NORMATIV PE 104/2004NTE 003/04/00
C.N. Transelectrica - S.A.
S.C. FICHTNER ROMELECTRO ENGINEERING S.A.
C.N. Transelectrica - S.A.
S.C. ELECTRICA S.A.
Aprobat prin Ordinul nr. 32 din 17.11. 2004 al Preedintelui ANRE
Înlocuiete PE 104/93, PE 122/82 i PE 123/78
2004
ENERGIE ELECTRIC CU TENSIUNI PESTE 1000 V
CUPRINS I. SCOP .................................................................................................................................................... 4
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERIN ..................................................................................... 13
V. CONDIII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCRCRI, GRUPAREA
ÎNCRCRILOR ........................................................................................................................... 15
V.2.1. Încrcri datorate aciunii vântului pe elementele liniei .............................................. 19
V.2.2. Încrcri datorate maselor proprii i a depunerilor de chiciur ................................. 24
V.2.3. Încrcri datorate traciunii din conductoare……..……………………………….…25
V.3. Determinarea încrcrilor de calcul ...................................................................................... 26
V.4. Gruparea încrcrilor ............................................................................................................. 27
VII.1. Izolaie ................................................................................................................................... 34
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANE, GABARITE .................. 37
IX. TIPURI DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL ......................................................................... 41
IX.1. Tipuri de stâlpi ....................................................................................................................... 41
IX.2. Ipoteze de calcul ..................................................................................................................... 41
IX.2.1. Regim normal de funcionare ........................................................................................ 42
IX.2.2. Regim de avarie .............................................................................................................. 44
IX.2.3. Condiii de montaj .......................................................................................................... 45
IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul ....................................................................................... 46
X. STÂLPI METALICI ....................................................................................................................... 47
XIII. FUNDAII................................................................................................................................... 50
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCIONARE), ZONE DE PROTECIE I
ZONE DE SIGURAN PENTRU LINIILE ELECTRICE AERIENE .............................. 57
XV.1. Suprafee de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea i mentenana
liniilor electrice aeriene ....................................................................................................... 60
XVI. CONDIII DE COEXISTEN A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE,
CONSTRUCII, INSTALAII ETC. DIN VECINTATE….……………………………..74
XVI.1. Traversri i apropieri fa de ci ferate .......................................................................... 74
XVI.2. Traversri i apropieri fa de drumuri.......................................................................... 78
XVI.3. Încruciri i apropieri fa de linii electrice aeriene ...................................................... 84
XVI.4. Încruciri i apropieri fa de linii de telecomunicaii i mijloace de transport pe
cablu suspendat .................................................................................................................... 84
XVI.5. Traversri i apropieri fa de conducte supraterane ..................................................... 92
XVI.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaie frecvent ............................................................... 92
XVI.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice i peste îngrdiri metalice ..... 92
XVI.8. Traversri i apropieri fa de cldiri ............................................................................... 99
XVI.9. Traversri, treceri i apropieri fa de poduri, baraje, diguri ........................................ 99
XVI.10. Traversri i apropieri fa de ape i cursuri de ap ................................................... 106
XVI.11. Traversri i apropieri fa de conducte subterane ..................................................... 106
XVI.12. Traversri i apropieri fa de instalaii de extracie de petrol i gaze naturale ..... 106
XVI.13. Traversri si apropieri fa de benzi transportoare .................................................... 109
XVI.14. Traversri i apropieri fa de depozite i cldiri cu substane inflamabile,
cu pericol de explozie sau incendiu ............................................................................... 109
XVI.15. Traversri i apropieri fa de aeroporturi .................................................................. 109
XVI.16. Traversri i apropieri fa de instalaii de emisie i recepie de telecomunicaii
prin înalt frecven ....................................................................................................... 109
XVI.17. Traversri i apropieri fa de terenuri de sport ......................................................... 110
XVI.18. Traversri i apropieri fa de parcaje auto construite pe platforme în aer liber .... 110
XVI.19. Traversri i apropieri fa de terenuri normale i terenuri accidentate ................. 110
XVI.20.Traversri i apropieri fa de instalaii de îmbuntiri funciare ............................. 111
XVI.20.1. Încruciarea liniilor electrice aeriene cu lucrri i instalaii de
îmbuntiri funciare .............................................................................................. 111
XVI.20.2. Paralelismul între liniile electrice aeriene cu lucrri i instalaii de
îmbuntiri funciare .............................................................................................. 113
XVI.20.3. Irigarea zonelor apropriate de linii electrice aeriene cu tensiuni peste 1 kV ..... 114
XVII. MSURI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI……………….…………...……….….118
ANEXA 1. Prescripii i standarde.............................................................................................119
DE ENERGIE ELECTRIC CU TENSIUNI PESTE 1000 V I. SCOP
Art. 1. Normativul are drept scop stabilirea:
a) condiiilor i principiilor de dimensionare i construire a liniilor aeriene de energie electric;
b) modului de delimitare a culoarelor de trecere (de funcionare), respectiv a zonelor de protecie
i a zonelor de siguran ale liniilor aeriene de energie electric;
c) condiiilor tehnice, restriciilor i interdiciilor care se impun pentru coexistena liniilor
aeriene de energie electric cu elemente naturale, construcii sau instalaii din vecintatea lor;
d) suprafeelor de teren necesare construirii, exploatrii i mentenanei liniilor aeriene de energie
electric.
Art. 2. Prezentul normativ se aplic la:
a) proiectarea i construirea, de ctre ageni economici atestai în condiiile legii, a liniilor
aeriene noi de energie electric ale operatorilor de reea electric sau ale utilizatorilor;
b) emiterea de ctre operatorii de reea electric a avizelor de amplasament pentru construcii sau
instalaii care se realizeaz în vecintatea liniilor aeriene de energie electric;
c) urmrirea de ctre operatorii de reea a îndeplinirii condiiilor de coexisten a liniilor
electrice cu elementele naturale, construciile i instalaiile din vecintate, precum i
la stabilirea de restricii i interdicii pentru realizarea acestora.
Art. 3. Prezentul normativ se aplic pentru linii aeriene de energie electric cu tensiunea nominal
peste 1000 V.
La proiectarea i construirea liniilor aeriene de energie electric cu tensiunea nominal de
750 kV se va ine seama i de prevederile prescripiilor energetice specifice ale operatorului de
transport i de sistem.
Art. 4. Adaptarea liniilor electrice aeriene existente la prevederile prezentului normativ se va face
cu ocazia lucrrilor de modernizare, de retehnologizare sau de mentenan, în msura în care
exploatarea lor prezint inconveniente deosebite (pericole pentru oameni, pentru sigurana
construciilor sau pentru alimentarea consumatorilor).
Art. 5. Normativul nu se aplic la construcia liniilor aeriene de energie electric a cror construcie
este reglementat prin prescripii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru ci ferate
electrificate, pentru tramvaie i troleibuze, pentru maini de ridicat i transport etc.
Art. 6. Aplicarea prezentului normativ se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din
sectorul energiei electrice i/sau din egislaia sectoarelor adiacente, referitoare la linii aeriene i
la încadrarea lor în mediul înconjurtor. Cerinele din prezentul normativ sunt minimale.
Art. 7. Pentru linii electrice aeriene de interconexiune între sistemele electroenergetice ale României i
ale altor ri se pot utiliza i alte reglementri de proiectare, cu condiia ca s nu se adopte prevederi
inferioare celor din prezentul normativ.
NTE 003/04/00
III. TERMINOLOGIE I ABREVIERI
Agresivitate a mediului Stare a mediului natural, impurificat sau nu cu substane, care,
în condiii de exploatare, produce efectul de coroziune al metalului din
care sunt realizate componentele LEA.
Aliniament Poriune de linie electric aerian compus dintr-una sau mai multe
deschideri, în care linia îi menine direcia (figura 1).
Apropiere a LEA de un
obiect oarecare
Acea situaie de vecintate în care LEA nu încrucieaz obiectul
respectiv.
Armturi Dispozitive cu ajutorul crora se asambleaz i se monteaz
conductoare, izolatoare i alte accesorii ale liniilor electrice aeriene.
Armturi de protecie Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor i a suprafeelor
izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apare
datorit unor supratensiuni, de reducere a perturbaiilor
electromagnetice i de uniformizare a câmpului electric în lungul
lanului de izolatoare.
Aviz de amplasament Rspuns scris care se d de ctre operatorul de reea la cererea unui
solicitant i care precizeaz poziia acestuia fa de propunerea de
amplasament a obiectivului solicitat.
Acele cazuri în care, din considerente tehnico-economice, nu se pot
aplica prevederile normativului.
Circuit al unei LEA Ansamblu de conductoare active care constituie o cale independent
de vehiculare a energiei electrice i poate fi trifazat, bifazat sau
monofazat.
Cleme Dispozitive care se afl în contact direct cu calea de curent i permit
executarea legturilor electrice.
Conductoare ale LEA Funii metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau
alte construcii speciale, aparinând LEA, indiferent dac sunt sau nu
sub tensiune.
Conductoare active Conductoare care servesc drept ci de curent pentru transportul sau
distribuia energiei electrice, putând fi unice pe faz sau ansambluri de
dou sau mai multe pe faz, caz în care se numesc fasciculare.
Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate i torsadate.
Conductoare de protecie Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de
trsnet.
Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de
trsnet i de a asigura transferul de comunicaii prin fibrele optice
înglobate.
Coordonare a izolaiei Alegere a rigiditii dielectrice a echipamentului în raport cu tensiunile
care pot aprea în reeaua pentru care este destinat echipamentul,
luând în considerare caracteristicile mijloacelor de protecie
disponibile cu scopul reducerii la nivel acceptabil, din punct de vedere
economic i al exploatrii, al posibilitii ca solicitrile dielectrice
rezultate, aplicate echipamentului, s provoace deteriorarea izolaiei
acestuia sau s afecteze continuitatea de funcionare.
