOR UE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA APROBATE

Prezentata la întrunirea Comitetului Permanent privind Lantul Alimentar si Sanatate Animala, din 22-23 nov. 2005

SPECIFICATII TEHNICE IN LEGATURA CU LISTA DEFINITIVA SI LISTELE UNITATILOR UE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA APROBATE

In conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. 852/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor, unitatile din industria alimentara din fiecare stat membru trebuie sa fie inregistrate. Mai mult decat atat, unitatile care manipuleaza produse de origine animala, pentru conditiile de igiena care sunt stabilite in Regulamentul (CE) Nr. 853/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004, care stabileste regulile specifice pentru alimentele de origine animala, trebuie sa fie aprobate de autoritatea competenta din fiecare stat membru. In conformitate cu Regulamentul (EC) Nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 24 aprilie 2004 controalele oficiale efectuate trebuie sa asigure verificarea in acord cu legile pentru alimente, cu regulile de bunastare si sanatate animala, Statele Membre trebuie sa intocmeasca listele reactualizate ale unitatilor, care sa fie disponibile si altor State Membre.

Cu mai multe ocazii, Comisia a exprimat intentia sa de a examina modul in care sunt disponibile listele nationale ale unitatilor aprobate din industria alimentara.

Ca un prim pas, Comisia a creat o noua pagina web care sa asigure accesul simplu si rapid la diferitele liste ale unitatilor din industria alimentara din Statele Membre si din alte tari.

Ca un al doilea pas, Comisia a exprimat intentia sa de a veni anticipat cu specificatiile tehnice, pentru armonizarea si codificarea prezentarii acestor liste. Obiectivul acestei lucrari este cel de a stabili specificatiile mentionate mai sus.

Anexa I a acestui document stabileste sectiunile unitatilor din industria alimentara in succesiunea sectiunilor din Anexa III a Regulamentului (EC) Nr. 853/2004;

Anexa II listeaza categoriile unitatilor din fiecare sectiune ;

Anexa III listeaza activitatile efectuate in principalele sectoare;

Anexa IV descrie un model de redactare pentru listarea unitatilor;

Anexa V stabileste codurile si legendele care se folosesc, in mod obisnuit, atunci cand se completeaza listele.

ANEXA I

FORMATUL LISTEI DEFINITIVE1

UNITATILE UE DIN INDUSTRIA ALIMETARA APROBATE

Unitatile care manipuleaza, prepara si produc produse de origine animala, pentru fiecare cerinta stipulata in Regulamentul (CE) Nr. 853/2004, trebuie sa fie aprobate de autoritatile competente, in conformitate cu Art. 3 din Regulamentul (CE) Nr. 854/2004.

Pentru o intelegere usoara, listele unitatilor din industria alimentara sunt publicate in ordinea aratata in Anexa III. Sectiunea 0 a fost adaugata pentru a cuprinde unitatile cu activitate generala si care nu pot fi incadrate in nici o sectiune mentionata mai jos.

SECTIUNEA 0 Unitati cu activitate generala

SECTIUNEA I Carne animale domestice ongulate

SECTIUNEA II Carne de pasare si lagomorphe

SECTIUNEA III Carne de vanat de crescatorie (ferma)

SECTIUNEA IV Carne de vanat salbatic

SECTIUNEA V Carne tocata, carne preparata si carne separata mecanic

SECTIUNEA VI Produse din carne

SECTIUNEA VII Moluste bivalve vii

SECTIUNEA VIII Produse din pescuit

SECTIUNEA IX Lapte crud si produse din lapte

SECTIUNEA X Oua si produse din oua

SECTIUNEA XI Melci si picioruse de broscute

SECTIUNEA XII Grasimi animale procesate si jumari

SECTIUNEA XIII Stomacuri, vezici si intestine tratate

SECTIUNEA XIV Gelatina

SECTIUNEA XV Colagen

Nota:

Pentru numerotarea sectiunii de mai jos se va folosi si un cod, in toate versiunile de limba. In orice caz, titlul fiecarei sectiuni

trebuie exprimat in cel putin o limba oficiala a Comunitatii Europene.

ANEXA II

CLASIFICAREA UNITATILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

SECTIUNEA 0 Unitati cu activitate generala

☺Depozit frigorific (independent, integrat)

☺Unitati de reambalare (independente, integrate)

☺Piata en -gros

SECTIUNEA I Carne animale domestice ongulate

☺Abatoare

☺Unitati de transare

SECTIUNEA II Carne de pasare si lagomorphe

☺Abatoare


SECTIUNEA III Carne de vanat de crescatorie (ferma)

☺Abatoare


SECTIUNEA IV Carne de vanat salbatic

☺Unitati de manipulare a vanatului

☺ Unitati de transare

SECTIUNEA V Carne tocata, carne preparata si carne separata mecanic

☺Unitati de carne tocata

☺Unitati de carne preparata

☺Unitati de carne separata mecanic

SECTIUNEA VI Produse din carne (produsele sa fie specificate in coloana “Observatii”

☺Unitati de procesare

SECTIUNEA VII Moluste bivalve vii

☺Centru de expediere (livrare)

