NPr 7Ô* w. „ Braşov, Duminecă 12 ~(2Ş) Aprilie n, 1915 Anul LXXVffl.

âaOMMIENTUIkb ttLán . . . 24 Qor Fi o j*pu de an 12 „ Pi trei luai. 6

, Rtniru Românle ţf . itrfilnâtate sh to U . . . 40 Utk f f • jncL de sa 20 r

* fM |m JK 226,

R E D A O Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

Str. Prundului Nr. 16

IN8XEATSLBse primeio 1* mdminle- traţle. Prefă) după teri)

fi tUTOlftli

ZIAR POLITIC NAŢiOlŞAJL dumioriiel* ne m In» aapoiasă.

r -t

NoişiGermaniiM m aorte iExistă, o x anume afinitate sufle*

<} tlăsoA intre elementul românesc al ţ floriei şi elementul nemţesc de r prifctindeniv Ev explieabiL d e o e .

8oldatul român, până la trecerea I recentă parţială In honvezimea un­

gară, s’a Învrednicit exclusiv de o edftesţie' mflrtanrâ nem ţeoseă. Apoi» lnfrugs; civititaţte, poleial* apnr; wml şi-a îaaoşit-G,, dala Neamţ» considerat reprezentantul Înaltei colturi, născooitorul invenţiunilor

" fi ai codului de menaj.Dar este o mai adâncă sim­

patie — poiitică ■— Intre Nemţi Un anume curent moş­

tenit a însufleţit pe soldaţii români In uriaşul ioc de astăzi. Izvorul curentului acesteia trebue căutat In acea eră, când s’au înfiripat cele mai « număroaşe . căminari ale

[ culturii româneşti, a căror flacără ne încălzeşte şiazi: eraanilar 4S-~ 7$.

Elementul săsesc, deţinător al privilegiilor politice şi al celui mai roditor teritor, i-a fost Românului model de organizare gospodărească — dacă slabele-i mijloace li permi* te&n să-1 urmeze.- Simpatii de or din mai înalt sufletesc însă nici* odată nu s’au trezit în sufletul românesc faţă de Saşii excluzivfşti

N’an găsit în Saşi nici acele aspre virtuţi militare p l cari le are Românul.

Se pare, că Românii fao o clară distincţie etnică Intre Saşi şi Nemţi. Ceşti de pe urmă sunt con­sideraţi oamenii inteligenţei, ai vi­oiciunii şi energiei; ceilalţi insă le prezintă în mare parte tipul

moleşi ei şi lipsei de iniţia­tivă. Iusutite satire poporale ni-i

| lafftţişează în apesfc chip pe Saşi. i Afinitatea sufletească e deci | Intre Români şi Nemţi»I v

Orice cercetător serios al ro­lniid pe care l’au îndeplinit până acum voinicii români pe frontul gecmano-aastro-angar, va rfcnţânea

adâpp impreşionat de câtă vrednicie militară snnt ei capabili, câtă energie şi impetuozitate an dovedit în nă­prasnicele lor atacuri. începând cu valea Piiiţei şi continuând întreagă linia frontului de luptă până cătră stepa basarabeană ei constitoiesc icul în grozava lncăerare, elementul îndrăzneţ şi expus. In repeţite rân­duri ni s’au adus mărtnrii directe, cari, tălmăceau admiraţia ostaşilor împăratului Wilhelm faţă de bra- vuroasa atitudine a voinicilor noştri.

Intr’un’ spital lugojan sunt in­ternaţi aproape numai răniţi ro­mâni. Sunt aduşi nu peşte mult 30 de răniţi prusaci şi internaţi în aqelaş spital. Când la intrare Prusiacii înţeleg, că răniţii de aci sunt Români, toţi ̂ izbucnesc în fartunoase strigăte de: hoch! şi flecare îmbrăţişează rând pe rând pe .„camaradul* român. Unui Ro- mânaş îi conveni atât de mnlt o aspră fizionomie cu caschetă încât stărui să i se împrumute uniforma germană. Timp de vre^o săptămână Românul şi fruşiacul se purtară in uniformele schimbate reciproc.

Viteazul simpatisează cu vi­teazul. Acolo pe front regimentele româneşti şi germane colaborează mână în mână, braţele voinicilor se mişcă purtate de o egal de in­tensă flacără sufletească. Viteji lângă vitejii

*

I. Săgeată.

JDil proiectele dş legicari vor fi desfeât uteîn sesiunea

actuală a eamerei ungare.Prelungirea mandatelor de

Io luna Iunie c. expiră cei rinei ani, pentru cari a fost aleasă Camera actuală şi astfel ar urma ca în vara aceasta să se ţină noile alegeri parla­mentare. Oeoare aceasta din causa răz­boiului nu e cu putinţă, iar deputaţii au mandat numai pentru cinci ani, gu­vernul s’a văzut silit să găsească o modalitate ca actuala Cameră să func­ţioneze mai departe până la încetarea războiului. Astfel s’a găsit soluţiunea de a prelungi mandatele prin o lege specială care dispune că durata Camerei întrunită la 21 Iunie 1910, expirând cu ziua de 21 Iunie 19*5 în temeiul legii I. din 1886, — se prelungeşte cu un an,

E stin d e rea serv ic iu lu i l a g lo a te .

Acest proiect de lege conţine mai multe modificări a legei până acum îa vigoare, privitoare ia serviciul glotaşi­lor. Dispozlţiunile principale sunt ur­mătoarele:

La serviciul de gloate sunt datori toţi acel Indivizi, cari nu aparţin ar­matei comune nici honvczlmei, înce­pând dela anul, in care împlinesc 18 ani până la sfârşitul anului în care au împlinit 50 ani

Pentru acei Insă, cari, înainte de Intrarea în vigoare a articolului de lege 30 din anul 1912, au servit de bună voie In armata comună înainte de-a împlini 19 ani, precum şi pentru acei, a căror daţorinţft de-a servi la gloate se sfărşeşte deja cu anul de etate 40, termioul de-a servi Ia gloate espiră cu al 47-lea an al vârstei lor.

Qiotaşii dela 18—50 ani se îm­part în două categorii: Primei categorii aparţin cetăţenii Începând dela anul, în care împlinesc 18 ani până la sfârşitul anului în care împlinesc 42 ani.

Categoria a doua cuprinde pe ce­tăţenii începând dela anul, în care îm­plinesc 43 ani până la sfârşitul anului, in care le espiră obligamentui de-a servi la gloate.

Cei cari aparţin categoriei a doua pot fi folosiţi pentru completarea lip­surilor ivite în armata de câmp numai în med escepţlonaU

în tre g ire a con tingen tu lu i d e | răzb o iu a u s tr ia c p rin g lo ta ş i

u n g a ri.Deoarece cu prilejul retragere!

trupelor austro-ungare din Galiţia şi Bucovina n’au putut fi luate măsurile

i cuvenita pentru înrolarea tuturor gio- t aşi lor obligaţi la serviciul militar şi fiind G&liţia încă ocupată de trupe duşmane, in aceste două provincii nu s’au putut ţiuea recrutările. S’a ivit deci trebuinţa de a întregi, numai pe du­rata războiului, contingontul de râz- boiu ai trupelor austriaco cu miliţieni ungari, cu abatere dela dispoziţiile cu­prinse în §-ui 5 al legii 20 din 1886 şi în alinia 3, paragraf 36 al legii 30 din 1912.

Legea înaintată de ministrul de honvezi este menită să aducă în con- glăsuire trebuinţa de faţă cu dispozi­ţiile celor două legi de mai sus şi are valoare numai pentru timpul cât du­rează războiul.

C onfiscarea a v e r i lo r tră d ă to r i lo r .

Acest proiect de lege dispune între altele: Un cetăţean ungar, care trece îa timp de râsborn în tabăra duşmanului ajutorând pe acesta prin spionaj, serviciu de arme sau alte pres- taţiuni, are să răspundă, întrucât fapta sa cuprinde în sine leza de majestate sau tradare de patrie — f&ră conside­rare la mărimea pagubei produse prin ţinuta sa şi fără considerare Ja împre­jurarea dacă în genere o astfel de pa­gubă s’a ivit — in meiul acela, că de­odată cu tradarea săvârşită întreaga sa avere întră în proprietatea statului.

