NOI INSTITUTII PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA

CRIMINALITATII ECOLOGICE Experienta Romaneasca in Domeniul Implementarii Standardelor Europene

Gabriel BURLACU Comisar General Adjunct

GARDA NATIONALA DE MEDIU PROTECTIA MEDIULUI - NOTIUNI GENERALE Poluarea este una dintre cele mai perfide si insidioase forme de atentat la conditiile de viata ale fiintei umane, la dezvoltarea civilizatiei viitorului. Cuvantul poluare, care se pronunta aproape indentic in majoritatea limbilor Pamantului, isi are originea in latinescul polluero-ere care se traduce prin a infecta, a murdari, a vicia, a impurifica, iar la figurat a pangari, a profana. Inca din vremuri de legenda se pune problema poluarii pe de o parte si preocuparea pentru curatenie pe de alta parte, insotita intotdeauna de vigoarea morala si intelectuala a unui popor. In mitologia greaca Augias, regele Elidei, fiul lui Helios, pomenit si in Iliada lui Homer, a fost unul din marii patroni ai poluarii, vestit pentru turmele sale uriase de animale care nu mai incapeau in grajduri – adaposturi infernale, necuratate de peste 30 de ani, iar curatarea acestor grajduri a constituit a cincea “munca” a lui Heracles (Hercules la romani). Adeseori, fiindca sclavii nu puteau indeparta gunoiul, erau pedepsiti cu moartea. Euristheu, basileul lui Argus si stapanul lui Heracles, il trimite pe marele erou sa savarseasca aceasta fapta supraomeneasca. Acesta practica doua sparturi in grajdurile lui Augias – una de intrare si alta de iesire –

2

abatand prin mijlocul adaposturilor raurile Alpheus si Penaus, ale caror ape au carat intr-o singura zi cumplita mizerie. Ca expresie, “grajdurile lui Augias” (Les ecuries d’Augias; The Augean stables) inseamna un loc definit drept superlativ al murdariei si al neoranduielii, dar si perspectiva unor eforturi supraomenesti de refacere a ordinii prin puterea mintii si prin cea fizica. Astazi, nivelul atins de dezvoltarea economica a dus la cresterea fara precedent a fenomenului de poluare. Descoperirea masinii cu abur care a condus la revolutia industriala si apoi revolutia tehnico – stiintifica au constituit puncte cheie in progresul civilizatiei umane care au ridicat nivelul de viata in intreaga lume, iar pretul platit de omenire a fost deteriorarea mediului inconjurator. Omenirea se confrunta astazi cu mari probleme de mediu: despaduriri masive, desertificarea unor suprafete mari de teren, deteriorarea stratului de ozon care au determinat schimbarile climatice la nivel global, ploile acide, mareele negre (poluare cu petrol a marilor si oceanelor), disparitia unor specii de flora si fauna etc. Poluarea mediului inconjurator este un fenomen ce s-a manifestat din cele mai vechi tipuri, la inceput prin poluarea naturala datorata eruptiilor vulcanice, furtunilor de praf, incendiilor naturale, iar mai apoi din ce in ce mai mult prin poluarea artificiala datorata interventiei omului in natura. Cu toate acestea, conceptul de ecologie este relativ nou si a aparut tocmai ca urmare a agravarii problemelor globale de mediu. Astfel, in 1866 biologul german Ernst Haeckel (1834 – 1919) introduce notiunea de ecologie, avand la origine cuvintele grecesti oikos (habitat, acasa) si logos (stiinta). Deci ecologia reprezinta stiinta habitatului sau stiinta care studiaza interactiunea dintre organisme si mediul lor de viata. Dezvoltarea acestei stiinte, aparuta ca ramura a biologiei prin studierea mediului natural si constientizarea efectelor actiunii umane asupra acestuia a aparut conceptul de protectie a mediului. Cu ocazia conferintelor mondiale organizate de Organizatia Natiunilor Unite la Rio de Janeiro (Brazilia), Viena (Austria), Cairo (Egipt), Copenhaga (Danemarca), Beijing (China), Instabul (Turcia), Roma (Italia) s-a introdus pe lista prioritatilor la nivel global alaturi de celelalte ca drepturile omului, globalizarea pietelor, justitia sociala, consumul de droguri, terorismul si criminalitatea transnationala organizata, mediul inconjurator si dezvoltarea durabila.