Culoar de trecere
(de funcionare) a
Suprafa terestr situat de-a lungul liniei electrice aeriene i spaiul
aerian de deasupra sa, în care se impun restricii i interdicii din
punctul de vedere al coexistenei liniei cu elementele naturale,
obiectele, construciile, instalaiile etc.;
culoarul de trecere include zona de protecie i zona de siguran.
NTE 003/04/00
- 6 -
Culoar de exploatare a LEA Fâie de teren neamenajat, situat în lungul traseului liniei, între
drumurile de acces permanente existente în zon, permiând accesul
pedestru al personalului de exploatare.
Culoar de lucru a LEA Fâie de teren care poate fi ocupat temporar, situat de regul de-a
lungul axului liniei, cuprins între platformele de montaj, necesar
montrii conductoarelor, accesului utilajelor i transportului
materialelor de montaj.
Denivelare, hi Distan msurat pe vertical între punctele de prindere ale
conductorului la doi stâlpi consecutivi (figura 1).
Deschidere, ai Distan msurat pe orizontal între axele a doi stâlpi consecutivi
(figura 1).
Deschidere nominal, an Deschidere convenional, la care punctele de prindere ale
conductoarelor se gsesc în acelai plan orizontal, terenul este plan, iar
la sgeata maxim, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil,
rezultat ca o valoare optim din calculele tehnico-economice.
Deschiderii nominale îi corespunde înlimea normal (nominal)
a stâlpilor (figura 1).
Deschidere virtual, ah, a
unei deschideri denivelate
Distan la locul în care orizontala dus printr-unul din punctele de
prindere ale conductorului intersecteaz curba real a conductorului
sau prelungirea ei, dup cum punctul considerat este inferior sau
superior punctului de prindere al conductorului la stâlpul adiacent
(figura 1).
Semisum a deschiderilor reale adiacente unui stâlp, de care depind
încrcrile orizontale care acioneaz asupra stâlpului, provenite din
presiunea vântului pe conductoare (figura 1).
Deschidere la
Semisum a deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp, de care depind
încrcrile verticale care acioneaz asupra stâlpului, provenite din
greutatea conductoarelor (figura 1).
a stâlpilor
Deschideri la încrcri din vânt, av, i la încrcri verticale, ag,
adoptate la dimensionarea stâlpilor, pe baza criteriilor de acoperire
a tuturor amplasamentelor de pe traseul unei linii electrice aeriene,
cu luarea în considerare a criteriilor tehnico-economice (la stâlpii
normali se adopt, de regul, deschiderile de dimensionare:
av = (1,05 1,1) · an i ag = (1,4 1,6) · an pentru zona meteorologic
de dimensionare.
Deschidere real între doi stâlpi consecutivi în care se realizeaz
o sgeat a conductorului maxim permis de distana minim existent
pe stâlp între conductoarele diferitelor faze sau între acestea i
conductoarele de protecie. De regul, af = (1,2 … 1,3) · an..
Drum de acces Fâie de teren cu limea de 2,75 m care se ocup temporar pentru
accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA.
Echipament al LEA Ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme i armturi, montat pe
stâlpii LEA.
unui conductor multifilar
mecanice ale materialelor firelor componente i de alctuirea
constructiv a conductorului, potrivit standardelor de conductoare
în vigoare.
cu ajutorul metodei indicate în standardele de conductoare similare.
NTE 003/04/00
unui conductor multifilar
For de rupere a conductorului determinat prin încercri, a crei
valoare nu trebuie s fie mai mic de 95% din valoarea sarcinii de
rupere calculate.
Fundaii ale stâlpilor Elemente de construcie cu ajutorul crora se fixeaz în sol stâlpii,
inclusiv ancorele acestora.
ale LEA
Instalaii care stabilesc în mod voit legtura cu pmântul a elementelor
bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din cile de
curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune.
Izolatoare Elemente componente ale LEA cu ajutorul crora se realizeaz
izolarea prilor aflate sub tensiune între ele i fa de prile legate
la pmânt.
Încrcri normate Valori extreme ale încrcrilor (maxime sau minime probabile),
definite statistic, realizabile cu o anumit probabilitate (95 ÷ 97,5)%.
Încrcri de calcul Valori extreme ale încrcrilor care se realizeaz cu o probabilitate de
99,9% i care se determin prin înmulirea încrcrilor normate
cu coeficienii pariali de siguran i cu cei de grupare a încrcrilor.
Încruciare a LEA cu
un obiect oarecare
Acea situaie în care, în proiecie orizontal, cel puin unul din
conductoarele LEA, în poziie normal sau deviat i obiectul
respectiv se intersecteaz.
Legtur dubl Legtur a conductorului de faz la stâlpii de susinere sau întindere ai
unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport, executat cu ajutorul a
dou izolatoare, pe unul dintre izolatoare executându-se legtura
principal a conductorului care preia efortul din conductor în regimul
normal de funcionare a liniei, iar pe cellalt izolator efectuându-se
legtura care este pregtit s intervin în cazul deteriorrii legturii
principale.
Legtur de siguran Legtur auxiliar a conductorului de faz la un stâlp de susinere cu
izolatoare suport, executat cu ajutorul unei buci de conductor
dispus la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp i fixat
mecanic de conductor, de o parte i de alta a izolatorului de susinere,
pentru împiedicarea cderii conductorului pe sol în cazul ruperii
legturii de susinere.
electric aerian (LEA)
Instalaie montat în aer liber care servete la transportul i distribuia
energiei electrice fiind alctuit din conductoare, izolatoare,
cleme, armturi, stâlpi, fundaii i instalaii de legare la pmânt.
Din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit,
dublu circuit sau multiplu circuit.
Lungime a liniei de fug Lungime minim msurat pe suprafaa izolaiei externe între prile
metalice cu potenial electric diferit.
Când izolaia este compus din mai multe elemente separate prin pri
metalice, drept lungime a liniei de fug a izolaiei se consider suma
lungimilor liniilor de fug ale diferitelor elemente, exclusiv prilor
bune conductoare de electricitate.
fug
Raport dintre lungimea total a liniei de fug a izolatorului, exprimat
în centimetri i tensiunea cea mai ridicat a reelei între faze,
exprimat în kilovoli (cm/kV).
Mediu cu pericol de explozie Spaiu în care se manipuleaz sau se vehiculeaz produse explozive,
definit conform normativului ID 17.
Panou de întindere Poriune de linie compus dintr-una sau mai multe deschideri, cuprins
între doi stâlpi de întindere consecutivi (figura 1).
NTE 003/04/00
- 8 -
Pri de construcie ale LEA Elemente care susin deasupra solului echipamentele LEA i cuprind:
stâlpi, fundaii i alte construcii speciale.
Platform de lucru a LEA Suprafa de teren în jurul stâlpilor necesar pentru execuia de lucrri
noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenan a LEA.
Poluare atmosferic Stare a aerului atmosferic impurificat cu substane (gaze, praf etc.)
care, în condiii de exploatare, poate da natere, la suprafaa
izolatorului, unui mediu conductor electric.
Poriuni speciale de traseu Acele poriuni din traseul liniei, în care apare coexistena LEA
cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaiile, construciile
etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia
se încrucieaz.
Fa de acestea, linia trebuie realizat, astfel încât s se asigure,
pe de o parte, buna funcionare a liniei, iar pe de alt parte, condiiile
necesare existenei i funcionrii în bune condiii a elementelor
afectate de prezena liniei.
LEA
Priz de pmânt constituit din elemente conductoare în contact
permanent cu solul, ale unor construcii sau instalaii destinate
diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite în acelai timp pentru
trecerea curentului de defect, dac elementele conductoare sunt legate
electric direct între i la prile metalice ale LEA.
Priz artificial de pmânt Priz de pmânt ale crei elemente componente sunt constituite special
pentru trecerea curentului de defect.
Regim normal de funcionare
Regim în care linia în ansamblu i elementele sale componente
se gsesc în stare de funcionare, fr a fi afectate prin ruperi,
deformri etc.
Regim de avarie al unei LEA Regim în care apar deformri ale elementelor componente, ruperi sau
topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme i armturi,
ruperea sau pierderea stabilitii stâlpilor sau a fundaiilor etc., urmate
în general de întreruperea funcionrii liniei.
Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipotez de calcul, este
regimul în care izolatoarele i lanurile de izolatoare, stâlpii i
fundaiile LEA sunt solicitate în mod diferit fa de regimul normal de
funcionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.
Reea electric Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susinere i de protecie a
acestora, staiile electrice i alte echipamente electroenergetice
conectate între ele.
Rezisten mecanic normat
i sarcin mecanic normat
Valori ale acestor mrimi care se realizeaz cu o asigurare de cel puin
95% i care se stabilesc statistic ca valori caracteristice normate,
corespunztoare unui coeficient de variaie normat care are o valoare
reprezentativ pentru calitatea de ansamblu a produciei, în perioada
respectiv.
calcul
cu o asigurare de cel puin 99,9%.
Rezisten de rupere
unui conductor funie
Raport între valoarea forei de rupere calculate, respectiv a forei de
rupere minime i seciunea real a conductorului.
NTE 003/04/00
Distan msurat pe vertical între punctul respectiv de pe curba
conductorului i dreapta care unete cele dou puncte de suspensie
ale conductorului.
Când suspensia se realizeaz prin intermediul unor lanuri de întindere,
punctele de suspensie se consider la prinderea lanurilor de
elementele stâlpilor. În funcie de condiiile climato-meteorologice
existente la un moment dat, sgeata conductorului într-un anumit
punct poate avea diferite valori (de exemplu: maxim, minim,
medie). Cea mai mare sgeat a conductorului poate fi considerat
practic la mijlocul deschiderii (figura 1).
