Noţiuni şi aspecte ale schimbării

climei în contextul încălzirii globale

“Fiecare epocă are propriile sale provocări pentru

sănătatea publică, și în acest secol, o astfel deprovocare sunt schimbările climatice”

2

(Margaret Chan,

directorul general al OMS)

Schimbarea climei – este cauzată de activitatea umană,schimbări pe termen lung observate și prognozate aleindicatorilor medii climatici, precum și variabilitateaclimatică.

Încălzirea globală – creșterea temperaturii medii asistemului climatic al Pământului. Începând cu 1970, cel puțin90% din încălzire se are loc în ocean. Indiferent de faptuldominant al oceanului în acumularea căldurii, termen“încălzirea globală” deseori se foloseşte pentru evidenţiereacreșterii temperaturii medii a aerului la suprafaţa solului șioceanului.

3

4

Sensibilitate – este gradul în care sistemul este afectat negativ sau

pozitiv, ca urmare a impactului legat de climă. În acest caz, aceste efectecuprind toate elementele legate de schimbările climatice, precum și frecvențași magnitudinea evenimentelor extreme.

Vulnerabilitatea – gradul în care un sistem este susceptibil la efectele

negative ale schimbărilor climatice, sau nu e capabil să facă față problemelor,şi include şi variabilitatea climei și fenomenele extreme. Vulnerabilitatea esteo funcție a caracter,ului magnitudinii și ratei variației climatice la care esteexpus sistemul, sensibilitatea sa, și capacitatea de adaptare.

Potenţial de adaptare – capacitatea unui sistem de a se adapta la

schimbările climatice (inclusiv la variabilitatea climei și fenomenele extreme),pentru a atenua prejudiciul potențial, a profita de oportunități, sau pentru aface față consecințelor.

МГЭИК, 2001. Резюме для лиц, определяющих политику. Доклад Рабочей группы II

5

Clima se schimbă, și asta se întâmplă chiar acum. Nu este vorbadespre un fenomen îndepărtat, care va avea loc cândva în viitor, șinu doar că temperatura creşte. Este de așteptat ca în unele părți alelumi nivelul precipitațiilor anuale, pe termen lung, va fi în scădere,în timp ce în alte regiuni fluctuațiile precipitațiilor și temperaturiivor afecta în mod semnificativ perioada de vegetație a unor plante.În alte locuri, cantitatea precipitațiilor anuale pot rămâne la fel, darele pot cădea la intervale lungi de timp, cu mult mai puternice și cudurată scurtă, provocând creșterea secetei și inundațiilor. Poatecrește intensitatea furtunilor severe și varietăților lor - uraganele.

Acest lucru are loc ca urmare a activităților umane. Utilizareacombustibilului, cum ar fi petrolul, cărbunele și gazele naturale, precumși defrișarea a condus la creșteref semnificativă a conținutului de dioxidde carbon (CO2) din atmosfera, cât și a altor gaze cu efect de seră.Gazele cu efect de seră crează efectul de izolare termică (de undeprovine și numele), ne permițându-i CO2 să treacă în atmosferă. Datorităfaptului că efectul de seră este un fenomen natural, a fost numit “efectde seră necontrolat”, care este una din cauzele încălzirii globale. De larevoluția industrială, care a avut loc la sfârșitul secolului al XVIII-lea,conținutul de CO2 în atmosferă, în rezultatul activității umane a crescutconsiderabil, iar astăzi este la un aşa nivel care nu a fost observat de celpuțin 800 000 ani.

Efectul de seră

şi schimbarea antropogenă a climei

6

7

Conform raportului „Climate change, impacts andvulnerability in Europe 2012en („Schimbările climatice, impactşi vulnerabilitate în Europa 2012“), în Europa se observătemperaturi medii mai ridicate, scăderea precipitaţiilor înregiunile sudice şi creşterea acestora în partea de nord. Setopeşte calota glaciară din Groenlanda, gheaţa plutitoare dinregiunea Arctică, stratul de zăpadă a scăzut, iar majoritateacriosolurilor s-au încălzit.