3

Poluarea este o problema a tuturor timpurilor, dar mai ales a timpurilor noastre pentru ca amploarea si gravitatea proceselor poluante, realizarile stiintifice si tehnice ale omului modern au permis dezvoltarea riscurilor poluarii si in consecinta este vitala stabilirea unor masuri deosebit de severe pentru prevenirea si combaterea degradarii mediului cu cele trei componente – aer, apa, sol. Introducerea ideii de protectie a mediului a condus la aparitia de acte normative restrictive din acest punct de vedere si totodata la pedepsirea incalcarii acestora. Astfel a aparut si notiunea de crimalitate ecologica care, plecand de la definitia ecologiei si de la cea a criminalitatii – totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada – ar putea fi definita ca totalitatea infractiunilor care sunt savarsite asupra mediului ambiant si care dauneaza prin schimbari fizico – chimice produse acestuia, vietii si sanatatii umane, regnului vegetal si animal. Prin introducerea in legislatiile nationale ale pedepselor pentru agresiunile comise importriva factorilor de mediu a aparut necesitatea formarii organismelor de inspectie si control in acest sens. INSPECTIA DE MEDIU IN ROMANIA GARDA NATIONALA DE MEDIU ISTORIC In Romania principalul instrument prin care se asigura aplicarea legislatiei in domeniul protectiei mediului este Garda Nationala de Mediu, corp specializat de control si inspectie care a fost reorganizat de cand a luat fiinta in anul 2002 si pana in prezent. Astfel, HG 1167/2001 privind infiintarea Garzii de Mediu stabilea crearea unui organism de inspectie in domeniul protectiei mediului in cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului avand o structura organizata pe doua niveluri: central si local.

In fiecare judet actionau in cadrul Agentiilor de Protectia Mediului. Prin HG 297/2003 Garda de Mediu s-a reorganizat si a devenit Garda Nationala de Mediu sub autoritatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. La doua luni, aparitia HG 761/2003 a determinat o noua reorganizare a institutiei care trece in subordinea Autoritatii Nationale de

4

Control si totodata preia Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor fiind reprezentata la nivel central de Comisariatul General si la nivel local de 43 comisariate teritoriale (41 comisariate judetene, Comisariatul Municipiului Bucuresti si Comisariatul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii) precum si de 16 Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic si Cinegetic.

Experienta tarilor membre ale Uniunii Europene a demonstrat faptul ca organizarea regionala conduce la intarirea capacitatii decizionale in solutionarea problemelor regionale si locale de mediu. HG 603/2004 prevede constituirea a 7 comisariate regionale (Suceava, Bucuresti, Cluj, Galati, Sibiu, Timis si Valcea) care se afla in coordonarea directa a Comisariatului General si care coordoneaza comisariatele judetene din regiunea de dezvoltare respectiva si 7 inspectorate teritoriale de regim silvic si cinegetic cu 35 inspectii silvo-cinegetice judetene in subordine.

Aceasta reorganizare s-a realizat cu respectarea numarului de posturi ramase la Garda Nationala de Mediu si cu incadrarea in bugetul aprobat pe anul 2004, ceea ce nu a necesitat eforturi bugetare suplimentare. Prin crearea structurilor regionale s-a urmarit imbunatatirea activitatilor de organizare, coordonare, planificare si control in functie de caracteristicile fiecarei regiuni de dezvoltare economico-sociala in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile in gestionarea resurselor naturale specifice regiunii respective si o mai buna protectie a mediului.

