NOIEMBRIE2012anul XXNr. 411

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

2Neoriginal [i ilegal

3Ho]i din locuin]e dup` gratii

Strada nu e de joac`!

6-8

5

Antiterorismul

18-20Un condamnat la \nchisoare pe via]`,eliberat dup` 18 ani

22-23Globalizarea - tendin]e [i certitudini

16-17Comoara din piciorul chiuvetei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Cornel Gabriel CIOCOIU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Niculae MARINESCU

Dumitru GHEORGHE

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

Vineri, 26 octombrie, în baza autoriza]iei deperchezi]ie, emis` de Judec`toria Sectorului 6,Poli]ia Capitalei a descins într-un complex co-mercial din sectorul 1, pentru destructurareaunei grup`ri infrac]ionale, specializate în contra-band` cu ]ig`ri.

În urma descinderii, poli]i[tii bucure[teni aug`sit peste 1.085.000 ]igarete de contraband`,în valoare de aproximativ 814.000 lei, iar pro-prietarii complexului comercial au fost re]inu]i.Prejudiciul cauzat a fost estimat la suma de110.000 euro.

Anchetatorii aveau date [i informa]ii c` acestcomplex comercial era folosit ca paravan dedistribuitorii de ]igarete contraf`cute, care ar fiob]inut profituri substan]iale din aceast`asociere ilegal`.

Membrii grup`rii aduceau ]ig`rile din Repu-blica Moldova sau Ucraina, prin punctul de tre-cere a frontierei - Albi]a. Marfa era, apoi, trans-portat` cu autoutilitare pân` în Bucure[ti, dediferi]i cet`]eni moldoveni, [i depozitat` încomplexul comercial. }ig`rile erau distribuiteunor persoane care aveau rolul s` le vând` întoat` Capitala, dar în special în zona pie]elor dinsectorul 6.

|n urma perchezi]iei, au fost cercetate am`-nun]it toate spa]iile comerciale [i de locuit, si-tuate pe o întindere de aproximativ 20.000metri p`tra]i. În hala comercial`, folosit` caparavan pentru comercializarea ]igaretelor decontraband`, au fost g`site mai multe stan-duri asigurate cu lac`te. Proprietarii complexu-lui nu au putut preciza cine le utilizeaz`, motivpentru care s-a procedat la îndep`rtarealac`telor. Aici, au foste g`site peste 65.000]igarete de contraband`, disimulate în cutii deproduse alimentare. De asemenea, poli]i[tiiau perchezi]ionat [i locuin]a proprietarilorcomplexului comercial, ocazie cu care au g`situn pasaj cu o l`]ime de aproximativ 60 cen-timetri, acoperit cu plante ornamentale,ascuns între gardul care împrejmuie[te pro-prietatea [i scara de acces c`tre etajul 1 alimobilului.

Pasajul conducea la un spa]iu de depozita-re, ascuns sub scara imobilului, unde poli]i[tii

au g`sit peste 1.020.000 ]igarete de contra-band`.

În baza mandatelor de aducere emise, pro-prietarii complexului, so] [i so]ie, au fost con-du[i la sediul Sectorului 6 Poli]ie, unde au fostaudia]i de poli]i[ti.

Cercet`rile sunt continuate de Poli]ia Capi-talei [i Parchetul de pe lâng` Tribunalul Bucu-re[ti, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor deevaziune fiscal` [i contraband` cu ]igarete, cucei doi suspec]i în stare de re]inere.

Mai mult, având în vedere rezultatul perche-zi]iei, Parchetul de pe lâng` Tribunalul Bucure[tia dispus extinderea cercet`rilor [i începereaurm`ririi penale fa]` de alte cinci persoaneimplicate.

În luna februarie, Poli]ia Capitalei a descinsîn acela[i centru comercial, g`sind atunci peste300.000 ]igarete de contraband`, fiind confiscat[i un autoturism Hyundai.

În paralel, mai mul]i distribuitori [i comer-cian]i de ]igarete din Bucure[ti au fost prin[i înflagrant delict în timp ce comercializau ]ig`ri decontraband` procurate de la complexul comer-cial mai sus amintit.

Tot pe 26 octombrie, poli]i[tii au descins\ntr-o pia]` din sectorul 6 unde au întocmitdou` dosare penale, au aplicat amenzi de peste16.000 lei [i au ridicat în vederea confisc`riibunuri în valoare de 2000 lei [i peste 30.000]igarete netimbrate.

}ig`rile erau depozitate la dou` puncte delucru ale unei firme, precum [i în autoturismulpersonal al administratorului acesteia.

De asemenea, poli]i[tii au f`cut verific`ripentru identificarea m`rfurilor [i a documente-lor de provenien]`, precum [i cu privire la mo-dul în care sunt p`strate [i depozitate bunurilesupuse comer]ului.

Cercet`rile sunt continuate de poli]i[tiibucure[teni sub aspectul s`vâr[irii infrac]iuniide evaziune fiscal` [i contraband` cu ]ig`ri, cucel în cauz` în stare de re]inere.

Ac]iunea Poli]iei Capitalei a fost sprijinit` deJandarmeria Capitalei, Poli]ia Local` Sector 6 [iDirec]ia Sanitar Veterinar`.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Poli]i[tii au confiscat peste 50.000pachete de ]ig`ri

2 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Vineri, 9 noiembrie, po-li]i[tii bucure[teni au reu[itdestructurarea unei grup`risuspectat` de punerea în cir-cula]ie a unor produse delux, contraf`cute.

Gruparea, format` dincinci persoane - patru b`rba]i[i o femeie, a intrat în aten]iapoli]i[tilor înc` din luna mai,odat` cu postarea pe un sitede licita]ii electronice a peste200 de anun]uri prin careerau oferite, la pre]uri re-duse, bunuri ce purtau în-semnele unor m`rci cunos-cute.

De asemenea, ace[tia a-veau [i propriul site pe careerau postate ofertele. Poli-]i[tii au monitorizat cu a-ten]ie activitatea suspec]ilor,pentru a stabili modalitateade operare a acestora, pre-cum [i locurile în care eraudepozitate m`rfurile contra-f`cute. |n acest mod, oame-nii legii au aflat c` pe 9 no-iembrie, re]eaua urma s`achizi]ioneze o cantitate în-semnat` de bunuri contra-f`cute. Pentru prinderea în

flagrant delict au fost efectu-ate patru perchezi]ii în loca-]iile unde bunurile erau de-pozitate.

Cu aceast` ocazie, au fostdescoperite peste 280 cea-suri de diferite m`rci, 156portofele, 213 curele, 68po[ete [i 116 borsete, toateapar]inând unor branduri re-numite. Totodat`, au maifost g`site zeci de perechi deochelari de soare, blugi,pulovere, c`m`[i [i tricouricontraf`cute.

Toate bunurile au fost ridi-cate în vederea continu`riicercet`rilor, valoarea total`de comercializare a acestorafiind de aproximativ 140.000lei.

Cercet`rile sunt continua-te de poli]i[tii bucure[tenisub aspectul s`vâr[irii in-frac]iunii de punere în circu-la]ie a unui produs purtând omarc` identic` sau similar`cu o marc` înregistrat` [ievaziune fiscal`.

În diminea]a zilei de 26octombrie, Poli]ia Capitalei,sub coordonarea Parchetului

de pe lâng` Judec`toriaSectorului 3, a efectuat patruperchezi]ii în Bucure[ti, pen-tru destructurarea unei gru-p`ri infrac]ionale, speciali-zate în comiterea infrac]iu-nilor de evaziune fiscal` [icomer] cu produse contraf`-cute.

Poli]i[tii de investigare afraudelor aveau informa]iiconform c`rora suspec]iicump`rau haine [i înc`l-]`minte contraf`cute dinTurcia, China [i Germania,f`r` a avea documente deprovenien]` [i le vindeau peinternet.

Cu aceast` ocazie, poli-]i[tii au verificat mai multedepozite de unde au fostridicate, în vederea conti-nu`rii cercet`rilor, peste 360perechi de înc`l]`mintesport, pentru care nu existaudocumente de provenien]`.

Totodat`, poli]i[tii au în-tocmit dosar penal pentruinfrac]iuni de evaziune fiscal`[i contrafacere de marf`.

AA.. SSoorriinn

Neoriginal [i ilegal

3POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

LA ZI

Ho]i din locuin]e dup` gratiiPoli]ia Capitalei a f`cut

patru perchezi]ii în Bucure[ti,la domiciliile unor persoanesuspecte de comiterea uneitentative de furt din locuin]`,dup` ce, pe 13 noiembrie,poli]i[tii i-au prins în flagrantdelict pe doi b`rba]i, la scurttimp dup` ce au încercat s`p`trund` într-un apartamentdin sectorul 6. Ini]ial, cei doiau fost v`zu]i intrând într-unbloc, îmbr`ca]i cu salopete [iavând asupra lor o geant`.Dup` un timp, cei doi au ie[itdin bloc printr-un geam dinspa]iul comun al cl`dirii, situ-at la primul etaj.

Acest lucru, cât [i faptul c`erau îmbr`ca]i cu alte hainedecât cele pe care le purtauîn momentul intr`rii în imo-bil, au atras aten]ia poli]i[-tilor, care i-au somat verbals` se opreasc`. Suspec]ii aufugit în direc]ii opuse, unuldintre ei fiind prins imediat.

Întrucât cel de-al doilea nu

s-a supus soma]iilor, un poli-]ist a tras dou` focuri deavertisment în plan vertical,reu[ind ulterior s` îl prind` [is` îl înc`tu[eze.

Cei doi b`rba]i au fostdu[i la Sec]ia 21 Poli]ie pen-tru a fi audia]i, în vedereastabilirii întregii lor activit`]iinfrac]ionale. Cercet`rile ul-terioare au stabilit c` ace[tiaau urcat la etajul [apte alblocului [i au rupt butucu-rile unei u[i de apartament.Apoi, au coborât la primuletaj, au intrat într-o de-pendin]` comun` a imobilu-lui, unde s-au dezechipat desalopete [i au ie[it apoi pegeam.

Poli]i[tii au dovezi c` sus-pec]ii ar mai fi comis în ulti-ma perioad` [i alte spargeri,fiind ajuta]i de un alt b`rbat,care a fost adus [i el la Poli]iepentru audieri.

Dup` declara]ii, cei trei auprimit mandate de arestare

preventiv` pentru 29 de zile,la mai pu]in de 24 ore dinmomentul în care poli]i[tiii-au re]inut.

Pe 8 noiembrie, poli]i[tiiau prins un alt ho] din locu-in]e, care operase \n sectorul3, de data aceasta. B`rbatulde 31 ani este suspect decomiterea a [ase furturi, prinmetoda for]`rii [i escalad`riiferestrelor. Ho]ul ar fi sustrasbani, o colec]ie numismatic`,echipamente electronice,unelte electrice, materiale deconstruc]ie, dar [i alte bunuride folosin]` personal`.

