-—IBKKrcSt J 1b
\ •:
 fermector despre iubire, dorina de 
libertate i cutare a acesteia în lumi 
 fascinante, despre pasiunea nermu
înfruntarea evenimentelor trauma
reuit s m transpun pentru câteva 
 zile într-o lume minunat, plin de 
emoii i impresii puternice.
de romantism. O recomandare exce
lent pentru toi cei pasionai de po
veti de dragoste i de inim albastr.
în 1972 în VillingenSchwenningen
i a studiat tiinele literaturii i psi-
hologia la Tiibingen i la Konstanz,
unde locuiete i astzi. Este o mare
admiratoare a lui M.M. Kaye i a lui
Margaret Mitchell. în 2007, romanul
Cerul peste Darjeeling  al lui Nicole
Vosseler a primit premiul oraului
Konstanz la seciunea literatur.
unui oaspete neobinuit: Ralph Garrett, ofier al armatei
 britanice în India. Când acesta începe s o curteze, tânra
femeie îi d seama c o va atepta în curând o via aventu-
roas în strintate. Familia ei se opune acestei legturi,
aa c Maya fuge cu Ralph. Când el este trimis in Arabia,
Maya cade în mâinile beduinilor. Acolo va înelege ce în-
seamn adevratul Orient i trebuie s admit c eful rz-
 boinicilor deertului, charismaticul Rashad alShaheen, ia
cucerit inima.
editura rao
ISBN 978-606-609-750-5
De-a avea straiele brodate ale cerului, 
cusute cu fi r de aur i argin t de lum in , 
straiele albastre, negre i teme ale, cerului  
nop ii, ale obscurului i lum in ii, 
le-a aterne pe toate la picioarele tale:  
dar eu, srac fiind, nu am n imic  
în afar de vise;
calc uor, cci peti peste vise.
WILLIAM BUTLER YEATS
 
gând. ase, apte - sau era deja a opta btaie?“ Copleit
de somn, copila care în curând urma s împlineasc nou
ani se încurc la numrtoare i nu mai tiu dac era abia
ora unsprezece sau deja miezul nopii. Oftând se întoarse
pe cealalt parte i cut ptura pe care o dduse la o parte
in somn. In camer era rcoare. Cu toate c în timpul zilei
soarele ardea cu putere, nopile erau înc departe de a fi
calde. Dar în familia Greenwood, unde la fiecare generaie
se nscuse mcar câte un medic, se obinuia ca ferestrele
s rmân deschise noaptea mcar cât un lat de palm,
indiferent dac era var sau iarn. Ca s intre aer curat i
s se cleasc organismul. Aa fusese mereu, de când îi
putea aduce Maya aminte. Trase cu urechea la zgomotele
din camer. Respiraia adânc i regulat de lâng ea trda
somnul profund al surorii ei mai mici. Faptul c Angelina
i cuca s doarm în ritmul dorit de mam i de ddac, în
timp ce Mayei nu-i ieea niciodat, nu era singurul lucru în
t arc cele dou fete se deosebeau. Cine o vedea pe Martha
9
Greenwood pentru prima oar alturi de fetele ei nu avea
de ales decât s priveasc descumpnit de la una la alta.
Angelina i mama erau ca dou variante ale aceleiai fiine:
ambele delicate i blonde, cu aceeai paloare i aceiai
ochi mari de un albastru-închis, cu pupile de porelan.
Pe lâng silueta fragil a surorii ei, Maya prea destul de
robust. Pielea îi era rumen pân i iarna. i chiar dac
Maya era mândr de buclele ei naturale, pe care Ange
lina nu le avea, prul Mayei, de culoarea cafelei tari, nu
se lsa strunit decât rareori într-una din coafurile acelea
elaborate, îndrgite de toate fetele, indiferent de vârst.
Cel mai neobinuit lucru al Mayei erau îns ochii: irisul lor
cprui avea irizaii aurii, precum chihlimbarul sau mierea
în care se oglindesc razele soarelui. Cine cunotea familia
mai îndeaproape i tia c Gerald Greenwood era la a doua
cstorie, era înclinat s cread c Maya provenea, la fel ca
fratele ci, din prima.
Cu mai bine de trei ani în urm, familia Greenwood
prsise casa mic din strada Turl i se mutase aici, lâng
St. Giles. Dou dintre camerele de la parter fuseser ocu
pate de bunicul Mayei, dup ce acesta renunase, la vârsta
de aproape 70 de ani, la cabinetul lui medical. într-o zi în
care casa era inundat de cutii doar pe jumtate desfcute
sau înc pline, Maya se trezise aezat pe canapeaua bu
nicului, alturi de un pahar de lapte i de biscuii, ca s
nu stea în drumul meseriailor care mai aveau de lucru
prin cas, în timp ce Angelina îi fcea cuminte somnul de
prânz sus, la etaj. Pe Maya nu o deranja s stea cu bunicul
cel scump la vorb. Tcerea lui i se prea bine-venit, în
cel scump la vorb. Tcerea lui i se prea bine-venit, în
comparaie cu sporovial Angelinei sau cu interminabi
lele observaii ale mamei i ale ddacei, care îi spuneau
io
Sub luna dc ofran
întruna s stea dreapt, s fac pai mai mruni i s vor
beasc încet.
i privise cu luare-aminte camera proaspt amenajat, cu
ferestrele înalte din sticl colorat, care ddeau spre strad.
Privirea îi rmsese agat de portretul în ram aurit pe
care nu-1 mai observase pân atunci. Trebuie s fi provenit
din una din camerele din casa bunicului, în care copiii nu
aveau voie s intre în timpul vizitelor duminicale. Astfel
încât pân în momentul mutrii, când brbaii care crau
mobila împinser prin ua de la intrare, în lung, patul greu
din lemn de stejar, Maya fusese convins i c bunicul nu
avea pat i c dormea noaptea pe canapeaua îmbrcat în
piele din camera de consultaii, în care oricum îi petrecea
( ea mai mare parte a timpului. Tabloul acela îns prea
s li fost atât de important, încât bunicul îl atârnase pe
perete fr zbav, chiar înainte ca dragele lui cri de spe-
( ialitate s fie despachetate i puse la loc. înfia o femeie
îmbrcat într-o rochie de croial antic, fr s aib nimic
m comun cu fustele voluminoase pe care Maya le tia de
la mama ei sau de pe strad. Prul negru ca abanosul era
prins neglijent într-un coc i, prin comparaie cu buclele
((implicate i severe ale mamei, prea necoafat. Privind
mai atent, Maya recunoscuse, în ciuda vechimii culorilor
i a pânzei, c femeia avea ochi la fel de neobinuii ca ai ei.
Nimeni din familie nu mai avea asemenea ochi.
- bunicule, întrebase Maya atunci, cine e în tablou?
Mâinile noduroase strânseser mai tare bastonul, în
Mâinile noduroase strânseser mai tare bastonul, în
timp ce dr.John Greenwood privise lung întâi tabloul, apoi
spre Maya.
NICOLE C. VOSSELER
- Este bunica ta Alice, draga mea. E moart de mult. Tu
i Jonathan înc nu v nscuseri pe atunci. Semeni mult
cu ea.
Bunicul vorbise cu voce atât de trist, încât Maya nu
tiuse ce ar putea s rspund i continuase s ronie bis-
cuitul, puin ruinat. i totui, de atunci se bucura s tie
c are aceiai ochi ca bunica, dei aceasta nu mai tria.
Clopotele din St. Giles btur din nou i Maya se în
toarse oftând pe cealalt parte, scoase un picior de sub
ptur, pentru c iar îi era prea cald. Iarna trecut se
dusese i bunicul în cer. La fel ca mama lui Jonathan, pe
care biatul îns nu i-o mai amintea. Mamei nu îi plcea
dac o auzea spunând „mort“ sau „moart" în loc de „sus
în cer“ ; se supra i spunea c sunt vorbe de-ale doctorilor.
Maya se strduia s spun cuvintele potrivite, chiar dac
nu înelegea suprarea mamei. Aa pea cu multe lucruri
care nu îi plceau mamei. Nu înelegea nici de ce pe ea
mama o certa mai des decât pe Angelina. Uneori, când se
trezea noaptea dintr-un somn nelinitit, se gândea la lu
crurile astea i la moarte i la „sus în cer“. Se gândea i la
relaiile de rudenie din familie, care uneori i se preau aa
încurcate, de o apuca ameeala, i la Jonathan, care la cei
cincisprezece ani ai lui i se prea deja un om mare i pe
care îl vedea atât de rar de când plecase la coal la Win
chester. De fapt, era doar fratele ei vitreg. Oare i-ar fi fost
i mai drag dac era fratele ei bun? Angelina era sora ei
bun, cu toate astea Maya nu o iubea nici pe departe la fel
de mult ca pe Jonathan, chiar dac îi ddea silina. Mereu
alte gânduri, urmate de mereu alte întrebri. Nu era de
alte gânduri, urmate de mereu alte întrebri. Nu era de
mirare c dimineaa era atât de obosit încât nici nu voia s
se scoale, în timp de Angelina srea mereu vioaie din pat.
1 2
Acum, de exemplu, era treaz de tot. Câteodat, când o
munceau asemenea gânduri, o ajuta s vorbeasc cu tatl
ei. în timp ce toi ceilali dormeau de mult, tata mai lucra
înc în biroul de la etajul din mijloc sau în biblioteca de
la parter. Cu toate astea, dimineaa era plecat, înainte ca
ddaca s reueasc mcar s o scoale pe Mayadin pat.
în tineree tatl cltorise mult, în Italia i Grecia, pân
in Asia de Sud-vest. Prin toat casa erau rspândite vaze
i farfurii ciobite, monede de culoare verzuie i buci de
lemn vechi, cioplite. Toate erau foarte preioase i de aceea
stteau încuiate în dulapuri de sticl, departe de degetele
curioase ale Mayei. Gerald Greenwood tia atât de multe
despre vremurile de demult i le preda studenilor de la
balliol College istoria veche, i cu toate acestea prea s
vrea s învee i mai mult. Pentru Maya îns avea mereu
timp, oricât de târziu ar fi fost. In momentele acelea ddea
la o parte hârtiile i crile, o ridica pe genunchi i o as
culta cu atenie, trgea cugetând din pip înainte de a-i
rspunde alegându-i cu grij cuvintele.
Maya înl capul cu grij. Pe sub u se strecura o fâie
palid de lumin. Ezit un moment, apoi se ridic din
pat, pi cu picioarele goale pe podea i iei pe u tiptil,
încordat i strduindu-se s nu îi trezeasc sora.