Seciune real a unui
Seciune nominal a unui
la denumirea conductorului; în cazul conductoarelor alctuite din
dou metale, se exprim prin valorile rotunjite ale seciunilor ambelor
metale.
Stâlpii LEA Construcii din metal, beton armat, lemn sau alte materiale care susin
echipamentul LEA deasupra solului.
perimetrarea fundaiei stâlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor.
Supratensiune Orice tensiune, dependent de timp, între faz i pmânt sau între faze,
a crei valoare sau ale cror valori de vârf depesc valorile de vârf
3
ridicate pentru echipament.
Supratensiune de comutaie Supratensiune faz-pmânt sau între faze care apare într-un punct dat
al reelei, datorit unei operaii de comutare a unui defect sau altor
cauze i a crei form poate fi asimilat în ceea ce privete
coordonarea izolaiei cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate
pentru încercrile cu impuls de tensiune de comutaie.
Supratensiune temporar Supratensiune sub forma unor oscilaii neamortizate sau
slab amortizate între faz i pmânt sau între faze care apare într-un
punct dat al unei reele, pentru o durat relativ mare.
Supratensiune de trsnet Supratensiune faz-pmânt sau între faze care apare într-un punct dat
al reelei datorit unei descrcri atmosferice sau unei alte cauze i
a crei form poate fi asimilat, în ceea ce privete coordonarea
izolaiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercarea
cu impuls de tensiune de trsnet.
Tensiune nominal a unei
linii, Un
Valoare efectiv a tensiunii între faze, prin care este definit linia i
la care se refer unele caracteristici de funcionare ale acesteia.
Tensiune maxim de serviciu,
Um
Valoare efectiv maxim a tensiunii între faze care poate s apar
în condiii normale de funcionare în orice punct al liniei,
într-un moment oarecare.
Tensiune convenional de
/ trsnet
Valoare de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaie / trsnet,
aplicat în cursul “încercrilor de impuls”, pentru care izolaia
nu trebuie s prezinte nici o descrcare disruptiv, dac este supus
unui numr de impulsuri de aceast valoare în condiii specificate.
NTE 003/04/00
trsnet
Valoare de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaie / trsnet,
aplicat în cursul “încercrilor de impuls”, pentru care probabilitatea
de inere este egal cu o probabilitate de referin specificat.
Tensiune de 50% conturnri
a unei izolaii, U50%
Valoare maxim a unei tensiuni standardizate care, aplicat izolaiei
respective de un numr de ori, produce conturnarea acesteia în 50%
din cazuri.
industrial
pe care izolaia echipamentului trebuie s o suporte în timpul
încercrilor efectuate în condiii specificate i pentru o durat
specificat care, în general, nu depete un minut.
Traciune în conductor, T Rezisten care ia natere în conductor, înmulit cu seciunea real
a conductorului, în diferite stri de funcionare.
Traciune orizontal, To,
în conductor
Valoare a traciunii în punctul în care tangenta la curba conductorului
este orizontal.
Traversare i subtraversare Acele încruciri în care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub
obiectul încruciat.
Unghi format de verticala dus prin urma conductorului de protecie
cu dreapta care unete aceast urm, cu urma unui conductor activ
protejat, aceste urme fiind situate în plan perpendicular, pe axul liniei
electrice aeriene protejate.
Unghi de protecie realizat la stâlpul LEA pentru condiii de
dimensionare a LEA.
Zon de protecie Zon adiacent capacitii energetice, extins în spaiu, în care
se introduc interdicii privind accesul persoanelor i regimul
construciilor.
Zon de siguran Zon adiacent capacitilor energetice, extins în spaiu, în care
se instituie restricii i interdicii în scopul asigurrii funcionrii
normale i pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor i
mediului; zona de siguran cuprinde i zona de protecie.
Zone cu circulaie frecvent Zone din:
interiorul perimetrului construibil al localitilor;
curile locuinelor din afara perimetrului construibil al localitilor;
unitile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate
în afara localitilor, inclusiv o poriune de 15 m de la gardul
unitii, mai puin obiectivele energetice (staii, centrale);
în afara localitilor unde pot aprea frecvent aglomerri de
persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement i turism,
popasuri, campinguri, staii ale unitilor de transport în comun etc.
Nu se consider zone cu circulaie frecvent incintele îngrdite unde
are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum i
zonele din apropierea drumurilor i oselelor din afara localitilor.
Zone cu circulaie redus Zone care nu se încadreaz în categoriile celor cu circulaie frecvent.
Zon a drumului Poriune a amprizei drumului, plus câte dou fâii laterale, de fiecare
parte a ei, denumite zone de siguran, respectiv de protecie
(figura 12). Limea zonei drumului se stabilete prin planurile de
situaie sau proiectele de construcie, modernizare i modificare
a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege.
NTE 003/04/00
SR – Standard român aprobat dup 28 august 1992;
CEI – Comitetul Electrotehnic Internaional;
A.N.M. – Administraia Naional de Meteorologie
M.A.P.M. – Ministerul Apelor i Proteciei Mediului
NTE 003/04/00
- 12 -
Legend:
Poriunile de traseu între stâlpii 1 i 3 sau 3 i 9 constituie aliniamente;
Poriunile de linie între stâlpii 1 i 3, 3 i 6, 6 i 9 constituie panouri; stâlpii 1, 3, 6 i 9 sunt stâlpi de întindere;
an este deschiderea nominal;
ag - deschiderea la încrcri verticale;
ah - deschiderea virtual;
fn – sgeata conductorului corespunztoare deschiderii nominale;
hc - înlimea de prindere a conductorului;
hg - gabaritul minim la sol;
2 - unghiul dintre dou aliniamente consecutive ale liniei.
Figura 1. Explicitarea grafic a noiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelri.
NTE 003/04/00
Decretul 237/78 Decret pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea,
construirea, repararea liniilor electrice care trec prin pduri i terenuri
agricole.
Legea 18/91,
republicat în 1998
Legea fondului funciar.
Legea 213/98 Legea privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia.
Legea 137/95,
Legea 528/2002 Aprobarea O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor i a cilor navigabile
i desfurarea activitilor de transport naval în porturi i
pe ci navigabile.
Ordonana 43/98 Ordonana privind regimul juridic al drumurilor.
H.G.R. nr.918/2002 Stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru
aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.
Decizia A.N.R.E.
Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecie i de siguran
ale capacitilor energetice.
nr.860/2002
Aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a
acordului de mediu.
evaluare a impactului asupra mediului.
O.M.T. 119/2003 Stabilirea servituilor aeronautice civile i a zonelor cu servitui aeronautice
civile (RACR-SACZ).
O.M.T. 494/04.09.02 Regulamentul de navigaie pe sectorul românesc al Dunrii.
O.M.T. nr. 571 Norme tehnice privind proiectarea i amplasarea construciilor, instalaiilor i
panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte i
tuneluri rutiere.
NTE 003/04/00
Ordinul M.M.S.S.
nr. 275/2002
Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei
electrice.
ÎNCRCRILOR
V.1. Condiii climato-meteorologice
Art. 8. Teritoriul rii noastre se împarte în cinci zone meteorologice (figura 2), care difer din punct
de vedere al intensitii i al frecvenei de manifestare a principalilor factori climato-meteorologici,
de care trebuie s se in seama la construirea liniilor aeriene de energie electric: vântul, depunerile de
chiciur, temperatura aerului.
Art. 9. La determinarea încrcrilor normate pentru calculul mecanic al LEA, se vor considera
condiiile prevzute în tabelele 1 i 2 pentru zona meteorologic respectiv.
Încrcrile normate din vânt au fost determinate cu o perioad de revenire de 10 ani, iar cele
provenite din depuneri de chiciur cu o perioad de revenire de 10 ani pentru LEA cu tensiuni pân la
110 kV inclusiv i de 15 ani pentru LEA 220 i 400 kV.
În cazul LEA având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiiile prevzute în tabelele
1 i 2 pentru tensiunea cea mai mare.
Art. 10. În anumite zone cu caracter local, în care se constat condiii meteorologice mai grele decât
cele prevzute în tabelul 1 se pot adopta valori mai mari. Aceste valori trebuie s fie justificate prin
date statistice furnizate de A.N.M. sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de
energie electric i de telecomunicaii din zonele respective i s aib frecvena de apariie de cel puin
o dat la zece ani.
Art. 11. Presiunile dinamice ale vântului (corespunztoare vitezei mediate pe dou minute), prevzute
în tabelul 1, sunt considerate pentru înlimi deasupra solului pân la 10 m, ca presiuni de baz.
Pentru elementele componente ale liniilor, situate la înlimi diferite fa de sol, presiunile de
baz din tabelul 1 sau determinate conform art. 10 cu relaia de la art. 14 se vor majora prin înmulirea
cu coeficienii de rafal, , prevzui în figurile 3 i 4.
Art. 12. La determinarea încrcrilor normate pentru izolatoare, stâlpi i fundaii, provenite din
presiunea vântului asupra conductoarelor neacoperite sau acoperite de chiciur, ca înlime deasupra
solului se va considera distana msurat între centrul de greutate al curbelor conductorului i sol,
distan care este dat de relaia:
csinf 3
unde:
hcl este distana medie a punctelor de prindere în clem a conductoarelor situate la diferite
înlimi fa de sol, în metri )sinh(h izprcl izl , în cazul stâlpilor echipai cu lanuri de susinere;
hpr - distana punctului de prindere al lanului de izolatoare fa de sol, în metri;
fc - valoarea sgeii conductoarelor în condiiile din art. 23, punctele d sau g, în metri;
liz - lungimea lanului de susinere, în metri;
c - unghiul maxim de înclinare a conductorului sub aciunea vântului (relaia VIII.5);
iz - unghiul maxim de înclinare a lanului de izolatoare sub aciunea vântului (relaia
VIII.4).