Astfel, în iunie, b`rbatul afurat dintr-o locuin]` din sec-torul 3, unelte electrice [imateriale de construc]ii învaloare de aproximativ17.000 lei, poli]i[tii reu[inds` recupereze în jur de 50%din prejudiciu.

Continuând verific`rile,poli]i[tii Capitalei au mai sta-bilit c`, la începutul luniioctombrie, b`rbatul a spart olocuin]` de pe bulevardulUnirii, de unde a plecat cu unlaptop [i o tablet`, în valoarede 6000 lei. Cercet`rilepoli]i[tilor l-au mai indicat peacesta ca fiind autor [i în altetrei cazuri, în urma c`rora elar fi sustras 25.000 lei, pre-cum [i echipamente elec-tronice în valoare de 2500lei.

Totodat`, acesta a furatdintr-o box` din subsolulunui imobil o colec]ie numis-matic` [i dou` biciclete plia-bile, prejudiciul fiind de circa6000 lei.

SS.. AANNGGHHEELL

4 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

|n zilele de 3 [i 4 noiem-brie, în urma unor ac]iuni ceau avut drept scop cre[tereagradului de siguran]` public`a locuitorilor Capitalei, po-li]i[tii au constatat 32 in-frac]iuni [i au identificat 18persoane suspecte de comi-terea unor fapte penale.Dintre acestea, 25 au fost denatur` economic`, context încare poli]i[tii bucure[teni auconfiscat bunuri în valoarede peste 38.000 lei [i auaplicat 100 de amenzi, ce audep`[it 58.000 lei. Din to-talul acestora, 63 de sanc-]iuni au fost aplicate pentrutulburarea ordinii [i lini[tiipublice, iar alte 37 au vizatînc`lc`ri ale regimului circu-la]iei rutiere.

De asemenea, în urma ac-tivit`]ilor desf`[urate pe liniasiguran]ei rutiere, poli]i[tii aure]inut [ase permise de con-ducere [i au retras [ase cer-tificate de înmatriculare.

Ac]iunile au fost organi-zate [i desf`[urate în sistemintegrat, cu participarea ofi-]erilor [i agen]ilor de poli]iedin structurile de ordine pu-blic`, investiga]ii criminale,investigare a fraudelor, arme,explozivi [i substan]e pericu-loase, furturi de autovehicule[i poli]ie rutier`.

280 tone de condimenteconfiscate

La sfâr[itul lunii octombrie,poli]i[tii Capitalei, sub coor-donarea Parchetului de pe

lâng` Tribunalul Bucure[ti,au f`cut dou` perchezi]ii înBucure[ti [i jude]ul Ilfov,pentru depistarea mai mul-tor persoane suspectate deevaziune fiscal`. Cu aceast`ocazie, a fost verificat` osocietate comercial` carevindea produse agroali-mentare, aduse din China [iTurcia, precum [i de pe pia]aintern`, f`r` a \nregistra \ncontabilitate veniturile ob]i-nute, sustr`gându-se astfelde la plata obliga]iilor c`trebugetul de stat.

Astfel, poli]i[tii au confis-cat 280 tone de condimente[i produse alimentare în va-loare de aproximativ 60.000euro, pentru care nu s-auputut prezenta documentede provenien]`.

Prejudiciul estimat, adusbugetului consolidat al statu-lui, se ridic` la aproximativ15.000 euro.

Cauciucuricump`rate printr-o firm`fantom`

Poli]i[tii Capitalei, împre-un` cu inspectori ai Inspec-toratului Teritorial de Munc`Bucure[ti, au efectuat maimulte controale economice,pentru depistarea faptelor deevaziune fiscal`. Cu acestprilej, la o firm` din sectorul4, au fost g`site peste 1000de anvelope, cump`rate dinGermania prin intermediulunei firme fantom`, folosit`pentru a evita plata de TVAintracomunitar.

Poli]i[tii au pus sigiliul peun stand dintr-un centru co-mercial din Capital`, dup`ce, \n urma verific`rilor, s-aconstatat c` nu era dotat cucas` de marcat [i nici nu s-aputut dovedi de unde pro-vine marfa (\mbr`c`minte [i\nc`l]`minte). Pentru aceas-ta, poli]i[tii bucure[teni auîntocmit dosar penal pentrus`vâr[irea infrac]iunii deevaziune fiscal`.

De asemenea, ofi]erii Ser-viciului Arme, Explozivi [iSubstan]e Periculoase aug`sit la un b`rbat de 66 anidou` arme letale, de]inuteilegal. Acestea au fost ridi-cate în vederea confisc`rii,cercet`rile fiind continuatesub aspectul s`vâr[irii infrac-]iunii de nerespectare a re-gimului armelor [i muni]iilor.

AA.. SSoorriinn

Credit foto: Corbis.com

Controale [i amenzi

5POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

RUTIER

Siguran]a rutier` reprezint` o prioritate na-]ional` a Poli]iei Române din perspectivanecesit`]ii asigur`rii [i men]inerii unui traficrutier, bazat pe respectarea reglement`rilorlegale [i pe respectul reciproc.

În primele nou` luni ale anului, în Bucu-re[ti, s-au înregistrat 698 de accidente rutieregrave, soldate cu 53 mor]i, 698 persoaner`nite grav [i 201 persoane r`nite u[or. Dintreacestea, 241 accidente au fost cauzate de tra-versarea neregulamentar`, soldate cu 22mor]i [i 220 r`ni]i grav (adic` un procent de34,52%).

Mai grav este faptul c` o parte a victimelorprovine din rândul copiilor. Ace[tia reprezint`o categorie de pietoni c`rora conduc`torii deautovehicule trebuie s` le acorde o aten]iedeosebit`. Asta pentru c` micii pietoni, la vâr-sta lor, înc` nu realizeaz` pericolul pe care îlreprezint` nerespectarea regulilor de depla-sare pe drumurile publice. |n 47 de accidente,soldate cu doi mor]i [i 47 de persoane v`t`-mate, au fost implica]i, cu vinov`]ie princi-pal`, copii cu vârsta pân` la 18 ani.

Copiii petrec mult timp în aer liber, plimbân-du-se cu bicicleta, cu rolele sau jucându-se cumingea. Aceste activit`]i pl`cute presupun [iun anumit risc atunci când se desf`[oar` pealeile dintre blocuri sau în apropierea artere-lor rutiere cu circula]ie intens`.

În perioada noiembrie 2012 - iunie 2013,\n Bucure[ti se desf`[oar` Campania „Stradanu e de joac`!“, campanie ce are ca scop cre[-terea gradului de siguran]` rutier` în rândulmicilor participan]i la traficul rutier, princon[tientizarea acestora, a cadrelor didactice[i a p`rin]ilor cu privire la riscurile la care seexpun copii atunci când consider` strada locde joac`, dar [i reducerea num`rului victime-lor - copiii în accidentele rutiere cauzate detraversarea neregulamentar`.

BBrriiggaaddaa RRuuttiieerr`̀ eedduucc`̀ ppiieettoonniiii

În perioada 6 - 12 noiembrie, sub coordona-rea Direc]iei Rutiere din Inspectoratul Generalal Poli]iei Române, în Bucure[ti s-au desf`[u-rat ac]iuni preventiv - educative pentru con-[tientizarea pietonilor, cu privire la riscurileimplic`rii în accidente rutiere, în vederea

adopt`rii unui comportament corespunz`tor,cât [i ac]iuni de impunere a legii în rândulacestei categorii de participan]i la trafic.

Pe 10 noiembrie, Brigada Rutier` a fostprezent` în zona Pie]ei Obor, urm`rindu-sedepistarea [i sanc]ionarea pietonilor care tra-verseaz` prin locuri nepermise sau nesem-nalizate corespunz`tor. Aceast` ac]iune aavut loc în contextul marc`rii „Zilei mondialede comemorare a victimelor accidentelor ru-tiere“ [i a avut ca scop con[tientizarea pieto-nilor cu privire la riscurile implic`rii în acci-dentele rutiere. |n Capital`, traversarea nere-gulamentar` a pietonilor constituie principalacauz` de producere a accidentelor rutieregrave.

În acela[i context, în cadrul evenimentului„Autoexpotehnica“ (8-10 noiembrie), desf`-[urat la Romexpo, poli]i[tii rutieri au distribuitpliante cu recomand`ri adresate pietonilor [inu numai, iar \ntre 6-12 noiembrie, poli]i[tiiau mers \n [coli unde micilor participan]i latrafic le-au fost prezentate regulile de circula-]ie rutier` pe care trebuie s` le respecte pen-tru a nu fi implica]i în evenimente rutierenedorite.

Pe 7 noiembrie, 50 elevi de gr`dini]` [iclase primare au vizitat sediul Brig`zii RutiereBucure[ti, unde au vizionat filme de educa]ierutier` cu regulile de circula]ie, au vizualizatimagini cu reguli de circula]ie, au purtat dis-cu]ii interactive cu poli]i[tii rutieri, au primitmateriale educativ-preventive [i le-au fostprezentate autovehiculele din dotare.

IIooaannaa SSTTAANNCCUU

Strada nu e de joac`!

6 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Unii sunt nemul]umi]i de ceea ce societateale ofer` ori sunt convin[i c` sunt mult mai capa-bili decât îi consider` cei din jurul lor. Unul din-tre aspectele importante ale motiva]iei umaneeste nevoia de afiliere, necesitatea de rela]io-nare, de ob]inere a unor aprecieri pozitive de lacei din jur. |n lipsa acestora, se nasc frustr`rile,iar necesitatea de a g`si un vinovat, responsabilde toate neajunsurile personale, determin` afi-lierea la un grup care identific` un acela[i „]apisp`[itor“.

Decizia de a utiliza violen]a nu este u[or deluat. Dar, pentru un individ care a devenit de-pendent, din punct de vedere emo]ional, de ungrup, nu mai este atât de dificil s` aleag` între autiliza metodele pe care grupul le preconizeaz`[i a-l p`r`si. O puternic` nevoie de apartenen]`la grup [i persisten]a ra]iunilor care i-au îndru-mat pa[ii spre acesta, îl pot determina, în celedin urm`, s` accepte violen]a [i crima.

Un prim pas este eliberarea complet` deideea c` oameni nevinova]i pot s`-[i piard`via]a ca urmare a ac]iunilor în care teroristuleste implicat. Cum scopul organiza]iei este maiimportant, iar la îndeplinirea acestuia poatecontribui [i el, chiar în mod decisiv, sentimentulutilit`]ii [i impresia c` este o persoan` a c`reiautoritate trebuie respectat`, î[i fac cu u[urin]`loc. |n plus, liderii grupului terorist dezumani-zeaz` viitoarele victime, acuzându-le de crime [ialte f`r`delegi, mai mult sau mai pu]in imagi-nare, iar unele ]inte sunt identificate doar castructuri [i organiza]ii, abstrac]ii depopulate defiin]e umane care î[i au propria existen]`.