Orbeci pe coridor prin semiîntuneric, evitând cu pri-
i « pere frecare loc al podelei de lemn care ar fi putut scârâi
sub covor. Mama se vita mereu de „cutia asta urât", cum
numea ea Black Hali. Ins Maya iubea casa asta tocmai
pentru c era plin de cotituri i de coluri sumbre, care
iu întuneric îi fceau pielea de gin într-un mod atât de
plcut. Cu toate c ar fî fost spaiu suficient, mama con
sidera c ar fi fost o risip s îi dea fiecrei fiice camera
ei. Astfel încât restul dormitoarelor le rmâneau rezervate
13
Londra sau din strintate, care locuiau la ei pentru o
anumit perioad i care stteau nopi întregi de vorb cu
tata i cu câte un student. Era adesea un du-te vino con
tinuu i mama se lamenta de munca pe care aceste vizite o
atrgeau dup sine. Dar Maya vedea i sclipirea din ochii
ei, atunci când umbla ocupat prin cas pregtind mici
gustri i dând dispoziii s fie pregtite camerele, când
punea în vaze flori proaspete i îi întâmpina oaspeii
îmbrcat în rochii elegante. Cu fiecare treapt pe care
o cobora Maya acum, lumina era tot mai puternic. Sursa
era în birou. Prin ua întredeschis se zrea o bucat din
covorul rou-închis cu modelul cu arabescuri i partea
lateral a mesei masive de birou. Tata nu era singur;
murmurul vocii lui atât de familiare se împletea cu mur
murul altei voci. La fel cum i aroma dulce a fumului pi
pei lui se combina cu una strin, mai aspr. Inima Mayei
fcu un salt. „Richard! A venit Richard!"
Richard Francis Burton, student în anul doi la Trinity
College, era un oaspete bine vzut la Black Hali, de când
îl cunoscuse pe Gerald Greenwood în casa unui prieten
medic, la care locuise cu chirie în primul lui an ca student.
Doamna Greenwood se înroea ca o colri de câte ori
Richard îi mulumea cu complimente pline de arm pentru
câte o invitaie la cin. Putea fi vzut adesea în compania
lui Gerald, fcând lungi plimbri prin grdin, adâncii în
discuii despre limbi i culturi strine sau amintindu-i cu
încântare de oamenii i peisajele din Frana sau din Italia,
locurile în care crescuse Richard. Adesea se retrgeau în
biroul lui Gerald pentru câteva pahare de coniac, ca de
biroul lui Gerald pentru câteva pahare de coniac, ca de
exemplu acum, la aceast or târzie. Iar în timp ce Gerald
îi fuma pipa, Richard trgea din inevitabilele lui trabucuri.
14
 
D.ir pesemne c nimeni din cas nu îl îndrgea pe Richard
aa de tare ca Maya.
Se furi pân pe treapta aflat la aceeai înlime cu
ua biroului i se ghemui, se prinse de barele rsucite ale
balustradei i îi lipi faa de ele, strduindu-se s nu piard
niriun cuvânt, ba poate chiar s arunce o privire asupra lui
Ivit bard.
- ... s îl conving pe btrânul domn c nu are niciun
iovi s m oblige s devin om al bisericii. Prin urmare, mi
s a prut un truc bun pata din dosarul meu, care m ex
matricula pe o perioad determinat din Universitate, îl
nu/i Maya spunând cu vocea lui joas i uor aspr, în care
se ghicea o satisfacie abia ascuns. S-a potrivit de minune
t a acest curs a coincis cu începutul cursei. în loc s stau s
ast 1111  predica profesorului, m-am întâlnit cu câiva amici
m spatele colegiului Worcester i dui am fost la curse, în-
u o caleaca închiriat!
spatele pipei.
- Nu, spuse Richard, iar Mayei i se pru c simte o urm
de vinovie în voce. Am fost chemai la decan, care a vrut
s.t dea dovad de înelegere i s ne dea doar un preaviz.
\a c am ieit în fa i am explicat c asistarea la o ast-
h I de « urs nu constituie un act imoral. Ce-i drept, m-am
aiat.it indignat de faptul c Universitatea ne trateaz ca
pe nite colari, interzicându-ne participarea la asemenea
evenimente. Mi-am condimentat cuvântarea cu fraze de
genul „încrederea nate încredere", iar rezultatul a fost cel
amintii: m-au dat pur i simplu afar.
Se ls o scurt pauz, în care Gerald îi umplu pipa
Sub luna de ofran
Se ls o scurt pauz, în care Gerald îi umplu pipa,
t i i imediat dup aceea se simi miros de fum proaspt,
dup « are Gerald îi drese vocea:
15
în afara zidurilor sale i programeaz în mod intenionat
cursuri importante în timpul lor, deoarece îi face griji pen
tru sigurana voastr. Nu puini spectatori neimplicai au
ajuns în timpul curselor sub roi sau sub copitele cailor. De
aceea nu este vorba de nite principii goale sau de încer
carea de a v tutela. Gerald Greenwood nu era adeptul
predicilor morale. Convingerea lui era c raiunea uman
este capabil de discernmânt, iar felul su calm i obiectiv
de a argumenta putea declana în asculttor un sentiment
profund de ruine pentru faptele sale, dup cum tia Maya
din proprie experien. Ins, adug Gerald grbit, proba
bil pentru a contracara o posibil obiecie a lui Richard, i
tu te strduieti din rsputeri s îi aperi reputaia de ex
centric i de individ pus pe otii. Permite-mi s îi amintesc
de petrecerile tale de pomin i de caricaturile rutcioase
ale profesorilor i tutorilor ti. Iar ca în primul semestru s
provoci la duel un alt student - pentru asta ai nevoie de o
doz considerabil de tupeu.
la Oxford. Richard Burton abia se înscrisese la facultate,
când un student din anii mai mari l-a luat în râs din cauza
mustii pe care Richard o purta dup moda italieneasc,
îngust i cu capete lungi care atârnau. Richard s-a înclinat
politicos în faa celui care-1 batjocorise, i-a înmânat cartea
de vizit i i-a cerut s aleag armele. Duelul era interzis în
mod oficial, iar studentul din anul mai mare nu a acceptat
provocarea. Cu toate astea, prin acest gest Richard Burton
provocarea. Cu toate astea, prin acest gest Richard Burton
i-a fcut o reputaie în redutabila universitate, chiar de la
bun început.
i c >
litile comportamentului cavaleresc, care se pare c aici
sunt necunoscute, se apr Richard aprins.
Ins Gerald nu se art dispus s aprofundeze tema.
- Ce se va întâmpla cu amicii ti care au fost i ei pre
zeni la curs?
lui. Atât.
- Ei bine, dragule, oft Gerald comptimitor, se pare c
.u obinut ceva mai mult decât ai vrut. Eu te îneleg —nici
tatl meu nu a fost fericit c eu nu am urmat tradiia fami
liei i nu am devenit medic ca el. Dar la rândul meu am
avut nevoie de timp s îneleg c fiul meu, în ciuda notelor
<\< opionale obinute la latin i greac, se intereseaz mai
mult de tiinele naturale decât de vechile scrieri. Gerald
n ase de câteva ori cu zgomot din pip. Prin urmare,
piscti aceste sli sfinte czut în dizgraie. Regretabil. Ex-
n cm de regretabil. Am întâlnit puini studeni cu o minte
si ( u înzestrri comparabile cu ale tale. Pe de alt parte, un
spini liber ca tine nu se prea potrivete într-o asemenea
instituie. Ge ai de gând s faci acum?
S plec la drum, spre coloniile din Australia de Sud,
t tucensland, New South Wales sau spre Ganada. Din pâr
lea mea m-a duce i la Garda Elveian din Napoli sau
i luat i la Legiunea Strin - doar s fiu cât mai departe
di insulia asta rece i umed cu locuitorii ei încuiai! Cu-
\unele lui Richard erau atât de furioase i totodat de dis-
pnaie, încât Maya simi cum îi ajung drept la inim. Gel mai
umil mi at plcea îns India. Sper s îl pot convinge pe tatl
un i i   s.l îmi cumpere un certificat de ofier, înainte s se ter
mine tzboiul din munii din nord-vestul Indiei. Probabil
17
NICOI.E C. VOSSELER
nu sunt bun de altceva decât s fiu împucat de afgani,
pentru un ban pe zi, spuse Richard cu amrciune. Ard
de nerbdare s le dau afganilor lecia pe care o merit -
chiar i numai pentru masacrul asupra soldailor i civililor
din garnizoana de la Kabul, din ianuarie! Chiar i în rzboi
ar trebui s mai valoreze ceva onoarea!
- Dar în armat, Richard...
voi putea mcar s înv limbi strine. Limbi pentru care
nu exist înc dicionare sau gramatici. Limbi cu ajutorul
crora m-a putea amesteca printre oamenii locului, de
parc a fi unul dintre ei, putând astfel s le studiez obice
iurile i tradiiile. Dac a fi bogat, mi-a permite luxul de a
cltori pe propriul buzunar i...
- Nu ai voie s tragi cu urechea, uier o voce firav în
spatele ei, iar Mayase întoarse.
Pe dou trepte mai sus sttea dintr-odat Angelina,
îmbrcat într-o cma de noapte alb, identic cu a Mayei.
Cu prul ei blond i strlucitor, rsucit pe nenumrate fâii
de hârtie, arta ca un înger - sau mai degrab ca un înger
mânios, judecând dup privirea dojenitoare de pe faa ei
de copil.
- Dar e Richard, opti Maya într-o încercare slab de a
se apra. Trebuie s aud ce spune! Când voi fi mare, vreau
s fiu la fel ca el - la fe l de curajoas i de viteaz, la fel de
hotrât, la fel de...
- Nu poi, rspunse Angelina dispreuitoare. Eti fat!
Furia puse stpânire pe Maya i o fcu s sar în picioa
re, cu pumnii strâni.
- i cum o s pot! O s vezi! rspunse violent i mai tare
decât intenionase.
Gerald Greenwood apruse în cadrul uii i privea spre
cele dou siluete albe cu un amestec de stupoare i amuza
ment. Angelina âni ca vântul pe trepte în sus i dispru
în întunericul care domnea la etaj. Maya plec încurcat
privirea i îi îngrop degetele de la picioare în covor.
- Nici nu tiam c prin Black Hali bântuie o asemenea
stafie încânttoare.
La auzul vocii lui Richard, Maya privi pe sub gene spre
u. Richard sttea acum lâng tatl ei, pe care îl depea
cu aproape un cap, înalt i cu umerii lui lai. în ciuda cos
tumului cu cravat i a prului negru pieptnat cu crare,
semna mai degrab cu un italian sau cu un igan de la
largul din St. Giles decât cu un englez. La vederea lui i a
zâmbetului fugar de pe chipul lui de obicei atât de sum-
I >i ti, obrajii Mayei se îmbujorar.