În cazul stâlpilor echipai cu lanuri de întindere liz = 0 i hcl = hpr.
Înlimea H se determin pentru fiecare nivel de prindere al conductoarelor.
NTE 003/04/00
- 16 -
Figura 2. Zonarea teritoriului României din punct de vedere al condiiilor climato-meteorologice.
NTE 003/04/00
- 17 -
Tabelul 1. Presiunea dinamic de baz, dat de vânt (corespunztoare vitezei mediate pe
dou minute) la înlimea de 10 m deasupra terenului i
grosimea stratului de chiciur pe conductoarele LEA.
Zona
meteorologic
Altitudinea
Vânt maxim
m daN/m 2 daN/m
22 24 Zona C 55 20 (17) 5)
Zona D 1)
Zona E 2)
1000 40 16
stabili pe baza datelor statistice
furnizate de A.N.M. sau rezultate din
statisticile de exploatare ale LEA i
LTc din zonele respective.
Not:
1. Zon meteorologic cu condiii deosebite de vânt, pentru care se vor cere date de la
A.N.M.
2. În zone cu altitudini mai mici de 1400 m, presiunea dinamic de baz luat în considerare
nu trebuie s aib valori mai mici decât a zonelor limitrofe, cu altitudinea sub 800 m.
3. Grosimea stratului de chiciur, bch, pe conductoare se consider conform figurii 5.
4. Greutatea volumic a chiciurei, ch, se consider egal cu 0,75 daN/dm 3 . În cazul când
se adopt, în conformitate cu prevederile art. 10 pentru zonele (AD), grosimi ale stratului de
chiciur depus pe conductoare mai mari decât cele specificate în tabelul 1 i peste 30 mm
pentru zona E, se poate micora valoarea greutii volumice a chiciurei pân la
cel mult 0,5 daN/dm 3 .
5. Valorile dintre paranteze se refer la liniile aeriene cu tensiunea de 20 kV.
NTE 003/04/00
- 18 -
Figura 3. Variaia coeficientului de rafal i neuniformitate al vântului pe conductor, c,
în funcie de înlimea H, deasupra solului i deschiderea a.
Figura 4. Variaia coeficientului de rafal pentru stâlpi, s, i lanuri de izolatoare, iz,
în funcie de înlimea H, deasupra solului.
NTE 003/04/00
acoperite sau neacoperite cu chiciur provenite din presiunea vântului, se consider ca distan, H,
o înlime medie de suspensie, indiferent de înlimea la care se gsesc diferitele conductoare
(active i de protecie), distan determinat cu relaia:
)f 3
2 h(
n - numrul conductoarelor.
Înlimea H se calculeaz ca înlime medie a tuturor conductoarelor de acelai tip i dimensiune,
separat pentru conductoare active i conductoare de protecie.
Tabelul 2. Valorile temperaturii aerului.
Zona
meteorologic
Toat ara + 40 - 30 + 15 - 5
Zone cu altitudini
V.2. Determinarea încrcrilor normate
V.2.1. Încrcri datorate aciunii vântului pe elementele liniei
Art. 14. Încrcrile unitare provenite din aciunea vântului se determin cu ajutorul presiunii
dinamice de baz, p, care se va lua din tabelul 1 sau se va determina cu relaia:
16,3
2 ], (V.3)
conform precizrilor din art. 10; v este viteza vântului, în m/s.
În funcie de înlimea de aplicare a forelor, presiunea dinamic se majoreaz cu coeficientul de
rafal, , din figurile 3 i 4, care nu depinde de valorile vitezei vântului.
a. Încrcrile unitare provenite din aciunea vântului pe conductoare, gvc, se calculeaz cu relaia:
10 3dpβcctcgvc [daN/m], (V.4)
în care ctc este coeficientul aerodinamic, determinat conform tabelului 3.
Tabelul 3. Valorile coeficientului aerodinamic, ctc, pentru conductoare.
Specificaia Coeficientul
aerodinamic, ctc
Fr chiciur Diametrul conductorului mai mare sau egal cu 20 mm 1,10
Diametrul conductorului mai mic de 20 mm 1,20
Cu chiciur Indiferent de diametrul conductorului
NTE 003/04/00
- 20 -
c este coeficientul care ine seama de rafala i neuniformitatea vântului pe conductor, depinzând
de turbulena vântului (în funcie de rugozitatea terenului) i de rspunsul dinamic al conductorului.
Include efectul combinat al variaiei vitezei vântului atât cu înlimea, cât i cu mrimea deschiderii
(neuniformitatea vântului pe deschidere).
Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, malurile deschise ale mrii, lacurilor etc.), precum i
pentru zone construite, cu înlimi mai mici de 10 m, situate la altitudini pân la 1300 m deasupra
nivelului mrii i înlimi medii de suspendare a conductoarelor, determinate conform art. 13, pân
la 60 m inclusiv, coeficientul de rafal i neuniformitate al vântului pe conductor, c, se determin din
figura 3.
Not:
Pentru deschideri mai mici de 100 m i mai mari de 800 m se va considera valoarea coeficientului
de rafal i neuniformitate ale vântului pe conductor, c, corespunztoare deschiderii de 100 m, respectiv
800 m. Pentru înlimi medii de suspendare mai mici de 10 m, se va adopta valoarea coeficientului, c,
corespunztoare înlimii de 10 m. Pentru înlimi intermediare curbelor prezentate în figura 3,
valoarea coeficientului, c, se va deduce prin interpolarea liniar a valorilor corespunztoare de pe cele
dou curbe adiacente.
Pentru zonele de munte i pentru stâlpii cu înlimi de peste 60 m utilizai la marile traversri,
coeficientul de rafal i neuniformitate pe conductor, c, se va determina separat, funcie de situaia local
(gradul de rugozitate al terenului) i de tipul liniei.
d este diametrul conductorului, dc, în ipoteza fr chiciur, respectiv diametrul conductorului,
dc, plus de dou ori grosimea stratului de chiciur, bch:
chc b2dd [mm], (V.5)
grosimea stratului de chiciur, bch, se ia din tabelul 1.
Figura 5. Grosimea stratului de chiciur, bch, pe conductoare.
b. Încrcrile unitare provenite din aciunea vântului pe lanurile de izolatoare, izv
g , se calculeaz
în care cti este coeficientul aerodinamic, determinat în tabelul 4.
NTE 003/04/00
rezultate din aciunea vântului asupra izolatoarelor.
Tipul izolatoarelor
tij i izolatoare suport 0,55 0,80
iz este coeficientul de rafal al vântului pe lanul de izolatoare, în funcie de înlimea de prindere
a lanului de izolatoare fa de nivelul solului. Se determin din figura 4.
c. Încrcrile unitare provenite din aciunea vântului pe stâlpi, stv
g , se calculeaz cu relaia:
p s β
[daN/m 2 ], (V.7)
în care cts este coeficientul aerodinamic al stâlpului, determinat în figura 6 pentru stâlpii metalici i
în tabelul 5 pentru stâlpii din beton sau din eav.
Tabelul 5. Valorile coeficientului aerodinamic, cts, pentru stâlpii din beton sau din eav.
Elementul Coeficientul
aerodinamic, cts
Stâlp cu seciune orizontal circular (beton centrifugat, eav metalic, lemn) 0,7
Stâlp cu suprafee plane (beton vibrat) 2,0
Pentru stâlpii spaiali, din eav, calculul coeficientului cts se recomand s se efectueze dup
STAS 10101/20-90.
s este coeficientul de rafal pe stâlp, depinzând de turbulena vântului (în funcie de rugozitatea
terenului) i de rspunsul dinamic al structurii. Include efectul variaiei vântului cu înlimea.
Valoarea coeficientului, s, este variabil cu înlimea deasupra terenului a centrului de greutate
al suprafeei elementului component al stâlpului pe care acioneaz vântul.
Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, maluri deschise ale mrii, lacurilor etc.), precum i
pentru zone construite cu obstacole cu înlimi mai mici de 10 m, situate la altitudini pân la 1300 m
deasupra nivelului mrii, coeficientul de rafal, , pentru stâlpii cu înlimi pân la 60 m, se determin
din figura 4.
Not:
Pentru stâlpi sau elemente componente de stâlpi cu înlimea centrului de greutate mai mic de
10 m se adopt valoarea, s, corespunztoare înlimii centrului de greutate de 10 m.
Pentru stâlpii cu înlimea de peste 60 m, de exemplu stâlpii marilor traversri, valoarea
coeficientului de rafal pe stâlp, s, se determin separat, în funcie de situaia local (rugozitatea
terenului) i de tipul liniei.
NTE 003/04/00
Figura 6. Variaia coeficientului aerodinamic, cts, în funcie de coeficientul de umplere, ,
pentru stâlpii LEA din zbrele – corniere.
Art. 15. Încrcrile totale provenite din aciunea vântului pe fiecare element constructiv al
liniei se calculeaz pe baza încrcrilor unitare datorate aciunii vântului, determinate în art. 14 la
punctele a, b, c.
a. Încrcrile provenite din aciunea vântului pe conductoare, Fc, acionând normal pe axul
conductoarelor, se calculeaz cu relaia:
φ2sin v
a vc
g c
av este deschiderea la încrcri din vânt, în metri;
gvc - încrcarea unitar, determinat la art. 14, punctul a, în daN/m;
- unghiul orizontal dintre direcia dup care acioneaz vântul i direcia conductorului liniei,
în grade.
CVCC fg2F [daN], (V.9)
fc este sgeata conductorului, în m;
gvc - încrcarea unitar determinat la art. 14 punctul a, în daN/m, cu luarea în considerare a
coeficientului de rafal pe conductor, c, determinat din figura 3, corespunztor înlimii de prindere în
clem a conductorului minus 0,5 . fc.