P e d e p s ire a a b u z u rilo r la life râ r i pen tru a rm a tă .

Proiectul acesta con*ine numeroase dispoziţii penale severe pentru acei cari în timp de paţea s’au de război se fac vinovaţi de trangresiuni şi înşelă­torii la lif arările pentru armată. Pro­iectul stabileşte severe pedepse in bani până la 8000 coroane, ped ’pse ia închi­soare dela 6 luni până pe viaţa întreagă şi chiar pedeapsă cu moarte, după natura delictului şi după urmările cari rezultă pentru membrii armatei in urma abuzurilor săvârşite cu prilejul liferârilor pentru armată.

A legerile m un ic ipa le ş i la o ra ş .

Proiectul acesta dispune urmă­toarele :

Dispozlţiunile legii 21 din 1885 privitoare U dreptul de alegere muni­cipal comitatens şi urban rămân şi mai departe în vigoare până la ulterioara dispozlţiune a Jegislaturei, — insă cu acea abatere, «ă drept de vot pentru alegerea membrilor congregaţionali co- mit&tenşi pe anul 1915 au num it aceia, cari au fost luaţi In lista electo­rală din 1914 a alegătorilor parlamen­tari. Aceasta dispozlţiune are valoare şi pentru alegerile membrdor ia repre­zentanţa oraşelor cu magistrat, amin­tite în paragraful 165 ai legei 22 din anul 1886.

Chemarea glotaşilor din anii 1891 şi 1895. Monitorul ofi­cial publică ordinul ministrului de honvezi, prin care se dispune chemarea sub drapel a glotaşilor cari s’au născut în anii 1891 şi 1895.

Un afiş al magistratului oraşului Budapesta, care notifică populaţiunei această chemare sub arme fixează ter- minul de prezentare sub arma acelor născuţi în anii 1891 şi 1895 cari au fost găsiţi apţi la asentănle din 28 Februarie până 24 Martie sau la asen- ţările ulterio&re, — pe ziua de 15 Mai.

O declaraţie a principelui Ouefo v. Dîo Berlin se anuaţă: Ziarul »Stampa« din Turin publică o convorbire ce a avut’o Mercur! senatorul Carofa d’Andria cu principele de Buelow.

Principele de Bueloir a spus, că el ar fi foarte desamăgit dacă tratativele aiistro italiene nu ar duce spre un sfârşit bun. Dacă tratativele ar eşua cu totul, contrar aşteptărilor, Germania ar sta .pe lângă aliata ei şi ar sprijini-o. O astfel de compli- caţiune ar fi regretabilă, iar pentru Germania o amară decepţiune, de oarece Italia şi Germania au fost pururea în legătură prietenească în­cepând încă dela lupta dela Segnano.

Pretenţiile Statelor tlafisţ faţt\ de China. Agenţia Reuter află din Peking că Sfcatele-Unlte au adresat ministrului american Ja Pv k ng o cotă încunoştiioţâod guvernul chinez că Statele» Unite se gândesc să insiste pentru riguroasa respectare a mai mul­tor tratate încheiate între Statele* Unite şi China.

CugitMfilsanaatstDeosebirea, între erucţlţţttttf şi

cultura morală.Psateuce p rogresu l m o r a l s ş . te

mult mai greu decât cel Intelectual ? Ifentm c i ş tiin ţe veste productul in te- Ufwţet şi raţiunii, îşi e re adecă lsvorul i i a n i î a e ttîv ita tea creţului, pe când timţemintele ş l ideile m orale vin din folmfc lşi au adecă' o b â rş ia tu în treg mflnul omenesc, şt cu deosebire în şeBtsa iacoaşţlenţă a sufletului, tn. or- fsn e h inferioare ale sistem ului nervos .tiVlgetsV ai c^por cen tru e s te inim a. Awrtet tuşă sun t m ult m al aneyole de ţpiliorat şi Înnobilat decât creru l; şi ate dau direcţiunea vieţii noastre prec- ticş, ele sunt ravorul tu tu ro r cugetă­t o r şi faptelor de însem nătate mo- rafik S’a observat, că su n t m ult mai am iroase relele cari ne vin dela noi « trôna şl dèla semenii noştri decât a- ocîe», cari ne vin dela natu ră .

Omul'are doi duşm ani, cari su n t «

f ebra tu tu ro r rele lor ce-î umplu v ia ţa , uneori î-o fao nesuferită, aceştia sun t. natura Şl omul însuşi. N atura a tâ t de

ţftnnoasă şi m ăreaţă şi a tâ t de bogată fc to t fehil de bunuri pen tru om, este» ea toate acestea în Inconştienţa sau ( oipisarea ei, întâiul lui duşman, uriaş, şi «trivitor, mal ales în copilărie, ln } ipoeeie primitive ale esistenţei, cândf omul necunoBcând legile şi cauzele fe-

nom tnelor naturel, încă n’a ajuns a-1 cuceri comorile şi a stăpâni puterile el prin m uncă şl ştiinţă»

Al doilea duşm an al omului, a tâ t In început cât şt mai târziu, în epocele de civlllzaţiune, este omul. Şi isvorul acestei duşmănii neîm păcate e s te ego­ism ul necum pătat, este lăcomia, vio* len ţa şi viclenia, cu to a te patim ile şi fap te le rele, cari vin din aceste trei p ic a te de căpetenie. Ele schim bă ade­seori în iad natura , în m ijlocul căreia omul, prin muncă, ş tiin ţă şi bunătate, Şi-ar pu tea face un locaş fericit, un pa­la t al iubirii şi arm oniei.

Arm ele în contra acestor duşmani sun t ş tiin ţa şl cultura; ş tiin ţa pozitivă în contna, n a tu ra l şl cultura, m orală în contra anim alului din noi înşine, care eşte m ult mai g reu de cucerit decât n a tu ra esterioară. Cât de m ult poate ş tiin ţa asupra nâturii, ne a ra tă civili- zaţiunea europeană d e astăzi cu m inu­nile el. Oamenii însă, In ioc sâ-şi con­centreze toa te puterile pen tru cuce­rirea nature l şl pen tru descoperirea tainelor şi legilor el, continuă astăzi ca şl în epoca de barbarie a se sfâşia în tre dânşii* Lăcomia da averi şi am* biţiunea de onoruri sun t nesecate isvoare de ură, de pismă, de calomnii, de min­ciuni şi omoruri.

Când lipsesc mijloacele siguranţei publice, oari sun t razemu) păcii in tre membrii unui s ta t, cum se întâm plă în răsboaiele civile şi în reiaţiuniie d in tre

state, atunci jafurile şi măcelurile de oameni în massă aduc mai grozave pustiiri decât cataclismele naturei. Şi din nenorocire, aceste măceluri ale răâ- boalelor sunt necesare, când ua stat mai mic trebue să şi apere onoarea, drepturile şi existenţa în contra altor state mai puternice. Şi numai in acest caz, numai răsboaiele defensive sunt aprobate de morală şi de dreptul na­tural, care e partea practică a moralei. Războaiele de cucerire nici nu mai sunt szi dorite de popoară; ele sunt căutate şi priiegiuite de diplomaţie, de couduoătorii şi guvernele statelor. Gra­ţie avântului, care l-a luat munca ome­nească în toate ramurile industriei şi ştiinţei, începuse a încolţi speranţa, că sângeroasele râsboaie de cucerire vor fi înlocuite prin lupta de concurenţă, prin războiul economic, care cu toate re&tricţiunlle impuse de interesul şi egoismul naţionali e mai drept şi mai puţin înamorai decât măcelul de oameni In mas^e de milioane şi decât pusti­irile, cari se fac în răsbo’ui europ ean de astăzi şi cari vor rămânea ca o pată neagră şi ruşinoasă a acestui veac.

Ş tiin ţa p o s itiv ă şi id e a lă .

Pozitiviştii nu mai neagă azi tre­buinţa metafizicei, cum făcea capul şcoaiel posîtivlşte, ei o socotesc ch ar necesară pentru progresul ştiinţei po* zitive, şi o numesc ştiinţă ideală. »Şti­inţa — zice marele cbimut tiertheiot—

ni se înfăţişrză subi un îndoit punct de vedere: ca ştiinţă pozitivă, care este temelia solidă a oricărei aplicări, în domeniul material ca şl în domeniul moral; şl ca ştiinţă ideală, care cu­prinde speranţele noastre apropiate, imaginaţiunile noastre, probabilităţile depărtate«.