☺Centru de purificare

SECTIUNEA VIII Produse din pescuit

☺Vasul fabrica

☺Vasul de congelare

☺Unitate produse din pescuit proaspete

☺Unitate de procesare

☺ Piata en-gros

☺ Piata de licitatie

SECTIUNEA IX Lapte crud si produse din lapte

☺Centrul de colectare


SECTIUNEA X Oua si produse din oua

☺Centrul de ambalare oua

☺Unitate pentru lichidele din ou


SECTIUNEA XI Melci si picioruse de broscute


SECTIUNEA XII Grasimi animale procesate si jumari

☺Centru de colectare


SECTIUNEA XIII Stomacuri, vezici si intestine tratate


SECTIUNEA XIV Gelatina



SECTIUNEA XV Colagen


☺Fabrica de procesare

ANEXA III

ACTIVITATI IN SECTOARELE PRINCIPALE

SECTOARE PRINCIPALE CODURILE ACTIVITATILOR

CARNE CC, CP, CS, GHE, MM, MP, MSM, PP, RW, SH

LAPTE CC, CS, PP, RW

OUA CC, CS, EPC, LEP, PP, RW

PRODUSE DIN PESCUIT/LBM AH, CS, DC, FFPH, FV, PC, MSM, PP, RW,

WM, ZV

ANEXA IV

REDACTAREA LISTELOR INDIVIDUALE ALE UNITATILOR APROBATE

SECTIUNEA xxx

Titlu

Numar de

aprobare

Denumire Oras/Regiune Categoria(1) Activitati

asociate (1)

Specia (2) Observatii (3)

(1) Utilizati codurile definite in Anexa V pentru fiecare categorie/activitate;

(2) Unde se poate, folositi codurile definite in Anexa V pentru fiecare specie;

(3) Unde se poate, folositi codurile definite in Anexa V.

ANEXA V

CODURI SI LEGENDE

CATEGORIA/ACTIVITATEA SPECIA OBSERVATII

AH – piata de licitatie

CC – centru de colectare

CP – unitate de transare

CS – depozit frigorific

DC-centru de livrare (expediere)

EPC – centru de ambalare a

oualor

FFPP – unitate pentru produse

din pescuit proaspete

FV – vasul fabrica

GHE– unitate pentru

manipularea vanatului

LEP- unitate pentru lichidele

din ou (ou lichid)

MM – unitate pentru carne

tocata

MP – unitate pentru carne

preparata

MSM – unitate pentru carne

separata mecanic

PC – centru de purificare

PP – unitate de procesare

RW – unitate de reambalare

SH – abator

WM – piata en – gros

ZV – vas de congelare

A – pasari

B – bovine

C – caprine

L – lagomorphe

O – ovine

P – porcine

S – solipede

fM – f G= mamifere de ferma,

altele decat ongulatele domestice

R – ratite

wA – pasari salbatice

wL – lagomorphe salbatice

wU – ongulate salbatice

w M – wG - mamifere salbatice,

altele decat ongulatele salbatice

si lagomorphe salbatice

bl – produse din sange

mp – produse din carne

pap – extracte din carne si orice

produs sub forma de pudra,

derivat de la mamifere

st – stomacuri, vezici si intestine

tratate

fl – picioruse de broscute

sn – melci

SANCO/1513/2005 REV.3

16 nov. 2005

COMISIA EUROPEANA

Bruxelles,............ 2005

Ghidul pentru implementarea anumitor prevederi ale Regulamentului (EC) Nr. 852/2004

Igiena alimentelor

Acest document a fost intocmit numai in scopul informarii. El nu a fost adoptat sau intr-un fel aprobat de Comisia Europeana.

Comisia Europeana nu garanteaza precizia informatiilor furnizate, nici nu isi asuma responsabilitatea pentru folosirea acestor informatii.Utilizatorii ar trebui, prin urmare, sa ia toate precautiile necesare inainte utilizarii acestei informatii, cei care pun in practica aceste informatii isi asuma propriile riscuri.

SCOPUL ACESTUI DOCUMENT

Acest document este, indeosebi, adresat autoritatilor competente si operatorilor din industria alimentara si are drept scop indrumarea acestora privind implementarea noilor cerinte de igiena in legatura cu subiectele descrise

NOTA

Acest document este un document in evolutie si va fi reactualizat luand in considerare experienta si informatiile primite din Statele Membre, de la autoritatile competente, de la operatorii din industria alimentara, de la Oficiul Veterinar si pentru Alimente al Comisiei (FVO).

1. INTRODUCERE

Regulamentul Nr. 852/2004 privind igiena alimentelor a fost adoptat in data de 29 aprilie 2004. El stabileste cerintele generale de igiena care trebuie sa fie respectate de operatorii din industria alimentara, in toate fazele lantului alimentar.De la adoptarea Regulamentului, Comisia a solicitat clarificarea unor aspecte cuprinse in acesta. Acest document tinteste urmarirea acestor cerinte.Directia Generala de Sanatate si Protectia Consumatorului a condus o serie de intruniri cu expertii din Statele Membre, pentru a examina si pentru a ajunge la un consens asupra unor probleme privind implementarea acestui Regulament.

De asemenea, în scopul transparentei, Comisia a sustinut discutii cu intreprinzatorii, pentru a permite diferitelor grupuri socio-economice sa-si exprime opinia. Catre final, Comisia a organizat o intrunire cu reprezentantii producatorilor din industrie, comert si cu reprezentantii consumatorilor, pentru a discuta problemele referitoare la implementarea Regulamentului.

S-a ajuns la concluzia ca aceste intruniri si discutii ar trebui continuate de la 1 ianuarie 2006, prin prisma experientei castigate prin aplicarea in totalitate a Regulamentului.

