ninsorile abundente

2
Ninsori abundente Zăpada (numită și omăt sau nea ) este o formă solidă de precipitație , care este nimic altceva decât apă înghețată , aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește „ninsoare”. Deoarece este compusă din particule mici, zăpada este un material granular . Are o structură deschisă și moale, cu o densitate scăzută. Supusă unei presiuni , densitatea zăpezii poate crește, așa cum se întâmplă de exemplu în straturile inferioare ale unei cantități mari de zăpadă. Zăpada se formează de obicei când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F). Zăpada se formează în straturile înalte ale atmosferei. Pentru aceasta trebuiesc îndeplinite trei condiții: vaporii de apă, temperaturi foarte scăzute și particule străine (nisip, praf, cenușă, etc.) Stratul de zapada este un fenomen caracteristic zonelor reci si termperate ale globului. In zonele intertropicale el apare numai pe muntii inalti. Grosimea si durata lui se afla in raport direct proportional cu latitudinea si altitudinea locului. Repartitia geografica, grosimea, densitatea, durata si modul de topire a stratului de zapada prezinta o insemnatate deosebita pentru diferite ramuri ale activitatii umane si mai ales pentru agricultura si transporturi. Datorita conductibilitatii calorice foarte mici, stratul de zapada protejeaza semanaturile de toamna impotriva inghetului. El constituie de asemenea o importanta rezerva de apa, folosita din plin de culturile agricole, mai ales in regiunile cu primaveri secetoase. Stratul de zapada poate avea, insa si consecinte negative asupra agriculturii, transporturilor, asezarilor etc. Astfel, un strat de zapada, depus peste solul inghetat provoace sufocarea semanaturilor de toamna, iar crusta de gheata formata pe sol in urma topirii zapezii, distruge mecanic tulpinile plantelor, compromitand recoltele viitoare. Datorita viscolelor, stratul de zapada creste apeciabil pe portiunile de teren adapostite, producand dificultati serioase circulatiei rutiere sau pe caile ferate. In regiunile montane, avalansele de zapada constituie un factor de influenta deosebit de important, care provoace uneori pagube dintre cele mai grave.

Upload: cosmin-ionut-vasile

Post on 15-Jan-2016

6 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

ninsorile abundente

TRANSCRIPT

Page 1: ninsorile abundente

Ninsori abundente

Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă solidă de precipitație, care este nimic altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalinăconstând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește „ninsoare”. Deoarece este compusă din particule mici, zăpada este un material granular. Are o structură deschisă și moale, cu o densitate scăzută. Supusă unei presiuni, densitatea zăpezii poate crește, așa cum se întâmplă de exemplu în straturile inferioare ale unei cantități mari de zăpadă.

Zăpada se formează de obicei când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F).

Zăpada se formează în straturile înalte ale atmosferei. Pentru aceasta trebuiesc îndeplinite trei condiţii: vaporii de apă, temperaturi foarte scăzute şi particule străine (nisip, praf, cenuşă, etc.)

Stratul de zapada este un fenomen caracteristic zonelor reci si termperate ale globului. In zonele intertropicale el apare numai pe muntii inalti.

Grosimea si durata lui se afla in raport direct proportional cu latitudinea si altitudinea locului.

Repartitia geografica, grosimea, densitatea, durata si modul de topire a stratului de zapada prezinta o insemnatate deosebita pentru diferite ramuri ale activitatii umane si mai ales pentru agricultura si transporturi.

Datorita conductibilitatii calorice foarte mici, stratul de zapada protejeaza semanaturile de toamna impotriva inghetului.

El constituie de asemenea o importanta rezerva de apa, folosita din plin de culturile agricole, mai ales in regiunile cu primaveri secetoase.

Stratul de zapada poate avea, insa si consecinte negative asupra agriculturii, transporturilor, asezarilor etc.

Astfel, un strat de zapada, depus peste solul inghetat provoace sufocarea semanaturilor de toamna, iar crusta de gheata formata pe sol in urma topirii zapezii, distruge mecanic tulpinile plantelor, compromitand recoltele viitoare.

Datorita viscolelor, stratul de zapada creste apeciabil pe portiunile de teren adapostite, producand dificultati serioase circulatiei rutiere sau pe caile ferate.

In regiunile montane, avalansele de zapada constituie un factor de influenta deosebit de important, care provoace uneori pagube dintre cele mai grave.

Topirea brusca a stratului de zapada, singura sau combinata cu precipitatii abundente, duce la cresterea nivelului apelor din rauri si la revarsarea acestora.

Chiar daca stratul de zapada nu a fost unul extrem de gros, pentru locuitorii din Regatul Unit, cei putin peste 10 cm de zapada au fost indeajuns sa creeze haos, in special in Londra si Edinburgh.