8

SCHIMBAREA CLIMEI,cu frecvenţă mare şi puterea

fenomenelor negative

Expunere

Consecinţe şi impact

Adaptare autonomă

Consecinţe restante

Influenţă antropogenă

ADAPTARE planificată

Micşorarea emisiilorantropogene de gazede seră şi sporireaabsorbţiei lor decătre ecosistemele dela suprafaţa solului

Măsuri de răspuns

CONSECINŢE

VULN

ERABILITA

TE

Consecinţe, adaptare şi vulnerabilitate (materiale МГЭИК, 2001)

Impactul schimbărilor climaterice poate fi asupra:

agriculturii,

resurselor acvatice,

sănătăţii,

pădurilor,

sectorului energetic,

sectorului transportului.

9

5022

20

8

Factorii, care influenţează sănătatea umană

10 Datele OMS

modul de viaţă

factorii genetici,

fiziologia omului

mediul ambiant,

condiţiile climaterice

ocrotirea

sănătăţii

Fenomenele meteorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice

11

modificări în frecvența și intensitatea valurilor de căldură, care ducla boli şi decese cauzate de supraîncălzirea corpului,

valuri de frig în zonele în care nu sunt tipice condițiilemeteorologice,

anomaliile precipitațiilor, care implică inundații. Ca urmare aparfocare de boli transmise prin apă,

anomaliile precipitațiilor, care implică secetă. Lipsa de apă - unadin consecințele directe ale schimbărilor climatice,

răspândirea bolilor infecțioase în regiunile de sud, transmise deinsecte,

în latitudinile nordice, înrăutăţirea calității aerului atmosferic.

12

Chiar dacă, clima Pamantului a fluctuat şi în trecut, în ultimii 100 deani, acest lucru are loc mult mai frecvent. Între timp, temperaturamedie la suprafeța pământului a crescut cu aproximativ 0,6-0,7°C(1,2-1,4°F).

Temperatura medie anuală în R. Moldova variază intre 6,3°C (1980)la nord pană la 12,3°C (2007) la sud. In perioada 1990-2011,temperaturile medii lunare au fost cuprinse intre minimum -8,5°Cin ianuarie (1996) şi maximum +33,3°C in iulie (2011). Perioadelecalde durează circa 190 zile.

Modificările temperaturilor continentale

13

Actualităţi determinate de impactul valurilor de căldură:

Sporirea frecvenţei şi severităţii fenomenelormeteorologice extremale, inclusiv temperaturile aeruluiextrem de înalt în ultimii 10-15 ani.

Manifestarea efectelor directe şi indirecte

▪ Vara a. 2003 în Europa de Vest – în 12 ţări europene sauînregistrat 44 000 decese suplimentare

▪ Vara a. 2007 în Europa de Sud-Est – 500 de decese numai inUngaria, mii de cazuri de incendii în Grecia, Bulgaria, Serbiaşi alte ţări Balcanice

▪ Vara a. 2010 în Eurasia predominant în vestul Federaţiei Ruse– cea mai caldă perioada în ultimii 130 ani soldată cu = 11000 de decese numai în or. Moscova.

14

15

Lipsa apei va afecta durata de viață a 16-44 milioane de oamenipână în 2080─ reducerea cursului redus de apă în timpul verii cu 80% vaduce lalipsa de apă potabilă și creşterea riscului de contaminare,─ apele de coastă a mărilor sunt în pericol, ceea ce creează risculde infecție în timpul scăldatului și consumul fructelor de mare,─ se poate înrăutăţi accesul la apă de calitate sigură.

Inundaţiile din Republica Moldova din vara anului 2010 aucauzat prejudicii şi pierderi totale de 537 milioane MDL sau 42milioane USD. Sectorul de infrastructură a suferit 66% dinpierderile totale iar sectorul de producţie -25 % din pierderiletotale.

16

În perioada 1887-1980, temperatura medie anuală a aerului la stațiameteorologică Chișinău a crescut în medie, în fiecare 10 ani, cu circa0,05 o C, ceia ce recalculat pentru 100 ani constituie o creștere cu 0,5oC.

Aplicînd aceiași metodologie pentru perioada 1981-2010, s-a stabilito creștere medie pentru fiecare zece ani cu circa 0,63o C, cea cerecalculat pentru 100 ani constituie 6,3o C.

Concomitent este necesar de menționat că sporul brusc altemperaturii medii anuale pentru perioada 1981-2010 este determinatde o creștere esențială a temperaturii medii a aerului pe durataanotimpului de primăvară, vară și toamnă.