Efectul total al vântului pe conductoarele fasciculare se consider egal cu suma încrcrilor
pe subconductoare, fr s se in seama de efectul de ecranare al unui subconductor asupra altuia.
b. Încrcrile provenite din aciunea vântului pe izolatoare, Fiz, se determin cu relaia:
iz A
v g
iz F
unde:
iz
vg - încrcarea unitar, determinat la art. 14, punctul b, în daN/m 2 ;
Aiz - aria dreptunghiului având ca laturi lungimea total a lanului de izolatoare, respectiv pentru
izolatorul suport, înlimea acestuia i diametrul maxim al izolatorului, în m 2 .
În ipotezele de vânt simultan cu chiciur, aria, Aiz, se majoreaz cu 25%.
c. Încrcrile provenite din aciunea vântului pe stâlpi, Fst, se calculeaz astfel:
în cazul vântului perpendicular pe linie:
st A
st v
g st
st A
v g0,75
st F
st
[daN], pentru fiecare din cele dou fee adiacente expuse la vânt,
unde:
st
vg este încrcarea unitar, determinat la art. 14, punctul c, pentru fiecare element component
al stâlpului, în daN/m 2 ;
Ast - aria plinurilor construciei elementelor componente ale stâlpului, numai o fa pentru
vântul perpendicular i fiecare din feele adiacente pentru vântul la 45, în m 2 .
Pentru suprafee cilindrice este egal cu seciunea diametral a elementului stâlpului.
În ipotezele vânt simultan cu chiciur se ia în considerare o suprafa majorat a stâlpului metalic
cu zbrele (sau de beton cu alveole), egal cu 1,5 . Ast.
La stâlpii simplii de beton centrifugat, metalici tubulari sau de lemn nu se ia în considerare
o cretere a suprafeei stâlpului în ipoteza vânt simultan cu chiciur.
NTE 003/04/00
V.2.2. Încrcri datorate maselor proprii i a depunerilor de chiciur
Art. 16. Încrcrile unitare provenite din masa conductoarelor i a depunerilor de chiciur se determin cu relaia:
pentru conductoare neacoperite cu chiciur, g1:
g1 = gc [daN/m], (V.12)
în care gc este masa unitar a conductorului gresat, care se gsete în standardele de conductoare;
pentru chiciur, g2:
dc este diametrul conductorului, în mm;
bch - grosimea stratului de chiciur, definit în tabelul 1, în mm;
ch - greutatea volumic a chiciurei, în daN/dm 3 ;
pentru conductoarele acoperite cu chiciur, g3:
g3 = g1 + g2 [daN/m]. (V.14)
Art. 17. Încrcrile totale provenite din masa i depunerile de chiciur pe elementele liniei sunt:
a. Încrcri provenite din masa conductoarelor i a depunerilor de chiciur:
pentru conductoare neacoperite cu chiciur, Gc:
Gc = g1 ag [daN], (V.15)
pentru conductoare acoperite cu chiciur, Gc.ch:
Gc.ch = g3 ag [daN], (V.16)
în care ag este deschiderea la încrcri verticale, în metri.
b. Încrcri provenite din masa lanurilor de izolatoare i a depunerilor de chiciur:
pentru lanuri de izolatoare neacoperite de chiciur: Giz;
pentru lanuri de izolatoare acoperite cu chiciur: Giz.ch = 1,1 . Giz,
în care Giz este suma maselor elementelor componente din lanul de izolatoare.
c. Încrcri provenite din masa stâlpilor i a depunerilor de chiciur:
pentru stâlpi neacoperii cu chiciur: Gst;
pentru stâlpi (metalici sau din beton) acoperii cu chiciur: Gst.ch = 1,1 . Gst,
în care Gst este suma maselor elementelor componente ale stâlpului.
NTE 003/04/00
V.2.3. Încrcri datorate traciunii din conductoare
Art. 18. Încrcrile unitare provenite din traciunea din conductoare, po, se calculeaz pe baza
seciunii reale a conductoarelor i a traciunii orizontale unitare din conductoare, corespunztoare
temperaturii i încrcrilor normate date de masa proprie i suprasarcinile exterioare, potrivit ipotezelor
de încrcare de la art. 23, cu ajutorul ecuaiei de stare, pornindu-se de la strile definite în art. 31.
Încrcrile datorate traciunii din conductoare se aplic în punctul de prindere al lanului de
izolatoare de stâlp i se consider c acioneaz orizontal, în direcia conductoarelor.
Art. 19. Încrcri totale datorate traciunii în conductoare care acioneaz asupra lanurilor de
izolatoare i a stâlpilor
To = po Sc [daN], (V.17)
în acest caz, traciunea unitar, po, se calculeaz în condiiile art. 23, punctele d i g.
în regim de avarie:
To = po Sc [daN], (V.18)
în acest caz, traciunea unitar, po, se calculeaz conform art. 23, punctul g (corespunztoare încrcrii
totale g7a – tabelul 8);
pentru fazele avariate, încrcarea, F, se determin în conformitate cu tabelul 6.
Tabelul 6. Încrcri, F, care acioneaz asupra stâlpilor i lanurilor de izolatoare
în regim de avarie.
pentru încrcarea
a conductorului
conductorului
Protecie F = 0,4 To
de protecie F = n To
Întindere Cleme de întindere Active i
de protecie
To = po Sc [daN], (2.19)
cu po calculat conform art. 23, punctul g (corespunztor încrcrii totale g7a – tabelul 8), în daN/mm 2 ;
n este numrul conductoarelor pe faz,
ke - coeficientul care ine seama de efectul de eliberare a conductorului din clem la o anumit
valoare a traciunii în conductor, în daN/mm:
ke = 25, pentru stalpii LEA cu Un 110 kV;
ke = 50, pentru stalpii LEA cu Un 110 kV;
NTE 003/04/00
- 26 -
ks - coeficientul care ine seama de reducerea traciunii în conductor prin înclinarea lanului de
izolatoare de susinere în lungul liniei; ks = 0,65;
kn - coeficientul care ine seama de numrul conductoarelor pe faz:
kn = 1,0 pentru n = 1;
kn = 0,8 pentru n = 2;
kn = 0,7 pentru n = 3;
kn = 0,6 pentru n = 4.
În cazul utilizrii la stâlpii de susinere a consolelor, traverselor sau coronamentelor articulate,
deformabile etc. se poate ine seama de reducerile corespunztoare ale încrcrilor care se transmit asupra
stâlpilor, în cazul ruperii conductoarelor.
V.3. Determinarea încrcrilor de calcul
Art. 20. Încrcrile de calcul care stau la baza dimensionrii elementelor componente ale LEA se obin
prin înmulirea încrcrilor normate, determinate conform subcap. V.2., cu coeficienii pariali de
siguran, inându-se seama de gruparea încrcrilor precizate în subcap. V.4.
Art. 21. Clasificarea i determinarea încrcrilor de calcul, împreun cu coeficienii pariali de siguran,
care stau la baza dimensionrii elementelor componente ale LEA, sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7. Clasificarea, determinarea încrcrilor de calcul i coeficienii pariali de siguran
pentru dimensionarea elementelor LEA.
Zonele A, B i C
Zonele D i E
Zonele D i E
izolatoare, instalaii etc.)
Variabile (V)
a) Presiunea vântului pe conductoare, stâlpi, cabluri, izolatoare cu sau fr chiciur
LEA (20 110) kV
1,30 1,50 0,25 0,45
LEA (220 400) kV
1,50 1,70 0,30 0,50
b) Masa chiciurei pe conductoare (active i de protecie), stâlpi, izolatoare etc.
1,80 (1,00)
1,30 **
- 1,10 **
1,10 -
*) Valorile 0,9, respectiv 1,0 se introduc în calcul, dac încrcrile respective au efect defavorabil
asupra rezistenei sau stabilitii unor elemente ale stâlpului sau fundaiilor la starea limit analizat. **)
Se refer la determinarea traciunii în conductoare pentru calculul stâlpilor i se aplic traciunii
maxime normate (rezultat din încrcrile normate).
NTE 003/04/00
Pentru marile traversri, coeficienii pariali de siguran pentru încrcrile din vânt pot fi luai
mai mari decât cei indicai în tabelul 7, în funcie de importana traversrii i de situaia local.
Art. 22. La calculul i dimensionarea elementelor componente ale LEA în regimurile normale de
funcionare (gruparea fundamental de încrcri) i regimurile de avarie (gruparea special de încrcri),
gruprile încrcrilor din art. 23 se fac dup urmtoarele relaii:
Regim normal de funcionare
Încrcri de calcul:
V.4. Gruparea încrcrilor
Art. 23. La calculul i dimensionarea elementelor componente ale LEA se iau în considerare urmtoarele
grupri ale încrcrilor, datorate factorilor climato-meteorologici, cu ipoteze de încrcare:
a) temperatura minim (vântul i chiciura lipsesc);
b) temperatura medie (vântul i chiciura lipsesc);
c) temperatura medie, viteza vântului de 10 m/s (chiciura lipsete);
d) temperatura medie, viteza maxim a vântului (chiciura lipsete);
e) temperatura maxim (vântul i chiciura lipsesc);
f) temperatura de formare a chiciurei i depuneri de chiciur pe elementele componente ale liniei
(vântul lipsete);
g) temperatura de formare a chiciurei (vântul simultan cu chiciura i depuneri de chiciur pe
elementele componente ale liniei).
Art. 24. Temperaturile minime, medii, maxime i de formare a chiciurei care se iau în considerare pe
teritoriul rii pentru dimensionarea elementelor componente ale LEA sunt cele prezentate în tabelul 2.
Art. 25. În tabelul 8 sunt rezumate relaiile pentru determinarea încrcrilor unitare normate i de calcul
pe conductoarele liniilor electrice aeriene, iar în tabelul 9 sunt prezentate formulele pentru determinarea
forelor pe stâlp provenite din încrcrile de calcul datorate aciunii vântului pe conductoarele liniilor
electrice aeriene.
