Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Specializarea:Planificare teritoriala

Variatia nivelului piezometric

Badea Adrian-Cristian

Grupa 114

Nivel piezometric Nivel piezometric reprezinta nivelul ipotetic până la care apele subterane captive se pot ridica sub acţiunea presiunii hidrostatice, când are loc egalizarea acesteia cu presiunea atmosferică; poate fi piezometric pozitiv (la apele arteziene care ţâşnesc deasupra nivelului suprafeţei topografice) sau piezometric negativ (la apele ascensionale care urcă prin capilaritate).

Primul domeniu supus analizei este ramura care se ocupa cu studiul originii, al dinamicii, calitatea, repartitia si starea de zacamant precum si cu insusirile fizico-chimice ale apelor subterane.

Geneza apelor subterane a generat idei inca din cele mai vechi timpuri, conturandu-se astfel dupa amanuntite cercetari ca apele subterane pot fi de origine:

-Vadoase sau infiltratie-formate prin infiltrarea apei provenite din ploi sau topirea zapezilor, precum si condensarea vaporilor aflati la suprafata terestra.

-juvenile sau magmatice-prin condensarea vaporilor in procesul de racier si degazeificare a mafmei, ele avand in general temperature mult mai ridicate.

-fosile sau de zacamant-apele ce insotesc zacamintele de petrol si gaze, acumularea lor s-a facut in perioada proceselor de sedimentatie.

-cosmice-se afla in continutul meteoritilor care ajung pe Terra, cantitatea de apa continuta fiind insa foarte redusa.

Cercetarile hidrologice au drept scop identificarea surselor de apa subterana, a rezervelor de apa precum si a calitatii acestora in vederea utilizarii lor in activitati socio-economice.

In acest sens o analiza eficienta a resurselor de ape subterane trebuie orientate pe studiul si analiza surselor bibliografice existente sip e baza cercetarilor de teren.

Pentru cercetarile de teren sunt necesare pregatirea a o serie de material si instrumente cum ar fi:

-Hartile topografice, geologice si hidrogeologice ale zonei.

-Aparate si instrumente de masura: pentru distante, adancimi a nivelului hydrostatic, de determinare a proprietatilor fizico-chimice a apei.

-Instrumente de orientare

-Recipiente de colectare a probelor de apa.

Pe teren cercetarile incep prin cartarea forajelor si a izvoarelor existente, care urmeaza a fi monitorizate pentru a se realize o imagine de ansamblu asupra intregii zone studiate, privind modul de dezvoltare a stratelor acvifere si a directiei de curgere in raport de inclinarea generala a reliefului.

De asemenea este indicat ca pe harta topografica pe care se fac insemnarile sa se amplaseze si schimbarile topografice survenite de la ultima ridicare topografica pentru a putea explica producerea unor modificari a aracteristicilor fizico-chimice ale stratelor acvifere.

Pe hartile topografice mai trebuie inscrise cotele altimetrice ale fiecarui rofaj, adancimile nivelului piezometric, extinderea si grosimea acviferelor, directia de curgere a acestora, debitul izvoarelor precum si conditiile in care resursele de apa pot fi exploatate.

In cadrul forajelor din sistemul national se fac observatii conform programelor specific adoptate, completandu-se datele intr-un carnet de observatii hidrogeologice.

Este important sa se certeteze daca in zona studiata exista lucrari care ar putea influenta regimul natural al apelor subterane precum sisteme de irigatii, de desecare, de exploatare ritmica a resurselor subterane, constructii subterane etc.

De asemenea pe harta se mai inscriu si principalele artere hidrogeografice, retele de transport, constructii hidrotehnice, acestea fiind utilizate ca repede de orientare in teren si de exprimare a unor fenomene.

Apele subterane, provenite din infiltrarea apelor de suprafata se infiltreaza in sol prin porii sau fisurile acestuia pana cand in drumul lor apare un strat impermeabil deasupra caruia se acumuleaza producand o saturare a porilor rocilor pe un anumit nivel.

Acest nivel poarta numele de nivel piezometric, iar oglinda de apa a stratului permeabil suprafata piezometrica.

Suprafata piezometrica desparte zona de aeratie de zona de saturatie.

Zona de aeratie se extinde intre suprafata piezometrica si suprafata topografica a terenului, prezentand grosimi diferite. In cadrul acestuia umiditatea prezinta distributii si sensuri de miscare diferite, astfel ca putem identifica trei subzone diferite:

-subzona capilara, in partea inferioara a zonei de aeratie.

-subzona intermediara sau de retentive, se situeaza in mijlocul zonei de aeratie.

-subzona de evapotranspiratie reprezinta partea superioara a zonei de aeratie.

Zona de saturatie este reprezentata de partea aflata sub nivelul piezometric, unde porii rocilor sunt saturati cu apa.

Aceasta zona reprezinta de fapt stratul acvifer propriu-zis. Zona de saturatie impreuna cu subzone capilara formeaza zona de fluctuatie, si variaza in functie de sursele de alimentare. In cadrul acestor zone intalnim si miscari diferite ale apei, precum gravitational si capilara, de jos in sus. Deplasarea apelor subterane este un process deosebit de complex, genrat de actiunea a mai multor factor, precum: forta gravitational, forta capilara, gradientul hydraulic etc.

Bibliografie:Meteorologie si Hidrologie-Lucrari practice-Adrian Tiscovschi,Daniel Diaconu –editura Universitara 2004