5

PRINCIPALELE ATRIBUTII - Controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni contraventionale prevazute de lege in domeniile: protectia atmosferei; protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice; protectia solului si a ecosistemelor terestre; protectia naturii, a peisajelor si habitatelor naturale, conservarea biodiversitatii, a florei si faunei salbatice; valorificarea resurselor biologice de flora si fauna salbatica, inclusiv valorificarea fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc; regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii; protectia asezarilor umane; regimul substantelor chimice periculoase si al deseurilor; regimul pesticidelor si al ingrasamintelor chimice; alte aspecte care, potrivit legii, sunt in atributiile de inspectie si control de mediu. - Exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor, bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare in conformitate cu legislatia care reglementeaza comertul international cu astfel de produse, bunuri sau materiale, in care scop coopereaza nemijlocit cu toate autoritatile teritoriale competente si aplica masurile prevazute de lege. - Exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de poluare. - Participa la intervenţiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica sancţiunile contraventionale prevazute de lege, inclusiv oprirea unor instalatii si/sau suspendarea unor activitati pe perioade determinate de timp in cazul in care este pusa în pericol sanatatea cetatenilor sau in cazul in care se constata depasirea concentratiilor poluantilor peste limitele admise de legislatia de mediu. - Propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale. - Constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in domeniul protectiei mediului, silvic si cinegetic, sesizeaza organele de cercetare penala si colaborează cu acestea la

6

constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni. - Verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului, silvic si cinegetic. - Organizează, coordonează şi exercită controlul cu privire la respectarea prevederilor regimului silvic de către deţinătorii si administratorii cu orice titlu de fond forestier. - Controlează modul in care se aplica normele tehnice in elaborarea amenajamentelor silvice, respectarea si aplicarea prevederilor din amenajamente. - Controleaza legalitatea comercializarii masei lemnoase si respectarea reglementarilor cu privire la circulatia materialelor lemnoase si provenienta acestora indiferent de locul in care se afla si controleaza respectarea regimului silvic in domeniul ariilor protejate din fondul forestier national. - Controleaza activitatea cinegetica pe toate categoriile de fonduri de vanatoare si propune administratorului fondurilor de vanatoare realizarea contractelor de gestionare a fondurilor de vanatoare, sau, dupa caz, retragerea licentei de functionare. - Organizeaza, coordoneaza si participa în mod direct la actiunile de prevenire si combatere a braconajului. - Controleaza activitatea personalului angajat al gestionarilor fondurilor de vanatoare cu atributii in domeniul cinegetic si propune sanctionarea acestuia. - Controleaza modul de respectare al instructiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vanat si stabilirea cotelor de recolta. - Controleaza legalitatea si conditiile detinerii în captivitate a animalelor salbatice, de catre persoanele fizice si juridice. RESURSE UMANE SI MATERIALE Numarul total de posturi din Garda Nationala de Mediu este de 806 si sunt repartizate astfel: 95 pentru aparatul central si 711 pentru structura teritoriala. Din punct de vedere al responsabilitatilor, cele 806 posturi sunt alocate astfel: 562 personal cu atributii de inspectie si control (comisari, inspectori silvici si cinegetici); 244 personal auxiliar. Personalul cu