NTE 003/04/00
Tabelul 8. Determinarea încrcrilor unitare normate i de calcul pe conductoarele
liniilor electrice aeriene i gruparea lor pe regimurile de funcionare.
Încrcri
(daN)
310chγ)chbc(dbπ1,802cg
g
*) Relaiile dintre paranteze se introduc în calcul dac încrcrile respective au efect defavorabil
asupra rezistenei sau stabilitii unor elemente ale stâlpilor sau ale fundaiilor, la starea limit analizat.
NTE 003/04/00
pe conductoarele LEA (daN/faz).
sau în axul consolelor
pe axul consolelor la stâlpii de col)
Stâlp de susinere
Stâlp de întindere
- αcosagγn 3 vvcnc
n este coeficientul parial de siguran;
gvc - încrcarea unitar provenit din aciunea vântului pe conductoare, în daN/m;
fc - sgeata conductorului, în m;
nc - numrul de conductoare pe faz;
2 - unghiul dintre aliniamentele liniei, în grade;
2
Ipotezele de acionare ale vântului sunt:
- vânt perpendicular pe linie;
- vânt în lungul liniei.
VI. CONDUCTOARE
Art. 26. Din punct de vedere al materialelor i al alctuirii constructive, la construirea LEA se utilizeaz
conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, oel, conductoare funie din aluminiu-oel i aliaje de
aluminiu-oel, precum i conductoare speciale cu fibre optice înglobate (în diferite variante constructive).
La liniile de medie tensiune se pot utiliza conductoare izolate.
Art. 27. Condiiile tehnice generale, dimensiunile i caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor
LEA trebuie s corespund standardelor sau normelor interne ale productorilor.
În cazul unor tipuri noi sau speciale de conductoare nestandardizate sau fr norme interne,
se consider, pentru caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor componente, valorile din tabelul 10.
Art. 28. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea urmtoarele seciuni active minime:
25 mm 2 pentru conductoare funie de aluminiu-oel, aliaje de aluminiu-oel i aliaje de aluminiu;
16 mm 2 pentru conductoare funie de oel.
Pentru poriunile speciale de traseu (traversri, apropieri de construcii etc.), seciunile minime ale
conductoarelor sunt precizate în tabelul 18.
Art. 29. Pentru conductoarele de protecie din oel se utilizeaz sârme din oel de înalt rezisten.
Caracteristicile acestora trebuie s fie cel puin cele indicate în SR CEI 60888:1994.
Art. 30. Sârmele din oel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de oel i a prii (inimii) de oel
a conductoarelor de aluminiu-oel i aliaje de aluminiu-oel, vor fi protejate împotriva coroziunii cu
un strat gros de zinc având caracteristicile cel puin corespunztoare clasei a 2-a de zincare indicate în
SR CEI 60888:1994.
Art. 31. Calculul mecanic al conductoarelor se efectueaz dup metoda la stri limit, în care rezistenele
de calcul sunt stabilite în procente din rezistena de rupere calculat a conductorului, prc.
Prin calcul, se urmrete ca rezistenele mecanice de calcul s nu fie depite cu mai mult de 5%
în punctele de prindere ale conductorului în cleme, la diferite stri de funcionare.
Se vor verifica urmtoarele stri:
a) starea de solicitare maxim, aprut în ipoteza corespunztoare art. 23, punctul g, cu
încrcarea, g7c, din tabelul 8, pentru care valoarea maxim a rezistenei de calcul va fi de 0,7 . prc;
b) starea de temperatur minim, corespunztoare art. 23, punctul a, cu încrcarea, g1c, pentru
care valoarea maxim a rezistenei de calcul va fi de 0,5 . prc;
c) starea de solicitare de fiecare zi, corespunztoare art. 23, punctul b, cu încrcarea, g1c, pentru
care valoarea maxim a rezistenei de calcul va fi de 0,18 . prc, când deschiderea este mai mare de 120 m
i conductoarele nu sunt prevzute cu antivibratoare i 0,25 . prc, când deschiderea este mai mic de 120
m sau când conductoarele sunt prevzute cu antivibratoare.
Calculul mecanic al conductoarelor izolate i a celor cu fibr optic inclus se face în acelai mod
ca la conductoarele normale.
În plus, pentru conductoarele cu fibr optic înglobat, productorii trebuie s aduc dovezi bazate
pe teste c, în oricare din strile a), b) sau c) definite mai sus, la limit, caracteristicile mecanice i optice
ale fibrei rmân neschimbate.
Montarea de antivibratoare pe conductoarele nefasciculare i pe conductoarele de protecie se face
în funcie de morfologia terenului, indiferent de valoarea maxim a rezistenei de calcul adoptat. Analiza
se va face pe toat linia pentru fiecare deschidere în parte, cu ajutorul diagramelor din figura 7. *)
Diagramele delimiteaz zonele sigure, cu sau fr antivibratoare montate, de zona nesigur,
unde sunt necesare sisteme de amortizare speciale, în funcie de rapoartele ai . dc / g1 i po / 1.
Figura 7. Diagrama privind protecia conductoarelor LEA cu antivibratoare,
în funcie de forma i caracteristicile terenului.
- - - zone deschise, plane, fr copaci sau construcii sau în apropierea unor ape
zone deschise, uor denivelate, cu copaci i cldiri
Legend:
dc - diametrul conductorului, în m;
gc - masa unitar a conductorului, în kg/m;
c - masa specific a conductorului, în kg/mmm 2 ;
po - traciunea orizontal unitar în conductor la 15C, în kg/mm 2 .
Art. 33. Sgeile maxime ale conductoarelor se calculeaz în ipotezele corespunztoare art. 23 punctele
e i f; sgeile minime i sgeile medii se calculeaz în ipotezele corespunztoare art. 23 punctele
a, respectiv b, la încrcri normate, cu urmtoarele precizri:
vântul acioneaz perpendicular pe conductoare;
coeficientul de rafal i neuniformitate al vântului se determin pe baza înlimii medii de
suspensie a conductorului din deschiderea cea mai defavorabil din panou, din punct de vedere al
traciunii orizontale, conform art. 13.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- *)
Preluate din Raportul CIGRE Committee 22, Working Group 11, Task Force 04 – “Safe Design
Tension with Respect to Aeolian Vibrations“ – octombrie 2001.
NTE 003/04/00
La calculul curbelor ablon utilizate la amplasarea stâlpilor pe profilul liniei, în faza de proiectare,
se consider starea final a traciunilor i sgeilor conductoarelor. Aceasta ine seama de fenomenul de
fluaj. Ca stare final se ia starea existent dup 10 ani de funcionare.
La calculul sgeilor de montaj ale conductoarelor se va considera starea iniial, respectiv starea
dinaintea apariiei fenomenului de fluaj. Traciunile i sgeile conductoarelor pentru starea iniial
se calculeaz plecând de la valorile maxime ale rezistenelor de calcul indicate la art. 31.
Calculul traciunilor la alte stri decât cele de dimensionare se face cu ajutorul ecuaiei de stare,
aplicându-se metoda cu module de elasticitate iniial i final egale.
În situaia în care fabricanii ofer date suplimentare certe, se pot aplica:
metoda de calcul cu module de elasticitate iniial i final diferite,
metode de calcul exacte, cu utilizarea de curbe de încrcare – revenire ale conductoarelor i
de fluaj (considerat dup 10 ani) întocmite pe baz de teste.
Art. 33. Valorile contragreutilor se determin în ipotezele corespunztoare art. 23, punctele a i d.
Art. 34. Sgeile de montaj i sgeile cu care se reprezint curbele ablon ale conductoarelor
se calculeaz cu valori ale încrcrilor i traciunilor normate, pornindu-se de la încrcarea de calcul
(g7c sau g1c) i valoarea maxim a rezistenei de calcul, admis la starea de dimensionare, indicat la
art. 31.
NTE 003/04/00
Caracteristici
Rezistivitatea
-1 kg/dm 3
C -1 daN/mm
5500
= (1,852,50) mm;
= (2,504,00) mm
-5 5500
= (1,852,50) mm;
= (2,503,50) mm
-5 5500
pentru fire cu ≤ 3,5 mm;
31,5 (tip A), 29,5 (tip B)
pentru fire cu > 3,5 mm
O e
19600 117,6
= (1,244,25) mm
19600 137,3
= (1,244,25) mm
VII.1. Izolaie
Art. 35. Pentru dimensionarea din punct de vedere electric a izolatoarelor sau a lanurilor de izolatoare
ale LEA, tipul i numrul izolatoarelor de suspensie din lanurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport se aleg, astfel încât s se asigure un nivel de izolaie caracterizat dup cum urmeaz:
a) Tensiunea nominal de inere la frecven industrial timp de un minut sub ploaie,
în funcie de tensiunea nominal a liniei, trebuie s aib cel puin valorile din tabelul 11.
b) Tensiunea nominal de inere la unda de impuls de form normalizat de 1,2/50 s,
de polaritate care conduce la tensiunea de inere cea mai mic, trebuie s fie cel puin egal cu
valorile din tabelul 11.
c) Tensiunea nominal de inere la unda de impuls de comutaie 250/2500 s trebuie s fie
cel puin egal cu valorile din tabelul 11.
Coordonarea izolaiei liniei, se face prin limitarea tensiunii de conturnare, U 50%, la unda de
impuls de form normalizat de 1,2/50 s, la 125% din valoarea tensiunii nominale de inere definit
la punctul b), indiferent de polaritatea undei.
Art. 36. Determinarea numrului de izolatoare din lanurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport în funcie de gradul de poluare al zonei traversate se va face conform prevederilor normativului
NTE 001/03/00.