Legătura intre e)e e metodul, care stă în observarea exterioară, prin sim­ţurile din afară, şi interioară, prin conştiinţă sau simţul interior a feno­menelor şl tn experimentare.

Ştiinţa ideală, stătătoare din by- poteze bazate pe fenomenele cunoscute, e chiar necesară pentru progresul şti­inţei. Ea Insă e individuală, şi proba­bilitatea ei creşte sau se micşorează cu progresul ştiinţei pozitive.

Acestea sunt ideile lui Berthelot, desvoltate într’un articol din »Revue de Paris«, 1895, nr. 3, şi pe urmă în cartea r» »Science et morale«, în care arată ca tăspuns lui Bruneţiè?e, că nu ştirnţa a bancrotat î i faţa problemelor despre originea şi esenţa vieţii şi a iu mei, ci vechile teorii aie metafi­zicei.Hypoteza voinţei ca fondul naturei

şi al vieţi).V tiré deosebeşte hypoteza pozi­

tivă de cea metafizică sau teologică. Prima se întemeiază pe fapte cunos­cute prin esperienţă, a doua pe idei ce nu se pot verifica.

Hypoteza, după care fondul natu­rii şi al vieţii e voinţa de a tr&i este baza sistemei filosofice a lui Scbnpen- hauer. După teoria lui Llttrd ar trebui s’o punem intre hypotezeie metafizice; dar ea rezultă din fapte experimentale, ca şi bypotezele ştiinţelor pozitive. Pri­mul fapt, de ordine interioară, este conştiinţa noastră. Întâia acţiune psi­hologică, care o observăm în noi prin simţul interior, este o tendinţă, un act voliţional manifestat prin mişcare, fie pentru a reacţiona în contra impresiu- nilor primite din afară, fie pentrii* es- prima o putere grămădită în sisteon l nervos.

Acest act se poate observa şi prin experienţa simţurilor exterioare, mai ales în mişcările felului, in care nu esîstă încă nici simţire, nici înţe­legere, dar se mişcă. Apoi e constatat, că mişcarea este efectul voinţei, aici a voinţei lipsite de conştiinţă ca şi în mişcărie reflexe sau instinctive ale in­

dividului după naştere ; şi e singurul act psicbic, care se produce din lăuntru înafară, pe când actele intelectuale şi senzuale, cug ţările şi simţămintele, trebue sâ-şi primească nutremântâl din afară, dela impreslunile lumeţ în­conjurătoare, pentru a se produce şi a se manifesta. E'e sunt acte pasive afe sufletului, pe când actele voliţionale sunt active prin ele înşele.

Aşa dar nu cugetarea, cum cre­dea Dascartes, care îţi Intern eiă sistema

Nr. 79—1916.Pagina 3.

SITUAŢIApe câmpul de răsboîu .

Azi dimineaţă am primit dela bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegra­fice :

Situaţia în nordul monarhiei.

Budapesta 23 April. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi :

Situaţia e în general neschim­bată. Pe frontul din G arpaţi s ’au dat pe unele locuri lupte de artile­rie. Artileria noastră a operat cu succes la N a g ypo ldny , iar ce& ger- mpnjă K g şo va . In poziţiile noas- trê de 'Sngâ' pasul Uzsok e -^-după ce-am respins un atac rusesc — relativ linişte. Toţi prizonierii con­firmă, că duşmanul a avut perderi mari. Spre răsărit delà acest pas am cucerit eri un puternie punct de razim duşman. Din G alitia de m d o s t şi B ucovina nu e nimic de semnalat.

General de divizie Hôfer, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso german.

Berlin 23 April. — Buletinul ofi­cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul:

Pe câm pul de operaţii delà vest: Pe frontul dola Steenstraat, spre răsărit delà L a n g em a rck am înaintat eri seară în contra poziţiilor duşmane situate spre nord şi nord- ost delà Ypern. Cu ocazia primului asalt trupele noastre au înaintat pe un front de 9 kilometri până la înălţimile aflătoare spre răsărit şi miaza-zi delà I i l k e m forţând tot odată printr’o luptă îndârjită trecerea canalului la Steentraat ş i Hetsas, unde au şi pus piciorul pe ţărmul vşstic al lui, Am ocupai localităţile L a ngem arck H etsas şi P ilkem fă­când prizonieri cel puţin 1600 de Francezi şi Englezi capturând tot­odată 30 de tunuri, între cari 4 tunuri grele engleze.

Intre râurile M aas şi Mosela sra înfiripat iarăş o activitate mai vioaie. Au fost violente mai cu seamă luptele de artilerie, cari s’au dat la Cambrés, S t M ihiel, A pre- m o n t, precum şi spre nordost delà Flirey- A atacat apoi infanteria duş­mană pe teritorul păduros dintre  ilty şi A prem ont. Aici au pătruns Francezii până în partea dinainte a tranşeeîor noastre, de unde i-am scos în parte. Dealtmintrelea luptele ţin încă aici. Avantposturile noastre au părăsit localitatea E m berm enil, pe care au incendiat’o eri Francezii prin focul lor vehement. înălţimile din nordul şi sudul acestei localităţi ni le menţinem însă.

Pe câmpul de operaţii delà ost: La ost situaţia e neschimbată.

filosofică pe maxima sa, Cogito, ergo- sa/n, nici sijnţirea, cum susţin psioho- loglienglezl, este actul primordial al vieţii animalice, ci voinţa. Ea e însăşi pútere a de viaţă. Conştiinţa şi simţirea sunt fenomene secundare sau accesorii, născute din voinţă. Ele se nasc şi pier împreună cu individul ; iar puterea de viaţă, care le dă naştere şi care e identică cu substanţa în care se ma­nifestă, adecă ca cele patru elemente constitutive ale ori cărui organism, e neperitoare.

Hypotesa voinţei e dar o bypotesă pozitivă, întru cât se aplică numai na­túréi organice sau vieţii animale şi vegetale ; pentrucă şi organismul ve­getal numai prin nutrire şi generaţiune, adecă numai prin mişcare lăuntrică se poate naşte şi trăi. Ea devine o hypo- tesă metafizică, când se aplică natúréi neorganice. Pentrucă aci nu se mai poate întemeia pe fapte cunoscute de a dreptul, atât prin observatiunea in­terioară cât şi prin cea exterioară. Aci însă are o legătură logică, prin analogie, cu hypotesele ştiinţelor po8itive.

Intre autorii, cari au recunoscut voinţa ca esenţă a vieţii şi ca fond al

GAZETA TRANS I LVANI EI ./

Opoziţia faţă de politiea guvernului'

Lupta contra proiectelor prezentate.După cnm am amintit în numărul

de eri al ziarului nostru capii opoziţiei maghiare au ţinut o conferinţă comună, în care s’a luat hotărârea să se ducă lupta până la estrem în contra politicei de partid a guvernului contelui Tisza. Atitudinea aceasta îndârjită a opoziţiei maghiare a dat de ecou in şirurile gu­vernamentale. Căci semioficialele gu­vernului »Budapesti Tudósító* şi »M, T.< se niziţesc să dovedească de neîn­dreptăţite reproşurile opoziţiei mai a~ ies referitoare la proectdl de lege des­pre crearea centralei institutelor fi­nanciare, desbaterile căruia vor forma obiectul celor mai vehemente discuţii, după cum asigură opoziţia.

E interesant cum precizează ati­tudinea opoziţiei zîaral contelui Károlyi * Magyarország*, care scrie următoarele:

Primirea proiectului referitor ia estinderea serviciului de glotaşi par­tidul independist o face pendentă de anumite condiţîunf. Va pretinde mai cu seamă, ca estinderea obligativităţii de a presta servicii de giotaş dela vârsta de 43—50 de ani să aibă va loare numai pe timpul, cât va dura războiul; va pretinde apoi garanţii ca aceste contingente să fie întrebuinţate numai după ce au fost chemate sub arme contingentele mai tinere. In ce priveşte precizarea pretenţiunilor par­tidului independist, acest partid doreşte mai ales să-şi vaiiditeze punctul de ve­dere, ca războiul să nu servească drept prilej spre modificarea organică anouii legi militare.