7

atributii de control este reprezentat in proportie de 98% de persoane cu studii superioare de specialitate, 57% din acest personal sunt barbati. Comparativ cu inceputul anului 2003, numarul personalului cu atributii de inspectie si control a crescut cu circa 50%. Comisarii si inspectorii de mediu din cadrul Garzii Nationale de Mediu sunt de profesie ingineri (de specialitate: constructii hidro, chimie, geologie, instalatii, petrol si gaze, energetica, mecanica, agronomie, imbunatatiri funciare etc) chimisti, fizicieni, biologi, medici veterinari, juristi, absolventi ai institutiilor superioare de protectia mediului etc si se perfectioneaza continuu prin participari la cursuri specifice, conferinte, simpozioane si workshopuri pe teme de protectia mediului. Pentru pregatirea profesionala a personalului cu atributii de inspectie si control s-a alocat un buget de 3 miliarde lei (75.000 Euro). Comisarii Garzii Nationale de Mediu sunt in permanenta pregatiti profesional prin organizarea unor instruiri periodice si participarea la seminarii in domeniu, cum ar fi: cursuri de pregatire profesionala si juridica a intregului personal de specialitate al Garzii Nationale de Mediu, participarea la activitatile de pregatire profesionala organizate de reteaua IMPEL (reteaua europeana pentru impunerea si conformarea cu legislatia de mediu) si de reteaua BERCEN (reteaua tarilor balcanice pentru conformarea si aplicarea legislatiei de mediu), participarea la seminarii organizate de TAIEX (Biroul de asistenta tehnica si schimb de informatii din cadrul Directiei Generale pentru Extindere a Comisiei Europene), participarea la seminarul organizat de MMGA in parteneriat cu Ministerul pentru Agricultura, Silvicultura, Mediu si Gospodarirea Apelor din Austria in cadrul proiectului «Twinning in domeniul substantelor chimice pentru imbunatatirea legislatiei si a implementarii acesteia» etc. In perioada 22-24 octombrie 2003, la Olanesti, judetul Valcea GNM a organizat o intalnire de pregatire a comisarilor sefi, sefilor inspectoratelor de regim silvic si cinegetic si consilierilor din cadrul comisariatelor teritoriale ale Garzii Nationale de Mediu. De la infiintarea Garzii Nationale de Mediu, s-au realizat achizitii in valoare de 40,78 mld lei (1.016.800 Euro), dupa cum urmeaza: echipamente de protectie; autoturisme; ambarcatiuni; aparatura portabila pentru analize in teren a probelor de aer, apa; aparatura software; aparatura foto, video, telefonie mobila; birotica.

8

ACTIVITATE Garda Nationala de Mediu realizeaza cu prioritate inspectii si controale pentru depistarea cazurilor de incalcare a legislatiei in domeniul protectiei mediului, indeplinind atributiile stabilite prin HG nr. 603/2004 si aplicand Recomandarea 2001/331/EC privind criteriile minime de inspectie in Statele Membre. Activitatea de inspectie in domeniul protectiei mediului vizeaza, in special, obiectivele cu impact semnificativ asupra mediului, obiective ce intra sub incidenta Directivelor Uniunii Europene incluse in sectorul “Controlul Poluarii Industriale si Managementul Riscului”: Directiva IPPC (prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii), Directiva LCP (stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor de SO2, NOx si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere), Directiva SEVESO II (controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase) si Directiva COV (limitarea emisiilor de compusi organici volatili provenind din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii). Activitatea de inspectie in domeniul protectiei mediului se bazeaza pe principii ce conduc la dezvoltarea durabila a societatii si are ca obiective verificarea conformarii activitatilor controlate la cerintele de mediu ale legislatiei in vigoare si urmarirea impactului asupra mediului a obiectivelor controlate, care poate determina inspectii viitoare sau aplicarea de sanctiuni, dupa caz. Comisarii si inspectorii de mediu realizeaza atat inspectii cu caracter coercitiv atunci cand se constata incalcari ale legislatiei de mediu in vigoare, cat si inspectii cu caracter preventiv menite sa educe agentul economic si sa sensibilizeze populatia cu privire la protectia mediului inconjurator. De la inceputul anului 2004 si pana in prezent, activitatea de control s-a concretizat prin 30.176 controale, din care 24.404 in domeniul protectiei mediului (9.964 la obiective cu impact semnificativ asupra mediului), 5.206 in domeniul silvic si 566 in domeniul cinegetic. S-au intocmit 323 dosare penale si s-au aplicat 5.629 sanctiuni, din care 3.986 amenzi in valoare de peste 57 miliarde lei, 1.371 avertismente, 194 somatii de incetare a activitatii, 58 sistari de activitate si 20 dispozitii privind suspendarea acordurilor/autorizatilor de mediu. In aceeasi perioada, s-au