Tendințele de evoluție a valorilor medii anuale şi sezoniere aleprecipitaţiilor pentru cele două perioade evaluate sunt pozitive pentrutoate anotimpurile, cu excepția sezonului de primăvară (1891-1980) șivară (1981-2010), pentru care tendințele de evoluție au fost negative.

De notat totuşi, că tendințele de creştere uşoară a valorilor mediianuale şi sezoniere ale precipitaţiilor nu sunt semnificative din punct devedere statistic, cu excepția celei anuale pentru perioada 1891-1980.

17

O analiză a datelor climaterice naţionale a stabilit, că frecvenţasecetelor în Republica Moldova, în medie într-o perioadă de 10 ani,constituie 1-2 secete la nord, 2-3 secete în partea centrală şi 5-6secete la sud.

Frecvența acestora sporește, în deosebi, în ultimele trei decenii.Astfel, în perioada 1990-2012, 10 ani au fost marcaţi de secete, ceeace a condus la reducerea semnificativă a recoltelor.

În anii 1990, 1992 şi 2003, secetele au continuat pe parcursulîntregii perioade de vegetație a plantelor (aprilie - septembrie).

Secetele dezastruoase din 2007 şi 2012 au afectat peste 70 lasută din teritoriul ţării, acestea fiind cele mai grave secete dinîntreaga perioadă de înregistrări instrumentale.

Inundaţiile, de asemenea, afectează periodic Republica Moldova.În ultimii 70 de ani, au fost raportate 10 inundaţii majore în zonafluviului Nistru și rîului Prut, iar trei din acestea au avut loc înultimul deceniu (2006, 2008 şi 2010).

Consecinţele acţiunii fenomenelor extremale

schimbările temperaturii

Bolile aparatului circulator(hipertensiunea, ateroscleroza, cardiopatiaischemică, infarctul miocardic, insuficienţacardiacă, miocarditele)

Bolile sistemului respirator(pneumonia, bronşitele)

precipitaţiile abundente leziuni, boli diareice, malnutriţie,infecţii respiratorii, depresie, anxietate

poluarea aerului atmosferic boli respiratorii (ex., astmele bronşice),cardiovasculare

poluarea apei

creşterea frecvenţei cazurilor dedizenterie, enterite şi colienterite,holeră, salmoneloze, febra tifoidă şiparatifoidă etc.

eliminarea polenului în aer stări alergicesecetă malnutriţiestrămutările grupurilor

mari de populaţie sărăcie, depresie, anxietate, malnutriţieîn masă etc.18

Grupurile deosebit de vulnerabile şi sensibile la noilecondiţii de climă după starea de sănătate

Probleme de sănătate Grupurile vulnerabile

Boli netransmisibileBoli şi decese legate de valurile de căldura

Persoanele în etate, cu boli cronice, nou-născuţii şi copiii, femeile gravide, săracii din zonele urbane şi rurale, agricultorii, alte persoane care muncesc la aer liber

Boli şi decese legate de calitatea proastă a aerului atmosferic

Copiii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, sportivii, agenţii de circulaţie etc.

Boli şi decese legate de evenimente climatice extreme

Săracii, femeile gravide, persoanele cu boli cronice, persoanele cu limitări de mobilitate şi cognitive

Boli transmisibileBoli infecţioase transmise prin apă Persoanele în etate, copiii cu imunitate redusă, persoanele

care nu au acces la apă potabilă de bună calitate, persoanele care contactează cu reziduuri menajere sau cu ape reziduale

Boli infecţioase transmise prinalimente și apă

Persoanele vagabonde, săracii

Boala Lyme Copiii, persoanele care efectuează lucrări în spaţii forestiere, grădini publice etc.

Infecţii cauzate de virusuri Lucrătorii care contactează permanent cu fluxul de călători şi anumite profesii

Malaria Persoanele sosite din zone endemice, persoane cu imunitate redusă, copiii, femeile gravide, persoanele cu deficienţe genetice

19

Riscurile prioritare pentru sănătate

Detalii despre

dimensiunea riscurilor

Zonele geografice

Nord Centru SudMun.