Acest document are ca si obiectiv asistarea (ajutarea) tuturor celor implicati in lantul alimentar, pentru a intelege mai bine si pentru a aplica in mod uniform Regulamentul.Totusi, acest document nu are un statut oficial, iar in cazul unei dispute, ultima responsabilitate pentru interpretarea legii revine Curtii de Justitie.

Pentru o intelegere completa a diferitelor aspecte ale Regulamentului (CE) Nr. 852/2004 este esentiala familiarizarea cu diferitele parti ale legislatiei comunitare si, in special, cu principiile si definitiile :

♦ Regulamentul (CE) Nr. 178/2002 al Parlamentului European si al Consiliului care stabileste principiile generale si cerintele legii alimentului, infiintarea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentelor si stabilirea procedurilor in materie de siguranta alimentara 2 (referitor la Legea Generala a Alimentelor).

♦ Regulamentul (CE) Nr. 882/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 cu privire la controalele oficiale efectuate, care trebuie sa asigure verificarea in acord cu legile pentru alimente, cu bunastarea si sanatatea animala.A fost intocmit un ghid separat al Regulamentului (CE) Nr.. 178/2002.

(Vezi http//europa.eu.int./comm/food/food/foodlaw/guidance/index en.htm)

JO Nr.L 191/ 28.05.2004

2. OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

Regulamentul trebuie sa fie implementat de operatorii din industria alimentara. Ei trebuie sa se asigure ca toate cerintele sunt adecvat implementate, pentru a garanta siguranta alimentelor.

Operatorii din industria alimentara care manipuleaza alimente de origine animala, in plus fata de Regulamentul (CE) Nr. 852/2004, trebuie sa implementeze, in mod corespunzator, cerintele Regulamentului (CE) Nr. 853/2004.

3. SCOPUL

3.1. Productia primara

Regulamentul cuprinde productia primara.

Productia primara este definita in Articolul 3(17) din Regulamentul (CE) Nr. 178/2002.

Productia primara inseamna productia, cultivarea produselor primare, inclusiv recoltatul, productia animalelor pentru lapte si carne, pana la sacrificare. Include, de asemenea, vanatul si pescuitul si recoltarea produselor din mediul salbatic.

Normele aplicabile productiei primare sunt stabilite in ANEXA I, Partea A, punctul I (1) din Regulamentul (EC) Nr. 852/2004.

ANEXA I, Partea A, punctul I(1) din Regulamentul (EC) Nr. 852/2004 cuprinde, de asemenea, urmatoarele operatiuni care sunt asociate cu productia primara:

♠ Transportul, depozitarea si manipularea produselor primare la locul de productie trebuie sa se faca astfel incat sa nu modifice substantial natura produsului;

♠ Transportul animalelor vii, acolo unde este necesar, trebuie sa se efectueze in conformitate cu obiectivele acestui Regulament

si

♠ in cazul produselor de origine vegetala, produselor din pescuit si vanat salbatic: operatiunile de transport, pentru livrarea produselor primare a caror natura nu a fost substantial modificata, de la locul de productie pana la o intreprindere.

Prin urmare, termenul productie “primara” din acest ghid trebuie inteles ca produse primare, inclusiv operatiunile asociate.

Productia primara este un termen care descrie activitatile din ferma sau de la un nivel similar si include, printre altele:♦ Productia, cultivarea produselor de origine vegetala, cum ar fi: granele, fructele, legumele si plantele, la fel ca si transportul, depozitarea si manipularea produselor (fara modificari substantiale ale naturii acestora) in interiorul fermei si, in continuare, transportul acestora la o intreprindere.

♦ Productia, cresterea animalelor in cadrul fermei si orice activitate legata de acestea, ca si transportul animalelor pentru productia de carne la targuri, abatoare sau transportul animalelor intre ferme.

♦ Productia, cresterea melcilor in interiorul fermei si transportul posibil al acestora la o unitate de procesare sau la piata (targ).

♦ Mulsul si depozitarea laptelui.

♦ Productia si colectarea oualor de la sediul producatorului, dar nu si operatiunile de ambalare.

♦ Pescuitul, manipularea produselor din pescuit (fara schimbarea substantiala a naturii acestora) la bordul vaselor (cu exceptia vasului fabrica si a vasului de congelare) si transportul acestora la prima intreprindere (inclusiv piata de licitatie) de pe uscat. Aceasta include pescuitul, manipularea pestelui prins din apa (rauri, lacuri).

♦ Productia, cresterea si prinderea pestelui in fermele de acvacultura si transportul acestuia la o intreprindere.

♦ Productia, cresterea molustelor bivalve vii si transportul acestora la un centru de expediere (livrare) sau purificare.

♦ Vanatoarea, uciderea si eviscerarea imediata (pe teren) a vanatului salbatic si transportul vanatului salbatic la o unitate (intreprindere) de manipulare a vanatului.

♦ Recoltarea ciupercilor, fructelor de padure, melcilor, din mediul salbatic si transportul lor la o intreprindere.

OBSERVATII IN LEGATURA CU PRODUCTIA PRIMARA

♣ Normele generale pentru productia primara sunt stabilite in Anexa I din Regulamentul (CE) Nr. 852/2004. In plus, pentru anumite alimente (lapte crud, moluste bivalve vii) reguli mult mai detaliate sunt stabilite in Regulamentul (CE) Nr. 853/2004 (vezi sectiunea 3.7. din ghidul pentru implementarea anumitor prevederi ale Regulamentului (CE) Nr. 853/2004 privitoare la igiena alimentelor de origine animala).