9

inregistrat 47 cazuri de braconaj, valoarea prejudiciului creat fondului cinegetic ridicandu-se la 0,84 miliarde lei si s-au confiscat 7.900 mc material lemnos, in valoare de 11,6 miliarde lei. Actiunile comisarilor Garzii Nationale de Mediu sunt realizate in baza planurilor de activitate aprobate de Autoritatea Nationala de Control. Pentru indeplinirea atributiilor sale, Garda Nationala de Mediu actioneaza in colaborare cu toate autoritatile cu atributii in domeniul protectiei mediului si cu alte institutii care reprezinta autoritatea statului pe plan central si local (Politia de Frontiera, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor etc). Spre exemplu comisarii Garzii Nationale de Mediu au participat la controale comune impreuna cu structuri din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor pentru verificarea modului de gestionare a deseurilor si substantelor chimice periculoase, verificarea taierilor ilegale de arbori in padurile proprietate de stat si privata, verificarea legalitatii instalatiilor de debitat material lemnos, provenienta acestuia si depozitarea rumegusului rezultat din debitare. In cadrul acestor actiuni comune au fost controlati 76 de agenti economici, s-au aplicat 36 de sanctiuni contraventionale in valoare de aproximativ 200 milioane lei, s-a propus intocmirea a 2 dosare penale si s-au confiscat 62 mc material lemnos in valoare de 92 milioane lei. Comisarii Garzii Nationale de Mediu isi desfasoara activitatea conform planurilor de inspectie aprobate de conducerea institutiei care cuprind inspectiile obligatorii la obiective cu impact semnificativ asupra mediului si totodata realizeaza inspectii neplanificate pentru solutionarea unor sesizari, la investigarea unor incidente sau accidente care au avut impact negativ asupra mediului, pentru verificarea unor actiuni care au condus la neconformitati in domeniul protectiei mediului. Spre exemplu, Comisariatul Judetean Prahova al Garzii Nationale de Mediu, ca urmare a articolelor publicate in ziarele locale, a efectuat o serie de controale la unitatile sanitare din judet, pentru verificarea modului de gestionare a deseurilor menajere si in special a celor periculoase. Pe parcursul actiunii s-au controlat 26 de unitati constatandu-se faptul ca numai 4 unitati dintre acestea sunt autorizate din punct de vedere al protectiei mediului, 2 unitati sunt in curs de autorizare si 20 nu sunt autorizate. Actiunea s-a finalizat cu 21 de avertismente si 4 sanctiuni contraventionale.

10

Numarul de sanctiuni contraventionale aplicate in perioada 2002-2004

4863

16519

10440

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2002 2003 2004Anul

Nr.

sanc

tiuni

Valoarea amenzilor aplicate in perioada 2002-2004

33985.3

70524.55

92070

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

2002 2003 2004Anul

Valo

are

amen

zi (m

ilioa

ne le

i)

11

CONTROALE TEMATICE Se acorda o importanta deosebita controalelor tematice, controale neplanificate, menite sa verifice respectarea anumitor aspecte legate de protectia mediului la nivel national. Rezultatele acestor controale sunt stocate in baza de date a Garzii Nationale de Mediu si conduc la o cunoastere mai buna a problemelor de mediu din Romania. In anul 2004 s-au desfasurat sau se afla in curs de desfasurare urmatoarele controale tematice: inspectii pentru verificarea stadiului reglementarii din punct de vedere al protectiei mediului la instalatiile controlate de tip IPPC si SEVESO, inspectii pentru verificarea conformitatii cu actele de reglementare si cu obligatiile legale in domeniul colectarii, valorificarii si eliminarii deseurilor, inspectii la unitatile cu profil de activitate cresterea animalelor, abatorizarea si procesarea deseurilor de origine animala, inspectii pentru verificarea starii de salubritate a localitatilor, cursurilor de apa si cailor de comunicatie, inspectii pentru verificarea conformarii la legislatia de protectia mediului pentru activitatile de turism si agrement, inspectii pentru verificarea modului de gestionare si exploatare a fronturilor de captare si a statiilor de tratare a apei, inspectii la societati comerciale ce produc, importa, comercializeaza, detin si utilizeaza substante si preparate chimice periculoase, inspectii legate de implementarea proiectelor ISPA in domeniul managementului apelor si in domeniul deseurilor conform planurilor de actiune elaborate in cadrul acestor proiecte. In urma controlului tematic desfasurat in trimestrul I din 2004 la agenti economici care colecteaza si valorifica deseuri reciclabile au fost verificate 1.766 societati comerciale si au fost aplicate 173 amenzi in valoare de 2.767,8 milioane lei, 31 avertismente, 6 somatii si 4 suspendari ale acordurilor/autorizatiilor de mediu. S-a constatat ca la nivel national se realizeaza o valorificare foarte buna a deseurilor metalice, o valorificare buna a deseurilor din hartie si carton, a bateriilor si acumulatorilor uzati, precum si a deseurilor lemnoase in judetele unde se genereaza acest tip de deseuri. O valorificare mai slaba se inregistreaza la deseurile de sticla, materiale plastice si textile si o valorificare foarte slaba sau inexistenta la uleiuri uzate, acizi si baze uzate, solventi uzati si freoni uzati. In cadrul controlului tematic desfasurat la unitati cu profil de activitate cresterea animalelor, abatorizarea si procesarea deseurilor de origine animala au fost