Se accept`, în general, c` factorii emo]ionalidevin semnificativi dup` ce indivizii ob]in statu-tul de membri ai grupului terorist. Acesta le

ofer` noilor sosi]i o contracultur` centrat` înjurul propriilor norme [i valori menite s` con-tribuie la îndoctrinare. El tinde s`-i izoleze pemembri de societate (informa]iile sunt filtratesau contracarate), s` controleze cu stricte]e pefiecare în parte asigurând coeziunea necesar`,uniformizarea [i deplina obedien]` fa]` de cen-tru. Grupul se întemeiaz` pe o anumit` omo-genitate din perspectiva ideilor politice [i/saureligioase împ`rt`[ite, a valorilor [i obiectivelorstabilite, ceea ce îi determin` pe membrii s`is`-[i perceap` propriul viitor numai în cadrulacestuia, teama de a fi abandona]i, din diferitemotive, fiind una dintre spaimele lor majore.

Atunci când discut`m despre psihologiateroristului trebuie subliniate dou` aspecteesen]iale, care fac din grupurile teroriste redutegreu de comb`tut [i distrus. Primul este acelac` teroristul, în general, are o foarte puternic`motiva]ie [i for]a acestei motiva]ii este princi-palul instrument care îi îng`duie s` ucid` [i s`se sinucid` în ac]iuni kamikaze. Al doilea aspectconst` \n faptul c` terori[tii ac]ioneaz` în modobi[nuit în grupuri bine închegate, care înt`rescmotiva]iile [i încurajeaz` tendin]ele agresive alemembrilor, înl`turând sentimentele de vinov`-]ie pe care unii le-ar putea încerca pentru con-secin]ele ac]iunilor întreprinse.

Cum se preg`te[te un terorist?La pu]in timp dup` atentatele de la 11 sep-

tembrie 2001, revista „Newsweek“ a publicatun articol pe baza unei anchete întreprinse înmai multe ]`ri ale lumii [i a m`rturiilor unor mi-litan]i fundamentali[ti afla]i în închisoare dincauza particip`rii la ac]iuni teroriste. Articolulprezint` [i modul în care sunt preg`ti]i viitoriiterori[ti kamikaze, fanaticii p`trun[i de ur`, carenu preget` s`-[i sacrifice via]a pentru a o dis-truge pe a altora.

Abu Zubaida, un negustor de miere palesti-nian, originar din Gaza, care a luptat împotrivaru[ilor în Afghanistan [i despre care se spune c`ar fi fost unul dintre apropia]ii lui Ossama benLaden, bate adesea drumurile Pakistanului, deunde î[i recruteaz` viitorii mujahedini lupt`toriîn r`zboiul sfânt. El nu se afl` în nici un caz înc`utarea unor oameni cu mintea r`t`cit`, ci,dimpotriv`, musulmani credincio[i care se în-

Anti teror ismul

Credit foto: Corbis.com

7POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

CONTRAATAC

chipuie în avangarda celor ale[i. Unii urmeaz` asluji cauza prin confec]ionarea de documentefalse sau plimbarea banilor dintr-un loc într-altulpentru a fi sp`la]i.

Al]ii vor fi instrui]i în mânuirea armelor sau înfabricarea dispozitivelor explozive. Pu]ini lupt`-tori sunt preg`ti]i pentru a se l`sa sfârteca]i înatacuri sinuciga[e împotriva americanilor [i ali-a]ilor lor.

Ahmed Ressam, un algerian 34 de ani, [omer[i fascinat de filmele cu Clint Eastwood, a po-vestit autorit`]ilor americane, cu care cooperea-z` în speran]a reducerii pedepsei primite, cuma fost verificat de Abu Zubaida la Peshawar(Pakistan), fiind trimis apoi peste grani]`, înAfghanistan, în tab`ra de la Khalden. Num`rulcelor afla]i aici, timp de [ase luni cât Ressam afost instruit, a fluctuat între 50 [i 100 de oa-meni, grupa]i pe ]`rile de origine, o celul` fiindcompus` din cinci-[ase membri. F`ceau instruc-]ie cu arme [i muni]ii achizi]ionate de la tali-bani, înv`]ând cum s` arunce în aer uzine elec-trice [i de gaze, aeroporturi, c`i ferate, mari cor-pora]ii sau hoteluri cu s`li de conferin]e. Auînv`]at s` utilizeze gaze toxice la gurile de aeri-sire ale cl`dirilor corpora]iilor sau ale blocurilorde locuin]e. Au deprins tehnici de supraveghere[i cum s` se deghizeze în turi[ti care fotografi-az`, cum s` foloseasc` fraudulos c`r]ile de cre-dit, cum s` ob]in` o slujb` [i s` se comporteonorabil pentru a nu atrage aten]ia asupra lor.Li s-a sugerat s` evite moscheile [i îmbr`c`min-tea care ar putea s` sugereze vreo leg`tur` cuislamul. Li s-au dat s` citeasc` numeroase fatwa(decrete religioase) care justificau atacurileîmpotriva americanilor [i a intereselor acestorapeste tot în lume. Ressam a fost trimis apoi în

Canada, unde al`turi de ceilal]i membri, urmas` fac` rost de bani (inclusiv prin spargerea b`n-cilor), ei fiind înv`]a]i s` supravie]uiasc` f`r` unsprijin financiar din afar` [i s` ac]ioneze (inde-pendent unii de al]ii) la primul semnal primit.

|n mod sigur, alte celule continu` s` existepe teritoriul SUA [i al altor state. Pozând înturi[ti sau oameni cumsecade care, luându-[ilocuin]e cu chirie, se poart` politicos cu vecinii,ei a[teapt` momentul marii confrunt`ri.

Aspecte psihologice ale fenomenului terorism

Terorismul reprezint` în momentul actualcea mai agresiv` form` de manifestare a unorgrupuri sociale care doresc, practic, nu s` nego-cieze, ci s`-[i impun` punctul de vedere. Dac`în trecut terorismul a cunoscut forme de mani-festare îndeosebi cu implicare armat` direct`, înprezent tendin]a se deplaseaz` mai ales sprefactorul psihologic, adic` „amenin]area“ sau pre-siunea.

Terorismul poate fi asimilat cu provocarea,între]inerea, r`spândirea unei st`ri de tensiune,de a[teptare a unui eveniment nepl`cut sau te-rifiant sub amenin]area unei iminente agresi-uni, cu atentare la valorile unanim acceptate(morale, materiale etc.) ale unei societ`]i.

Terorismul poate fi considerat un produs alevolu]iei sociale. Grupuri sociale sau na]iunioprimate, care nu au avut resurse materiale sauumane pentru a riposta sau a se ap`ra, auîncercat s`-[i impun` punctul de vedere în fa]aunei majorit`]i „dominante“.

Consider`m c` nu numai poten]ialul mate-rial al unei societ`]i determin` riposta unei

Credit foto: Corbis.com

8 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

CONTRAATAC

grup`ri teroriste, dar [i conflictele interetniceîntre minorit`]ile care convie]uiesc în acela[ispa]iu geografic na]ional.

Terorismul se exercit` prin grupuri sau gru-p`ri teroriste, care se pot manifesta atât militar,cât [i economic sau psihologic.

Forma militar` îmbrac` aspectul conflictuluiarmat între p`r]i, de obicei prin ac]iuni episo-dice sau de gheril` deoarece grupurile teroristenu dispun de resursele necesare sus]inerii unuir`zboi. Limitarea material` conduce la atacareaunor obiective izolate [i apreciate ca avândimportan]` strategic` fie din punct de vederemilitar (caz`rmi, depozite de armament, unit`]imilitare), fie institu]ii civile reprezentative(radio, televiziune, sedii ale unor institu]ii). Esteposibil ca gruparea terorist` s` ac]ioneze pe te-ritoriul unui stat neimplicat în conflict, dar caread`poste[te pe teritoriul s`u institu]ii cu careterori[tii sunt în conflict. |n acest caz, se por-ne[te de la premisa vulnerabilit`]ii obiectivului[i a persoanelor care lucreaz` aici.

Accentul fenomenelor [i formelor de mani-festare ale terorismului se deplaseaz` din sferaconflictului armat (costisitor, atât material, cât [iuman) în sfera r`zboiului psihologic [i econo-mic.

Din acest punct de vedere, observ`m restric-]ionarea accesului la tehnologiile de vârf, im-pus` unor state, sub masca protec]iei poten]ia-lului autohton (de[i calitatea produselor even-tualilor concuren]i nu ar justifica aceast` m`su-r`) sau de teama, adeseori nefondat`, c` aces-te tehnologii ar putea fi utilizate în scop militar(de[i se [tie foarte bine c` nu exist` resurselemateriale pentru dezvoltarea acestor sisteme).

Amenin]area este poate cea mai redutabil`arm` a terorismului. Nu este obligatoriu ca eas` fie pus` în practic`, adesea este suficient s`existe. Este cu atât mai înfrico[`toare cu cât

poten]ialele victime se a[teapt` mai pu]in saunici m`car nu o concep.

|n general, cu cât societatea este mai evolua-t` [i poten]ialul economic este mai mare, cuatât este mai vulnerabil` la atacuri teroriste încare predomin` aspectul psihologic. Popula]iaeste vulnerabil` prin credin]a în „invincibilita-tea“ unui sistem „perfect“, controlat, fiind fermconvins` de imposibilitatea practic` a unor ase-menea perspective.

|n fa]a acestei situa]ii, factorul psihologic am-plific` exponen]ial evenimente minore sau, înorice caz, extrem de limitate ca amploare. Unsimplu zvon poate declan[a o reac]ie în lan].Pân` la verificarea informa]iei, la nivelul popu-la]iei pot s` apar` reac]ii de mas`.

Luând exemplul atentatelor din SUA, reac]iapopula]iei a fost conform a[tept`rilor grup`riiteroriste care Ie-a ini]iat. Principalul scop al te-rori[tilor a fost destr`marea mitului invincibili-t`]ii; a[a se explic` [i interven]ia acestora peteritoriul american, considerat tabu pân` în acelmoment, un obiectiv de neatins.

Dac` am lua în considerare atentatele prece-dente la adresa unor institu]ii americane de peteritoriul altor state [i am cuantifica reac]iaautorit`]ilor americane, vom observa preocu-parea aproape exclusiv` de a proteja mai alesobiectivele extrateritoriale, fapt remarcat proba-bil [i de c`tre grup`rile teroriste. De asemenea,se poate remarca o consolidare a credin]ei îninvincibilitatea sistemului american, inclusiv ateritoriului na]ional. Poate c` era de a[teptat opoten]ial` lovitur` sau un atac în viitor [i asuprapropriului teritoriu.

Dac` la începutul secolului [i în perioadainter [i postbelic` (dup` 1945) terori[tii eraucaptura]i, condamna]i [i elimina]i, adic` disp`-reau de pe scena opera]iunilor de acest tip, dup`anii ‘70 remarc`m un continuum al teroris-mului. Explica]ia acestei evolu]ii o reg`sim într-uncerc vicios care se autoîntre]ine: capturareaunor terori[ti este urmat` de alte atacuri, înurma c`rora se solicit` eliberarea celor captura]ianterior. Au fost frecvente cazurile în care tero-ri[tii au fost elibera]i. Dup` un interval de timp,ei [i-au continuat atentatele, atacurile de strad`,r`pirile [i asasinatele.

AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --Credit foto: Corbis.com

9POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

SITUA}II DE CRIZ~

For]ele armate se folosescnumai atunci când crizeleafecteaz` securitatea na]iona-l`, zonal` sau global` [i potgenera un conflict armat sauun r`zboi, iar celelalte c`i [imijloace nu (mai) sunt eficiente.

Complexitatea crizelor ge-nereaz` complexitatea solu-]iilor. De regul`, se ac]ioneaz`asupra efectelor, nu [i asupracauzelor. Majoritatea ac]iunilorse înscriu în spectrul deciziilorpolitice (politico-economice).For]ele armate se folosesc [i înurgen]e civile (calamit`]i [i de-zastre care afecteaz` grav popu-la]ia).

Trei sunt situa]iile distincteîn care se folosesc/se anga-jeaz` for]ele armate: pentru re-zolvarea crizelor prin for]a ar-melor; descurajarea crizelor;gestionarea crizelor [i conflic-telor.

Fiecare situa]ie are multenuan]e [i implica]ii. Ac]iunilepentru rezolvarea crizelor sedesf`[oar`, de regul`, fie asu-pra fazelor de evolu]ie, fie asu-pra efectelor. Greu se poateac]iona asupra cauzelor.

Rareori, crizele genereaz`sau regenereaz` sisteme maiviguroase din punct de vedereeconomic, politic [i social. Suntsitua]ii în care crizele marchea-z` finalul unor realit`]i deveni-te conflictuale, anacronice sauatipice, în vederea trecerii lasisteme mai eficiente. Impor-tant este s` fie diferen]iate înprocesele de analiz` [i s` seac]ioneze, în mod corespunz`-tor, diferen]iat.

For]ele armate se întrebuin-]eaz` în situa]ii [i dup` principii

speciale. Principiile fie suntrezultatul unei anume filozofiide întrebuin]are a for]elor ar-mate, fie se definesc în raportcu situa]ia concret`, cu sco-purile [i obiectivele urm`rite.Exist` o anumit` flexibilitate înidentificarea, definirea [i apli-carea acestora. Ele au o oare-care stabilitate [i obiectivitate,f`r` a fi imuabile. Chiar [i prin-cipiile generale au o anumit`evolu]ie [i flexibilitate, putândfi nuan]ate [i particularizate.Când aceste nuan]e nu suntîn]elese, iar principiile suntaplicate rigid, efectele sunt/potfi dintre cele mai nea[teptate.

În ]`rile democratice, folosi-rea for]elor armate pentru re-zolvarea crizelor sociale, poli-tice [i economice este limitat`sau chiar exclus`. Interven]iag`rzii na]ionale [i infanterieimarine în timpul evenimente-lor de la Los Angeles constituieo excep]ie. Când limitat estepermis`, folosirea for]elor ar-

mate în astfel de situa]ii de cri-z` este foarte strict reglemen-tat`.

Principiile generale de între-buin]are a for]elor în situa]ii decriz`, îndeosebi pe timpul insti-tuirii st`rilor excep]ionale, sunt,de regul`, urm`toarele: excep-]ionalitatea; propor]ionalitatea;flexibilitatea; fermitatea; legali-tatea; ac]iunea (reac]ia) adec-vat`; limitarea violen]ei; descu-rajarea; protec]ia.

Principiul excep]ionalit`]iise refer` la faptul c` for]elearmate pot fi întrebuin]atenumai în situa]ii cu totul ex-cep]ionale, când dialogul poli-tic [i celelalte mijloace de solu-]ionare a unei crize care afec-teaz` grav securitatea na]iona-l` (regional`, global`) e[ueaz`[i nu exist` alte mijloace desolu]ionare. Folosirea for]elorarmate cere respectarea tutu-ror regulilor [i normelor stabili-te prin dreptul p`cii [i alr`zboiului.

Folosirea for]elor armate \n cazul instituiriist`rilor excep]ionale

Credit foto: Corbis.com

10 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

SITUA}II DE CRIZ~

Principiul propor]ionalit`]iisemnific` faptul c` for]ele ar-mate trebuie s` fie folosite pro-por]ional cu amploarea [i in-tensitatea crizelor, pentru a seevita, atât ac]iunile sau reac]iilemilitare dispropor]ionate, cât [iproducerea de pierderi de vie]iomene[ti [i distrugeri mate-riale. Trebuie întrebuin]ate atâ-tea for]e câte sunt necesare pen-tru solu]ionarea situa]iei de cri-z` sau pentru realizarea scopu-lui stabilit de decidentul politic,atingerea obiectivului fixat [i evi-tarea oric`ror escalad`ri. Prin-cipiul propor]ionalit`]ii estefoarte greu de realizat. Propor-]ionalitatea, ca [i dispropor]io-nalitatea, pot fi pozitive sau ne-gative. Este greu de apreciat ceanume presupune reac]ia pro-por]ional` sau dispropor]ionat`.

Principiul flexibilit`]ii d` po-sibilitatea decidentului politic [icomandamentului militar s`adapteze decizia [i execu]ia lacondi]iile concrete. Flexibilita-tea nu exclude rigoarea.

Principiul fermit`]ii presu-pune ac]iuni bine organizate,desf`[urate f`r` compromisuri[i ced`ri, f`r` abateri de la etica[i de la legile care reglemen-teaz` astfel de ac]iuni. Într-unstat de drept nu exist` fermi-tate f`r` legalitate [i nici fermi-tate f`r` legitimitate.

Principiul legalit`]ii presu-pune reglementarea prin Con-stitu]ie [i legi organice, prinacte normative detaliate, a în-tregului context de întrebuin-]are a for]elor armate în situa]iide criz`. Exist` reglement`ri [ipentru folosirea for]ei în rezol-varea unor crize pe plan inter-na]ional. Pentru astfel de situa-]ii, în cadrul ONU, a fost creatConsiliul de Securitate.

Principiul ac]iunii (reac]iei)adecvate const` în întrebuin-]area for]ei adaptat scopurilor,f`r` exager`ri [i f`r` excese.Acest principiu este legat decel al propor]ionalit`]ii [i pre-supune foarte mult discern`-mânt nu doar în stabilirea for-

]elor [i mijloacelor necesareac]iunii (reac]iei), ci [i în ale-gerea modalit`]ilor concrete deac]iune (în fixarea [i respec-tarea mandatului).

Principiul limit`rii violen]eise refer` atât la oprirea violen-]ei celor implica]i în declan-[area conflictului, cât [i la evi-tarea, pe cât posibil, a unorreac]ii violente din partea for-]elor militare care particip` lagestionarea situa]iilor de criz`.

Principiul descuraj`rii presu-pune: prezen]a for]ei în zonelegeneratoare de crize [i conflic-te; manevra de for]e, în vede-rea unei pozi]ion`ri avanta-joase; demonstra]ia de for]`;avertismentul; amenin]area.

Principiul protec]iei esteesen]ial în folosirea for]ei.Presupune atât protec]ia for]e-lor proprii, cât [i a popula]iei,valorilor [i chiar a p`r]ilor aflateîn conflict.

AAlleexxaannddrruu NNIICCUULLAAEEAAlleexxaannddrruu AANNTTOOFFIIEE

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

11POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

PREVENIRE

Bucure[ti - ora[ turistic pe harta Europei

Bucure[ti, ora[ul numit cândva „MiculParis“, se remarc` prin arhitectura deosebit` acl`dirilor [i prin atmosfera boem` [i aristocra-tic` a str`zilor [i a balurilor în zilele de s`rb`-toare. Devenit Capital` European` la 1 ianua-rie 2007, Bucure[tiul este un loc vizitat din ceîn ce mai mult de turi[tii str`ini, datorit` atrac-]iilor sale. Date ale Institutului Na]ional deStatistic` ne arat` clar c` num`rul acestora acrescut fa]` de anii anteriori, \n 2011 Capitalag`zduind aproape 700.000 de vizitatori.Trendul este în cre[tere, dac` ]inem cont defaptul c`, în primele luni ale acestui an, ora[ula fost vizitat cu 11% mai mul]i turi[ti str`inifa]` de anul trecut.

Conform INS, anul trecut au fost cazatecirca 1,2 milioane de persoane, dintre care646.701 str`ini, majoritatea venind dinEuropa (469.713). Cei mai mul]i turi[ti au fostitalieni (69.422), urma]i de americani (56.148),germani (55.693), britanici (52.702), francezi(49.690), israelieni (46.378), spanioli(24.890) [i austrieci (24.412).

Potrivit Federa]iei Patronatelor din TurismulRomânesc, aproximativ 75% dintre str`ini vinpentru afaceri, 10% pentru city break sau seafl` în tranzit c`tre alte destina]ii, iar 15% vinpentru rela]ii personale, atra[i de frumuse]earomâncelor, cunoscut`, în general, în str`in`-tate.

Al`turi de muzee, monumente istorice,parcuri, cazinouri, concerte, simpozioane,conferin]e [i congrese, turi[tii str`ini suntatra[i în egal` m`sur` de ospitalitatea româ-nilor, de terasele [i cluburile în care se prac-tic` cele mai mici pre]uri din Europa, precum[i de tarifele de cazare la hoteluri, care au sc`-zut foarte mult fa]` de anii anteriori datorit`crizei economice.

Centrul istoric al Capitalei, important` arte-r` comercial` [i destina]ie de distrac]ie, a de-venit în ultimul timp unul dintre principaleleobiective turistice din Bucure[ti. Înscriindu-seîn moda marilor capitale europene, aici auluat fiin]` baruri, pub-uri, cafenele [i restau-rante cu specific divers.

Fie c` sunt veni]i pentru afaceri, turism în

sine sau se afl` doar în tranzit, ar fi indicat caturi[tii, fie ei str`ini sau români, s` ]in` contde urm`toarele informa]ii pentru a se afla însiguran]`:

Taxiurile sunt de culoare galben`, avândinscrip]ionat tariful [i firma la care sunt aron-date; la pornire, solicita]i deschiderea apara-tului de taxat. Sunt de evitat ma[inile care nuau însemnele firmei sau care nu au ceas ceindic` suma datorat` pentru c`l`torie;

Banii se schimb` numai la casele deschimb valutar, la cursul afi[at; aten]ie la co-misionul perceput de acestea! Garan]ia unuischimb corect, lipsit de riscuri, este asigurat`numai de casele de schimb autorizate;

Nimeni nu are dreptul s` v` cear` s`-iar`ta]i banii!