♣ Produsele din pescuit a caror natura nu a fost modificata substantial : vezi ghidarea de la punctul 3.7.

♣ Centrele de ambalare a oualor: conform cu definitiile si cerintele din noile norme de igiena pentru alimente, centrele de ambalare a oualor (in cazul in care sunt situate in fermele de productie) nu sunt considerate productie primara.

♣ Centrele de colectare a laptelui: indata ce laptele crud a fost colectat de la ferma, produsul a parasit nivelul productiei primare. Centrele de colectare a laptelui, acolo unde laptele crud este depozitat dupa colectarea de la ferma si inaintea expedierii la o unitate de procesare lapte, nu au legatura cu productia primara.

♣ Mierea si alte produse care rezulta din productia albinelor: toate activitatile de albinarit trebuie considerate ca productie primara. Aceasta include albinaritul (chiar daca aceasta activitate se extinde la nivelul stupilor plasati la distanta de sediul ingrijitorului), colectarea mierii si preambalarea si ambalarea la

sediul ingrijitorilor albinelor. Alte operatiuni efectuate in afara sediilor ingrijitorilor (preambalare/ambalare mierii) nu poate fi considerata productie primara.

♣ Vanatul salbatic: productia primara inceteaza atunci cand vanatul salbatic ((facand abstractie de vanatul salbatic care se supune normelor nationale in conformitate cu Art. 1(2)(c) al Regulamentului) soseste la o unitate de manipulare a vanatului. ♣ Aceasta inseamna ca centrele de colectare a vanatului (acolo unde vanatul este colectat si pastrat, inainte de a fi transportat la o unitate de manipulare a vanatului) se supun termenului de productie primara.♣ Vasul fabrica si vasul de congelare: manipularea, depozitarea si transportul produselor din pescuit la bordul vasului fabrica sau congelator nu intra sub incidenta productiei primare.

3.2. Produsele primare

Produsele primare sunt definite in Articolul 2, paragraful 1, punctul (b) din Regulamentul (CE) Nr. 852/2004, dupa cum urmeaza:

Produse primare inseamna productia primara, inclusiv produsele solului, produsele din ferme, produsele rezultate din vanatoare si produsele din pescuit.

● Produsele primare includ, printre altele:

● Produse de origine vegetala: grane, fructe, legume, plante, ciuperci;

● Produse de origine animala: oua, lapte crud, miere, produse din pescuit, moluste bivalve vii;

● Vanatul salbatic, dupa impuscare si eviscerare imediata (pe teren);

● Produse de origine vegetala sau animala extrase din mediul salbatic – ciuperci, fructe de padure, melci etc.

Observatii asupra produselor primare

■ Carnea proaspata, obtinuta dupa sacrificarea animalelor, nu este considerata un produs primar;■ Vanatul salbatic cu blana sau pene, indiferent daca este sau nu eviscerat, este un produs primar, dar carnea de vanat salbatic obtinuta intr-o unitate de manipulare a vanatului nu este un produs primar;■ Produsele din pescuit raman produse primare, chiar dupa sacrificare, sangerare, manipulare, curatare, indepartarea aripioarelor, refrigerare si asezarea lor in containere pentru transport la nivelul productiei primare. Produsele care rezulta, in continuare, din manipularea produselor din pescuit (filetare, ambalare in vid etc.), nu sunt considerate produse primare.

3.3. “Cantitati mici” din produsele primare, dupa cum se face referire in Art.1, paragraful 2 (c) al Regulamentului .

Regulamentul nu se aplica cantitatilor mici din produsele primare furnizate direct de producator consumatorului final sau magazinelor de pe plan local, care practica comertul cu amanuntul, furnizand produse direct consumatorului final.In termeni generali, notiunea de “cantitati mici” ar trebui sa fie destul de larga, permitand printre altele:

■ Fermieriilor sa vanda produsele primare (legumele, fructele, ouale, laptele crud4 etc.) direct consumatorului final “la poarta fermei” sau in pietele locale, la magazinele locale care practica comertul cu amanuntul, aceste produse fiind vandute consumatorului final sau restaurantelor de pe plan local;■ Persoanele care aduna (colecteaza), din mediul salbatic, ciuperci si fructe de padure pentru a le livra direct consumatorului final sau magazinelor locale care practica comertul cu amanuntul, pentru a fi vandute direct consumatorului final sau restaurantelor de pe plan local;■ Vanatorii care livreaza vanatul salbatic direct consumatorului final sau magazinelor locale care practica comertul cu amanuntul, pentru a fi vandute direct consumatorului final sau restaurantelor de pe plan local.

Conform Art. 1, prg. 3 din Regulamentul (CE) Nr. 852/2004, Statele Membre trebuie sa imbunatateasca notiunea de “ cantitati mici”, in functie de situatia locala si sa stabileasca in cadrul legilor nationale regulile necesare pentru garantarea sigurantei alimentare.

In general, normele din legile nationale, stabilite de Statele Membre pentru “cantitatile mici”, dupa cum este stipulat in Art. 1, prg. 2( c), ar trebui sa permita practici curente de continuare a aplicarii, astfel incat sa fie atinse obiectivele Regulamentului.

Nota: Conform Art. 10 (8) din Regulamentul 853/2004, Statele Membre pot stabili norme nationale de interzicere sau restrictie, pentru plasarea pe piata a laptelui crud destinat direct consumului uman.