- Nu m salui, prines?
Richard trecu pragtd, se ls în genunchi i îi deschise
lna|ele. Cu inim uoar Maya îi iei în întâmpinare, co
borând treptele rmase, i se arunc în îmbriarea lui.
< ti faa lipit de umrul hainei lui inspir mirosul de tu
tun, lân, spun i pomad i mirosul a ceva greu i lem
no s , atât de tipic lui Richard.
- Richard a venit s-i ia rmas-bun. Mâine va prsi Ox-
toidul i probabil va sta mult timp departe de Anglia.
Maya înl capul i îi privi ameit tatl, care era în
.....1vizibil întristat de vestea pe care i-o ddea. Privirea
li tri se întoarse spre chipul puternic conturat al lui Richard,
i n pomeii proemineni, i ptrunse întrebtor, ba chiar
tnglor în ochii lui întunecai atât de apropiai acum de
ai ri, în sperana deart c totul nu este decât una din
19
NICOLE C. VOSSELER
glumele cu care obinuia s o tachineze. El îi rspunse cu
o privire serioas, aproape cerându-i iertare.
De când Jonathan nu mai venea acas decât în vacane,
Richard devenise sigurul i cel mai drag tovar de joac
al Mayei. Angelina se juca doar cu prostiile ei de ppui
i, de când Maya sprsese din greeal o ceac din serviciul
de porelan, nu mai avea voie nici mcar s se apropie de
casa ppuilor. Richard purtase în grdin dueluri cu sbii
de lemn împotriva Mayei i dup câte o lovitur reuit
a Mayei se lsa s cad în iarb în chinurile morii. îm
pinsese leagnul de sub mr sus, tot mai sus, aa cum tatl
ei nu îndrznea niciodat, pân când Maya ipa de plcere
i de o fric binefctoare. Se aplecaser amândoi peste
atlasul mare aezat pe podeaua bibliotecii, mâinile de copil
ale Mayei i degetele uimitor de suple ale lui Richard se
plimbaser peste pagini, de-a lungul rutei lui Marco Polo.
Astfel îi plnuiser propriile expediii în Orient, din care
urmau s se întoarc în Anglia încrcai cu mtase, ceai,
condimente, aur i pietre preioase. i de azi înainte toate
astea s se sfâreasc? „în India", se gândi Maya i în gât i se
puse un nod. Simi cum o scutur frigul i cum i se strânge
stomacul.
- Dac nu m-a fi trezit, opti ea îngrozit, nu te-a mai
fi vzut deloc.
- tii tu, spuse Richard oftând adânc i mângâincl-o pe
spate, nu m prea pricep s îmi iau rmas-bun. îmi place
mai mult s vin decât s plec.
- Dar nu poi s pleci! izbucni Maya. Degetele i se cris
par în stofa hainei, de parc astfel l-ar ii putut face s
rmân. în durerea ei, se lupt s îi încredineze secretul
rmân. în durerea ei, se lupt s îi încredineze secretul
cel mai bine pzit pe care-1 avea. îi încolci braele în ju
rul gâtului lui, îi lipi obrazul de tâmpla lui, acolo unde îi
20
Sub luna de ofran
simea cel mai bine mirosul ca de bomboane amare i îi
opti la ureche: Vreau s m mrit cu tine.
In clipa urmtoare se îndeprt ruinat de el, temân-
du-se c va fi luat în râs. Dar Richard se mulumi s o pri
veasc mirat, cu o urm de descumpnire pe chip. O trase
apoi iar spre el. Gura lui era atât de aproape de urechea ei,
încât vârfurile lungi ale mustii o gâdilau la fiecare sunet,
i îi opti drept rspuns:
-Aceasta este o cerere surprinztoare i neformal din
partea ta, Mayoka, spuse el cu o vibraie plcut în voce.
’l'i-ar aduce îns puin bucurie s m ai pe mine de so -
.u trebui s te mai gândeti o dat la asta, în mod serios!
1)ar voi relua bucuros discuia, când ne vom revedea. Intre
timp, spuse el deprtându-se i atingându-i nasul cu un
deget, s-i faci temele pe care i le d tatl tu, ca o fat
cuminte. tii c nu îmi plac femeile proaste! Iar eu îi voi
scrie cât de des pot. De acord, doamna mea?
Maya sttea în faa lui ca anesteziat, iar Richard se
i idic.
ser mâna scurt i puternic. Nu, nu v ostenii, cunosc
<li umul.
Cu o senzaie de sfâreal cumplit, cu degetele înghe
ate prinse în mâna tatlui ei, Maya privi cum Richard Bur
ii m coboar în grab pe trepte i cum pur i simplu dispare
din mica ei lume.
In umbra turnurilor Nebunii se arunc înainte acolo unde îngerii
•ar pesc. Al e x and e r  Pope
Nebunii se arunc înainte acolo unde îngerii doar pesc!
Îngerii i nebunii îi urmeaz glasul pro- priei fiine,
fr sperana c vor primi o rsplat, fr teama c vor fi pedepsii.
Ric h a r d  Fr a nc is  Bu r t o n  
The Kasidah of Haji Ahdu El-Yezdi 
 
Maya, întoarcete imediat! Nu am terminat
inc cu tine!  Maya!
 Vocea Marthei Greenwood aproape ced, ptrunse
si rident din galeria de la ultimul etaj pân în ultimul col
al reedinei Black Hali.
Dar eu cu tine da, mam, uier Maya clcând apsat
m timp ce cobora scrile i aruncândui earfa pe umeri.
Jos în sal fu cât pe ce s se ciocneasc de Hazel, care
iciii s fereasc în ultimul moment tava cu ceai i cu
 biscuii pe care o ducea. Fata în cas privi surprins în
i i i   ma Mayei care trecu în goan pe lâng ea fr s spun
 vreun cuvânt, deschise dintro smucitur ua de sticl din-
spre grdina din spatele casei i se npusti afar. In sal
ptrunse un vânt rece i curentul de aer sufl câiva fulgi
de zpad peste prag. Hazel se opri s asculte. De sus se
.iii/ea doamna Greenwood, vorbind agitat, i domnioara
 Angelina, care încerca s o liniteasc. Oftând, Hazel puse
lava pe msua de lâng scara interioar. Privi, cu mâna pe
i l.m, cum Maya se lupt s înainteze prin grdina nins
i ( um se împiedic: o siluet de material negru în lumina
i ( um se împiedic: o siluet de material negru în lumina
I n   isomorât a dupamiezii de iarn, fiecare pas fiind o ex
pi esie clar a furiei i rebeliunii din ea.
27
face viaa uoar zilele astea.
 închise ua uor i se grbi s urce cu ceaiul înainte ca
acesta s se rceasc.
Maya îi croia drum prin zpad, netulburat de fap-
tul c atât pantofii, cât i poalele rochiei se udau. Se opri
abia lâng mr, mtur cu palma stratul de zpad de pe
leagnul care de mult rmsese mic pentru ea i se aez. Cu
 braele strânse în jurul trupului i cu tocurile afundate în
pmântul îngheat se legn înainte i înapoi, încruntat.
 Alung viteaz toate lacrimile care îi ardeau ochii i privi
int în fa. Era atât de nedrept! Din decolteul ptrat al
rochiei scoase scrisoarea pe care io smulsese mama din
mân i care dusese la conflictul de azi. O cântri gândi-
toare în palme, înainte de a o deschide.
Cairo, 4 decembrie 1853, hotelul Shepheard
Pisicua mea,
Nu-i face griji - lucrul care m-a reinut la pat când
i-am scris ultima data nu a fost grav, doar c nu a fost ceva
ce s-ar putea împrti unei tinere doamne. M simt deja
mai bine i mai în putere, iar asta se datoreaz probabil i
rândurilor primite de la tine, draga mea Maya. A putea
folosi odihna la pat care mi-a fost impus ca s lucrez la
schiele etc. pe care mi le-am fcut la Mecca i la Medi-
na; aici exist artiti care m-ar putea ajuta, în India nu.
însemnrile pe care mi le-am fcut despre ha],  cltoria
mea la Mecca i la Medina travestit în pelerin, înainteaz
îns foarte încet. Scrisul solicit creierul & trupul. L-am
întâlnit pe dr. johann Krapf i i-am putut pune întrebri
despre descoperirile lui referitoare la izvorul Nilului Alb,
despre Kilimanjaro & Munii Lunii. Ceea ce am aflat de
la el, povetile negustorilor arabi pe care le-am adus eu
cu mine au fost fundamentul revelaiei pe care am avut-o
2H
la lectura lui Ptolemeu. Acesta scrie aa: în apropiere de
Aromata, i locuitorii grotelor din dreapta, dup douzeci
i cinci de maruri de câte o zi, lacurile în care se revars
Nilul... Asta e dezlegarea ghicitorii, drag Maya, calea
care face oul s stea în picioare, ruperea vlului lui Isisl
( ane reuete s fac asta va intra în istorie! Sunt pregtit
ca în urmtorul sezon s explorez inima Africii, dac mi
se acord concediul. Dac a primi de la conducere mij
loacele materiale pentru plata câtorva oameni buni care
s m însoeasc (unul pentru msurtorile geografice,
altul pentru botanic), nu m-a îndoi de succesul colosal
pe care l-am avea. Am vzut multe locuri din Arabia. E
o plcere s cltoreti pe acele meleaguri i nimic nu
mi-ar face mai mare plcere decât s plec pe coasta de est
pentru vreo trei-patru ani. Dar nu a obine nimic altceva
decât descoperirea de noi vi pustii i noi triburi. Fr cai,
fr mirodenii i câtigând doar o faim mrunt, deoa
rece cartea lui von Wrede - dac ceea ce am auzit aici e
adevrat, e chiar caraghios modul în care a fcut-o - a
tratat deja partea leului din subiectul cu pricina.
M bucur c îi place cealalt carte de care i-am
pomenit - îi va deschide noi orizonturi. Nu te lsa îns
surprins când o citeti; nobila ta mam i-ar face griji în
ceea ce privete sufletul tu pur! Roag-te de Crciun pen
ii u sufletul meu negru i nu îl uita pe btrânul tu prieten
borfa.