Este indicat ca banii [i valorile pe care lede]ine]i s` fie depozitate în seiful hotelului.Lua]i cu dumneavoastr` numai sumele strictnecesare pentru cump`r`turi sau pl`]i curente;

Bagajele trebuie supravegheate în per-manen]`, mai ales în locurile aglomerate sauîn mijloacele de transport în comun;

Nu cump`ra]i bunuri, obiecte sau valoride la persoane neautorizate, deoarece aces-tea pot proveni din infrac]iuni sau pot fi con-traf`cute;

Fi]i pruden]i în rela]iile cu persoanelenou cunoscute. Printre amabili [i binevoitoripute]i întâlni adesea [i escroci;

Drogurile [i prostitu]ia sunt ilegale. Pro-stituatele v` pot transforma u[or în victimaunui jaf sau a unei escrocherii;

Aten]ie! Consumul excesiv de alcool v`poate transforma în victim`;

Pentru ob]inerea unor informa]ii apela]ioricând la poli]i[tii întâlni]i pe strad`. Solicita]ica orice problem` pe care o ave]i cu un po-li]ist s` o rezolva]i numai la sec]ia de poli]ie;

Apelul telefonic de urgen]` pentru accesla serviciile Poli]iei, Ambulan]ei, Pompieriloreste „112“;

Aceste recomand`ri fiind f`cute, ur`mtuturor turi[tilor s` petreac` un timp cât maipl`cut [i f`r` evenimente nedorite!

CCrreenngguu]]aa RRAADDUU

14 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

„Ma[ina de îmb`trânire“ajut` la g`sirea copiilor

r`pi]i

Iat`, pentru prima oar` de-taliate de c`tre cei care auconceput-o, rezultatele „ma[i-nii de îmb`trânire“ a profeso-rilor Lewis Sedler [i Scott T.Barrows, respectiv fondator alDepartamentului BiomedicalVisualization din Chicago [idirector executiv al NationalResearch Center of Identifica-tion of Missing Children, cen-trul american care caut` copiiidisp`ru]i. În Belgia, pus` ladispozi]ia poli]iei, aceast` in-ven]ie informatic` permite s`reg`seasc` în numeroase ]`ri,[i la mai mul]i ani dup` dispa-ri]ia sa, copilul r`pit, etc. Devineastfel posibil ca în dou` ore demanipulare pe ordinator [i por-nind de la o simpl` fotografie,s` vezi ap`rând pe ecran fa]afiului sau fiicei care ar fi împli-nit, de exemplu, 16 sau 17 ani.Scott T. Barrows, specialist închirurgie dentar` [i facial`, afost unul din primii care a în]e-les cum cre[te fiecare din oase-le craniului, se l`]e[te, se în-groa[` sau se aplatizeaz`, de lana[tere la maturitate, în func]iede rasa respectiv`. Ma[ina de-cupeaz` fa]a în mai multe„felii“, pentru a analiza fiecaredin particularit`]ile sale [i de ale transforma cu un maximumde precizie. Pornind de la o

fotografie, se stabilesc sute demici desene [i mii de dateprivind forma craniului, vârstaetc, care sunt puse în ordinator.Sub ochii no[tri se modific`fa]a copilului. Pân` acum, aufost „îmb`trânite“ fe]ele maimultor copii disp`ru]i. Un aju-tor extraordinar pentru justi]ie.

Copii urm`ri]i prin satelit

O companie american` a pusla punct un dispozitiv care lepermite p`rin]ilor grijulii s`-[imonitorizeze copiii prin satelit.

Sistemul numit Global Positio-ning Locator este o br`]ar` cese adapteaz` dimensiunilorbra]ului copilului. Ea arat`pozi]ia exact` a purt`torului [itransmite totul unei baze dedate central`, prin intermediulunei conexiuni cu un telefonmobil. Rezultatul este disponi-bil permanent pe site-ul secu-rizat Wherify. Sistemul poatealc`tui harta zonei în care seafl` purt`torul (localizat la dis-tan]` de câ]iva metri) [i ofer`numele celor mai apropiatestr`zi. El poate fi setat s`

anun]e p`rin]ii \n ce loc se afl`copilul la diferite momente alezilei.

La începutul anului [colardin luna septembrie 2001,elevii italieni au avut parte deo surpriz` nu prea pl`cut`pentru ei. Gra]ie unei noi teh-nologii didactice, ei vor puteafi „urm`ri]i“ de c`tre p`rin]iprin internet, respectiv ace[tiaî[i vor putea conecta calcula-torul de acas` la cel al [coliiunde înva]` odrasla pe carevor s` o „controleze“. Astfel,p`rin]ii vor afla care sunt, înrealitate, notele ob]inute, nu-m`rul de absen]e, diferite co-mentarii ale profesorilor, dar,mai ales, vor putea afla dac`cel(cea) spionat(`) a încercats`-i p`c`leasc` sau nu. Pescurt, vor veni vremuri grelepentru chiulangii sau pentrucei care ascund ori „umfl`“notele primite la [coal`. Pân`în acest an, acest gen de servi-ciu, botezat de elevi „spionultelematic“, a fost rezervat unuinum`r mic de institu]ii deînv`]`mânt, circa 30 pe întregteritoriul Italiei. Ministerul|nv`]`mântului a alocat peste113 milioane de euro pentru aface posibil` cablarea miilorde calculatoare prin care p`-rin]ii vor putea ob]ine informa-]iile corecte referitoare la re-zultatele [colare ale copiilor.Cât prive[te „discre]ia“ [i p`s-trarea secretului acestor rezul-tate, ele vor fi garantate de oparol` [i de faptul c` accesulla informa]iile respective se vaputea face numai prin inter-mediul unui anume software.P`rin]ii care nu au calculatoracas` vor putea consulta directun computer al [colii, instalatla intrare. Dar „spionul tele-matic“ nu a fost conceput înexclusivitate pentru p`rin]i. În

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Aceast` metod` de control a elevilor s-a dovedit atât de

benefic` pentru p`rin]iîn controlul [i educarea

copiilor, încât a fostadoptat` de toate statele

civilizate din Europa [i nu numai.

””

15POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

PREVENIRE

afar` de problemele adminis-trative ale institu]iei respective[i situa]ia [colar` „la zi“, pesite-ul în cauz` vor ap`rea [ilucr`rile elevilor, felul în careacestea au fost corectate, îna[a fel încât înv`]`ceii s` poat`urm`ri gre[elile comise, pre-cum [i progresele f`cute. Con-trar a[tept`rilor, mul]i dintreace[tia par încânta]i de ideeade a fi supraveghea]i de p`rin]i([i) în acest mod electronic,de[i unii psihologi sus]in c`noua tehnologie didactic` arputea s` inoculeze team`,lips` de încredere [i complexede vinov`]ie.

Aceast` metod` de controla elevilor s-a dovedit atât debenefic` pentru p`rin]i în con-trolul [i educarea copiilor,încât a fost adoptat` de toatestatele civilizate din Europa [inu numai.

Cipuri pentru elevii chiulangii

Din luna septembrie 2004,un program-pilot, destul dedrastic, a fost lansat în câteva[coli din Japonia, din dorin]ade a mic[ora num`rul [colari-lor care au prostul obicei de achiuli. P`rin]ii copiilor care auconvenit s` testeze aceast`aparatur` s-au oferit chiar s`suporte costul opera]iunii,totul din dorin]a de a [ti c`odraslele lor nu se abat de lacalea cea dreapt`. Cipurilesunt conectate la computerulprincipal al institu]iei de înv`-]`mânt [i semnalizeaz` ori decâte ori elevii intr` sau ies din[coal`. P`rin]ilor le sunt trimi-se mesaje pe telefoanele mo-bile pentru a [ti la ce or` copiiiau p`r`sit [coala [i a-[i daseama dac` ace[tia s-au ab`-

tut din drumul c`tre cas`.La sfâr[itul anului 2004,

peste 700 de elevi purtau aces-te dispozitive severe de urm`-rire [i se sper` ca, în conti-nuare, s` fie extins în toate[colile japoneze.

C`r]i de identitate pentruelevi

Tot elevii japonezi poart`,din luna august 2004, c`r]i deidentitate care permit urm`ri-rea permanent` a posesorilorcu ajutorul undelor radio. Alar-ma]i de câteva cazuri de vio-len]` asupra copiilor, ap`ruteîn ultima vreme, conducerilecâtorva [coli au anun]at intro-ducerea acestui sistem pentruca p`rin]ii s` î[i poat` moni-toriza toat` ziua copiii, indife-rent unde s-ar afla.

Plânsul bebelu[ilor,„tradus“ de un aparat

Un cercet`tor spaniol, exas-perat de lungile pauze desomn datorate urletelor bebe-lu[ului s`u, s-a dedicat inven-t`rii unui dispozitiv care s`-ispun` cauzele disconfortuluicopilului. Dup` ani de studii,în care a analizat plânsetele asute de copii, el a reu[it. Apa-ratul care traduce plânsul be-belu[ilor are dimensiunile unuicalculator obi[nuit. Un micro-procesor m`soar` volumul,durata [i structura plânsetuluicopiilor [i în câteva secunde îianun]` pe p`rin]ii exaspera]icauza disconfortului. Inventa-torul mai spune c` preciziaaparatului este de 98%.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

CCuumm ssee ssppuunnee ooppoovveessttee ddeesspprree ccrriimmee ......

„{tii tot atât de bine ca [imine c` atunci când te duci s`cercetezi locul unde s-a comiso crim` de omor, nu te a[tep]is` te \ntâmpine criminalul cumâinile \ntinse, ca s`-i pui c`tu-[ele. |n câmpul acela care in-spir`, \n rândul celor din cate-goria neaveni]ilor, team`, dar [iapetitul pentru adunarea unorfrânturi de informa]ii cu care s`se groz`veasc` fa]` de al]igur`-casc`, g`se[ti de toate: ca-davre, urme biologice, inventarcasnic r`v`[it sau intact, \ncuie-tori sparte, \nscrisuri pe caretrebuie s` le triezi f`r` s` [tii pece baz` faci treaba a[a [i multealte lucruri. S` zicem c` peni[te pahare din care s-au con-sumat b`uturi alcoolice \nbuc`t`rie apar ni[te urme papi-lare. |n momentul \n care ledescoperi, nu [tii ale cui sunt,a[a c` le ridici [i le aduci lacriminalistic`, pentru exami-nare. Pân` s`-]i vin` rezultatul,\]i po]i forma o p`rere ... A[a se\ntâmpl` [i cu urmele biologi-ce, cu cadavrele, cu tot ce pares` aib` leg`tur` cu s`vâr[ireafaptei. Toate sunt p`reri la \n-ceput. Uite, [tii cum vine treabaasta cu p`rerile? |]i dau cea maicomplet` [i mai inteligent` re-flec]ie din produc]ia proprie alui Boleslaw Prus care a spusa[a: „F`urindu-]i o p`rere, s` nute gr`be[ti [i, mai ales, s` n-otrâmbi]ezi. Fiecare gând ce-]ivine azi \n minte, \nseamn`-l,iar peste câteva zile cerceteaz`-liar`[i [i f`-]i din nou o \nsem-nare. Lucrul acesta te va \nv`]a

s` fii prev`z`tor \n judec`]i [is`-]i faci o p`rere dreapt`despre trecutul treburilor“.