3.4. Comertul peste frontiera a cantitatilor mici de produse primare

Art. 1, prg. 3 din Regulament cere Statelor Membre sa stabileasca, in cadrul legilor nationale, reguli care guverneaza aprovizionarea de catre producator cu cantitati mici din produsele primare catre consumatorul final sau catre magazinele care practica comertul cu amanuntul. Uneori, o asemenea aprovizionare poate traversa granitele, in special acolo unde ferma producatorului este situata in vecinatatea granitelor Statelor Membre.

Regulile nationale adoptate conform Art.1, prg. 3 din Regulamentul (CE) Nr. 852/2004 trebuie sa fie subiectul normelor generale ale Tratatului.

3.5. Procesarea produselor primare la ferma

Produsele primare pot fi procesate la ferma, ca de ex: laptele crud este procesat in branza, sucul este extras din fructe. Aceste operatii se situeaza in afara activitatilor descrise la produsele primare si, prin

urmare, sunt subiectul cerintelor de igiena alimentara stipulate in Anexa II a Regulamentului si, privitor la alimentele de origine animala, cerintelor din Regulamentul (CE) Nr. 853/2004.

Exemple:

■ Prepararea sucului de fructe la fermaDaca ferma foloseste propria productie sau o parte din propria productie (ex: merele) pentru a produce suc la sediul său, o asemenea ferma depaseste nivelul productiei primare. Aceasta activitate a productiei de suc de fructe este considerata ca o activitate ce urmeaza productiei primare si este, prin urmare, subiectul cerintelor din Regulamentul (CE) Nr. 852/2004;

■ Productia de branza la fermaBranza este rezultatul procesarii laptelui crud sau a celui supus tratamentului termic. Branza nu este, prin urmare, un produs primar, in cazul in care a fost facuta la ferma. Ca o consecinta, productia de branza la ferma trebuie sa se supuna cerintelor de igiena a alimentelor prevazute in Regulamentul (CE) Nr. 852/2004 si Regulamentul (CE) Nr. 853/2004.

Observatii

1) Regulamentul (CE) Nr. 853/2004 exclude, in general, comertul cu amanuntul (manipularea si/sau procesarea alimentelor si depozitarea la punctul de vanzare sau livrare catre consumatorul final) in ceea ce priveste scopul sau. Aceasta inseamna ca acolo unde branza este fabricata si vanduta in totalitate la ferma sau la un magazin local (ex: targ saptamanal, magazinele fermierilor etc.) pentru a fi livrata consumatorului final, aceste activitati pot fi efectuate in conformitate cu cerintele stabilite in Regulamentul (CE) Nr. 852/2004, in special in Anexa II, in timp ce nu se supun cerintelor din Regulamentul (CE) Nr. 853/2004, cu exceptia cerintelor pentru laptele crud. Unde este potrivit trebuie sa se faca acordul masurilor nationale stabilite in legile nationale din Statele Membre pe baza Art.1, prg. 5(c) din Regulamentul (EC) Nr. 853/2004.

2) Pentru adaptarea procesului de procesare la ferma sau pentru pastrarea metodelor traditionale de productie, Statele Membre pot introduce masuri nationale adaptate cerintelor infrastructurale, in conformitate cu procedurile stabilite pentru acest scop din Art. 13 al Regulamentului (CE) Nr. 852/2004, acolo unde metodele traditionale nu se pot adapta cerintelor Regulamentului stabilit.

3.6. Ouale si produsele primare

Luand in considerare definitia produselor primare din Articolul 3 (17) al Regulamentului 178/2002 si Anexa I, Partea A, punctul I (1) din Regulamentul 852/2004, productia primara a oualor include manipularea oualor, colectarea si transportul intre cladiri si depozitarea oualor la locul de productie, asigurandu-se ca aceasta nu modifica substantial natura acestora. Ambalarea oualor, fie la locul de productie sau separat la o unitate de productie nu se supune notiunii de productie primara. Aceste activitati trebuie, prin urmare, sa se supuna cerintelor din Anexa II, a Regulamentului (CE) Nr. 852/2004 si Anexa III, Sectiunea X din Regulamentul (CE) Nr. 853/2004 si Regulamentul (CE) Nr. 1907/90..

3.7. La nivelul productiei primare, produsele primare pot fi transportate, depozitate si manipulate, asigurandu-se ca aceasta nu modifica substantial natura acestora ( vezi Anexa I, Part. A, point I, 1(a)din Regulament.

La nivelul productiei primare, produsele primare sunt, adesea, supuse operatiunilor, pentru a se asigura o prezentare mai buna, ca de pilda:

■ Spalarea legumelor, indepartarea frunzelor, sortarea fructelor etc.;

■ Uscarea cerealelor;

■ Sacrificarea, sangerarea, eviscerarea, indepartarea aripioarelor, refrigerarea si preambalarea pestelui;

■ Indepartarea viscerelor la vanatul salbatic.

Asemenea operatiuni trebuie considerate ca operatiuni normale de rutina la nivelul productiei primare si nu trebuie sa conduca la indeplinirea unor cerinte suplimentare de siguranta alimentara.Pe de alta parte, anumite operatiuni efectuate la nivelul fermei pot modifica produsele si/sau pot introduce pericole noi in alimente, ca de ex: indepartarea cojilor cartofilor, felierea morcovilor, introducerea in pungi a salatelor etc.Aceste operatiuni nu pot fi considerate ca operatiuni normale de rutina la nivelul productiei primare, nici ca operatiuni asociate productiei primare.