Era ultima din lungul ir de scrisori care însoiser
11 ipilria i adolescena Mayei. Scrisori din Bombay, Gujarat
n Sindh, de pe plajele din Goas i din munii albatri din
n Sindh, de pe plajele din Goas i din munii albatri din
Nilgiri, din Hyderabad i din Alexandria. Nume care
miroseau ele însele a ofran i a coriandru, a scorioar i
29
NICOEE C. VOSSELER
a piper, ba le simeai pân i gustul. Purtau în ele dogoarea
soarelui i aventura. Scrisori din care te ateptai s curg,
odat deschise, nisip, praf rou de mirodenii i praf verde
de Henna. Erau scrise pe o hârtie îmbibat pesemne cu
sare din mrile lumii, în fibrele creia se împleteau su-
netele bazarului oriental i linitea lanurilor singuratice
de muni.
 îns dac ar fi fost dup mama, aceast scrisoare era ul-
timul lucru care ar fi trebuit s se afle în mâinile ei. Faima
lui Richard Burton îl preceda pe acesta, iar între timp
aceast faim devenise mai mult decât discutabil. Era ad-
mirat pentru curajul i hotrârea sa, pentru geniul lingvis-
tic i ardoarea lui de explorator. Dar un sahib care în India
nu doar c se împrietenise cu oamenii locului, ci care tria
cu actuala iubit indian fr s se fereasc de gura lumii,
depea graniele bunuluigust i dovedea lips de respect
fa de obiceiurile i tradiiile locului. Se zvonea c ar fi
inspectat pân i o cas de toleran, ca agent secret în sluj-
 ba generalului Napier, cas prin care se perindau soldaii
englezi. Raportul lui se spune c a fost atât de detaliat,
 încât era neîndoielnic faptul c luase parte i personal la
tot felul de orgii, pân la „desfrâu contra naturii11 cu biei,
dup cum se optea cu groaz pe la coluri. Iar în aceast
 var cltorise, îmbrcat ca un arab, la locurile sfinte ale
Islamului, întrun pelerinaj care pentru orice bun cretin
ar fi însemnat o perversiune insuportabil, i pe parcursul
cruia se pare c i omorâse un om.
Martha Greenwood îl preuia pe Richard Burton ca om,
precum i ca prieten al soului ei. îns nu era un compa-
nion potrivit pentru fiica ei cea mai mare, nici mcar unul
epistolar. Pentru fiica ei, care oricum prea o fat imposibil
de mritat. în ciuda orelor de dans, de pian i de clrie, în
de mritat. în ciuda orelor de dans, de pian i de clrie, în
ciuda faptului c o plimbau fr mil pe la toate ceaiurile
din ora, pur i simplu nu aprea niciun pretendent serios
30
participau la cercurile de discuii din casa profesorului
(Ireenwood îi pierdeau rapid interesul atunci când Maya
se repezea s participe la discuie, scoândule tinerilor
 brbai ochii cu cunotinele ei, întrun mod prea puin
demn de o doamn. Astfel încât Martha considerase c
esie datoria ei de mam s deschid scrisoarea, împotriva
obiceiului ei, atunci când Hazel o adusese împreun cu
(elelalte plicuri, i s o trag în cele din urm pe fiica ei cea
mare la rspundere. La cei douzeci de ani ai ei, Maya era
aproape o fat btrân i nu reprezenta o partid perfect;
(u atât era deci mai necesar ca mama s se îngrijeasc de
icputaia ei. Contactul între fiica ei i Richard Burton nu
 va mai fi permis, asta era clar.
Maya împturi scrisoarea la loc cu chipul chinuit de
dezndejde, strânse plicul între palme i îi lipi buzele de
marginea lui, ca pentru rugciune. „Intoarcete, Richard,
murmur ea cu vocea încrcat de dor, întoarcete i dum
departe de aici!“
Scrisorile de la el erau comoara ei cea mai de pre.
Ni i isori din care cunotea fiecare cuvânt, atât de des îl citise
pe fiecare în parte. Ele erau poarta ctre o lume scldat
i i i   culori minunate, prin care putea pi de câte ori zilele
n erau prea cenuii i deprimante. Aceste scrisori erau sin-
gura ei legtur cu Richard i fiecare dintre ele purta o
 vi k  e în sine, care îi optea de la deprtare de mii de mile:
Cât de frumoase sunt nopile Orientului... Peste
luate plutete aroma dulce a pipelor de hukknh  i peste
ml se simte mirosul de tmâie, opiu i hai... stofe minu-
uatc ca pentru o prines din basme sau ca pentru tine,
micua mea Maya... i apoi profesorul meu hindus mi-a
permis în mod oficial s port janeo, cingtoarea sfânt a
brahmanilor... Tam-tamul continuu i scârâind muzicii
31
ale locuitorilor, ltratul i hmitul potilor încierate i
ipetele pescruilor flmânzi, care se iau la har pen
tru o bucat de pete mort, formeaz un amestec care
ajunge la timpan sub forma a ceva absolut strin... Iar eu
m-am gândit la plimbarea noastr cu barca pe Cherwcll,
„noi doi amândoi" - cum spuneai tu mereu - i liliacul
înflorit de pe mal... Aerul era blând i bine mirositor,
în acelai timp era destul de rcoros ca s ne fie bine. O
cea subire se aternuse peste pmânt i urca dealurile
pân la jumtate, lsând la vedere vârfurile îmbrcate în
palmieri, pentru a captura lumina argintie a zorilor... ce
premoniie îneleapt au avut prinii ti când i-au ales
numele! „Maya“ , zeia iluziei, care ameete i vrjete
spiritul omului. Aa cum tu însi îmi pari a fi o iluzie,
de care m desparte spaiul i timpul, cu toate c tiu c
exiti în realitate; aa cum gândul la tine m ameete i
m vrjete - Maya, Majoca...
Maya închise ochii. Obrajii îi ardeau, de furie i frig.
Dar cu un strop de fantezie îi putea imagina c soarele
era cel care fcea s îi ard faa. Un soare care înclzea
 vzduhul, care fcea s se topeasc zpada i lunile scurse
de la acea zi de var din urm cu doi ani i care o momea
pe Maya în împria amintirilor...
Maya sttea pe locul ei preferat, în leagnul de sub mr,
cu spatele proptit de una din frânghii. Un picior i-l trsese
sub ea i sprijinise cartea pe el; cu cellalt îi lua avânt în ritm
regulat. Pantofii i-i lsase în iarb, ciorapii se încolceau
neglijent lâng ei. Era ca într-un foior verde. Tufiuri
 înalte de liliac, soc, ligustrum fereau pomul de privirile
curioase din cas. Partea interioar a zidului aflat la doar
câiva pai de ea era acoperit de ieder în dou culori i
pe bolta porii se crai trandafiri care îi prezentau plini
32
de mândrie florile desfcute. Prin grilajul de fier forjat al
I><>i ii care ddea spre Black Hali Roacl se auzeau bocnitul
unor copite de cai care se îndeprtau i scârâitul roilor pe
pietre, în armonie cu ciripitul psrilor din vzduh. Nasul
Mayei tresri uor, ca de obicei când fata era mulumit.
Savura contrastul dintre firele rcoroase i netede de iarb
i pmântul uscat i aspru de sub talp i dintre degetele
de la piciorul pus pe pmânt. Volanele jupoanelor de sub
im hia de var deschis la culoare pe pulpele goale, când
leagnul se balansa înainte i înapoi. Pre de o secund
11k  hi.se ochii, îi ls capul pe spate, simi pe fa alternana
dintre petele de soare i umbr, înainte s se aplece din
nou peste paginile scrise i s ronie din mrul acrior. O
umbr pe care o prinse cu marginea ochilor o fcu s ri-
da e privirea. Scoase un ipt mut i scp cartea, care czu
l.tiâ menajamente pe pmânt.
In grdin sttea un brbat cu o plrie de Panama
tmlit în mân i cu un rucsac de marinar la picioare i
o pi ivea cine tie de când. Totul la el era sumbru i prea
.imonintor, în ciuda costumului corect: prul negru,
b . i i   ba, locul din ochii întunecai. i totui, Maya nu simi
Hain. Chiar clac amintirile estompate, retuate dea
lungul timpului i reinterpretate cu larghee de propria
laiiic/ie, abia dac îi mai permiteau s îl recunoasc. Febra
a postul ritualii slbiser, soarele i musonul, cldura mare
ii pialul îi înspriser i îi tbciser pielea. Stropul de
moliciune tinereasc de pe vremuri fusese lefuit de deert
 îl de tropice, lsând locul unor trsturi dure. Fiecare an
pcliecut în disciplin militar i cu poft nestvilit de un-
iunii i experiene lsase urme mai mult decât vizibile. Pe
1.11.1 ii apru un zâmbet atât de strlucitor încât prea s de
 înnjc/ trsturile ui chip natura p îl
 înnjc/c trsturile unui chip pe care natura nu prea s îl
li I.u ut pentru a exprima atâta afeciune.
Nu primesc un salut de bun venit, prines?
as
Maya îi închipuise de nenumrate ori cum va fi. Cum
 va sta el într-o bun zi înaintea ei, cum ea va fugi ctre el i
 îl va îmbria, la fel cum o fcuse în acea noapte de aprilie
când era înc o copil i când o fcuse pentru ultima dat.
 Acum îns îl fixa cu privirea, incapabil s se mite. Prea
ireal era apariia, ca un vis sau ca o Fata Morgana. i nu
putea s se încread nici mcar în inima ei, care btea s-i
sparg pieptul.
s mearg Mahomed la munte, strig Richard i începu s
se apropie de ea.
Maya reui în sfârit s îi revin din amoreal i coborî
 încet de pe leagn. Ls mrul mucat s-i cad din mân
i îi terse mâna pe furi de rochi. Gând ajunse în faa ei,
Richard îi lu mâinile i o privi ptrunztor, fr s spun
 îns niciun cuvânt. Barba îi zvâcni uor, parc amuzat,
când îi lipi buzele de mâna ei, înc lipicioas de la sucul
de mr.
- Dac sta nu este gustul paradisului, îi murmur el în
palm.
Maya simi cum se înroete toat; ar fi vrut s se trag de
lâng el, dar îi era peste putin. Brusc privirea lui Richard
deveni serioas. îi trecu degetul mare peste pomei, ochii
cercetau fiecare detaliu al chipului ei.
- Eti prea tânr pentru umbrele astea de tristee,
Majoka! Unde e fetia aceea lipsit de griji pe care am
purtat-o mereu în inima mea?
O lacrim se desprinse, se prelinse pe mâna lui, apoi
Maya începu s plâng: de fericire c ateptarea ei avea
un sfârit, de uurare c odat cu Richard venea cineva
care cunotea singurtatea altfel decât ceea ce societatea
atepta de la ei.
Nu plânge, murmur el i o cuprinse în brae, leg
u.iii(lo s îi aline durerea. Doar mam întors. Btrânul tu
Inn la sa întors!