Art. 37. Armturile de protecie sunt utilizate pentru uniformizarea câmpului electric, reducerea
zgomotului acustic i protejarea izolatoarelor la arcul electric.
Folosirea armturilor de protecie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni
nominale de 220 kV i 400 kV.
Art. 38. Numrul de izolatoare dintr-un lan determinate pe baza tensiunilor nominale de inere din
tabelul 11 se mrete cu 10%, în cazul izolatoarelor strpungibile (din cauza spargerilor).
Art. 39. La LEA 110 kV, numrul de izolatoare din lanurile de întindere, formate din elemente tip
cap-tij, se ia mai mare cu o unitate decât la lanurile de susinere.
Art. 40. La liniile sau poriunile de linii situate la altitudini peste 1000 m, valorile tensiunilor de inere
nominale la frecven industrial timp de un minut i ale tensiunilor de inere nominale la impuls de
trsnet sau comutaie din tabelul 11 se mresc cu 2%, pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
În cazul izolatoarelor suport, dac prin aplicarea sporului de înlime se depete nivelul de
izolaie asigurat de izolatoare, corespunztor tensiunii nominale a liniei, se aplic msurile de cretere
a nivelului de izolaie, conform tabelului 19 (excluzându-se msura prevzut la nota 1 din
acest tabel); dac acestea se dovedesc insuficiente, se adopt alte soluii corespunztoare de izolare.
Art. 41. Pentru stâlpii înali, utilizai în cazul marilor traversri, nivelul de izolaie se mrete, de la
caz la caz, astfel încât s se asigure un grad sporit de siguran, în raport cu descrcrile atmosferice,
cu dificultile efecturii lucrrilor de întreinere i cu particularitile microclimatului din zona
traversrii.
- 35 -
Art. 42. Izolatoarele se dimensioneaz din punct de vedere mecanic pentru gruprile fundamental i
special de încrcri, astfel încât în ipoteza de încrcare maxim prevzut în art. 23, punctul g,
forele de calcul s fie mai mici sau cel mult egale cu sarcina de calcul a izolatorului.
Sarcinile de calcul pentru izolatoare se stabilesc în procente din sarcina de rupere mecanic
minim respectiv, conform tabelului 12.
Tabelul 11. (extras din NTE 001/03/00)
Niveluri nominale de inere ale izolaiei faz-pmânt pentru echipamentele LEA.
Tensiunea
nominal
20 24 50 125 -
110 123 230 550 -
220 245 460 1050 -
1050
Not:
Valori care corespund unora dintre echipamentele existente în instalaiile din România i care
trebuie avute în vedere la studiile de coordonare a izolaiei în cadrul extinderii sau modernizrii staiei.
Tabelul 12. Procente din sarcina minim de rupere mecanic
pentru stabilirea sarcinilor de calcul pentru izolatoare.
Tipul izolatoarelor Procente din sarcina de rupere minim (%)
Izolator suport din porelan 50
Izolator tij (cu inima plin) din porelan 40
Izolator cap-tij din porelan sau sticl 50
Izolator din materiale compozite 60
VII.2. Cleme i armturi
Art. 43. Clemele i armturile, exclusiv clemele de întindere i înndire, se dimensioneaz din punct
de vedere mecanic, pentru gruprile fundamental i special de încrcri, astfel încât în ipoteza de
încrcare maxim, conform art. 23, punctul g, forele de calcul s fie mai mici sau cel mult egale cu
sarcinile de calcul ale pieselor respective.
Sarcinile de calcul ale clemelor i armturilor se determin prin adoptarea unui procent de 50%
din sarcina de rupere mecanic minim.
NTE 003/04/00
- 36 -
Art. 44. Verificarea elementelor de izolatoare i a clemelor i armturilor componente ale lanurilor
multiple de izolatoare, la gruparea special de încrcri (regim de avarie), conform art. 42 i 43,
se face dup cum urmeaz:
în cazul lanurilor multiple de susinere: fie prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramur, fie prin ruperea conductorului;
în cazul lanurilor multiple de întindere: prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramur.
Verificarea în regim de avarie a lanurilor multiple, la ruperea unei ramuri, se face numai
în poriunile speciale de traseu, la care se impune siguran mrit.
Art. 45. Clemele de întindere i înndire mecanic a conductoarelor trebuie s aib o sarcin de
alunecare egal cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului.
NTE 003/04/00
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANE, GABARITE
Art. 46. Montarea conductoarelor pe stâlpi se va realiza, astfel încât s se respecte distanele minime
admisibile între prile aflate sub tensiune, între acestea i prile legate la pmânt, precum i valorile
unghiului de protecie, conform art. 119.
Art. 47. Distanele minime admisibile între conductoarele active i între conductoarele active i cele
de protecie, în poziii nedeviate, dup condiia apropierii în deschidere, rezult din relaia de mai jos:
150
unde:
fc este sgeata maxim în deschidere, a conductoarelor, determinat în ipotezele din art. 23,
punctele e sau f, în m *)
;
liz - lungimea lanului de izolatoare, în m (pentru lanuri de izolatoare de întindere, de susinere
montate în V i pentru izolatoare suport, liz = 0);
Un - tensiunea nominal a liniei, în kV **)
;
k - coeficientul care depinde de tensiunea nominal a liniei, de materialul i seciunea
conductoarelor i de poziia lor pe stâlp *)
.
La aezarea pe orizontal sau pe vertical a conductoarelor, coeficientul k ia valorile lui kv,
respectiv kh, din tabelul 13, în care:
kv este coeficientul la aezarea conductoarelor pe vertical (aproximativ în acelai plan
vertical);
kh - coeficientul de aezare a conductoarelor pe orizontal (în acelai plan orizontal).
Tabelul 13. Valorile coeficienilor kv, kh.
Materialul conductoarelor Tensiunea liniei, Un
Oel i oel
10 16 16 150 16 70 0,85 0,65 0,95 0,70
25 35 150 95 150 0,75 0,62 0,85 0,65
70 95 - 185 300 0,70 0,60 0,75 0,62
95 - 300 0,70 0,60 0,70 0,60
Not:
(*) - pentru conductoare din materiale sau seciuni diferite se ia în considerare conductorul
pentru care sgeata este cea mai mare, respectiv coeficientul k este cel mai mare;
(**) - pentru circuite cu tensiuni nominale diferite, montate pe aceiai stâlpi, se ia în
considerare valoarea cea mai mare a tensiunii.
NTE 003/04/00
Pentru aezri oarecare ale conductoarelor, coeficientul, k, se determin cu relaia:
2b2a
2b
, (VIII.2)
în care kv i kh sunt coeficienii cuprini în tabelul 13, iar a i b au semnificaia din figura 8.
Figura 8.
Determinarea distanelor minime între faze la liniile de medie tensiune cu conductoare izolate
se face cu aplicarea unui factor de corecie egal cu 1/3 formulei anterioare, acceptându-se atingerile
conductoarelor datorate fenomenelor de galopare, pendulare, salt etc.
) 150
1 d n
izc [m]. (VIII.3)
Art. 48. Pentru conductoarele de seciuni diferite, din materiale diferite sau cu sgei diferite,
se verific distana d între conductoare, în ipoteza c unul dintre conductoare este supus presiunii
maxime a vântului (ipoteza corespunztoare art. 23 punctul d), iar cellalt presiunii unui vânt cu o
vitez mai mic cu 20% decât primul. Distana între conductoare în aceast ipotez trebuie s fie
mai mare decât Un / 150, îns nu mai mic de 0,20 m.
Art. 49. În cazuri speciale, distanele între conductoarele active i între conductoarele active i cele
de protecie se vor determina dup condiiile locale i dup experiena dobândit la lucrri analoage;
ele nu pot fi îns mai mici decât cele rezultate din condiiile precizate în art. 47, 48 i 49; tot în cazuri
speciale se includ i galoparea, saltul conductoarelor la descrcarea de chiciur, pendulare asincron i
încrcrile neuniforme cu chiciur ale conductoarelor.
Distanele de separare minime admise între conductoare în cazul galoprii, saltului
conductoarelor sau al pendulrii asincrone se consider:
0,20 m pentru LEA 20 kV;
0,45 m pentru LEA 110 kV;
0,95 m pentru LEA 220 kV;
1,65 m pentru LEA 400 kV,
valori corespunztoare tensiunii de funcionare a LEA.
NTE 003/04/00
- 39 -
Art. 50. Distanele minime admisibile pe stâlpi între prile aflate sub tensiune i prile legate la
pmânt sunt precizate în tabelul 14.
Tabelul 14. Distane minime admisibile între prile aflate sub tensiune i
prile legate la pmânt pe stâlpi.
Condiia
Tensiunea nominal a liniei, Un
1 kV Un 20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
Distana minim (cm)
Supratensiuni de
Temperatura medie,
vânt maxim
Tensiunea maxim
de funcionare
10 40 60 100
*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai
defavorabil situaie creat prin devierea prilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pmânt.
Not: Toate valorile din tabel se refer la LEA situate pân la altitudinea de 1000 m.
Art. 51. Distanele minime admisibile între fazele LEA, în locurile unde ele se încrucieaz pe stâlpi,
sunt cele prevzute în tabelul 15.
Tabelul 15. Distane minime admisibile între faze la încruciri pe stâlpi.
Condiia
20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
Distana minim (cm)
Supratensiuni de
Temperatura medie,
vânt maxim
Tensiunea maxim
de funcionare
20 60 110 180
*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai
defavorabil situaie creat prin devierea prilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pmânt.
Not: Toate valorile din tabel se refer la LEA situate pân la altitudinea de 1000 m.
,
(VIII.4)
unde k = 0,5 pentru LEA cu Un 110 kV i 0,75 pentru LEA cu Un = (220 ÷ 400) kV.