V`zându-l pe Foc[a atât deserios [i de transpus nu m-amputut ab]ine s` nu-i zic:

- Prus `sta e cumva neam cutine? C` l-ai mai citat [i cu alteocazii!...

Comisarul nu mi-a luat \nseam` ironia [i a continuat s`relateze.

„S`-]i ofer un sumar derepere percepute de mine cândam \nceput s` cercetez locul

infrac]iunii. Mai \ntâi, cadavrele:al b`rbatului z`cea pe studio cufa]a \n sus, iar al femeii erac`zut pe covor, având sub capo balt` de sânge. Ambele aveaumultiple leziuni, \ndeosebi lanivelul gâtului [i toracelui, dar[i \n alte zone ale corpului, pro-vocate prin t`iere-\njunghiere [iprin lovire cu corpuri dure. Deasemenea, pe o mas`, \n dor-mitor am g`sit o agend`. {tii cecon]inea aceasta? Mai multenume de persoane, iar \n drep-tul numelor erau \nscrise...sumele de bani pe care so]iiPopescu le d`duser` \mpru-mut, precum [i cu termenelecând urmau s` fie restituite“.

Foc[a a f`cut o mic` pauz` [im-a \ndemnat \n acela[i tonpontos:

- Hai s` lu`m recrea]ie,b`trâne [i dac` nu te superi,scoate tu aerul din pahare, c`e[ti mai aproape. Vezi? Dac`m` pui s`-]i ]in discursuri mi seusuc` gura! Bine c` suntem aici[i putem s` sorbim o gur` debere rece. ~lora care ]in discur-suri pe la Parlament, le d`numai ap`, s`racii de ei ...

Am zâmbit. |l priveam pecomisar cum soarbe tacticospic`turile de bere [i, \n sineamea, nu puteam s` nu recu-nosc c` \l invidiam pentru ori-ginalitatea lui [i, \ndeosebi,pentru u[urin]a cu care „livra“sub form` de poante bune,digerabile, niciodat` nepotrivi-te, cuno[tin]e dintr-un larg peri-metru de civiliza]ie \n care semi[ca dezinvolt, de parc` n-ar fifost un simplu comisar depoli]ie judiciar`. Cred c` a ghi-cit la ce m` gândesc, dar numi-a dat nicio replic` [i apreferat s` reia relatarea.

„Ei, acum e acum: pe u[ile deacces \n apartament, pe lâng`urmele de sânge am g`sit maimulte amprente. Nu cred c`trebuie s` mai adaug c` pentruun criminalist, urmele papilaresunt un fel de carte de identi-tate, dac` [tii s` le cite[ti corect,bine\n]eles.

Cu ajutorul b`ie]ilor le-am ri-dicat [i am dispus s` fie exami-nate, \mpreun` cu celelalteamprente care fuseser` dejarecoltate de pe obiectele aflatepe masa din buc`t`rie: un pa-har din cele cu care se beaut`riile, o sticl` de vin cu inscrip-]ia Murfatlar, alta cu coniacinscrip]ionat` Athos [i, \n fineun pahar de «firm`», adic` Ga-rrone. Dup` ce am mai desco-perit [i alte urme papilare peu[ile [ifonierului din dormitor,precum [i pe un cu]it g`sit tot\n buc`t`rie, pe care erau [iurme de sânge uscat, aproapec` nu m-a mai interesat rezul-

Comoara din piciorul chiuvetei

2

Dan PADI{

Cu ajutorul b`ie]ilor le-amridicat [i am dispus s` fieexaminate, \mpreun` cu

celelalte amprente.” ”

17POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

ISTORIA LA ROTATIV~

tatul examin`rii medico-legale.Vedeam \n fa]` numai ampren-te, foarte multe amprente risi-pite peste tot, de parc` asasinulsau asasinii \mi l`saser` in-ten]ionat ni[te semne care s`m` conduc` pân` la ei“.

Dup` un minut de medita]ie„pre]ioas`“ l-am \ntrebat:

- Din câte am \n]eles eu, \ncasa Pope[tilor venea zilnicmult` lume, f`r` m`nu[i decauciuc? Nu erau to]i vizitatoriicriminali...

Foc[a mi-a f`cut cu ochiul [ipe urm` a râs.

- Ai uitat de agenda pe careo g`sisem \n dormitor? Acoloerau trecu]i to]i clien]ii luiPopescu Dumitru, c` s`rmananevast`-sa, Sevasti]a n-aveanicio treab` cu c`m`t`riaso]ului, fiind schizofrenic`. Vezi,lucrurile neimportante nici nule mai ]in minte. Abia acummi-am amintit [i sincer \mi parer`u de ea, c` au omorât-odegeaba... Reiau. Sau vrei s`mai facem o pauz`?

AAmmpprreennttee,, aammpprreennttee,, [[ttiiuu „„lliimmbbaa““ vvooaassttrr`̀!!

„Recrea]ia e un sfetnic bun“,am \ncercat eu s`-l imit \n para-frazarea cunoscutului proverb,

f`r` obâr[ie stabilit`. Deoarecenu s-a amuzat deloc de stân-g`cia mea \ntr-ale parafrazei,am \ncercat s-o dreg:

- Dac` tot suntem \n pauz`,spune-mi comisare, care estecea mai reu[it` parafraz` demaxim` sau, m` rog, deproverb ori de reflexie, pe careai \nregistrat-o la oficiul de pro-tec]ie a m`rcilor?

- Ar fi una, dar aceea e a unuiom de[tept, nu a mea. E vorbade Con]i B`bulescu, Dumne-zeu s`-l odihneasc`. Pe omul`sta, dac` \l scuturai u[or,c`deau atâtea poante din el,cât s` acoperi toat` emisiunea„Unda vesel`“ sau „Ora vesel`“de la radio, nu [tiu exact cum \izice.

- {i care-i parafraza?- „Poanta rei“ \n loc de cele-

bra „Panta rei“ care, \n tradu-cere, \nsemn` „Totul curge“. Eo maxim`, a unui filozof antic,Democrit sau Lucretius, nu mai[tiu exact care dintre ei.

- V`d c` le cam bâlbâi cu „nu[tiu exact“ `sta. Crezi c` dac`reiei povestirea \]i trece?

„Investigatorii mi-au adus osumedenie de informa]ii pecare le-am triat pe loc. Una dinacestea se referea, \n general,la faptul c` so]ii Popescu tre-ceau drept de]in`tori de marisume de bani [i c` f`ceaucam`t` «la vedere». |n special,\ns`, poli]i[tii au stabilit c` vic-timele vânduser`, \n luna fe-bruarie, o cas` cu o sum`foarte mare [i un teren cu circa27.000 de euro. Consultândagenda g`sit` \n dormitorul lor,nu mi-a fost greu s` aflu c`,dup` luna februarie au fost\mprumuta]i cu bani cutare [icutare. I-am audiat [i i-am am-prentat, opera]iuni care ne-auluat ceva timp. Rând pe rând,au c`zut la verific`ri un Du-mitrescu Bogdan, un Cernea{tefan, parc` [i \nc` vreo doi-

trei. Au r`mas G`itan Filon [iconcubina lui, L`z`ric` Floarea,ambii \n vârst` de 32 ani.Aceasta din urm` era contabil`pe la o firm` din jude]ul Ilfov.Când am \ntrebat-o \n leg`tur`cu activit`]ile desf`[urate \nziua când au fost asasina]i so]iiPopescu, din Predeal, mi-ar`spuns c` la acea dat` s-a\nvoit de la serviciu ca s`mearg` la un cet`]ean dinBra[ov s` recupereze 15.000de dolari, cu care acontasecump`rarea unui apartament[i, \ntre timp, se r`zgândise. M`rog, c` n-a fost la Bra[ov, ci laPredeal [i, de asemenea, c` nuera vorba despre o recuperare,ci de cu totul altceva, asta amstabilit dup` ce i-am f`cut operchezi]ie la domiciliu. Ghicice-am g`sit la ea acas`? Vreo12.000 de dolari [i aproape2000 de euro, ascun[i \npiciorul chiuvetei de la baie. Unsucces m`re], nu-i a[a? {i cumo bucurie nu vine niciodat` sin-gur`, a venit [i rezultatul exa-menului dactiloscopic: din cele18 amprente supuse analizei,vreo patru-cinci erau ale lui ...G`itan Filon. |n mod sigur,dou` dintre acestea din urm`fuseser` ridicate de pe paharulcu care se b`use coniac. Gata,b`trâne, fine del primo, del se-condo e del tertio tempo“.

Dac` cineva ne-ar fi fotografi-at \n acel moment, ar fi realizatun stop-cadru de antologie: elzâmbind, [treng`re[te, eu pri-vindu-l ca un copil c`ruia nu-ivine s` cread` c` povestea s-asfâr[it.

Noroc c`, \n secunda urm`-toare, a ap`rut \n b`t`tur` fru-moasa doamn` Foc[a. De cuma v`zut-o, comisarul s-a ridicat[i a declamat, ca la teatru:

- Marcelooo, unde-ai fost,gre[eala vie]ii mele?

-- ssffâârr[[iitt --Credit foto: Corbis.com

18 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Pe 5 septembrie 1994, anchetatorii de laBrigada de Jandarmerie Le Mans sunt anun]a]ide localnici c` la Thorigné-sur-Dué, ChristianLeprince, 34 ani, so]ia acestuia Brigitte, 36 ani,[i dou` fete ale lor Sandra, 6 ani [i Audrey, 10ani, au fost masacra]i cu un satâr, singura carea sc`pat fiind cea de-a treia feti]`, Solène, denumai 2 ani, g`sit` nev`t`mat` \n camera ei.

Crimele [ocheaz` \ntreaga Fran]`, pre[edin-tele François Mitterrand [i ministrul de interne,Charles Pasqua având la acel moment declara]ii\n acest sens.

|n acest timp, Dany Leprince, 37 ani, fratelelui Christian, care locuia \ntr-o cas` al`turat`,tat` tot a trei fete, Célia (15 ani), Marion (10ani) [i Pauline (5 ani), este anun]at de so]ie,Martine, s` plece urgent de la serviciu [i s` vin`acas`. Leprince avea dou` slujbe, ziua lucra caagricultor, iar seara muncea \ntr-o fabric` decarne, la circa 15 kilometri de cas`.

P`rin]ii lui Christian [i Dany, Robert [i RenéeLeprince, locuiau \mpreun` cu fratele cel mic alcelor doi, Alain, la mai pu]in de 600 de metridistan]`. Poli]i[tii \i includ pe ace[tia, \mpreun`cu Dany [i Martine \n cercul de suspec]i [i \ncepaudierea lor.

Timp de 48 de ore, vor ap`rea \n fa]a an-chetatorilor, mai \ntâi p`rin]ii lui Dany, care aupovestit co[marul tr`it, atunci când jandarmiif`ceau presiuni asupra lor s` spun` c` asasinul

este Dany Leprince. Anchetatorii se bazau pestatistici, care ar`tau c` \n 85% din cazuri, cri-minalul face parte din anturajul victimei/lor.