( ai amândou mâinile puse pe faa ei, îi împinse uor
• i|iul pe spate. îi aps uor buzele pe fruntea ei, pe ur-
mele umede de pe obraji i brbie i apoi, dup o scurt
/ilare, pe gur. Gustul lui era srat, aproape amar, aducea
a luni i a Richard i a deprtare. Maya tresri abia percep-
tibil i ând vârful limbii lui i se strecur între buze. Barba lui
iiuiosiiid a pomad îi gâdil colul buzelor, când Richard
ia s e uor.
Na fi visat niciodat c voi fi primul care cedeaz
,n esiei tentaii, spuse el.
<) srut pân când Maya trebui s se lupte s ia aer
iu piept, o srut pân când Maya simi cum se topete în
lumina soarelui i în pmântul cald.
Maya!  Maa-yaa!
zpad ale tufiurilor în direcia din care se auzise numele
I /,i i pe verand rochia de mtase de culoarea levnicii
a Angelinei.
Maya? Eti acolo jos?
I ia tipic pentru Angelina s nu se osteneasc s pun
mi ai vreun picior în grdin, pentru ca zpada s nui
ui ne pantofii. In schimb se ridic pe vârfuri, se întinse
sl si lungi gâtul. Cu toate c sora ei nu citise în niciun caz
mal mult de o mân de cri în toat viaa ei, era uor
mioap. Dar Angelina mai bine iar fi dat un deget, decât
i l i mnpere ochelari. „Ochelarii sunt pentru savante i
nli mu brbat care pune pre pe persoana lui nu sar lsa
s/ui ni o savant14, spunea ea plin de dispre despre acest
suinei i. „De parc pe Angelina ar fi pândito pericolul s
urni vreodat drept savant, drept o femeie cult cu
35
era c domnii de orice vârst o gseau adorabil atunci
când Angelina strâmba din nas, iar ochii albatri cptau
acea lucire anume de îndat ce se strduia s disting ceva
aflat la distan de ea. La fel cum tot ce fcea sau spunea
 Angelina era considerat a fi încânttor.
Maya ascunse de îndat scrisoarea, sri în picioare i
se strecur afar pe poarta grdinii. In ciuda numelui
promitor, Black Hali Road nu era mai mult decât un
drum neted de ar, un tiv al oraului cusut parc cu a
grosolan, cu stratul de zpad întretiat doar de câteva
urme de roi. De cealalt parte a strzii, pajitile i câmpu-
rile dormitau ca sub o dun. La orizont, ramurile carpe-
nilor cenuii se încletau de cerul de plumb, în timp ce
arbutii de pclucel îi rsfirau crengile ca întrun evantai.
Mai jos de Black Hali, casele ptroase se îniruiau în stilul
 îndrgit la începutul secolului. îi permiteau s priveasc
cu nonalan i indiferen, din ferestrele lor înalte cu
zbrele, spre eleganta St. Giles Street din fa, mrginit
de pomi. tiind c grdinile din spatele lor erau aprate
prin ziduri înalte de vulpile care ddeau noaptea nval
dinspre câmpuri. Zidurile pe lâng care mergea Maya
acum îndreptânduse spre ora, spre singurul loc care îi
permitea s se retrag în linite, erau acoperite de licheni
ca nite carapace de broate estoase.
36
gtii Fuston, unul îmbrcat în uniforma roie de la East
India Company i cellalt în uniform kaki. Fiecare cu un
i in sac aruncat pe umr, îi ocoleau pe cruii în livrea care
i i au pachete sau împingeau în f aa lor crucioare pline de
l/i i geamantane. Se grbeau mergând printre cltorii
i ,ne, spre deosebire de ei, mai aveau timp i se plimbau
n laxai prin sal. Treceau pe lâng cei abia sosii care se
miau dup rudele i prietenii venii s-i atepte. Pentru a
•vila în ultima clip o coliziune cu ci, dou doamne ceva mai
in vârst se traser, indignate, câiva pai înapoi, fcând
iui biile largi s li se legene în jurul picioarelor. Un brbat
i i i    barb crunt i cilindru pe cap îi amenin cu bas-
iiiutil i îi înjur în gura mare. „Iertare“, strig peste umr
l,mrul îmbrcat în rou, „scuze", veni ecoul însoitorului
su si continuat s alerge cât îi ineau picioarele spre unul
iliii pasajele care duceau la peroane.
Fluierul ascuit al impiegatului rsun peste peronul
Fluierul ascuit al impiegatului rsun peste peronul
 înceoat de aburi, rtci pe sub acoperiul de sticl cu
tceaua filigran de grinzi de metal i se întoarse plin de
hi montate. Locomotiva rspunse cu o octav mai jos, scoase
37
NICOLE C. VOSSEL.ER
un nou val de abur i se urni cu un oftat. Cei doi întârziai
srir din fug pe scara ultimului vagon, iar ultimul tren
din acea zi al companiei „London & North Western Rail
 way“ prsi gara.
A m reuit!
pentru bagaje. Se arunc gâfâind pe tapieria albstruie a
scaunului i îi întinse picioarele care îl dureau în cizmele
 înalte.
A fost cât pe ce! veni confirmarea de pe locul din faa
lui, cu un gâfâit identic. Dac blestematul la de vapor ar fi
ajuns numai cu câteva minute mai târziu, am fi putut s ne
cutm un loc în care s dormim la noapte!
Oricum, „P&O Steam Navigation Company" ia ps-
trat reputaia i nea adus de la Alexandria la Londra cu
dou zile mai devreme de cum era plnuit! i în afar de
asta: o noapte la Londra am fi petrecuto cumva, spuse
Jonathan fcândui cu ochiul.
Rspunsul veni sub forma zvâcnirii sugestive a unei
sprâncene blonde, acompaniate de un sunet gutural, pe
 jumtate mârâit, pe jumtate icnet de plcere, i cei doi
izbucnir în râs întrun glas.
Trenul prinse vitez, se cltin i trosni trecând peste o
 întretiere de ine. Pe fundalul caselor care se pierdeau în
lumina albstruie a dupamiezii, modernul geam pano-
ramic oglindea slab compartimentul de tren. Jonathan îi
examin critic alter egoul transparent, cu contururile uor
terse, în timp ce îi trecea mâna peste fruntea umed de
sudoare. Des i buclat de la natur, prul castaniu, tuns
scurt aa cum prevedea regulamentul armatei, mai reuea
doar s se onduleze i nu putea fi îmblânzit decât cu mult
munc i cu i mai mult pomad. Dup goana de pe strzile
38
Imidrei, câteva uvie izolate se ridicau ca nite coarne de
diac. Jonathan îi trecu palma peste pr cu intenia de a-1
netezi, dar sforrile rmaser fr rezultat; buclele se ridi
i .iu de fiecare dat la loc, ca nite arcuri elastice. i chiar i
mculorile splcite ale imaginii reflectate, nuana rocat
.1 prului se înciera cu roul stacojiu al uniformei. Jona
i li.iii îi suprim un oftat i imediat dup aceea se simi sur
Inins în scurtul moment de vanitate, observând cu coada
ui 11iiilrii zâmbetul amuzat al însoitorului su.
ie îi d mâna s râzi, se apr Jonathan agresiv. Tu
.ii A i mereu ca scos din cutie!
|onathan, de felul lui un om generos, îl msurase cu o
i i i   m de invidie pe locotenentul care intrase în urma lui
iu i abina pe care o împriser în timpul cltoriei de la
( ,il<uita spre Sucz. Acest locotenent era exact genul de
li.tili.il care, prin trsturile sale simetrice i aristocratice,
,uimea acea strlucire vistoare pe chipul tinerelor fe-
lini. Uniforma kaki cu inseriile roii de la guler i de la
manete se asorta de minune c u prul de culoarea nisipu-
lui si cu tenul uor bronzat, iar locotenentul o purta cu o
elegan natural, plin de virilitate. în schimb, Jonathan
l'.ti ea a (î condamnat s ocupe rolul prietenului cel bun,
pe umrul cruia s plâng nobila doamn dup ce un
li.tihal de genul locotenentului îi rupea inima. Faptul c,
(titini i când zâmbea, în dreapta i în stânga colurilor gurii
II apreau gropie, în timp ce ieea la iveal minuscula
h i i u i i g rea dintre dinii de sus, fcându-1 s arate i acum,
l.i peste douzeci de ani, ca un trengar, nu îmbuntea
Hiiu.i|ia.  îns sinceritatea dezarmant a ochilor cenuii cu
i ,ii e locotenentul îl privise întinzândui mâna pentru salut
ii piezentânduse ca fiind Ralph Garrett îl fcu pe Jona
iIi.iii  s revin de îndat la sentimente mai bune. Dup ce
3U
NICOLE C. VOSSELER
 îl mai identific pe purttorul uniformei din faa lui i ca
membru al Corps of Guides, Jonathan fusese chiar impresio-
nat. Cine icea parte din aceast unitate de elit a armatei
regale din India nu putea fi un om care se d la o parte
din faa greutilor! Lucru confirmat de îndat, deoarece
Ralph tia s îi in companie la un pahar i la un schimb
de anecdote despre serviciul militar din India. i chiar i
unul ca Ralph Garrett cunotea acel gen de suferin din
dragoste împotriva creia nu ajutau decât cantiti impre-
sionante de whisky. înc înainte ca nava  Precursor s ias pe
apele adânci, cei doi deveniser prieteni.
Poftim? Ralph se privi iritat. Pantalonii strâmi erau
plini de pete, cizmele erau prfuite, haina uniformei
transpirat sub bra. i simea c prul lui pieptnat de obi-
cei grijuliu, cu crare, era acum ciufulit, în timp ce pe tâm-
ple i se lipiser uvie rzlee. Cred c glumeti, prietene!
Sau eti orb?! îl cert el pe Jonathan cu blândee.
 îi trecu degetele peste epii de pe brbie i obraji, pro-
 vocând un sunet tipic de neras. Prinii ti vor face desear
ochii cât cepele, când vom aprea în faa uii ca dou
haimanale.
grete.
Sunt obinuii cu necazurile!
Deci spui c nu este nicio problem s dorm o noapte
la voi? se reasigur Ralph.
Niciuna, spuse Jonathan cu o micare lejer a mâinii.
La noi e cas deschis. Maicmea se ocup cu abnegaie de
oaspeii obosii i flmânzi care apar pe neateptate la u.
Ralph ddu recunosctor din cap i tcu pentru o clip,
apoi întreb mijind ochii:
 
Stai puin, spuse Jonathan i scoase din haina unifor-
mei un portmoneu din care extrase o fotografie în sepia i
I>ej. Era deja cam murdar, rupt pe margine i avea urechi
i le mgar. Cadoul de desprire al familiei Greenwood, când
m urm cu trei ani îl lsaser cu inima grea pe unicul fiu
>i Irate s plece în India, unde acceptase un post de medic
.isisient în armata East India Company. De atunci, Jonathan
pin (ase fotografia mereu cu el, ca pe un talisman.