NTE 003/04/00
,
(VIII.5)
unde gvc se calculeaz cu relaia din art. 14, în condiia din art. 23, punctul d, iar gc este masa unitar a
conductorului, în daN/m.
Art. 53. Distanele menionate în tabelele 14 i 15 se refer la liniile construite pân la 1000 m
altitudine.
Pentru liniile construite la altitudini peste 1000 m, distanele prevzute în aceste tabele
se mresc cu 2% pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
Art. 54. În scopul asigurrii simetriei sistemului trifazat, se vor executa transpuneri ale fazelor LEA cu
Un = 110 kV i mai mare, conform indicaiilor din tabelul 16.
Tabelul 16. Lungimi ale LEA pentru care se execut transpuneri de faz.
Tensiunea nominal a LEA,
Lungime LEA (km)
Not:
*) Aceast distan poate fi mrit pân la 400 km, în funcie de modul de încadrare a liniei
în sistem.
Art. 55. Distanele minime admisibile între conductoarele LEA i suprafaa terenului, în regim normal
de funcionare a liniei, conductorul aflându-se în ipoteza care conduce la sgeata maxim, sunt cele
precizate în tabelul 30.
Art. 56. Pentru protecia LEA la supratensiuni atmosferice i pentru comportarea bun la fenomenul
de galopare, sgeata conductorului de protecie nu trebuie s depeasc sgeata conductorului activ la
strile de sgeat maxim i la temperatura medie.
NTE 003/04/00
IX.1. Tipuri de stâlpi
Art. 57. La liniile aeriene de energie electric se disting, din punct de vedere funcional, urmtoarele
tipuri de stâlpi:
a) Stâlpi de susinere, utilizai în mod curent pe linii pentru susinerea conductoarelor, echipai cu
izolatoare de susinere, sunt de tip normal sau de tip întrit.
La stâlpii de tip normal se utilizeaz cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau
legturi cu traciune limitat.
La stâlpii de tip întrit se utilizeaz cleme sau legturi cu reinerea conductorului.
b) Stâlpi de întindere, utilizai pentru fixarea conductoarelor prin întindere, ca punct de sprijin,
în lungul liniei, în locuri alese din condiiile de funcionare sau montaj.
c) Stâlpi terminali, utilizai pentru fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei.
Stâlpii de susinere, de întindere i terminali pot fi montai în aliniament sau col.
Stâlpii de la punctele a), b) i c) pot fi utilizai pentru montarea unui singur circuit sau
a mai multor circuite.
În cazul echiprii stâlpilor cu mai multe circuite, acestea pot s fie de aceeai tensiune nominal
sau de tensiuni nominale diferite.
În cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelai stâlp este necesar verificarea
compatibilitii din punct de vedere electric i mecanic.
d) Stâlpi de intervenie, utilizai pentru remedierea temporar a unor poriuni de linii avariate,
prin ocolirea acestora, în scopul reducerii duratelor de întrerupere i pentru crearea posibilitii de
remediere definitiv a liniei.
Stâlpii de intervenie pot fi de susinere, echipai cu console izolante, de întindere i terminali,
echipai cu lanuri de izolatoare de întindere.
IX.2. Ipoteze de calcul
Art. 58. Stâlpii se dimensioneaz prin calcul pe baza încrcrilor de calcul determinate conform
subcap. V.3., în regim normal de funcionare, în regim de avarie i în condiii de montaj, inându-se
seama de tipul funcional i constructiv i diferite ipoteze de încrcare.
La dimensionarea stâlpilor se admite o depire a rezistenelor de calcul cu maximum 3%.
Art. 59. Stâlpii de intervenie (inclusiv consolele izolante i ancorele) se dimensioneaz prin calcul,
pe baza încrcrilor de calcul determinate probabilistic, cu o asigurare de minim 5 ani, în regim normal
de funcionare.
Stâlpii de intervenie nu se dimensioneaz în regim de avarie.
NTE 003/04/00
IX.2.1. Regim normal de funcionare
Art. 60. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcionare, se consider urmtoarele
ipoteze de calcul:
Vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.2);
Vânt maxim în lungul liniei (N.3);
Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur (N.4);
Vânt maxim la 45 pe linie (N.5);
Vânt la 45 pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.6);
Condiia de dimensionare în lungul liniei (N.7);
Diferena de traciune în condiii de depunere de chiciur (N.8);
Vânt maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9);
Vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciur în montaj terminal (N.10);
Vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11);
Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur în montaj terminal (N.12).
Art. 61. La vânt maxim perpendicular pe linie (N.1) se consider încrcrile rezultate din:
presiunea vântului fr chiciur (art. 23, punctul d) acionând orizontal, în direcia
perpendicular pe axul liniei sau în direcia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor i conductoarelor pe deschiderea la încrcri din vânt;
masa fr chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor acionând vertical pe
deschiderea la încrcri verticale;
direcia bisectoarei unghiului liniei.
Art. 62. La vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciur (N.2) se consider încrcrile
rezultate din:
presiunea vântului cu chiciur (art. 23, punctul g) acionând orizontal, în direcia
perpendicular pe axul liniei sau în direcia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor i conductoarelor pe deschiderea la încrcri din vânt;
masa în condiiile depunerilor de chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor
acionând vertical pe deschiderea la încrcri verticale;
traciunile orizontale, în conductoare, corespunztoare art. 23, punctul g, acionând în
direcia bisectoarei unghiului liniei.
Art. 63. La vânt maxim în lungul liniei (N.3) se consider încrcrile rezultate din:
presiunea vântului, fr chiciur (art. 23, punctul d), acionând orizontal în direcia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor i,
dac stâlpul este montat în col, asupra conductoarelor pe deschiderea la încrcri din vânt;
masa fr chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor acionând vertical pe
deschiderea la încrcri verticale;
direcia bisectoarei unghiului liniei.
- 43 -
Art. 64. La vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciur (N.4) se consider încrcrile
rezultate din:
presiunea vântului, fr chiciur (art. 23, punctul g), acionând orizontal în direcia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor i
conductoarelor pe deschiderea la încrcri prin vânt;
masa în condiiile depunerilor de chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor
acionând vertical pe deschiderea la încrcri verticale;
traciunile orizontale, în conductoare, corespunztoare art. 23, punctul g, acionând în
direcia bisectoarei unghiului liniei.
Art. 65. La vânt maxim la 45º pe linie (N.5) se consider încrcrile din art. 61, vântul acionând dup
o direcie situat la 45º fa de aliniamentul liniei sau bisectoarei unghiului liniei.
Art. 66. La vânt la 45º pe linie, simultan cu depunere de chiciur (N.6) se consider încrcrile din
articolul 62 i vântul acionând dup o direcie situat la 45º fa de aliniamentul liniei sau bisectoarei
unghiului liniei.
Art. 67. În ipoteza condiiei de dimensionare în lungul liniei (N.7) se consider încrcrile acionând
orizontal în direcia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, egale sau cel puin:
50% pentru linii cu simplu circuit;
33% pentru linii cu dou sau mai multe circuite, din încrcrile acionând perpendicular
pe axul liniei sau pe direcia bisectoarei unghiului liniei, rezultate din ipoteza
cea mai defavorabil între N.1 i N.2;
încrcrile verticale corespund ipotezei N.1 sau N.2.
Art. 68. În ipoteza diferenei de traciune în condiii de depunere de chiciur (N.8) se consider
încrcrile rezultate din:
considerarea unei diferene de 25% între traciunea orizontal ale tuturor conductoarelor din
panourile adiacente, în condiiile art. 23, punctul f, acionând în direcia axului liniei;
masa în condiiile depunerilor de chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor,
acionând vertical pe deschidere la încrcri verticale în condiia art. 23, punctul f.
Art. 69. În ipoteza vântului maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9) se consider
încrcrile rezultate din:
presiunea vântului fr chiciur (art. 23, punctul d) acionând orizontal, în direcie
perpendicular pe axul liniei sau în direcia bisectoarei unghiului liniei asupra stâlpului,
izolatoarelor i conductoarelor pe deschidere la încrcri din vânt;
masa fr chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor acionând vertical pe
deschiderea la încrcri verticale;
punctul d, acionând în direcia axului liniei.
Art. 70. În ipoteza vântului perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciur în montaj terminal
(N.10) se consider încrcrile rezultate din:
presiunea vântului cu chiciur (art. 23, punctul g) acionând orizontal, în direcia
perpendicular pe axul liniei sau în direcia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor i conductoarelor pe deschiderea la încrcri din vânt;
masa în condiiile depunerilor de chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor
acionând vertical pe deschiderea la încrcri verticale;
traciunile orizontale, în conductoare, corespunztoare art. 23, punctul g, acionând în
direcia axului liniei.
- 44 -
Art. 71. În ipoteza vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11) se consider încrcrile
rezultate din:
presiunea vântului, fr chiciur (art. 23, punctul d), acionând orizontal în direcia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor i,
dac stâlpul este montat în col, asupra conductoarelor pe deschiderea la încrcri din vânt;
masa fr chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor acionând vertical pe
deschiderea la încrcri verticale;
direcia bisectoarei axului liniei.
Art. 72. În ipoteza vântului în lungul liniei simultan cu depunere de chiciur în montaj terminal (N.12)
se consider încrcrile rezultate din:
presiunea vântului cu chiciur (art. 23, punctul g) acionând orizontal, în direcia
perpendicular pe axul liniei sau în direcia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor i conductoarelor pe deschiderea la încrcri din vânt;
masa în condiiile depunerilor de chiciur a stâlpului, izolatoarelor i conductoarelor
acionând vertical pe deschiderea la încrcri verticale;
traciunile orizontale, în conductoare, corespunztoare art. 23, punctul g, acionând în
direcia axului liniei.
IX.2.2. Regim de avarie
Art. 73. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consider urmtoarele ipoteze de calcul:
ruperea conductoarelor în condiiile unui vânt p