Martine, \mpreun` cu fiica cea mare, Célia,declar` c` autorul masacrului este DanyLeprince, iar dup` 46 de ore de arest Dany Le-prince, epuizat, m`rturise[te omorârea frateluis`u, dar neag` c` le-ar fi ucis pe feti]e [i pecumnat` (dorind s`-[i acopere so]ia, pe care ocrede vinovat`). Ulterior, \nainte s` fie inculpatde cvadruplul asasinat (masacrul de la Tho-rigné), a revenit asupa depozi]iei [i a negattoate declara]iile, afirmând c` so]ia lui minte, eafiind autoarea \n complicitate cu un alt b`rbat,posibil amant.

Aflat \n arest preventiv \nc` din 9 septembrie1994, pe 16 decembrie 1997, \n ciuda declara-]iilor ulterioare [i a lipsei din dosar a unor pro-be materiale concrete, Dany Leprince este con-damnat la pedeapsa maxim` - \nchisoare pevia]`, cu o perioad` de siguran]` de 22 de ani(\n care nu poate solicita eliberarea condi]io-nat`), precum [i interzicerea timp de zece ani atuturor drepturilor civice [i civile.

|n 1997, din punct de vedere juridic, nu eraposibil` efectuarea unui recurs (apel) la o con-damnare pronun]at` de o Curte cu JuriuPopular. Legea a fost modificat` mai târziu, \n2000, \n favoarea prezump]iei de nevinov`]ie.

Procurorul general Thin, care a instrumentatacest dosar, a recunoscut atunci c`: „Procesulnu a permis, nu s` fie descoperit adev`rul, darnici m`car s` se \n]eleag` ceea ce s-a \ntâmplatcu adev`rat \n seara zilei de duminic`, 4 sep-tembrie 1994“, iar avocatul ap`r`rii, Jean-LouisPelletier, un renumit penalist, a \ncercat [i, a [ireu[it, s` strecoare \ndoial` privind culpabili-tatea lui Dany, ceea ce conform legii ar fi trebuits`-i fie benefic`.

La pu]in timp dup` condamnare, apar o seriede ONG-uri care \l sprijin` pe Leprince: „Co-mitetul de Sprijin al lui Dany“, „Grupul RenéeLeprince“ (ini]iat de mama lui Dany, care ne-

Eroare judiciar` par]ial recunoscut`

Un condamnat la \nchisoare pe via]`, eliberat dup` 18 ani

Credit foto: Corbis.com

maiputând suporta injusti]ia, se sinucide pe 15iunie 2007), „Asocia]ia Prietenii lui Dany“ etc.

Acestea vor face apel la organiza]ia „ActionJustice“ (care militeaz` pentru \ndreptarea ero-rilor judiciare) condus` de Roland Agret (el\nsu[i victima unei grave erori judiciare, con-damnat la 15 ani de deten]ie \n 1973 pentruasasinat, fiind achitat \n urma unui proces dereabilitare \n 1985). Astfel, \n 2005, Comisia deRevizuire a Condamn`rilor Penale, \n urma uneicontra-anchete, descoper` o serie de inco-eren]e [i gre[eli de instrumentare a dosarului,c`ruia jurnalistul Nicolas Poincaré \i consacr` [io carte - „Condamné à tort. L'affaire Leprince“.

Ulterior [i al]i jurnali[ti se vor al`tura acesteicauze, ca Bernard Nicolas de la TF1 [i Canal+sau Johannes Franck de la cotidianul francez„Le Monde“.

|n ceea ce m` prive[te, am \nceput s` studiezacest caz din 1998, cu ocaziaunui program de cercetare MASS(Matematici Aplicate \n {tiin]eSociale), \n cadrul c`ruia amcoordonat la Centrul parizian deconsultan]` de pe lâng` {colileSuperioare de |nalte Studii o tez`de licen]` \n sociologia matema-tic`, consacrat` comportamentu-lui criminal \n erorile judiciare.

|n urma unei cereri depus`\nc` din octombrie 2005, \n aprilie 2006Comisia de Revizuire a Condamn`rilor Penale,la sesizarea avoca]ilor Yves Baudelot [i Jean-Denis Bredin, redeschide ancheta, care se fina-lizeaz` \n aprilie 2009. |ns`, tocmai pe 1 iulie2010, Comisia hot`r`[te s` anuleze execu]iapedepsei [i s` revizuiasc`, eventual, procesullui, motiv pentru care \l pune pe Leprince \n li-bertate provizorie, pe 8 iulie 2010.

Deci, conform procedurii, Comisia de Revi-zuire sesizeaz` Curtea de Revizuire, care sus-pend` executarea pedepsei [i \l pune \n liber-tate provizorie, sub control judiciar, cu inter-dic]ia de a se deplasa \n departamentele Sarthe,Mayenne, precum [i Maine-et-Loire, urmând cape 6 aprilie 2011 s` se pronun]e oficial, \n pri-vin]a men]inerii sau anul`rii pedepsei la care afost condamnat, \n 1997.

Pe 6 aprilie 2011, urmeaz` \ns` o surpriz`.Curtea de Revizuire a Proceselor Penale de la

Tribunalul de |nalt` Instan]` Paris, compus` din17 magistra]i [i prezidat` de Bertrand Louvel, led` avoca]ilor lui Dany Leprince, un raport de 26de pagini, cu men]iunea [ocant` pe primapagin` - „Respins“.

Curtea a considerat c` niciunul dintre ele-mentele aduse ulterior \n dosar nu pot fi con-siderate „noi“, acestea fiind cunoscute deja [i \ntimpul derularii anchetei, \n perioada 1994-1997.

Dany Leprince, stabilit la Marmande (Bor-deaux) al`turi de noua so]ie Béatrice, venit latribunal, liber [i \ncrez`tor, este imediat arestat[i suit \ntr-o ma[in` a Jandarmeriei Na]ionalecare \l transport` la celebra \nchisoare parizian`„Rue de la Santé“.

Men]ion`m c` din 1945, de când exist` le-gea privind revizuirea proceselor, aceasta a fostaplicat` numai \n [ase dosare: Jean Deshays

(1955), Jean-Marie Deveaux(1969), Guy Mauvillain [i RolandAgret (1985), Rida Daalouche(1999), Patrick Dils (2002) [iMarc Machain - Loïc Sécher(2010).

Dup` refuzul procuroruluiJean-Paul Simonnot de a reluaancheta, respectiv al pre[edin-telui Nicolas Sarkozy de a-lgra]ia, datorit` insisten]ei grupu-

rilor [i organiza]iilor care \l sus]in, a fost redac-tat` o scrisoare deschis` \n pres` c`tre candida-tul François Hollande (actualul pre[edinte alFran]ei), \n care se solicita gra]ierea lui DanyLeprince.

Pre[edintele Hollande nu \l gra]iaz`, darTribunalul din Melun anuleaz` perioada de si-guran]` de 22 de ani, care \n condi]ii normale,ar fi expirat \n 2017.

|n aceast` situa]ie, pe 10 octombrie 2012,dup` 18 ani de \nchisoare, din care aproapenou` luni \n libertate provizorie (\ntre 8 iulie2010 - 6 aprilie 2011), condamnatul este libe-rabil sub control judiciar, \n cazul \n care pre-zint` serioase garan]ii de reinser]ie \n societate,ceea ce \n cazul lui Dany Leprince nu s-a pusproblema, având \n vedere faptul c`, \n timpul\ncarcer`rii, a fost un de]inut model, care amuncit tot timpul \n atelierele penitenciarului,iar actuala so]ie, Béatrice Leprince, medic

19POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

MONDO POLICE

... condamnatul esteliberabil sub control

judiciar, \n cazul \n careprezint` serioase garan]iide reinser]ie \n societate.

” ”

20 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

anestezist la Marmande, prezint` o situa]iematerial` mai mult decât corespunz`toare.

Pe 19 octombrie, Dany Leprince iese din\nchisoare, unde este a[teptat de Béatrice. Timpde un an va purta o br`]ar` electronic`, caremonitorizeaz` deplas`rile acestuia, iar [apte anide acum \nainte va fi sub supraveghere judi-ciar` sever`.

Pe lâng` acestea, Dany nu are voie s`p`r`seasc` timp de [ase luni zona \nchisoriiAgen [i nici s` contacteze trusturile de pres`,radio [i TV. Are interdic]ie de a vorbi \n publicdespre dosarul lui [i trebuie s` lucreze \n cadrulunei Asocia]ii de Reinser]ie, fiind obligat s`urmeze timp de [apte ani un tratament psiho-logic.

|n ceea ce o prive[te pe Béatrice, a fost obli-gat` s` vin` cu documente care s` ateste c`accept` s` tr`iasc` (de bun` voie [i nesilit` denimeni) cu o persoan` care are br`]ar` elec-tronic` [i s`-[i asume \ntreaga responsabilitatepentru respectarea cu stricte]e a tuturorcondi]iilor impuse de eliberarea condi]ionat`,de care, \n general, se bucur` numai aproxima-tiv 6% dintre cei \ncarcera]i.

CCoommeennttaarriiuull aauuttoorruulluuii

|n raport cu eforturile pe care le-am depuspentru eliberarea condi]ionat` a lui DanyLeprince, aceast` libertate sub sechestru (anu-larea perioadei de siguran]` de 22 de ani), estemult prea pu]in, \ns` dac` ]inem cont de faptulc` toate celelalte demersuri (revizuirea proce-sului sau gra]ierea) au e[uat, [i c` el ar fi fost li-berabil cel mai devreme \n 2017, consider c`aceast` victorie modest` este deja un mare pas\nainte, \n raport cu via]a din mediul carceraldin Centrul Penitenciar de maxim` securitatede la Melun.

B`t`lia lui Dany Leprince pentru revizuireaprocesului s`u privind anularea sentin]ei din1997, [i achitarea, aceasta va fi de lung` durat`.

O munc` de Sisif, ce, evident, va fi \ncetinit`din cauza libert`]ii sub sechestru c`reia trebuies` i se conformeze \n urm`torii [apte ani. Dup`p`rerea lui Nicolas Poincaré, unul dintre prota-goni[tii principali ai ap`r`rii lui Dany Leprince,cu p`rere de r`u, o revizuire a procesului numai este posibil`, pentru c` deja \n 2011 a fostrespins` sub pretextul c` ancheta suplimentar`nu a adus niciun fel de elemente noi \n dosar,iar majoritatea probelor materiale aflate \n cus-todia Arhivei TGI Le Mans au fost distruse \n2001, dup` anun]area sentin]ei definitive.