Mai cu seamă din acest punct de vedere va respinge opoziţia proectu! referitor la alocarea trupelor de gioate ungare în Galiţia şi Bucovina.

Atitudinea opoziţiei faţă de celelalte proecte va fi — cu escepţiunea alor câteva — absolut contra. Va lupta mai cu seamă contra modului, în care pro­iectul de lege al guvernului prevede prelungirea mandatelor. Referitor la modificarea legii de presă opoziţia pre­tinde direct ştergerea caafianei; iar proectul de lege referitor la pedepsirea diferitelor abuzuri constatate cu oca- ziunea prevederii armatei cu cele pe lip ă, opoziţia pretinde ca acest proect să treacă in vigoare având deplin caracter retroactiv. încât despre proectul referitor la centrala istituteior de ere* dit, opoziţia pretinde pur şi simplu luarea acestui proect dela ordinea zilei, căci la caz contrar guvernul va fi făcut responzabil pentru discuţiile vehemente, necruţătoare, pe cari le-a provocat prin politica sa tendenţioasă de partid.

t ""îngrijirea soldatului

în războia.S’a constatat mereu că înviorarea

! ce o produce alcoolul la oboseli, mai Í ales la urcarea pe munţi, marşuri for- I ţaţe etc., nu durează decât un timp i scurt şi e urmat adesea-ori de o scă­

dere a puterii şj energiei voluntare. Tot aşa s’a dovedit prin experienţe la şcolari, meseriaşi etc., că puterea de apercepţiune poate fi diminuată, rezis­tenţa şi activitatea intelectuală micşo­rate prin consumarea alcoolului. Şi noi nu spunem aici nimic de alte neajun­suri ale consumării alcoolului şl mai ales ale exceselor alcoolice.

S’ar putea să trecem cu vederea faptul că soldaţii au voie să ia o gură de alcool în anumite împrejurări pre­văzute de regulamentul sanitar, dar trebuie să se aibă în vedere că trimi­terea regulată de alcool, necontrolat ca cantitate şi calitate, care se predă direct soldaţilor ca daruri, se deschid mari porţile abuzurilor şi urmările pot

I ..II. ."I. Ml. IJl'Ml '»D J JNI'WigWg-gJ'.g C

fi regretabile atât pentru soldaţii izo­laţi, cât şi pentru o parte a trupelor.

Mai e locul să spunem că multe cazuri de sleire a puterilor nu trebuie atribuite oboselilor enorme şi cel pu­ţin o parte trebuie pasă pe seama unei consumări excesive a alcoolului.

Se vorbeşte mult de păstrarea căldării corporale le timpul răsboiului. Intr’un articol scris de un autor com- petinte se vorbeşte de cele trei izvoare principale ale căldurii trupeşti; îm pri­mul rând consumare suficientă de ma­terii combustibile în mâncare, mai ales sub forma de corpuri grase, căci e cu­noscut că popoarele polare consumă multă grăsime. Intre darurile amoroase ar fi bine să figureze cărnuri conser­vate puţin sărate, ca; slănină, şuncă, cârnaţi, conserve de carne, apoi mai ales unt, untură, margarină de frişcă, Palmona şi altele. Apoi sa mai observă:

»Trebuie să Sè alăture" cu as* prime consumul rachiului pentru toţi soldaţii cari sunt,supuşi uduî frig mare. încălzirea artificială a corpului produsă de consumarea , alcoolului în cantităţi mai mari produce, după repedea Iui evaporare, o depresiune puternică a în­tregii energii vitale şi această moleşire a funcţiunilor vitale e cea mai mare primejdie de degerare «

Al doilea mijloc deîicălzire a cor­pului e îmbrăcămintea suficientă şi po­trivită, mai ales îqveiirea urechilor, mânilor şi picioarelor, al treilea isvor de căldură; circulaţia puternică a sân­gelui. t

Acolo unde lipseşte mişcarea, ca în avantposturi, în tranşee, s’ar putea uză ca un ajutor unele mijloace loc­ţiitoare, ca exerciţii de respiraţie şi exerciţii de gimuastică. Se mai atrage atenţia asupra importanţei unei iaspi- raţiuni şi aspiraţiuni puternice, liniş­tite şi adânci. Nu se vorbeşte de eh ctul bun al unor băuturi calde ca: ceaiul, cafeaua, cacao, supă de carne, e r e , cari iac servicii excelente, căci se presu­pune că aceasta se înţelege dela sine.

r c u privire la uzul medical al al­coolului în campanie, care, după opin’a publică, are un rol importait, prof. Dr. Schwalbe a scris următoarele:

întrebuinţarea alcoolicelor ca doc­torie contra răcelilor, disenteriei şi altor boale trebuie socotită un caz particular şl rezervată numai hotărârii şi supravegherii superiorilor.

De altfel ar fi greu să se dove­dească necesitatea sau folosul covârşi­tor ál romului rcSfce se consumă uşor in formă de grog la răceli, disen- terii, etc.

Contra răcelilor serveşte tot aşa de bine orice băutură fierbinte; un ceaiu simplu se recomandă foarte mult. La disenterii — dacă e nevoie să se întrebuinţeze alcool — tratamentul se poate face mult mai bine cu un vin roşu care se poate căpăta uşor, tot aşa de bine ca şi ca spirtuoase tari. Mult mai eficace ar fi vinul de afine, cafeaua de ghindă, «cacao de ghindă. Astfel că darurile In alcool atât de iu­bite în popor nu mai au nici un rest de a exista.

Pentru combaterea epidemiilor în răsboi trebuie luate pe lângă măsurile obişnuite de pază şi acele cari tind la mărirea puterii de rezistenţă a indivi­dului şi cari merită toată atenţiunea noastră.

O influinţă pernicioasă are împăr­ţirea de băuturi spirtoase soldaţilor. Activitatea lor e micşorată, iar disci­plina şi ordinea cari hu sunt nimănui mai necesare şi nu şed mai bine decât soldatului în ţară duşmană, suferă mult sub influenţa alcoolului. Sunt demne de toată lauda şi merită concursul tu­turor măsurile luate"în aceasta privinţă de administraţia armatei germane.

Aici mai trebuia sâ atragem a- tenţia tuturor asupra părerii unor pro-

i mmm n ' *• " : ■ ' —-

fesori eminenţi în chestia alcoolului ca preventiv de boale iniecţioase. Aşă de exemplu, Prof. Dr. Ewald, dela univer­sitatea din Berlin, spune că nici nu poate fi vorba de un efect bun al al­coolului la boale iniecţioase« Alcoolul, indiferent de cantitate, nu poate fi în­trebuinţat la boale iniecţioase, acute sau cronice, ca un remediu bactericid.

A-l.

Pentru soldaţii răniţi din Turda.

Subscrisa reuniune a femeilor române din Turda şi-a ţinut de da- torinţa sa, ca şi de sfintele sărbă­tori ale Paştilor, să aline — după putinţă — durerea celor aproape 500 soldaţi răniţi, ce se află în eele 4* spitale de aici.y Spre acest scop Reuniunea din

mijloacele sale şi din conţribuirile generoase ale celor ce se publică mai la vale, a procurat şi împărţit în Sâmbăta Sf. Paşti 1152 oua co­lorate, 471 batiste şi 5000 ţigarete răniţilor, iar soldaţilor, cari în săr­bători au fost la cele 3 biserici ro­mâneşti li s ’au mai dat 159 ouă roşii şi 36 colaci mari şi frumoşi pregătiţi din făină de grâu, colec­tată prin dna preoteasă Iiiliana Mu- reşan din Hârastăs.

împărţirea s-a făcut prin mem­brele comitetului reUniunei noastre în prezenţa conducerei spitalelor şi a altor onoraţiori fiind de faţă dnii protopopi locali Jovian Murăşian, Iosif Gostin şi Nicolae P . Raţiu, cari au binevoit a ţinea înainte de distribuire câte o cuvântare aleasă plină de elevaţie sufletească, pen­tru cari le esprimăm în numele soldaţilor mulţămitele noastre.