Permitei s v prezint, declam Jonathan cu un gest
 îndatoritor. Locotenent Ralph Garrett de la Corps of Guides, 
al doilea fiu al baronului de Chelten au! Lovitura de
I ni i < i i   a lui Ralph îi aminti lui Jonathan c acesta nu punea
mare pre pe „chestiile astea nobiliare1', cum obinuia s le
.pun. „Tipic, mârâi Jonathan. Nobil, o cru de bani i o
m edin luxoas, dar comportament de cizmar!"
Se feri râzând de urmtoarea lovitur cu care îl ame
111111.1 Ralph.
 v trase pe marginea scaunului, inu poza dea curmeziul
intre ei i art cu degetul fiecare persoan în parte.
Tatl meu, Gerald Greenwood, profesor de istorie
 vn lie i filologie la Balliol College. Mama mea, Martha
(iieenwood, nscut Bentham. Cel mai mic membru al
l.iimliei, Angelina...
admirativ printre dini.
i ai frumusee. Mai e liber?
Te avertizez! Iai labele de pe ea, aductorule de bele-
Te avertizez! Iai labele de pe ea, aductorule de bele-
le! si rig Jonathan amuzat i vru s smulg din mâinile lui
Itulpli portretul de familie. i s mai tii c este capricioas
41
NICOI.E C. VOSSELER
i nu prea îi ajunge nimeni la nas. Nici mcar tu nu ai fi
destul de bun pentru surioara mea, îl tachin el, în timp ce
se lupta cu Ralph s recupereze fotografia.
In cele din urm Ralph câtig i ridic bucata de car-
ton întro mân, cu cealalt inându-1 pejonathan departe
de el.
Nu fi atât de sigur! îi spuse rânjind larg. A ti eu si
iau minile i s o domesticesc!
Ha, nicio ans, dar nu vreau si spulber toate ilu-
ziile! rspunse Jonathan i se arunc pe scaunul gol de
lâng Ralph, care se adânci din nou în studierea foto-
grafiei.
 Art spre a patra persoan, tânra cu prul închis la
culoare care sttea puin mai la o parte de restul familiei,
cu mâinile strânse în pumn ascunse pe jumtate în falduri-
le rochiei.
i cine este fptura aceasta care se uit atât de crunt?
Cu sprâncenele încruntate, silueta privea fix spre privi-
tor, de parc ar fi fost obligat s stea în faa camerei de
fotografiat. Brbia împins cu încpânare în fa era în
dezacord cu poziia stângace a trupului, iar seriozitatea
aproape încrâncenat de pe chip nu se potrivea cu ima-
ginea unei tinere fete.
Asta e cealalt sor a mea, Maya, spuse Jonathan cu
nedisimulat tandree în voce. E o ip de treab, complet
diferit de Angelina. E înnebunit dup cri. iar vinde
i sufletul s poat studia la universitate i nu poate accep-
ta faptul c sunt admii numai brbai. Devenit brusc se-
rios, Jonathan privi spre fereastra care odat cu înaintarea
 înserrii i cu concursul luminilor care fuseser aprinse pe
culoar se transformase întro oglind. i totui, Jonathan
prea s priveasc prin ea, spre deprtri pe care doar el
42
 Sub luna de ofran
putea s le vad. Uneori îmi fac griji ce se va alege de ea.
 Adesea este vistoare i nefericit. De parc pentru ea nu ar
exista niciun loc în care s se aeze ca s prind rdcini...
Prea încurcat ca s îi rspund, Ralph îi înapoie foto-
grafia fr un cuvânt i îl btu pe umr ca spre ai arta c
este alturi de el. Jonathan bg fotografia la loc mucân
<11î.i buza de jos i se ridic. Puse mâinile pe geamul rece
t a s îi fereasc ochii de lumina din spatele su i privi
alar.
i tun arat zpada.
blestemat. înserarea se lsa încet, în timp ce zpada înce-
pea dea dreptul s strluceasc, rece i misterioas. Cren-
gilor teilor înc tineri de pe ambele margini ale strzii se
aplecau sub povara lor îngheat. în spate se întindeau
linitite parcurile generoase care aparineau de venera-
bilele cldiri de piatr ale colegiilor: Wadham pe partea
stâng, St. John i Trinity pe cea dreapt. Maya tresri când
dintrun tufi se desprinse btând din aripi o cioar care se
ridic întro fântân artezian de zpad, nelsând în urma
ei decât un ecou de croncnit rguit. în ciuda rochiei
clduroase de lân i a jupoanelor de flanel, Mayei îi era
frig. Aproape c nu îi mai simea degetele de la picioare,
 vârâte în ciorapi i în ghete cu nasturi. Se enerv c nu se
gândise si ia o pelerin mai groas sau cel puin o pere-
che de mnui, dar ieea din discuie s se mai întoarc
acum. Mergea hotrât înainte i îi sufla tot mereu în
mâinile îngheate, înainte de a i le vârî sub bra. Când
mâinile îngheate, înainte de a i le vârî sub bra. Când
simi c i se mai desprinde înc o agraf din pr, scutur
furioas capul pân ce capitul i ultima agraf i prul îi
czu liber pe spate. Ceilali naveau decât s cread ce vor!
44
Sub luna de ofran
M.mm oricum o va certa c plecase singur de acas, pe
ini mierie. Aa c nu mai conta dac o fcea cu sau fr
plrie. Iar azi cu atât mai puin.
In aceast sear, înainte de cin, Maya trebuia s îi
 înmâneze mamei de bunvoie toate scrisorile primite
ilr.i lungul anilor de la Richard. Simpla idee c mama
i i   iili toate acele rânduri care erau menite doar pen-
ii n oc hii Mayei era insuportabil. Era ferm hotrât s se
 împotriveasc. Iar dac mama avea si duc la îndeplinire
ameninarea i s îi percheziioneze camera pân în cele
in.i i   mici coluri, ba chiar s întoarc întreaga cas cu u-
iul m jos, atunci Maya va prefera s arunce cu mâna ei
p.n belul voluminos în focul din sob. Chiar dac simplul
Uimi la una ca asta îi rupea inima. Strânse din dini i îi
ilmi s poat fugi mai departe decât pân la captul Park
'•lirei. Faada colegiului Wadham, cu acoperiul ei ascuit
ii mc oronat cu creneluri ca o cetate din Evul Mediu, privea
Iiir strad din vgunile întunecate ale ferestrelor. Doar
iu spatele unui geam îngust, împrit în multe ochiuri mai
.....  ardea înc lumina. Era probabil un profesor sârguin
i im rare nu tia ce înseamn vacana, deoarece studenii
p.iisiser deja de câteva zile colegiile, cu catrafusele dup
i i . se rspândiser în toat ara si petreac srbtorile în I i i  11 i I i c .
<)xlordul respira uurat odat cu plecarea cetelor
i.ilbatice de brbai tineri, i anume de Crciun i la în
ii puiul vacanei de var. De fiecare dat se lsa o linite
plin de pace, fr scandaluri pe strzi în timp de noapte,
I u bti în cârciumi i fr renghiuri îndrznee fu rtuni
ni.ii mici în care se descrca energia debordant acumulat
in programul strict care începea cu rugciunea din zori
in programul strict care începea cu rugciunea din zori
ii lonlinua cu cursuri, ore de studiu i examene. Era o
iubire reciproc, încrcat de ur, între town and gorun,  în
II e <clenii oraului i studenii îmbrcai în hainele lor
45
NICOLE C. VOSSELER
negre i lungi. O iubire încrcat de ur, care pe vremuri
dusese la câte o înfruntare a armelor. i totui, între timp
erau mândri cu toii de reputaia aproape legendar a Ox
fordului ca loc al învturii i al tiinei, în vacane strzile
prând pustii fr studenii grbii care artau, în peleri-
nele lor largi, ca nite fluturi care fâlfâiau peste tot agitai.
Maya se ls nerbdtoare de pe un picior pe altul,
ateptând ca dou drote s o coteasc pe Broad Street.
Lmpile cu gaz dea lungul strzii încptoare desenau
deja cercurile de lumin în înserare, iar zidurile de piatr
ale caselor erau ptate de dreptunghiurile aurii ale feres-
trelor luminate. Maya travers în goan intersecia dintre
Park Street i Catherine Street. Copitele cailor i roile
trsurilor transformaser zpada întro mocirl alunecoas
care înghease deja pe alocuri. Maya mângâie cu privi-
rea plin de dorine vitrinele primitoare i luminate de
la parterul casei simple, lipsite de podoabe de pe col. i
Bagg’s Coffee House era azi aproape goal; doar dou mese
erau ocupate de câiva domni între dou vârste. Ca de fie-
care dat când trecea pe aici, Maya simi atracia aproape
irezistibil a cafenelei. Aici se gseau, pe lâng ceai i cafea,
nu doar sendviuri cu friptur rece, cu brânz Cheddar i
rondele de ceap murat, ci i ziare i reviste din Anglia,
Frana i de peste ocean, pe care le putea citi orice client.
La Bagg’s studenii i profesorii se întâlneau s ia o gustare,
s schimbe veti i s citeasc ultimele articole, caricaturi i
romane în foileton; se întâlneau s povesteasc i s discute
cu pasiune despre politic, istorie, literatur, economie i
condiiile studiului la universitate. Discuii care nu erau în-
trerupte nici de privirile dezaprobatoare ale mamei, nici
de solicitrile directe ale acesteia ca Maya s mearg s se
de solicitrile directe ale acesteia ca Maya s mearg s se
ocupe de ceaiul din buctrie, în ciuda faptului c cetile
erau înc pe jumtate pline i c de fapt aceasta era sarcina
lui Hazel discuii purtate întro libertate la care sufletul
46
Sub luna de ofran
M.i\<i râvnea i care totui îi era interzis. Pentru c Bagg’s
<i i i.ilm pentru femei, la fel ca i facultile universitii
. In.n i pentru fiica unui profesor de renume al colegiului
h.illiol. De ce tot ce însufleea intelectul era dreptul exclu
 ,i\  .11 brbailor?