Chişinău

Mai multe decese din cauza valurilor de

căldurăscăzut mediu ridicat ridicat

Schimbări în fazele fenologice şi risc

înalt de afecţiuni alergice mediu mediu mediu ridicat

Risc înalt de secetă şi deficit de apă* mediu ridicat ridicat ridicat

Sporirea frecvenţei şi intensităţii

inundaţiilor** scăzut mediu ridicat scăzut

Sporirea cazurilor de boli transmise

prin apă şi prin alimente mediu ridicat ridicat mediu

20

Oportunităţi prioritare pentru sănătate

Reducerea mortalităţii cauzată de frig pe

timp de iarnămediu ridicat ridicat mediu

Declaraţia Conferinţei a V-ea interministerială

de mediu şi ocrotire a sănătăţii (martie 2010, Parma (Italia):

Art. B - Protejarea sănătăţii umane şi a mediului deschimbările climatice

Vom consolida sistemele şi servicii de sănătate, vom asiguraprotecţia socială şi a mediului, în scopul sporirii capacitățiilor de a se opune oportun efectelor schimbărilor climatice,cum ar fi evenimente meteorologice extreme şi valurile decăldură.

21

Acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbarea climei în sectorul sănătăţii ar putea include:

Elaboraea unor evaluări integrate a impacturilor de mediu,economice şi de sănătate ale schimbării climei

Discutarea şi elaborarea strategiilor de adaptare pentru a fiutilizate de sectorul medical pentru identificarea riscurilor desănătate asociate cu clima din ţară

Convenirea asupra unui organ d econducere, care va coordonapregătirea de schimare a climei în aspectul de sănătate publică şireacţia la aceasta, definirea rolurilor şi responsabilităţilor

Examinarea şi fortificarea cauzate de climă, asa cum ar fimorbiditatea şi mortalitatea asociate cu căldurile

Identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a grupurilor de riscşi a populaţiei vulnerabile, elaborarea protocoalelor de tratamentpentru problemele medicale cauzate de climă

Sensibilizarea specialiştilor medicali, a publicului şi grupurilorcelor mai vulnerabile

Asigurarea accesului sporit la asistenţă medicală în comunităţileizolate şi a grupurilor vulnerabile (de ex. Persoane în etate, obezesau cu dizabilităţi)22

Instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferirea consultaţiilorpopulaţiei cu privire la măsurile, ce urmează a fi întreprinse în timpulfenomenelor climaterice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şiseceta

Modernizarea programelor existente de educaţie şi comunicare Crearea unui sistem de monitorizare şi a unui mecanism de evaluare, pentru

aa aprecia eficacitatea pregătirii de calamităţi şi măsurile necesare de reactie Aplicarea tehnologiilor noi de masură ştiinţifice (ex. Privind bolile transmise

prin aer,calitea apei) Înţelegerea riscului apariţieunor boli şi impacturi de sănătate noi,

necunoscute Examinarea costului energiei şi emisiilor de CO2 utilizarea pentru

condiţionarea aerului şi promovarea metodelor alternative de răcire înrândul populaţiei

Menţinerea cooperării internaţionale şi regionale

23

Măsuri de adaptare

Acţiunile enumerate mai sus sunt măsuri pe termen scurt, menite săajute populaţia să depăşească problemele acute.

Pe termen lung sunt necesare strategii, care ar asigura adaptareasocietăţii şi ar crea oportunităţi pentru a depăşi efecteleschimbărilor climatice.

Astfel de strategii de fapt depășesc competenţa serviciilor de sănătatepublică – acestea necesită a fi elaborate şi implementate doar cuconcursul întregii societăţi, tuturor ramurilor economieinaţionale.

24

Impactul socio – economic al schimbării climei asupra sănătăţii în Republica Moldova

Categoria

Imactului climei

Impact asupra sănătăţii

Impact social -economic

Temperaturile extreme ale aerului şi valurile de căldură

•Moratlitatea excesivă,

•Starea sănătăţii mai rea a persoanelor cu boli cronice,

•Schimbări în modelul bolilor cauzate de alimentaţie,

•Schimbarea distribuirii bolilor infecţioase,

•Creşterea frecvenţei bolilor respiratorii.

•Creşterea economică redusă,

•Număr sporit de boli şi afecţiuni, inclusiv boli transmise prin apă,

•Deplasarea populaţiei,

•Număr sporit de deficienţe mentale şi de comportament din cauza stresului,

•Pierderea oportunităţii de educaţie.

Inundaţii •Numarul sporit de decese şi vătămări,

•Număr sporit de boli transmise prin apă.

Vezi mai sus

Secetă Sporirea fenomenului de foamete şi subnutriţie.

Vezi mai sus

25

Mulţumesc

pentru

atenţie !

26

27