3.7. Manipularea, prepararea, depozitarea si servirea alimentelor de persoanele particulare

Operatiunile: manipularea ocazionala, prepararea, depozitarea si servirea alimentelor de catre persoanele particulare, ca de pilda in cazul bisericilor, scolilor sau targurilor din sate, nu fac obiectul scopului acestui Regulament. Acest lucru este clarificat in capitolul 9 al Regulamentului (CE) Nr. 852/2004. Paragraful al doilea prevede că:

“ Legile comunitare ar trebui sa se aplice numai intreprinderilor, al caror concept implica o continuitate sigura a activitatilor si o gradare sigura a organizarii”

Termenul de “intreprindere” este integrat in definitia “operatori din industria alimentara” (conform cu Art. 3(2) din Legea Generala a Alimentului (Regulamentul”(CE) Nr. 178/2002), o activitate din industria alimentara trebuie sa aiba corespondent intr-o intreprindere. Cineva care manipuleaza, prepara, depoziteaza sau serveste ocazional alimente pe o “scara” restransa ( exemplu: biserici, scoli sau targuri din sate sau alte situatii cum ar fi actiunile de caritate, care includ actiunile de voluntariat, acolo unde hrana este preparata ocazional) nu poate fi considerat ca “undertaking” si, nu este, prin urmare, subiectul cerintelor legislatiei comunitare privitoare la igiena.

3.9. Activitatile din industria alimentara si vanzarile prin internet

Anumiti operatori din industria alimentara ofera produsele lor spre vanzare prin intermediul internetului. Desi nu se face referire in Regulament in mod special la acest tip de comert, asemenea activitati fac parte din definitia activitatilor din industria alimentara si cerintele din legile pentru alimentatie se aplica si acestora.

4. Termenii “unde este necesar”, “unde este potrivit”, “adecvat” si “suficient”.

Acolo unde Anexele din Regulament folosesc terminologia “unde este necesar”, “unde este potrivit”, “adecvat” sau “suficient”, ramane la latitudinea operatorului, in prima instanta, sa decida daca o cerinta este necesara, potrivita, adecvata sau suficienta pentru a realiza obiectivele Regulamentului (CE) 852/2004.

Pentru a ajunge la concluzia daca o cerinta este necesara, potrivita, adecvata sau suficienta pentru a realiza obiectivele Regulamentului, ar trebui sa se ia in considerare natura alimentelor si folosirea acestora .

Operatorul ar putea justifica optiunea sa pentru procedurile bazate pe principiile HACCP sau procedurile operationale pentru afacerea sa. De asemenea, ghidurile pentru o buna practica, la care se face referire in

Art.7 din Regulament, pot oferi o ghidare utila pentru ceea ce reprezinta o buna practica in cazurile unde sunt folosite cuvintele “unde este necesar”, “unde este potrivit”, “adecvat” si “suficient”.

5. FLEXIBILITATE

5.1. Cadrul general

Regulamentul stabileste principiile care trebuie aplicate de toti operatorii din industria alimentara. Regulamentul prezinta flexibilitate pentru a se asigura solutii disponibile pentru situatiile specifice, fara compromiterea sigurantei alimentare. In acest scop, statele membre pot lua masuri nationale care sa se adapteze cerintelor anumitor anexe din Regulament.

Masurile nationale trebuie:

● sa aiba drept tinta permiterea continuarii folosirii metodelor traditionale de productie, procesare sau distributie a alimentelor sau

● sa tinteasca adaptarea nevoilor operatorilor situati in regiuni care fac obiectul unor constrangeri geografice la cerintele solicitate

● In diferite cazuri, ele se vor aplica numai constructiei, asezarii si echipamentelor unitatilor.

Statele Membre doresc sa adopte masuri nationale din ratiuni de transparenta, sa anunte Comisia si diferite State Membre ale acesteia (vezi Art. 13, prg. 5 din Regulamentul (CE) Nr. 852/2004). Comisia si diferite State Membre au dreptul de a face comentarii. Acolo unde aceste comentarii conduc la pareri divergente, subiectul va fi adus Comitetului Permanent, pentru a putea fi luata o decizie.

5.2. Metodele traditionale de productie

In statele membre, alimentele pot fi fabricate in conformitate cu traditiile de lunga durata, daca acestea asigura salubritatea produsului, desi nu se aliniaza mereu si in totalitate anumitor cerinte tehnice din Regulament. Regulamentul recunoaste necesitatea mentinerii metodelor traditionale de productie care reprezinta etalonul diversitatii culturale a Europei si care asigura, prin urmare, flexibilitatea necesara activitatilor din industria alimentara.

Nu exista intentia, in contextul acestui document, sa se procedeze la inventarierea metodelor traditionale de productie din Statele Membre. Ramane la latitudinea autoritatilor competente de a lua initiativele necesare sau a intreprinde actiuni in ceea ce priveste cerintele operatorilor din industria alimentara pentru flexibilitate.

5.3. HACCP si flexibilitatea

Metodologia HACCP este flexibila prin natura sa, fiind bazata pe un set limitat de principii si proceduri, care sustin obiectivele sigurantei alimentare, fara a-i determina pe operatorii din industria alimentara sa se conformeze regulilor sau sa implementeze procedurile care nu sunt relevante sau adaptate contextului specific al activitatii lor.