Cu daruri în bani au binevoit a contribui următorii :

1. ) Preotul Dumitru Giurgiuca din Cucerdea a colectat cu discul în biserică 18 cor. 70 fileri, Marfa Heteu, Sus?na Contras, Crucită Feiezeu, Maria Sicui şi Manoila Chereches toţi din Turda câte 1 cor. Paraschiva Murăşan 60 fileri, Ana Oltean 40 filjeri, şi Ioan Deac 80 fileri, toti din Turda, In total d8ci 25 cor. 50 fileri

2. ) Dna Letiţia Vulc din Iclandul- mare au dăruit 600 ţigarete şi Ana Borza din Turda 200 ţigarete.

3. ) Nastasia Lup, Ileana Ciortea, Cruci ţa Feiezeu, Maria Ciortea Ana Zâhan, Anica Crişan, Ana Adreica lui Ioan, Ileana Modol, Ana Oltean, Ludo- vica Zâhan, iriraion Rotar, Oostantin Călugăr, Maria Raţiu, Partenie Şuta, Ileana Morar, Ioan Zăha», Filon Raţiu, Lina German, Ileana Lazăr, Ioan Lăscău, Ioan Deac, Maria Raţiu, Nicolae Raţiu, Ana Mocan, Maria Aspris, Petru Tusa, Alexandru Raţiu, Manoilă Chereches toţi din Turda au dăruit 226 ouă şi dl. Ioan Murgău apotecar din Turda văpseli pentru ouă Sn preţ de 5 cor.

4 ) La colecta întreprinsă prin dna preoteasa Juliana Mureşian din Harastas au contribuit cu făina de grâu urm ătorii: Vasilie Pasc, Sandu Raţiu, Susana Raţiu, Maria Suciu, George Socaciu, Ioan Granatir, Ioan Sălăgean, Maria Pop, Maria Inocan, Emilia Racolţa, Ioan Inocan,Clemente Ino- can, Octavian Mureşan, Ioan Racolţa, Ioan Bodean, Maria Man, Ileana Man, Maria Ra­colţa, Maria Muntean LG. Hurban George, Anica Racolţa, Ileana Rad, Gherasln Frâncu, Gligor Voiebună, Regina Ra­colţa, Alexandru Racolţa, Maria Hurban, Teodor tŞerban, Iosif Bucşa, Ioan Pasc. Szabo Samu, Ioan Raţiu, Maria Moldo- van, IoanSandor, Ioan Rad, lo m Adara,

deosebire, care e mirare cum a scăpat din vedere acestor mari cugetători, ar fi adus o schimbare radicală în siste­mele lor. Pentrucă spaţiul şi timpul, în­ţelese astfel, nu mai sunt piedeci pen­tru cunoaşterea fenomenelor în sine; ci ele lărgesc in nemărginit cadrul cu­noştinţelor noastre despre natură şi univers.

Hypotesa cosmogonicăa lui Kant şi Laplace nu se putea naşte înainte fie Newton, pentrucă ea : se întemeiază pe gravitaţiune. Ea a fost mult întărită prin descoperirile făcute în urmă despre natura câldurei prin Robert Mayer din Heilbron, despre identitatea substanţei cosmice în cor­purile cereşti prin analiza spectrală a lui Helmholtz şi Bunsen, prin argu­mentul matematic adaus de A. Comte despre identitatea aproximativă a du-

. ratei de rotaţiune a soarelui cu durata revoluţiona planetelor in epoceie, când acestea s’au rupt din soare, şi despre identitatea aceleiaşi proporţiuni intre rotaţiunea planetelor şi revoiuţiunile sateliţelor atunci, când s’au născut sa­teliţii planetelor. ,

In ceeace priveşte originea vieţii

naturei înainte de Scbopenhauer, şi pe cari el îi aminteşte în opşorui său Ueberlden Willen in der Ndtur, este şi filosoful francez Mâine de Biran, pe care se vede că Schopenhauer <au l-a cunoscut# In scrierea sa, Fondement de ia psychologie, paragraful Le sentiment dePeffort, }ait primiţi/ de la conscience, Mâine de Bfran constată, că puterea, care face să se misce corpurile orga­nice, »este o putere activă, pe care noi o numim voinţă. Euise identifică pe deplin cu această putere*.

Spaţiul şi timpul există oare şi în afară de noi ?

Dna din cele mai ciudate paro- doxe este teoria lui Kant despre spaţiu şi timp. După ei, spaţiul şi timpul nu există Snafară de noi ; ele sunt numai forme ale inteligenţei noastre. Prin urmare noi nu putem cunoaşte lucru­rile şi lumea aşa cum sunt ele în sine, ,cls Dinge an sich*t ci numai ca fenomene.

Schopenhauer, încă a adoptat acest apriorism absolut ai numitelor forme ale inteligentei. »Aduceţi-mi —, zice ei în prefaţa scrierii sale Ueber den Willen in der Natur — aduceţi-mi

un ţăran dela plug, fâceţi-1 să înţeleagă cestiunea, ş i ... ei vâ ^ va spune, că şi atunci când a r dispăpa toate lucrurile în cer şl pe pămâiti spaţiul â r ră­mânea ; şi când s’ar opri toate schim­bările, în cer şţ pe pământ, timpul ar curge mereu.« Va să zică, spaţiul şi timpul esistă de sine, independente de materie, cum ne spune şi simţul comun.

Dar oare dacă n’ar fi existat nici lucruri, nici cer, nici pământ, s’ar fi putut naşte ideile de timp şi spaţiu V Eie în adevăr nu esistă decât în min­tea noastră ca idei abstracte şi inde­pendente de materie. Insă toate ideile abstracte sunt născute din impresiunile lamei din afară, şi anume din impre- siuni'e de întindere şi de mişcare a substanţei. Inteligenţa, cu întreagă na­tura organică, e condiţionată de na­tura neorgtmică, care e temelia ei.

-Să nu confundăm dar spaţiul şi timpul ca idei abstracte, ca forme goale, cum esistă în mintea noastră, cu ceeace numim spaţiu şi tu? p în evoluţiunea substanţei, adecă cu întin­derea şi mişcarea; şi atunci Kant şi Schopenhauer au dreptate, teoria lor numai este o paradoxă. Dar această

Dicső Gergely né, Bartha Sándorne, Va* silie Rad, Lucreţia Gazdac, Susana Hurban, Palaghia Frâncu, Susana Suciu, văd. Susana Raţiu, Ana Ros, Susana Bucşa I. bia, Ileana Bucşa, Veronica Suciu, Ileana Tuf», Anica Moidovan, Victoria Muntean, Miria Rad, Ana Rad, şi Vasilie Cooacio, din care făina sau pregătit colaci, iar dela Ioan Bucşa 40 fii. Ioan Câmpean 40 fii. Maria Inocan 40 fii. Vasilie Găzdac 10 fii. Iosif Ra- oolţa 1 cor. văd. Maria Pop 40 fii. Maria Bucşa 20 fii. Maria Pop Ganoaie . 40 fii. şi luliana Mureşian 1 cor. 58 fii. de tot s-a primit 4 cor. 88 fii. ou care dumă s-a cumpărat unt şi zăhar la facerea celor 36 colaci—, afară de ouăle întrebuinţate ia colaci sau colec­ta t şi roşit 159 ouă.—

Primească generoşii donatori în numele soldaţilor lnpărtăşiţi, mulţămi­tele noastre cele mal ferbinţi, dorinda-le răsplata cerească. I

Turda, la 7 Aprilie 1915. TBiroul Reuniunii femeilor române.'

Lucreţia Mureşlanu Eugenia W Rafia . prezidentă. secretar#

" .. , ,„Pentru sărmanii soldaţi români 'cărora li-s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut

lumina ochilor“#In urma apelului nostru din nu-

merii trecuţi ai ziarului am mai primit ur­mătoarele contribuiri marinimoase:

Transport din n-rul trecut 2136 c. 84 f.Colecta d-lui paroh gr,

cat. Ioan Beclcheri cu prile­jul unor servicii bisericeşti pentru bolnavi şi invalizi In. parohia Boz . . . . . . 30 »

D-l Teodor Pănăznn înv. dir. penz. în Sâncel. . . . 1 »

Colecta făcută de d-nul paroh Ioan Brotea între cre­dincioşii săi din comuna Ma- teiaş dela următorii:

Câte 2 cor.: Peuna Bro­tea, Aurelia Brotea, Floarea Şerban. Marina Dumitru 1 cor., Maria G. Mucea 60 fii.,N. N. 36 fii., Bucura G. Lean- cu 24 fii

Câte 20 fii. Maria Câra- van, Ana I. Machidon, Pela- . gia N, Leancu, Domnica L Cărăvao, Ana N. Sorea, Ana Z. Leancu, Mrria 1. Brotea.