Majoritatea celor implica]i consider` c` exist`un singur vinovat, pe care \l identific` \n persoanafostei so]ii, Martine Compain. Acesta a furnizat \ntimpul audierilor patru-cinci versiuni diferitedespre modul cum s-ar fi derulat drama, iarexpertiza efectuat` de cei patru legi[ti implica]i \nanchet`, au stabilit c` ADN-ul lui Martine eracompatibil cu cel de pe un cu]it de buc`t`rie cumâner galben (prob` la dosar), g`sit la domiciliullui Dany [i Martine Leprince, \ntr-un sertar aldulapului din garaj, pe care s-au descoperit urmede sânge dovedit a fi de la Audrey Leprince. Deasemenea, dup` examinarea medico-psihologi-c`, pe 28 octombrie 2009, solicitat` de Comisiade Revizuire a Condamn`rilor Penale, ea a decla-rat: „M` \ntreb dac` [i eu am f`cut ceva; poate [ieu am ucis pe cineva; am spus avocatului meu;trebuie s` o reg`sesc..., trebuie s` merg s` v`d pecineva; eu nu pot s`-mi imaginez s` fi f`cut cevaoamenilor ace[tia [i copiilor lor. La proces \miaduceam \nc` aminte de faptul c` m-am dus s`o caut pe Solène, acum nu mai [tiu; nu [tiu dac`am intrat sigur \n cas`, mi-am pierdut memoria.Nu pot tr`i cu acest sentiment [i m` simt r`u. |mipare r`u c` l-am acuzat pe Dany, nu pot s`accept c` mi-am acuzat so]ul...“

Stabilirea adev`rului revine acum judec`to-rului de instruc]ie, precum [i echipei de anche-tatori, care va fi \ns`rcinat de procurorul gene-ral, \n cazul unei posibile anul`ri a sentin]ei decondamnare a lui Dany Leprince, din 16 de-cembrie 1997, de c`tre Curtea de Revizuire, [ideclan[`rii unui nou proces, pentru a-l achita.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

Credit foto: Corbis.com

22 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

REPERE

Globalizarea - tendin]e [i certitudiniPeriferia se deosebe[te de metropol` prin

aceea c` este dependent` [i întârziat` fa]` dearia central`, tehnologia [i sistemul deexploatare a muncii p`streaz` adeseori carac-teristici ale sistemelor precapitaliste (aservirede tip feudal: tribut [i metode de aservire amuncii) [i ale capitalismului speculativ [ipr`dalnic (salahorizarea muncii, supraimpo-zitarea spre forme de exploatare fiscal-tribu-tal`, transfer for]at de proprietate etc.).

Fa]` de centru [i de periferie, Wallersteinidentific` o zon` intermediar` care cumuleaz`tr`s`turile centrului [i aleperiferiei [i pe care o nu-me[te semiperiferie. Carac-teristica dominant` a semi-periferiei este aceea c` eacuprinde zone care econo-mic evolueaz` spre pozi]iaariilor centrale [i zone caredecad economic [i politicspre pozi]ia periferiei.

Mecanismele sistemicesau structurale ale acesteiexpansiuni a sistemuluisunt: pia]a, tributul, tehno-logia capitalist`, marile sis-teme comerciale, sistemele bancare saumonetare, sistemele de control [i de exploa-tare a muncii, inclusiv formele de „remune-ra]ie“ a muncii, expansiuni [i contrac]ii alesistemului, „revolu]ii“, inclusiv cea a pre]uri-lor. Acestea se diferen]iaz` în raport cu celetrei arii ale sistemului mondial. Fazele expan-siunii sistemului mondial modern sunt:

a) 1450 - 1640, „originile [i condi]iile tim-purii ale sistemului mondial“ (european);

b) 1640 - 1815, „consolidarea sistemului“; c) 1815 - 1917, „conversiunea economiei

mondiale într-o întreprindere global`, posi-bil` prin transformarea tehnologic` a indus-trialismului modern“; expansiunea duce la„recrearea sistemului“;

d) 1917 pân` ast`zi, consolidarea acesteieconomii mondiale capitaliste, cu tensiunile„revolu]ionare“ pe care aceast` consolidarele-a provocat.

Ideea central` a lui Wallerstein este c` pro-cesul distributiv s-a modificat: din sistem dis-

tributiv local a devenit „sistem distributivmondial“. Mondializarea sistemului distribu-tiv este, în viziunea autorului, principalul eve-niment al istoriei de lung` durat`, în ultimele[ase sute de ani. Aceast` mondializare a con-dus la apari]ia unui nou sistem [i a unei noiciviliza]ii. Ele constau din unificarea unei„economii mondiale“ cu o nou` „civiliza]ie“(„tehnologia capitalist`“).

Mondializarea sistemului modern, neprevine Wallerstein, nu a adus dup` sine [imondializarea dezvolt`rii, ci dimpotriv`, a

mondializat subdezvolta-rea sau, cum spune Waller-stein, a stratificat lumea înarii centrale, semiperiferia-le [i periferiale. |n conclu-zie, expansiunea sistemu-lui mondial este cadrul a-pari]iei geopoliticii, s`r`ciei[i a decalajelor. Proceselemetropolitane înainteaz`concomitent cu pauperiza-rea la scar` global` (pola-rizarea ]`ri bogate - ]`ri s`-race, deteriorarea ecosiste-melor la scar` global` etc.).

Ciud`]enia sistemului mondial const` înaceea c` practic` un sistem distributiv etero-gen, adic` un sistem de reparti]ie direct` detip capitalist (la scara societ`]ii locale) [i unsistem de redistribu]ie (reparti]ie indirect`)de tip imperialist la scar` interna]ional`(societatea global`). Ocupându-se de expan-siunea sistemului, Wallerstein propune oteorie a „proceselor de frontier`“ foarteinteresant`. Spre deosebire de difuzionismulclasic, Wallerstein apreciaz` c` expansiuneanu poate fi asimilat` unui proces de simpl`„deplasare“ - înaintare - a unei „frontiere“unice. Dimpotriv`, el constat` c` pe m`sur`ce sistemul se l`rge[te [i astfel metropola saucentrul sistemului î[i extinde influen]aspa]ial`, calitatea frontierei se schimb`. Ea î[ipierde calitatea din „centru“ [i devine „semi-periferial`“ pentru a deveni, spre marginilesale extreme, „periferial`“.

Istoria ne înva]` c`, pentru crearea unuiimperiu totalitar, era nevoie de dizolvarea

Istoria ne înva]` c`, pentrucrearea unui imperiu totalitar,

era nevoie de dizolvareavoin]elor statale ale na]iunilor

minoritare, prin subminarea sauexproprierea celor mai firaveurme de capacitate militar`,autogospod`rire economic`

[i specificitate cultural`.

” ”

REPERE

23POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

voin]elor statale ale na]iunilor minoritare,prin subminarea sau exproprierea celor maifirave urme de capacitate militar`, autogos-pod`rire economic` [i specificitate cultural`.

Ori imperiul global, conceput ca organizarepiramidal`, simbol al noii ordini, presupunetocmai [tergerea identit`]ii eterogene a etno-organiz`rilor [i nu afirmarea [i închegareaacestora într-o conlucrare [i colaborare mon-dial` a socioorganiz`rilor specializate. Slabefiind, cvasi-statele pot fi cu u[urin]` reduse larolul de împrejmuiri locale atent p`zite, asi-gurând un minimum de ordine necesar buneidesf`[ur`ri a afacerilor, dar care nu trebuieprivite cu team`, ca obstacole în calea liber-t`]ii companiilor globale. În aceste condi]ii, seîntreab` cercet`torii procesului, ce devinesuveranitatea na]ional`?

Ea pare m`cinat` progresiv din toate p`r]ile.În primul rând - [i în domenii fundamentalecum sunt moneda, ap`rarea [i politica extern`- de obliga]iile pe care le impun acordurile eco-nomice [i financiare (apartenen]a la sistemulmonetar european, la Fondul Monetar Interna-]ional, la Organiza]ia Mondial` a Comer]uluietc.), alian]ele militare [i tratatele interna]io-nale, dar [i datorit` unor factori mai insidio[i,care decurg din considera]ii strict tehnice.

„|ntr-o lume unde totul se bazeaz` pe teh-nologie, noteaz` Alexander King, a fost nece-

sar s` se încheie numeroase acorduri privindpuncte precise care s` permit` sistemuluiinterna]ional s` func]ioneze, cum ar fi atri-buirea de frecven]e radio [i de coridoare ae-riene, de regulamente de securitate, de regle-mentare a compu[ilor industriali etc. În fie-care caz în parte, fenomenul antreneaz` cusine o limitare imperceptibil` a libert`]ii na-]ionale de ac]iune, al c`rui efect cumulativeste departe de a fi neglijabil.“

O analiz` atent` a argumentelor [i opiniilorexpuse, sugereaz` c` globalizarea reprezint`lipsa unui domiciliu stabil al capitalului, fluxu-rile financiare ie[ind de sub tutela guvernelorna]ionale. Dar cine sunt proprietarii capitalu-lui global [i liberalizat? Globalizarea, privit` camaterializare a unei re]ele mondiale informa-tizate, are ca rezultat comprimarea timpului [ia spa]iului pentru transferul de informa]ie cuviteza impulsului electronic. Acest fapt poateavea consecin]e benefice, func]ionale [i orga-nizante pentru orice domeniu al procesuali-t`]ii sociale [i implicit al mega-complexit`]iibiotice, dac` vân`torii de putere nu ar încer-ca s` ob]in` controlul re]elelor de orice gen [isuprema]ia asupra resurselor energetice.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE

Credit foto: Corbis.com

- va urma -

24 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

DE

FE

CT

E

R~

PU

SP

E C

EN

-T

RU

!

INF

EC

}IE

LAU

NG

HIE

A N

UM

I{C

A

|N M

AP

~ !

INS

TI-

TU

}IE

ME

-D

ICA

L~

OT

RA

V~

AN

IMA

L~

A D

UC

E

Pre

siune

art

erial`

CU

LP

~

24 F

AZ

E !

|N A

SIA

!

|N D

UE

T !

AC

AR

!

CU

T~

!

}E

SE

!

MO

RT

AR

BO

RE

DE

CE

AI !

M~

GU

LIT

PPOO

CCNN

IITT

LLEE

II !!

||NN EE

SSEE

UU !!

||NN PP

LLAA

NN !!

MMAA

}}

GGOO

LL !!

CCAA

SSTT

EE !!

CCAA

SS~~

!!

CCAA

IIEETT

!!

EX

PU

-N

ER

E

LA

AE

R

Ton g

re[i

t!

Ciu

t` f

`r`

cap [

ico

ad`

|N A

CID

!

CA

D~

!

Vas

de

sânge

Boala

putu

rosu

lui

PO

MP

AD

ES

ÂN

GE

BIS

!

OM

CR

UD

MA

SA

-C

RA

T

}Â

}E

OR

IZO

N-

TU

RI

EP

IDE

MIE

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

Du

p`

ce

au

f`

cut

sex

ea

\l \

ntr

ea

b`

:-

Tu

ai a

de

verin

]` c

` n

-aai s

ida

?-

Am

!-

...

!

- u

rma

rea

pe

co

loa

na

7 -

UURR

MM~~

RRII

1111

2200

DDiicc

]]iioonnaa

rr:: OO

TTNN

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

politiacapitalei@b.politiaromana.ro

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21