12

verificate 1.033 societati comerciale si au fost aplicate 101 amenzi in valoare de 2.113,4 milioane lei. Cu ocazia acestui control s-a evidentiat faptul ca, la nivel national, se genereaza lunar aproximativ 7.910 tone deseuri specifice acestor activitati, din care aproximativ 7.270 tone sunt prelucrate sau eliminate la cele 49 de unitati care proceseaza deseuri de origine animala. Diferenta rezultata, 640 tone lunar, se elimina in mod necorespunzator din punct de vedere al protectiei mediului. In cursul lunii iulie a anului curent s-a derulat un control tematic la unitati spitalicesti care genereaza deseuri medicale periculoase si unitatile specializate si/sau dotate cu instalatii de tratare termica a deseurilor medicale periculoase. Cu ocazia controlului s-au verificat 573 unitati spitalicesti si s-a constatat ca 181 sunt autorizate, 192 se aflau in procedura de autorizare si 200 nu erau autorizate din punct de vedere al protectiei mediului. S-au sanctionat cu amenda contraventionala 54 de unitati, valoare cumulata a amenzilor ridicandu-se la 562,2 mil lei. Din cele 346 de instalatii de tratare termica a deseurilor medicale periculoase au fost controlate 330, constatandu-se ca 112 sunt autorizate din punct de vedere al protectiei mediului, 108 se afla in procedura de autorizare si 110 nu sunt reglementate din punct de vedere al protectiei mediului. In cadrul controlului tematic s-a tinut cont de Planul de inchidere etapizata, pana in anul 2008, a instalatiilor de tratare termica a deseurilor medicale periculoase care nu corespund cerintelor de protectie a mediului si care sunt incluse in Planul de implementare al Directiva 76/2000/CE privind incinerarea deseurilor. In perioada sezonului estival s-au realizat inspectii pentru verificarea activitatilor cu impact asupra factorilor de mediu desfasurate pe litoralul Marii Negre, iar activitatea de control s-a concretizat in 337 controale de specialitate in urma carora au fost aplicate 31 sanctiuni contraventionale din care 4 avertismente si 27 amenzi in valoare de 684,3 milioane lei. Activitatea Garzii Nationale de Mediu acopera toate domeniile in care activitatea umana aduce prejudicii mediului inconjurator. Prin controalele tematice declansate de Comisariatul General al Garzii Nationale de Mediu la nivel national s-au urmarit aspecte concrete de protectia mediului pentru fiecare domeniu de activitate cu impact asupra factorilor de mediu.