M.iya trecu pe cealalt parte a strzii. Portalul cu coloane
il i l.isi< ei Clarendon Building, în care se afla registratura
m i m isilii, se pierdea în umbr. Statuile ridicate în cin-
ai ,i i dor nou muze de ju r împrejurul acoperiului, statui
i i i i n impresionaser pe Maya înc de mic, preau s se fi
lulnrat în mantii cu glug împrumutate din cenuiul de
li i.ni|ic al cerului. Maya merse iute dea lungul gardului
Huli fcut din gratii de fier, urc cu elan cele câteva trepte
• lin l.i|,t porii deschise i o porni prin piaeta clin spatele
i l.iicndonului. In fa se ghiceau contururile teatrului
Mu Idonian: o cldire oval al crei spate prea retezat i în
i im  .iveau loc concerte, cursuri i activiti festive ale vieii
mmcisiiare. Maya urcase odat împreun cu tatl ei scara
m spiral care ducea la cupola cldirii Sheldonian. De aco-
lit i sr dezvluise un peisaj minunat: toate acele acoperiuri
mai o cenuii, turnuleele i vârfurile cizelate, crenelurile i
i lipidele oraului. Zidurile care în timpul zilei strluceau
i di le i aurii, pentru ca la lumina lunii s devin albar
iii11111 Spaiile verzi i grdinile mtsoase, cele dou râuri
u aiuritoare care înrmau Oxfordul, Cherwell i Isis, i
i ne se leau abia câteva mile mai departe, spre Tamisa,
111 sie iele împdurite de jurîmprejur. Cldirile precum
Mu  Idonian i Clarendon, care aminteau de stilul vechilor
in i 11 i romani, fceau Oxfordul s par etern. Cldirile
i ai elea ale colegiilor cu aripi largi i structuri delicate.
In pan timpul sar fi oprit în loc pe insula aceasta cu
In pan timpul sar fi oprit în loc pe insula aceasta cu
uadi|ia ti secular, în era progresist a reginei Victoria.
Si ui i.iiiI complex de cldiri, pzit de turnuri i încoronat
di vâiluri delicate de piatr, spre care se îndrepta Maya
47
NIOOI.E C;. VOSSELER
acum, te fceau s te simi la distan de doar o clipit de
 vremea Tudorilor i a Stuarilor în care fusese construit.
Paii Mayei rsunar cu putere când trecu pe sub poarta
boltit i intr în curtea interioar ptrat. De la ferestrele
cu geam plumbuit de jurîmprejur rzbtea o lumin
difuz artândui Mayei drumul peste dalele de piatr, de
pe care un administrator grijuliu îndeprtase zpada i
gheaa. Deasupra se înla mre faada cldirii cu patru
etaje, a crei piatr era prelucrat s arate ca nite lamele
de lemn. elul Mayei nu era portalul principal de sub fe-
reastra impozant cu bolt rotund, ci una din cele dou
construcii ca un turn ptros, cea din stânga. Ajunsese
târziu, mult prea târziu, i Maya oft uurat când, în ciuda
ateptrilor ei, ua de lemn de sub inscripia latineasc se
deschise sub mâna ei. Urc scara srind peste câte dou
trepte odat, împinse ua batant acoperit cu stof verde,
pufoas, i cu cele dou geamuri rotunde pe ea i se opri
fr suflu în încperea lung i îngust. O cldur plcut
i mirosul familiar de cri vechi sttut, dulce i prfuit,
cu o uoar tent metalic o învluir precum o ptur
de camir i îi aduser alinare. In penumbr, încperea de
sub tavanul cu grinzi semna cu un tunel. Maya înainta
 încet, de parc sar fi aflat intrun loc sacru, i întro
anumit msur locul chiar asta era. Trecu pe lâng o vitrin
de sticl în care erau expuse câteva exemplare deosebit de
rare ale artei tipografice, pe lâng rafturile înalte pân în
tavan de pe ambele laturi, în care cotoarele crilor se în-
ghesuiau unul în altul. Privirea Mayei cutreier dea lungul
galeriei de lemn, de unde o urmreau cu privirea, pictai
 în ulei, brbaii care pziser aceast comoar pe parcursul
secolelor. înainte de toate Thomas Bodley, care pusese te-
secolelor. înainte de toate Thomas Bodley, care pusese te-
meliile acestei biblioteci sub Elisabeta I i dup care fusese
botezat biblioteca. Prin fereastra cu bolt rotund nu mai
ptrundea decât o raz palid de lumin, czând pe masa
48
Sub luna de ofran
i i i   ustensile de scris i hârtie. Scaunul din spatele mesei, cu
sp.llar înalt i însemnat de vreme, era gol. Maya privi cerce-
ttor înjur.
Profesore Reay? întreb Maya în umbrele care estom
p.m sunetul i se sperie de propria voce. îi drese uor gla-
sul, îi lu inima în dini i spuse o idee mai tare: Profesore
Keay?
Regret, deja am ... se auzi o voce vesel din spatele
unui raft de cri aezat dea curmeziul încperii, dar se
 întrerupse în mijlocul propoziiei.
Un cap crunt iei la iveal, iar o pereche de ochi o
privir pe Maya plcut surprini pe deasupra ochelarilor
de pe vârful nasului.
Ia te uit!
Maya se grbi uurat spre el, iar el îi iei în întâmpi
ii.ne ducând câte o carte în fiecare mân, cu haina prea
l.ug fluturând în jurul siluetei uscate, aplecate de spate.
Am închis deja de o or, domnioar Maya, spuse el,
dar în voce nu se simea dojana. Nu se simea niciodat
dojana în vocea profesorului Stephen Reay, unul din cei
doi bibliotecari adjunci de la Bodleian Library. Nu am în
i uiat înc ua de jos, pentru c voiam întâi s înltur de-
zordinea lsat de decanul de la Trinity, spuse el ridicând
uor crile din mân.
excepional... îi puse rugmintea neexprimat în privirea
pe care io arunc btrânului domn.
Pe faa profesorului Reay apru un zâmbet care îi nete-
zi pentru o clip câteva cute.
Venii adesea în mod excepional, domnioar Maya!
Intro bun zi Bandinel o s v prind aici. i atunci cerul
Intro bun zi Bandinel o s v prind aici. i atunci cerul
cu mila pentru noi amândoi.
Maya îi privi încurcat vârful cizmelor. Dr. Bulke
ley Bandinel, stpân peste inventarul „Bod“ului, cum
49
era numit tandru biblioteca, era temut de toi cei care
peau prin ua verde batant. Veghea cu cerbicie asupra
respectrii regulilor bibliotecii: accesul doar în timpul
puinelor ore ale programului i doar pentru profesori i
pentru studenii cu aprobarea expres a corpului profe-
soral. Fr lmpi din cauza pericolului ridicat de incen-
diu. Amenzi pentru folosirea neadecvat a crilor, pre-
cum sprijinirea pe o carte deschis sau scrierea de notie
personale pe ele. Ins cea mai mare porunc a Bodleian
Library era: fr cri împrumutate. Faptul c în trecutul
 îndeprtat pân i cineva ca Oliver Cromwell sau regele
Charles I trebuiser s se supun acestei porunci, în timp
ce Bandinel fcea o excepie în ceea ce îl privea pe el per-
sonal, demonstra puterea pe care acesta o avea. Simplul
fapt c Maya se afla în aceste sli sfinte ar fi însemnat în
ochii dr. Bandinel un sacrilegiu comparabil cu dispariia
Imperiului Britanic.
V rog! Doar puin. Vreau doar c caut ceva întro
carte, îl rug Maya insistent.
Profesorul Reay îi vârî una din cele dou cri la
subsuoar, împinse cu buricul degetului arttor ochelarii
pe nas i scoase un ceas de sub hain. Privi concentrat spre
cadran.
M tem c dr. Bandinel va veni dup ceai s vad dac
este totul în ordine. V ajunge o jumtate de or?
Mulumesc, opti Maya, iar bibliotecarul îi rspunse
facândui complice cu ochiul, ceea ce adânci evantaiul de
riduri din jurul ochilorsi.
câte o vorb bun pentru fiecare, era inta predilect a
rutilor lui Bandinel. Iar Maya bnuia deja mai de mult
rutilor lui Bandinel. Iar Maya bnuia deja mai de mult
c Reay nu o lsa cu atâta bunvoin s se strecoare în
bibliotec doar pentru c o plcea. Ci i pentru c astfel se
putea rzbuna pe dr. Bandinel în felul su propriu, tcut.
50
() porni cu pas uor, pe sub privirile epene ale bus
imilor lui Bodley i Charles I, coborî scara spre vechea
sal de lectur care lega ca bârna orizontal a literei „H“
i dclalte dou corpuri ale bibliotecii din afara cldirii prin
i ip.ile, prin curtea interioar:  Arts End   la intrare i Selden
I >< cealalt parte a slii de lectur. Rafturile de cri îi
H<au capul de pe ambele pri ale încperii acoperite cu
II >v<>are de papur, creând astfel nie prevzute cu scaune
 Wîndsor menite s asigure ceasuri de lectur relaxant.
Sn m ile de ferestre înrmate pe dinafar de ieder abia
dac mai ddeau lumin, astfel încât galeriile, de felul lor •.umbre, dispreau complet în întuneric. Cu fiecare pas pe
*aie îl lcea, Maya prea s uite de necazuri i de furie,
•a i ând ajunse la Selden End   se simi protejat i liber în
Mi crea cald i blând din jur, pe care doar crile puteau
ia io dea. i aici inventarul de cri era împrit pe dou
i laje: jos în spatele unor boli rotunde i a unor piloni de
lemn; sus pe o galerie circular aflat dedesubtul tavanului
pii lai, cu casete. In mijloc se afla o mas flancat pe am-
bele pri de câte un dulap înalt plin de cri de referin.
Slava se duse spre dreapta, unde sttea orânduit colecia
.....analistului Mr. Selden, de la care îi primise numele
liuperea. îi plimb vârfurile degetelor peste cotoare,
ilivmicrdând pielea roie, galben, albastr i verde, brz-
da de cicatrici. Dezmierd literele de aur încrustate în
i le i lemnul care adpostea acele comori. Pipi cu privirea
 volumul pe care îl cuta, îl scoase dintre celelalte i îl ls s
ne deschid unde voia el. Pe cele dou pagini se întindeau
liniile curgtoare, buclele i boitele limbii arabe, cu mici
i ai lige i puncte risipite printre ele. Semne complicate ale
m i e i limbi complicate, pe care Maya începuse s o învee
m i e i limbi complicate, pe care Maya începuse s o învee
. ti i i i  ic i când Richard Francis Burton plecase spre Mecca.
Mecca, oraul în care se nscuse profetul Mohamed,
i el mai sfânt ora al musulmanilor, „buricul lumii islamice
51
tor religii. Muli cretini fuseser ispitii s se aventureze
 în câte un pelerinaj, travestii ca musulmani, i aproape
toi fuseser demascai, târâi în deertul din apropiere,
decapitai fr prea multe formaliti i apoi îngropai.