Ghidurile pentru o buna practica in igiena si pentru aplicarea principiilor HACCP in sectoarele din industria alimentara, fie la nivel national sau la nivel comunitar, ar trebui sa ajute operatorii din industria alimentara sa implementeze procedurile bazate pe HACCP, proceduri concepute pentru caracteristicile productiei lor.

Comisia a conceput indrumari pentru explicarea posibilitatilor legate de flexibilitatea privitoare la implementarea procedurilor bazate pe HACCP.

6. INREGISTRAREA SI APROBAREA ACTVITATILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

6.1. Ce inseamna practic inregistrarea unitatilor din industria alimentara?

Art. 6, prg. 2 din Regulament (CE) Nr. 852/2004 cere ca activitatile din industria alimentara sa fie inregistrate de autoritatea competenta.

Scopul inregistrarii este de a permite autoritatilor competente din Statele Membre sa cunoasca locatia unitatilor si activitatile desfasurate de acestea, astfel incat sa permita efectuarea controalele oficiale de catre autoritatile competente oricand este necesar si in conformitate cu principiile stabilite in Art.31 din Regulament (CE) Nr. 882/2004, care cere autoritatilor competente din Statele Membre sa stabileasca proceduri pentru urmarirea inregistrarii operatorilor din industria alimentara.

Inregistrarea ar trebui sa fie o simpla procedura, prin care autoritatea competenta este informata despre adresa unitatii si activitatea pe care o efectueaza aceasta.Acolo unde aceste informatii sunt deja disponibile din alte surse ex: inregistrarea in scopul sanatatii animalelelor sau pentru alte scopuri administrative, aceste informatii pot, de asemenea, sa fie folosite in scopul igienei alimentelor.

Anumite unitati sunt specializate in comertul cu alimente. In timp ce acestea pot sa realizeze transportul alimentelor intre furnizori si beneficiari, ele nu manipuleza sau depoziteaza neaparat alimentele.

Atunci cand cerintele de inregistrare sunt indeplinite ei se conformeaza definitiei: “ activitati din industria alimentara” si “ operatori din industria alimentara”.

6.2. Aprobarea activitatilor din industria alimentara

Legea comunitara cere operatorilor din industria alimentara ca operatiunea de manipulare a alimentelor de origine animala sa fie aprobata inainte ca ei sa-si plaseze produsele pe piata. Pentru mai multe informatii vezi sectiunea 4 din ghidul de implementare a anumitor prevederi din Regulamentul (EC) 853/200, in legatura cu igiena alimentelor de origine animala.

6.3. Aprobarea unitatilor din industria alimentara conform legilor nationale

Regulamentul permite Statelor Membre sa ceara aprobarea unitatilor din industria alimentara pentru care Legea comunitara nu cere aprobare ( si in special, Regulamentul (CE) Nr. 853/2004).

Daca aceasta procedura este aplicata de Statele Membre, Legea comunitara nu impune folosirea unei marci de identificare, nici vreo restrictie de plasare pe piata a alimentelor provenite din unitati care sunt subiectul procedurilor nationale de aprobare.

7. GHIDURI DE BUNA PRACTICA A IGIENEI ALIMENTARE SI PENTRU APLICAREA PRINCIPIILOR HACCP

Art. 7-9 al Regulamentului prevede realizarea ghidurilor pentru o buna practica a igienei alimentare si pentru aplicarea principiilor HACCP.

Desi ele reprezinta un instrument voluntar, asemenea ghiduri furnizeaza sectoarelor din industria alimentara ( la nivelul productiei primare si dupa productia primara ) informatii detaliate in legatura cu modul in care operatorii pot sa se conformeze cerintelor legale, care sunt exprimate in mai multi termeni generali din Regulament.

Sunt stabilite o serie de cerinte in noile reguli de igiena a alimentatiei:

♦ Pentru a ajunge la o concluzie operatorii din industria alimentara, sunt introdusi in Regulament termenii “unde este necesar”, “unde este potrivit”, “adecvat” si “suficient” (ex: “un numar adecvat de chiuvete trebuie sa fie disponibil” sau “curatarea si dezinfectia echipamentelor trebuie sa se realizeze frecvent pentru evitarea oricarui risc de contaminare) sau

♦ Sunt formulate ca un obiectiv ce trebuie atins, numai acolo unde operatorii din industria alimentara trebuie sa dezvolte mijloace de atingere a obiectivelor (ex: referitor la laptele tratat termic, comercializat in containere ermetice, “orice tratament efectuat trebuie sa previna contaminarea in timpul procesarii”).

Ghidurile pentru o buna practica reprezinta un instrument util pentru operatorii din industria alimentara pentru:

♠ Formarea unei pareri despre necesitatea, oportunitatea, suficienta unei cereri speciale, ex: indicarea numarului adecvat de chiuvete este

si

Definirea mijloacelor de atingere a obiectivelor, care sunt prevazute in Regulament, ex: se indica care este frecventa curatarii mecanice si dezinfectiei.

Ghidurile pot include, de asemenea, proceduri folositoare, care trebuie sa asigure o implementare corespunzatoare a Regulamentului, ca de pilda:

♦ Procedurile sa previna introducerea pericolelor la nivelul productiei primare;♦ O procedura pentru curatarea si dezinfectia unitatilor din industria alimentara;♦ O procedura pentru controlul dezinfectiei;♦ O procedura pentru controlul daunatorilor;♦Sa se realizeze o procedura care sa dea asigurarea indeplinirii cerintei pentru dezvoltarea procedurile HACCP.