13

POLUARI ACCIDENTALE Garda Nationala de Mediu intervine si atunci cand se produc poluari accidentale dispunand masuri pentru limitarea si apoi eliminarea efectelor negative asupra mediului si sanctionand vinovatii. Printre cele mai importante amintim: - in data de 10 ianuarie 2004, pe Platforma Industriala Calan, s-a produs un incendiu ca urmare a taierii, cu flacara deschisa, a unui rezervor dezafectat de stocare a benzenului. Comisariatul Judetean Hunedoara al Garzii Nationale de Mediu a actionat imediat impreuna cu Brigada de Pompieri Hunedoara, pentru stingerea incendiului. S-a impus sistarea activitatii si s-a aplicat o amenda de 75 milioane lei. - in data de 15 februarie 2004, in comuna Poiana Lacului, jud. Arges, s-a produs o avarie la conducta de transport apa sarata MTT Poiana Lacului ce avut urmari atat asupra terenurilor agricole, cat si asupra puturilor de apa potabila prin infestarea acestora cu apa uzata. Comisariatul Judetean Arges al Garzii Nationale de Mediu a impus masuri pentru remedierea avariei si a aplicat o sanctiune contraventionala in valoare de 150 milioane lei. - in data de 27 mai 2004, in orasul Rasnov, judetul Brasov s-a produs poluarea solului cu produs petrolier la dezafectarea unui cazan de la centrala termica a cartierului ca urmare a sectionarii conductei de combustibil. Pentru situatia creata vinovatii au fost sanctionati cu 80 milioane lei. CRIMINALITATEA ECOLOGICA Un alt tip de poluare cu care se confrunta comisarii Garzii Nationale de Mediu este poluarea solurilor in urma efractiilor la conductele de transport al produselor petroliere, acesta reprezentand un caz de criminalitate ecologica. Criminalitatea, fie ca este vorba de omucidere, trafic de droguri sau alte bunuri si substante interzise, trafic de persoane, delincventa juvenila etc sau de crime impotriva mediului inconjurator trebuie pedepsita, autoritatile statului ducand o lupta permanenta impotriva criminalitatii la toate nivelurile si de toate tipurile. Incalcarile prevederilor legale in domeniul protectiei mediului sunt aspru pedepsite atat in cazul in care faptasul este persoana fizica cat si in

14

cazul in care acesta este persoana juridica. Sanctiunile aplicate in domeniu variaza de la avertisment si pana la pedeapsa cu inchisoarea, functie de gravitatea faptei savarsite. Valoarea amenzilor contraventionale aplicate de Garda Nationala de Mediu variaza pentru persoanele fizice intre 500.000 lei si 75 milioane lei si pentru persoanele juridice intre 1 milion lei si 225 milioane lei. Daca se constata savarsirea unor infractiuni se sesizeaza organele de cercetare penala care pot aplica amenzi penale si pot stabili pedepse cu inchisoarea de la 1 luna la 7 ani. In cazurile grave de incalcare a legii in urma carora s-au inregistrat decese sau pagube materiale ce au afectat economia nationala pedeapsa este cu inchisoare de la 7 la 20 de ani, conform prevederilor Legii 137/1995 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 85: «Daca infractiunile pedepsite au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane, au avut vreuna dintre urmarile prevazute in art. 182 din Codul penal ori au cauzat o paguba materiala importanta, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar in cazul in care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi». Sanctiunile prevazute de lege pentru neconformarea instalatiilor si activitatilor cu prevederile actelor de reglemetare constau in amenda contraventionala, somare pentru incetarea activitatii, sistarea activitatii si sesizarea organelor de cercetare penala. Garda Nationala de Mediu, la constatarea neconformitatilor cu actele de reglementare, someaza agentul economic pentru intrarea in legalitate in termen legal, in caz contrar propune autoritatilor emitente suspendarea si apoi anularea acestora. De asemenea, Garda Nationala de Mediu dispune sistarea activitatii agentului economic in conditiile legii. Daca la inspectia unui obiectiv se constata ca nu exista autorizatie de mediu sau ca aceasta a depasit termenul de valabilitate se sanctioneaza agentul economic si se impune intrarea in legalitate.

In exercitarea atributiilor sale Garda Nationala de Mediu coopereaza cu autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu reprezentanti ai societatii civile, cu persoane juridice si fizice, in limitele legii si isi desfasoara activitatea in mod independent. De asemenea, Garda Nationala