Câte 10 fileri: . Ana I.Leancu, Maria I. Surdilâ, Ma­ria G. Dărăbnnţ, Ioan Petri.La olaltă. . 1 0 »

La olaltă 2177 c. 84 f.

— 24 Aprilie n. 1915.i

Dst'iicţfe militară. Aflăm cu pi&-< cere că fiul d-iul medic Dr. Baiulescu, d-nul Aurel Baiulescu, aspirant de ofi­ţer in reg. 2 de husari, a fost decorat cu medalia de vitejie cl. II. pentru ţi­nuta sa vitează In faţa duşmanului. Aceiaşi decoraţie s’a conferit şl sergen­tului Aurel Todescu din acelaş regiment,

Pentru fondul ziariştilor, d -i major I. Bogdan din Pojun a trimes prin admlnistraţiunea ziarului nostru sumi. de 2 cor., iar d-l Înv. dir. penz. Teodor Pănăzan din Sâncel cu prilejul reînolrii abonamentului a trimes to t prin admlnl» traţiunea ziarului nostru 1 oor. Dl paroh L Brotea din Mateiaş a dăruit suma de 5 cor. Mulţumite.

pe pământ, numita hypotesă a câştigat muit prin descoperirile unităţii de corn» posiţiune a organismelor (din cele i elemente purtătoare ale puterii di v iaţă: carbon, hidrogen, oxigen, şl azot); prin unitatea de plan a orga­nismelor din fiecau gen ; şi prin teoria descendenţei tuturor dela un tiş primitiv, sau teoria transfonirismului

Un puternic razein al teoriei de* cendenţei, formată de Lamargue şi re­cunoscută abia după 50 de ani priâ influenţa ope ei lui Darwin, fu apoi descoperirea geologică a lui Lyell dea* pre evoluţiunea înceată şi continuă a formei pământului, în oontra teoriei despre revoiuţiunile globului a lui Cuvler,

Opei ele şi fantele mari arareori mai nici odată n’au fost apreciate de contemporanii autorilor după adevărata lor valoare. Ele seamănă cu tablourile iui Rembrandt, a căror frumuseţă numai la distanţă se poate vedea în toată plinimea ei.

Af.S.

Nr: 79—1915. J G A Z B T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina S.

, Concertele d-şoarei Aca de Barba.WfU ziare germane şi m aghiare din Sighişoara şl Reghinul săsesc, pe cari le-am primit zilele trecu te la redacţie, ne«au adus aminte de-o simpatică a r­tişti a noastră, pe care de m ult timp n-am mai avut noi Braşovenii, plăcerea i*o ascultăm. Este cântăreaţa de operă d-şoara Aca de Barbu, fosta bursieră a sodetiţii noastre teatrale . Petrecând mal mult timp in stră inătate , şi-a com pietat studiile, s’a re în to rs acum a în patrie, unde, cu to t răsboiului care pune capăt artei, a avut prilej să a rujeze două concerte de binefacere, noul in Sighişoara la 25 Martie a. c. fi al doilea in Reghinul-săsesc în 121. c.

Ambele concerte, precum ne rela­taşi! ziarele »Sch&aaburger Zeitung« >Qro88-Kokler*Zeitnng<,>NagyKukiili5< ^ >£ă?hsiscb'Regener W ochenblatt«, IU avut un rucces frumos, dovedind publicului românesc şi stre in că d-şoara Aca de Barbu a realizat progrese im - tacwătoare in a r ta cântecului. Ultimul star relevă cu deosebire părţile de solo din, operlie clasice »Troubadour« şi >Paust<, in cari a rtis ta noastră a do vedit, că dispune de distinse calităţi muzicale, technică frum oasă, voce cu­rată, joc minunat şi pricepere adâncă io interpretarea rolurilor de operă.

Ne bucurăm de aceste elogii aduse d’ţoaret Barbu şi o felicităm călduros.

AsenUrea giotaşiior anilor 1873—77.10 localităţile fostei popote a ofiţeri­lor din Braşov (Şirul inului 34) va a m loc săptăm âna viitoare asentarea giotaşiior din cl. B din anii 1 8 7 3 « 1877 tn urm ătoarea ordine: Cei născuţi In soli 1877 şi 1876 se vor prezenta In 27 Aprilie, cei născuţi în 1875 şl 1874 la 28 Aprilie, ia r cei .născuţi In 1873 şl cei răm aşi neasentaţi din alte contingente in 29 Aprilie n. în fie­care zi ia orele 8 dim ineaţa.

Reprezentaţie da binefacere, n i secomunică, că reuniunea »Sanatoriul Arhiducele losif< va aran ja în 8 Mai a. o. o reprezentaţlune in sala gim naziu­lui ev. în favorul soldaţilor bolnavi de pşpt, retntorşi de pe câmpul de luptă, precum şi în favorul orfanilor şi vădu- velor celor căzuţi pe câmpul de luptă.

Abdol H anid în Anatolia. Din Roma N anunţă. Se ţeiegrafiazâ din Salonic: Un ziar din localitate află din Constan- tinopol că Abdul Hamid a r fi fost tr i­mes din Constantinopol în tr’o localitate In interiorul AnatoHel. Fostul Sultan a foit însoţit până Ia Sroyrna de cătră Enver paşa.

Un aviator ra s coborât Ia Ger-Olaţi. Corespondenţii particulari de stare află din Cernăuţi că de două zile11 dau lupte neîncetate la nord-est la Cernăuţi. Ruşii utilizează p ietrele m or­mintelor din Bojan pen tru a ridica ba­ricade. Un aviator inimic care a a ru n ­cat bombe peste Cernăuţi a fost cobo- rât după o luptă cu un »Teubec germ an. Oflţănii şi pilotul au fost om orâţi, apa­ratul distrus.

Prima ştire dola prizonierii dinPfZimySl — scrie »Drapelul« — a soalt la Lugoj dela locotenentul î. r. E* miDUl) Comşa, directorul băncel »Cri- 9»na< din Brad, a cărui soţie (fl’ca pro* topreiblleru'ui nostru Dr. G. Pupo viei) H ifli in Lugoj, in scrisoarea începută In Przemysi ia 24 Martie şi încheiată l! 29 Martie in Chiev spune, că a luat pârte cu regim entul 5 de honvezi la ul- tima ieşire, scăpând ca prin m inune şi i t afli bine şi sănătos în captivitate, lirl a şti ÎQcâ unde va fi transporta t. Urla o cartă poştală d a ta tă din 3 A- priile Ia Riagsk (stam pilată după căiin- darul vechiu 21 Martie) şi sosită la Lu­goj ieri, spune că este in drum spre Siberia, unde va fi in te rn a t probabil la Omsk. »Calea e lungă — s -rle d*i Com- şi — dar suntem în bună dispoziţie. Huşii tratează bine cu no , punându-ne şt vagoane de durm it ia dispoziţiune«. lipirăm a primi veşti m ulţum itoare şi dcla ceilalţi iubiţi ai noştri, cari au fost Împresuraţi la Przemysl.

Corone aeperitoare pe m orn iate le noştri Căzuţi. D rept prinos

mamoriei ostaşilor noştri căzuţi in râs* lioli următorii dâruesc la fondul Epis- mul Nicolae Popea pentru masa tnva- jSuIlor meseriaşi, şi anum e: Dr. A. Vlad, adv. (Orâştie), Dr. N. Comşa, m e- dU (8ăUşte), oâte 5 cor.; T. Herm an, ţrOt (Beş), N. Borza, prot. (Făgăraş), Or. V. Saftu, prot. (Braşov), los. Popescu dir. de bancă (Reghinul sfts.), Dr. I. Pipp, adv. (Brad), Dr. Aug. Bodea adv. jpeş), Gregr. Pletosu, p. ot. (Bistriţa), b&Z. .Chirtop, adv. (Câmpeni), câte 2 tor,; I. Radu, p ro t gimn. (Brad), Vas. CUn, prot. (Ofenbaia), Dr. I Dobre, pot. (Deva) şi D r. 1. Lupaş, prot. (Să- Uşte) câte 1 cor. Generoşilor dăruitori U aduce calde m ulţum ite în numele Rttmlunii meseriaşilor sibieni. Victor TordOşlanu prezident.