8. DOCUMENTATIA

8.1. Regulamentul prevede necesitatea ca operatorii din industria alimentara sa stabileasca, in cadrul procedurilor bazate pe HAACP, documentatia corespunzatoare naturii si marimii unitatii ( adaptata specificului acesteia). 8.2. Desi nu este ceruta de Regulament, ea poate reprezenta o buna practica pentru operatorii din industria alimentara pentru a concepe, de asemenea, alte documente care pot ajuta la indeplinirea obiectivelor Regulamentului. Pentru stabilirea unor asemenea documente, operatorii din industria alimentara pot lua in considerare urmatoarele:

Documentatia despre cerintele structurale

Documentatia are posibilitatea de a relata cerintele structurale, pentru a clarifica o serie de cerinte din continutul general al Regulamentului, ca de pilda:

☻Anexa II, Capitolul II, punct.1 (a) si (b), in care se specifica ca suprafetele pavimentelor si peretilor trebuie sa fie “ impermeabile, non-absorbante, usor de spalat si confectionate din materiale non-toxice, in afara de cazul cand operatorii din industria alimentara pot convinge autoritatea competenta ca alte materiale folosite sunt corespunzatoare si (f), unde se specifica ca suprafetele, in general, trebuie sa fie “netede, usor de spalat, rezistente la coroziune si fabricate din materiale non-toxice, in afara de cazul in care operatorii din industria alimentara pot convinge autoritatea competenta ca alte materiale sunt corespunzatoare.☻Anexa II, Cap. III, punctul 2(b), in care se specifica ca suprafetele care vin in contact cu alimentele trebuie sa fie “ netede, usor de spalat, rezistente la coroziune si fabricate din materiale non-toxice, in afara de cazul in care operatorii din industria alimentara pot convinge autoritatea competenta ca alte materiale folosite sunt corespunzatoare.

Documentatia pentru cerintele operationale

Documentatia poate relata cerintele operationale, ca de pilda:

● Anexa II, Cap. IX, punctul 4 : “ Trebuie sa fie puse in practica proceduri adecvate pentru combaterea daunatorilor”.

● Necesitatea de a justifica schimbarile cu privire la termenii “ unde este necesar”, “unde este potrivit”, “adecvat” si “suficient”.

● Procedurile bazate pe principiile HACCP (luand in considerare flexibilitatea necesara pentru opearatorii din industria alimentara, in special cei care au unitati de capacitate mica).

8.3. Cumulate, aceste documente vor constitui procedurile operationale care reprezinta un element important in garantarea sigurantei alimentare.

Exista diferite posibilitati pentru stabilirea acestei documentatii:

● Ghidurile pentru o buna practica pot contine, in parte sau in totalitate documentatia care este necesara.

● Operatorii din industria alimentara pot decide stabilirea “ad hoc” a documentatiei corespunzatoare propriei lor activitati.

● Proceduri bazate pe principiile HACCP ( luand in considerare flexibilitatea necesara pentru activitatile din industria alimentara, in special pentru unitatile de capacitate mica).

Documentatia poate fi furnizata sub forma rezultatelor testelor de laborator, controlul daunatorilor si in forma documentatiei puse la dispozitie de furnizorii materialelor de constructie.

9. PROBLEME TEHNICE (ANEXELE)

9.1. Tratamentul termic (Anexa II, Capitolul XI)

In cazul tratamentului termic al produselor plasate pe piata in containere ermetice, Regulamentul cere operatorilor din industria alimentara sa aplice un proces de tratament termic care sa se conformeze unui standard international recunoscut. Asemenea standarde au fost realizate de Codexul Alimentarius de ex :

● Codul de practici in igiena pentru lapte si produse lactate (CAC/RCP 57 -2004).

● Codul international de practici in igiena, recomandat pentru alimentele conservate, cu Ph scazut (CAC/RCP 23-1979, rev.2, (1993) ● Codul de practici in igiena pentru alimentele procesate si ambalate, cu Ph scazut (CAC/RCP 40-1993)● Codul international de practici in igiena, recomandat pentru conservele din peste (CAC/RCP 10 – 1976)

9.2. Instruirea (Anexa II, Capitolul XII)

Instruirea este un important instrument, care asigura aplicarea efectiva a bunelor practici de igiena.Instruirea, dupa cum se face referire in Anexa II, Cap. XII din Regulament, ar trebui sa aiba corespondent in sarcinile personalului din industria alimentara si sa fie potrivita muncii efectuate de acesta.

Instruirea poate fi realizata in diferite moduri. Aceasta include instruirea la sediul unitatii, organizarea cursurilor de training, campaniile de informare efectuate de organizatiile interprofesionale sau de catre autoritatile competente, ghidurile de buna parctica etc.

Privitor la instruirea HACCP pentru personalul din unitatile de capacitate mica, este de retinut ca asemenea instruiri trebuie sa fie proportionale cu marimea si natura activitatii si ar trebui descris modul in care sunt aplicate principiile HACCP.

Daca sunt folosite ghidurile pentru o buna practica a igienei si pentru aplicarea principiilor HACCP, instruirea ar trebui sa aiba drept obiectiv familiarizarea personalului cu continutul acestor ghiduri. Chiar daca exista siguranta ca in anumite unitati de industrie alimentara siguranta alimentara este garantata de aplicarea cerintelor mentionate, instruirea ar trebui adaptata acelei situatii.

ghid implementare r 852

Documents