15

de Mediu pastreaza legatura si are o buna colaborare cu organisme internationale din domeniul protectiei mediului (spre exemplu cu centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa Centrala si de Est (REC), Agentia de Protectia Mediului a Statelor Unite, IMPEL, BERCEN etc). CONTROLUL VAMAL Garda Nationala de Mediu, la solicitarea Autoritatii Nationale a Vamilor, participa la controale vamale atunci cand apar suspiciuni legate de nerespectarea legislatiei din punct de vedere al protectiei mediului la introducerea in tara a marfurilor. Spre exemplu, in data de 11 februarie 2004 s-au introdus in tara 404 butoaie metalice, cu continut declarat de policlorura de vinil plastifiata. Din verificarile efectuate de Comisariatul Judetean Arad al Garzii Nationale de Mediu, cu prelevarea de probe, s-a constatat ca substanta respectiva nu corespunde cu declaratia vamala, constituind un potential deseu periculos. In urma analizelor de laborator suspiciunile au fost confirmate, ceea ce a determinat dispunerea returnarii substantelor in tara de origine, respectiv Franta si intocmirea de dosare penale persoanelor responsabile. In data de 30 martie 2004 Biroul Vamal Episcopia Bihor a solicitat participarea Garzii Nationale de Mediu la controlul vamal al importului produsului “Brikol”, argila bituminoasa, dar pentru care nu s-au prezentat certificate de calitate, declaratii de conformitate si buletine de analiza. Produsul prezenta aspect de sol impregnat cu produse petroliere si in urma analizelor fizico-chimice efectuate pe probele prelevate in timpul controlului concluzia a fost ca produsul analizat reprezenta deseu periculos. Ca urmare, Biroul Vamal din Episcopia Bihor nu a permis intrarea transportului pe teritoriul romanesc, iar Garda Nationala de Mediu prin Comisariatul Judetean Bihor a formulat plangere penala impotriva firmei importatoare. STUDIU DE CAZ Un caz cunoscut ca urmare a numeroaselor articole de presa este cel al construirii schitului “Schimbarea la Fata” de pe platoul Dochia – Toaca,

16

din perimetrul Parcului National Ceahlaul de catre Mitropolia Moldovei si Bucovinei si al transportului materialelor de constructii cu elicoptere ale unei unitati militare din Judetul Bacau. Avand in vedere regimul de arie protejata al zonei, Garda Nationala de Mediu, prin Comisariatul Judetean Neamt, a declansat un control comun cu Agentia de Protectia Mediului Piatra Neamt la amplasamentul respectiv. Cu ocazia controlului s-a constatat ca in zona se efectuau transporturi de materiale de constructie cu ajutorul elicopterelor Unitatii Militare 02015, dar nu s-au prezentat informatii cu privire la documentele in baza carora se efectua transportul materialelor. Comisariatul Judetean Neamt al Garzii Nationale de Mediu a solicitat in scris Unitatii Militare prezentarea documentelor de reglematare a activitatii din punct de vedere al protectiei mediului. In acelasi timp s-au solicitat Mitropoliei Moldovei si Bucovinei documentele de reglementare din puct de vedere al protectiei mediului necesare pentru construirea schitului. Deoarece nu s-au prezentat documentele respective in termenele solicitate, s-a dispus sistarea activitatilor pana la obtinerea tuturor aprobarilor prevazute de lege in domeniul protectiei mediului. CONCLUZII In Dreptul Mediului, instituirea raspunderii juridice presupune definirea notiunii de prejudiciu adus mediului. Definitia acceptata in sens larg pentru prejudiciul ecologic este: „acea vatamare care aduce atingere ansamblului elementelor unui sistem si care datorita caracterului sau indirect si difuz nu permite constituirea unui drept la reparatie”. Asadar, poluarea mediului, de orice tip, reprezinta o violare a acestui drept si constituie o culpa. Autoritatile statului, in cazul de fata Garda Nationala de Mediu, sanctioneaza poluatorul şi il obliga sa plateasca pentru remedierea pagubei pe care a produs-o. In majoritatea cazurilor de poluare prejudiciul adus mediului inconjurator nu poate fi cuantificat si nici costurile acestuia nu pot fi estimate, de cele mai multe ori procesul fiind ireversibil. Sanctionarea vinovatului nu rezolva intotdeauna problemele create si in acest sens este necesar un efort comun pentru educare, al autoritatilor, industriei, organizatiilor neguvernamentale de protectia mediului, scolii, familiei, bisericii si societatii civile in general pentru respect fata de mediu si aceasta pentru noi si pentru generatiile urmatoare.