Ioni ie rtări In dauna arm atei, au«vut Ioc în Miskolcz, Se deosebesc de

■mlade până aci prinsttletul m are in care, iu foat făcute. Căci după cum scrie ziarul >Az Est« s’au făcut la n işte m ari şase de com erţ din acest oraş mai mul-

| te comande de conserve ş! ţo luri tn va- j loare de milioane de coroane. D-rtii

furnizori însă şi anum e indivizii Tand- lich Armin, Wdhelm. Herrman, Bloch Armin, etc. etc. în legătură cu avocatul Dr. Gergely Dezsd, care s’a şi îm puş­cat, au crezut de bine să furnizeze în loc de conserve cenuşă şi nisip, ia r in loc de ţoluri pânze de sac au păgubit s ta tu l cu mal multe sute de mii de co­roane, Toţi aceşti tâ lhari au fo st de­ţinuţi.

Sperăm că noua lege, care se a- duce acum tn Cameră le va pune ş trean ­gul de g â t tu tu ro r acestor hiene fără de milă.

Linii noal ferate în România. DinBucureşti se anunţă: D-l Dr. Anghe- lescu, m inistrul lucrărilor publice, a dispus să se înceapă lucrările liniilor Bucureştt-Craiova, Păurei-Tecuci şi Tul- cca-Medgtdia. Toate aceste linii au o deosebită im portanţă. Linia Bucureşti- Craiova — care e proiectată de atâţia ani, va deveni acum fapt. S’a lua t în acelaş tim p dispoziţia ca în staţiile principale aft se înceapă construirea de magazii şi hangare.

Gnnoscntnl scamator şi iluzionistGarmelUm, num it cu drept cuvânt »Re­gele vrăjitorilor« a sosit ia Braşov unde va da azi şt mâne două reprezentaţi uni in teresan te din domeniu) neîntrecutei sale arte . R eprezsntaţiuoile vor avea loc tu flecare seară la oarele 8 în sala gimnaziului nou evanghelic. P resta ţiu - nile excelentului iluzionist, care a de­bu ta t cu m are succes în capitale şi la curţi regale, sun t cu deosebire rem ar­cabile In domeniul traosm isiunei gân­dirilor. îm preună cu soţia sa, care ii serveşte de mediu, săvârşeşte lucruri in tr’adevăr miraculoase. Bilete de 2 cor., 1 cor. 20 fii. şi 80 fi eri, (bilete de sta t) se pot cum păra la librăria Hi- mesch şi seara la cassă. 30% din ve­nitul cu rat este destinat pentru Crucea Roşie şi pen tru orfanii celor căzuţi In războiu.

Colecta„R euniunei Fem eilor R om âne Se- lăgeneu p e n tru Crăciunul soldaţilor r ă n iţi , din Şimleu.

Au contribuit din Şimleu:D-na Clara dr, Maniu; 4 colac!

m ari netezi, — 4 colaci cu nucă, — 1 şuncă mare, — o coastă în treagă de porc, — 2 cbilog, cârnat 2 şl ’/2 k ig r, carne de porc afumată, —- 50 klgr. mere, •— 20 litri nuci.

D-na Maria Cosma: 5 coroane.D*na Emilia Popp n. Marcuşi 3

blide p răjitu ri dulci, — 1 k lgr. carne, —* 73 bucheţele de flori pentru deco­ra tu l mesei.

*SiIvania« in stitu t de credit şl economii 10 cor.

D-nele Nlna Ostate şi Maria Si- mani 6 colaci m ari netezi, — 7 colaci cu nucă, — 7 colaci cu mac, — o oală m are de varză umplută, 2 copooi şi 2 klg. coaste de porc, 15 litruri de vin.

D-na Margareta Poppi 2 soiuri p ră jitu ri dulci, 1 copon m are.

D-na Cornelia Maiori (Pereceiu) 6 litr. vin, 1 şuncă mică.

D-na Văd. luliana Deleui 2 şi l(i kilo carne afum ată.

D-na văd. Angyal Idnosndi 2 cor. D-l Frankovits Igndcz i 1 litru

rum, — 1 pachet thee.D-l Uv\a Budişam 100 ţigarete . D-l Vasile Câmpan: 400 ţigarete,

1 litru rum , — 1 klg. zahăr.D-l Augustln Marc as: 500 ţigarete.D-na Elena dr, Ofteţei 300 ţ ig a ­

rete, - 5 iit. vin, —* 1 litr rum , — 2pachete theo, — 1 blid p răjitu ri dulci, 1 şi % lit. sm ântână.

D-na Adela dr. Meseşan: 400 ţ i­garete, — 10 l i t vin.

D na Regina Simat Pereceiu: 1 colac m are cu nucă, — 5 lit. vin.

D-na Sallay, Pereceiu: 1 curcă.D-na Roza Barbolovidu: p răjitu ri

dulci.D-na văd. Ludovica Orosi 3 colaci

m ari netezi, — 6 l i t vin, — 30 m ere.D va Aurelia Coste, Ceheim 6 litr .

vin, — 1 colac cu nucă, — 1 copon, — 1 cărna ţ.

D-na Maria Lazar: 2 şi !/ 2 k lgr. cărnat.

D-na Victoria Vicaş Ilidig: 1 pâne m are albă, — 1 copon, — coaste şi cărnaţi.

D-na Maria Popp Klein: 3 sticle de compot, — 1 copon.

D-na văd. Veronica Lişcan: 25 klg. mere.

D-na Aurelia Şireag: 4 şi ’/s litr. vin, — 100 ţigarete, — 4 căpăţini varză acră.

D*na Pop, preoteasă în Recea: 1 copon, — 1 şuncă, — 1 sânger şi căr- naţi.

D-na Bibarţ: 1 blid p răjitu ri dulciD -na Florica Filep: 1 bu tiţă vin»

colac mânecare, — 1 cală m are varză um plută.

D-na Szentkirály: 3 sticle de!,com­p o t

D-na Paraschiva Qogan: 3 pui, 1 sticlă castraveţi.

D-na Cornelia Deleu n. Sándor: 1 1 copon şi un colac cu nucă.

D-l Grigoriu Pop : 1 litr. vin,D-na Elena Ardelean: 1 şi % kilo

carne de porc.D-na Maria Budoiu 1 4 sticle com­

pot, - - 1 sticlă m are de castraveţi, — cărnaţi.

D-l îoan Fizlea: 2 coroane.D-l Oros Curtuţ: 40 fii.D-na Anuţa Nossa Bogdana, 5

coroane.Din comuna Morca colectat prin

d-şoara Rosalia Zdrite: 32 ouă, 4 klg. cărnaţi, 1 klg. carne şi coaste, 1 bucată brânză, 1 sticlă paradize.

„Reuniunea Femeilor Române Selăgene“ esprimă şi pe aceasta cale mulţămita sa cea mai călduroasă marinimoşilor contribuitori.

Şimleu, 30 Martie, 1918. văd. E m ilia Popp, născ, M ârcaş.

prezidentă.

Vasile Câmpansecretar.

P ro p r ie ta r :Tip. A. M ureşianu : Branlsce & Comp.

Redactor responsabil: îoan Lacea

Se cautăCalfe de lemnar

Calfe de MsarLucrători en ziua

la construcţia baraoelor de soldaţi. Să se anunţe la faţa locului de construcţie Braşovuclil- " Bertalan.

o o o o o o o o o o 0 0

Ionel Ciuoăşelcroitor de baine bărbăteşti

Braşov,Târgul F lorilor 18.

•21-50r > o * > o o « » o * » * '» o < > o |

0

A n trep rise de pom pe funebre

E. TUTSEK.B raşov, S trada Porţii Nr. 3>vis-â-vis de băcănia Steaua Roşie*

Recomand Onor. public la cazuri de moarte stabilimentu- meu cu toate cele necesare pentru înmormântări mai pom­poase şi mai simple c u preţuri ieftin e.

Depou de co sc iu g e de m etal ce se pot închid hermetic, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea proprie a c o sc iu g e lo r de lem ny de m etal şi im ita ţiunil de m etal şi de lemn de ştejar*

I epou de cununi pentru monumente şi p lan tic i cu cu preţurile cela mai moderate.

Reprezentanţă de monumente de marmură, cară funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi un ca r funebru vânăt pentru copiiy precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută prom pt şi Ieftin, iau asupra-mi şi tra n sp o rtu r i de m orţi în stră in ă ta te .

1

La cazurFde moarte a se adresa

■ 25 —26.

U H U K

Telefon in teru rb . 405. E. Tutsek.jCOTOARE

LINOLEUMFERDELE

Pânzături, albituri de pat, se pot cumpăra cu preţul cel mai convenabil, în ale­gere mare, preţurile cele mai ieftine la

T E L L M A N N & S P E I LTârgul Grâului nr. 8.

îngrijim şi aşezarea de T î f i n l o i i y t l cu lucrători esperţi L u c r ă r i l e de l l i l i U l v I I I l l în Hotel Coroana sunt

executate de firma de sus.

Magazin cu specialităţide

Mărfuri împletite şi tricotaj,de toate sorturile.

Fabrica de îm pletituri şitrico tage B raşov.

J. TEUTSCH & Cie18—50 STRADA^PORŢII Mp . 6.

primacalitateEMNE de fag pentru ars

blane şi tă ia te , cu vatjoau, Q -îV -l- , Tltacofduse acasă, ieftine se căpătă, la w A lm fij «JUA901

Strada Neag ră NTr* 5

Telefon 508 W Se poate comanda cu preţuri originale laW K o v â c i A. Trafica mare, Şirul florilor Nr 13.

F ii l t tp J . Magazin cu delicatese Str. Vămei î/r . 31. i . i B e n k o J . Librărie Strada Porţii Nr. 52.

Q a a l I. Scheiu, B?Je de abur Nr. 35.

j ă S U Gazeta Transilvaniei.

A V I Z !Recomandăm On. public mai înainţe de urcarea preţurilor din cauza reduoerei cantităţii materialului, — pentru sesonul de

P r i i n ă v a r i şi V a r ă ,fabricatele noastră renumite, în asortiment bogat ca şi în alţi ani de Ciorapi de m ătA sef a ţă ş i bum bac pentru

dam e, bărbaţi şi băeţi»

o a a

Mai recomandăm pentru

i i @ n l a a a

Tot felul de hăinuţe şi albituri pentru copilaşi precum şi ja c lie io ţe y m anteluţey bonete, p ălăriu ţe— — — — — modern executate. — — — — —

kO u t o a t ă . kS tiZ 3Q .a G E O R G E FOITH & Co lu b r ic i de tricotaj.

D D e p c s i t : B r e u ş o -s r , s tr a -c L a , ^ © x ţ x l trx ix r

Pagina 4 ( i A Z î T A T R A N S I L V A N I E I . Nr.. 79-1*16

BU

T A I L O R F O R G E N T L E M E N Irt

CENTRALA:

W I E N A

FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IM PERIALE REGALE :

SUCURSALE: BRAŞOV B U D A P E S T Ar

Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi FetiţeToate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe ***

ITUaLU:».:... >■ ^ VfffTfRPlIUin

Cereţi catalogul nostru ilustrat. V

li!

Viţăamericanăaltoită

precum şi

Port-Altoişi

Butaşi-Americani

furnizează renumita firmă:

G aspari Friderich,M ediaş, (corn. Nagykttkilllo.)

Selecţinnea garantata! Cereţi catalopl!

Berbecar2^ s i g ' a . s f L g a . v L l

Aa Czink

BRAŞOV, Str. V&mii Nr. 7, Telefon 470.Manufactură, Pâuzării, Mode şi Noutăţi, confecţiuni pentru Dame.

Cel mai bine asortat în L ingerie pentru Bărbaţi şi dame. — Preţuri fixe. - - ÜLÆal ieftina. ca oxl -ma-dle. Casa ele înoxecLexe.

BE-'

C etiţi şir ă s p â n d i ţ i

„Gazeta Transilvaniei”.

S p ecia lita te de apă generală*

Isvorul MATILD din Bodokeste cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalice.

Apă m inerală de prim ul ran gcare am estecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale.

Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale

care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, sa preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial lenumite Q-ieshiibler.

Cel mai bun semncontra falsificărilor a apei minerale M ATILD estelim pezeala absolută până la cea din urmă picătură.

Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firma E. 0. k L. THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi îu restau­rantele mai de frunte.

Cu toată stima

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.o

«914.

5 AprilieA C T I V 1915. li

28 M artie 4 Aprilie

65-200.

Administraţia isvorului, iosef György, Şepsibodok (Ardeal).

€ 1 1 0 I T O t iMIHÁLY JENŐOR DE H U N E BĂRBĂTEŞTI HODERHE. IBĂRBĂTEŞTI

BRAŞOV, Târgul inului Nr. 26, etajul I.aduce la cunoştinţa On public, ca pe lângă croitoria pentru bărbat», am înfiinţat şi

Croitorie pentru dame.Confecţionez ori şi care îmbrăcăminte pentru dame, costume,

bluze, rochi după cea mai nouă modă, pe lângă preţuri moderate.

Cu ocaziunea sesonului ce se apropie rog sprijinul Onor. public pentru amândouă întreprinderi.

38-52 Cu distinsă stimă MIHÁLY Jeli.

155818710) aur ( m o n e t e ) ........................ ..... 156197660212460710 — } stoc metalic „ (lingouri) . . . . . . 140000 225062971 225065134

66642000Í trate si iisponM considerate ca aur. 69727474661370 A rgint şi diverse monede. . . . . 783466 744521

1970J6365 Efecte scon tate ............................................... 22498465S 228898552[ 25061700 împrumuturi pe efecte publice . . . 28590400

46225513 43606300 Impram. pe efecte publice in cant cnrent . , 50585500 54871424 52704991

1 21163813 22442487 din care nu s’au ridicat lei: 26470909 2411459111924069 U r m Statului i; 16 milioane f f l aotăudă (1901). 11273958 11273958

— Mir. Stat. in ct, crt.ne Pomii ie tezaur 4% aur (1914). 171610667 17161066711997174 Etectele capitalului social . . . . . 11645076 1154507516910377 Efectele fondului de rezervă . . . . 16523277 16523277

4070281 Efect fond. amort. imob., mob si maşini 3970781 39707816664970 Imobile 6733989 67340841104609o Mobilier şi maşini de Imprimerie . . 1096439 1096566

996974 Cheltueli de Administraçiuae . . . 863691 89999814994018^ Efecte s« al:e valori în păstrare . . 130178966 128906466

— Bonuri ie tezaur aur In gaj p.Mpr. Statnlni 200000000 -2OOOOOU0O134036227 Efecte iu gaj şi Iu păstrare provizorie 164349626 164500226

11316407 Conturi curente .............................. . 2343242Í 24085197,2J02480) Conturi de v a l o r i .............................. ...... 23792970 22316015,

6604470 Conturi diverse . .............................. 27653764 27440583

832790978 1297678143 1298816041 '

. . P A S I V - -.. . .- • pa*- •••■*» © , ,

12000000 Capital 12000000 1200000(1136894158 Fond de rezervă ......................................... 39500366 3960036$,

6362828 Fond. amort. im ob. mob. şunaşm i . . 5740096 5740094423813090 B ilete de bancă în circulaţi ane 624676162 623494868

3148447 Dobânzi şi beneficii diverse . . . . 4132090 44626T610835767 Conturi curente şi recep. la vedere. . 518Í0881 63848347

283976414 Efecte şi alte v a lon de restituite . . 494528592 49340569$66765274 Conturi diverse . . . . . . . . 65290007 663660K

832796978 * - 1297078144 1298815Ô41( Sf*Alll fi0/-

TAÏA: ( D o b â n d a 770.

«ij

w-

9)orele S jum.mare) firma

t IU *1 1 *55 se află de vânzare tf f l IFÎITIQIIVÎITIIPI numeri singuraticiâ IO banil ll 11U110111 UliiUI numărul în fiecare seară iala următoarele firme din loc: Servatius (Târgul Cailor) Rosenberg (Pii

Ei emias-nepoţii, zarafia Pop (Strada Hirscher) şi la tutungeria din colţul Bulevardul Rudolf (promenada de jos) etc.

T I P O G R A F I A A. M U R E S Ş I A N U B R A N I S C B & C O M P . B R A Ş O V .