Doar câiva sau întors i au putut povesti ce vzuser,
printre ei i cpitanul Richard Francis Burton. îmbrcat
 în straie lungi i largi, cu capul ras i cu barb, cu faa
 vopsit cu suc de nuc, el parcursese acelai drum plin de
pericole i epuizant la care se înhmau în fiecare an în vre-
mea aceea cete de credincioi. Veneau din întreaga lume
musulman, din Africa, de pe peninsula Arabiei, din Impe-
riul Otoman i de pe subcontinentul Indian ca s se roage
la Kaaba, cldirea cubic, fr ferestre, din curtea moscheii
principale, construite conform legendei de Abraham, în
colul sudestic, cu piatra neagr pe care Abraham a pri-
mito de la Arhanghelul Gabriel.
i acolo se ruga Richard Francis Burton, devenit înc
 în India învcel al misticii islamice a Sufismului, acum
el însui sufist, i care se simea în Islam mai acas decât se
simise vreodat în cretinism. Se ruga în arab, limb pe
care o învase singur înc pe când era student la Oxford.
O limb pe care o vorbea la fel de fluent precum greaca
 veche i latina, franceza i italiana, hindustani, gujarati,
marathi, sindhi i persana limbile subcontinentului in-
dian, ale cror noiuni de baz i le explicase i Mayei în
scrisorile din vremea aceea. îns araba era limba pe care el
 însui o numea limba sa matern. Acea limb pe care pro-
fesorul Reay, ca titular al catedrei de arab, io preda Mayei
câte dou seri pe sptmân acas la Black Hali. Martha
Greenwood se agitase subliniind inutilitatea acestor ore,
atunci când Maya îi exprimase dorina i tcuse cu buzele
strânse când Gerald hotrâse s îi îndeplineasc fiicei sale
aceast dorin. Atât de mare era generozitatea profesorului
5 2
Reay i colegialitatea lui fa de profesorul Greenwood,
 încât nu se artase ofensat s îi predea lecii unei fete.
Richard...  Ochii Mayei se umplur de lacrimi, scrisul
se deform, tremur pe pagin i se înceoa. Amintirea
acelei zile de var din urm cu doi ani, care fusese atât de
 vie în mintea ei în grdin, era înc aproape palpabil. i,
legat indisolubil de ea, amintirea nopii care urmase...
Prin fereastra deschis, noaptea de var se revrsa în
camer. Maya sttea întins pe pat i privea int în întu-
nericul abia luminat de razele lptoase ale lunii. Greierii
<ântau, amuir apoi timp de o clip i linitea care se ls
Iu aproape dureroas. Cu atât mai mare era plcerea dat
de revenirea sunetului familiar. Florile albe ale caprifoiu
lui de pe zidul casei emanau un miros de vanilie i miere,
amestecat cu mirosul de piatr, care îi revrsa treptat în
ier cldura acumulat în timpul zilei însorite.
Mare fusese bucuria familiei Greenwood la vederea lui
Richard care pise în cas alturi de Maya, iar ea nu mai
avusese parte s stea cu el între patru ochi. In timpul ci-
nci Maya abia dac îndrznise s îi ridice ochii mai sus de
marginea farfuriei i îi împinsese mut friptura de miel cu
sos de ment dintro parte în alta. Plin de team c mama
sau Angelina iar putea citi în priviri ce se întâmplase în
grdin. De parc srutrile lui Richard, acele srutri
lurie, atât de necuviincioase i de minunate, ar fi lsat
mine vizibile. Din când în când îl privise printre genele
plecate, când simea c privirile lui o ating sau c se opresc
timp de câteva clipe asupra ei. Simea atunci o bucurie care
apioape ci oprea rsuflarea. Ascultase ca prin cea po-
 vestirile lui Richard despre India, în timp ce Gerald, Martha
i i hiar Angelina îi ascultau fascinai fiecare cuvânt. Nu în
i i hiar Angelina îi ascultau fascinai fiecare cuvânt. Nu în
uiumul rând i pentru c pentru ei Richard era un fel de
legtur cujonathan, care le lipsea tuturor atât de mult.
53
Richard povestise despre punii din desiurile de ste-
 jari, care ipau la discul rou al soarelui aflat la apus. Aco-
perit ca de un voal de aburii albstrii care se înlau din
gunoaiele aprinse, amestecânduse cu aroma mirodeniilor
i a uleiului de nuc de cocos întrun miros ptrunztor,
dar nicidecum neplcut. Mai povesti despre bungalowul
lui ca un grajd de vite din regimentul de la Baroda, de
prinul Gaikwar, care îi delecta soldaii din cazarm
cu lupte între doi elefani i un tigru sau bivol. Descrise
 vântorile pe spatele elefanilor i jungla impenetrabil i
bogat din interiorul rii, precum i modul în care stu-
diase limbile, obiceiurile i tradiiile locului i activitatea
sa de traductor. Misiunea sa de spion travestit în negus-
tor ambulant iranianoarab pe nume „Mirza Abdullah" i
dezamgirea c în urm cu patru ani i se refuzase transferul
pe frontul rzboiului împotriva sikhilor pentru cucerirea
inutului Punjab, iar în cele din urm povesti despre cele
trei lucrri pe care le scrisese dup întoarcerea sa i care
tocmai urmau s fi publicate: Goa and Ihe Blue Mountains, 
Scinde or the Unhappy Valley i o disertaie etnologic despre
populaia locului. Astf el trecuser orele pân când Martha
Greenwood îi trimise fetele la culcare. Ambele îi uraser
lui Richard noapte bun i îi însoiser urrile de câte o
reveren de fete binecrescute. Brbaii se retrseser apoi
 în biroul lui Gerald la un brandy i la o igar, ca în vre-
murile bune, i de atunci erau tot acolo.
De la parter se auzeau voci de brbai i un râset, râsetul
aspru al lui Richard. Apoi pai, paii apsai ai tatlui, care
urcau treptele, se apropiau i apoi se îndeprtau iar, pe
drumul lor obinuit dea lungul gangului. Ua de la dor-
mitorul prinilor, în care Martha se retrsese de mult, se
 închise cu grij, estompând zgomotele oricum slabe ale
ritualului de culcare al lui Richard.
5 4
Sub luna de ofran
Inima Mayei btea cu putere, oricât sar fi strduit s
ii  domoleasc. Momentul acesta îl ateptase cu ardoare,
momentul în care toi se duceau la culcare, iar casa se scu
Imtda în tcere. Maya se ddu uor jos din pat i se prelinse
,ilar din camera în care de nou luni locuia singur. Pen
ii i i a pune capt certurilor dintre cele dou fete, care de
»<oi i se terminau cu lacrimi, i pentru ai proteja nervii,
Martha Greenwood îi amenajase Angelinei o camer pro
Iii  ic întro fost camer de oaspei de la cellalt capt al
inodorului, iar Angelina acceptase acest lucru cu bucu
i ic Doar era mult mai spaioas i în plus înzestrat cu un
dulap generos, cu suficient loc pentru garderoba ei care
aducea dea dreptul a risip. Maya, în schimb, savura acum
posibilitatea de a scrie i a citi la lumina lmpii pân târ-
ziu iu noapte, fr s rite o ceart cu Angelina, care pre-
iei. i s doarm. Savura i faptul c nu mai era nevoit s
si împiedice la tot pasul de pantofi încercai i lsai în
di mu i s nu mai trebuiasc s îi elibereze întâi patul
de hainele Angelinei, s nu îi mai caute crile pe sub
maldrul de agrafe de pr, ciorapi, piepteni din carapace
iIc estoas i cercei.
Iar în noaptea aceasta Maya era chiar mai recunosctoa
ii | tenlru aceast soluie care îi permitea s se strecoare din
i a n icr fr teama c iar putea trezi sora prin vreo micare
pi i sil i ar trebui s rspund la întrebri incomode.
Renun s îmbrace capotul de cas, se furi în cmaa
i le m lapte cu braele goale pe scri în jos, strbtu în goan
i tajiil de jos i înaint pe pipite pe coridorul întunecat,
de a lungul uilor. In faa uii de la camera verde, ale crei
diaperii, covoare i perne se asortau în tonuri de smarald,
|.111i malahit, se opri. Timp de o clip îi odihni fruntea
|.11 i malahit, se opri. Timp de o clip îi odihni fruntea
l mâinile pe lemn. Inima îi btea dureros în piept, gâtul
ll era uscat i palmele umede. Apoi îi adun tot curajul,
 învârti mânerul metalic i se strecur prin deschiztura
5 5
NICOLE C. VOSSELER
uii. Abia dup ce închise ua cu grij în urma ei, îndrzni
s ridice privirea. Richard sttea în faa ferestrei deschise
cu nasturii desfcui la cma i cu bretelele pantalonilor
lsate. La intrarea ei se întoarse pe jumtate spre ea i
o privi lung, cu o expresie greu de descifrat. Poate plin de
ateptri, în orice caz surprins. Oricum o privire destul
de lung pentru ca Maya s poat observa fumul trabucului
care urca în cercuri spre fluturele de noapte care se agita
prin faa geamului, nehotrât dac s cedeze ispitei pe care
o reprezenta pentru el lumina lmpii de pe mas. Destul
de lung pentru ca ochii Mayei s se opreasc, timp de
câteva bti rapide i sacadate de inim, asupra pernei înc
neatinse i a cearceafului de pe pat, care îi apreau îmbi-
etoare i în acelai timp amenintoare. Richard puse încet
trabucul în scrumiera de cristal pe care o aezase pe pervaz
i veni ctre ea. Pre de o clip, Maya simi impulsul s fug.
S fug de lucrul pe care îl citea în ochii lui Richard i pen-
tru care venise: lucrul acela dintre femei i brbai despre
care îi scrisese el. Lucruri pe care fetele cumini ca Maya
nu aveau voie s le cunoasc. Lucruri pe care le citise întâi
cuprins de îndoieli i dezgust, apoi de o curiozitate i de
o dorin crescând. Dar nu o fcu. Rmase în încperea
umplut de ârâitul greierilor i de pocnetul înfundat al
aripilor de fluture în cilindrul de sticl al lmpii.
Mâna lui o mângâie uor peste obraz, iar pe Maya o trecu
un fior. Se aplec i o srut. Atent, aproape întrebtor, iar
ea îi rspunse apsat, aa cum învase de la el în aceeai
dupamiaz în grdin. Maya tia c el avusese multe fe-
mei, în Italia, Anglia, India, tia c pentru Richard era uor
s le cucereasc inimile i s le duc în pat. Zvonurile i
bârfele zburau repede, i nici Richard nu fcuse vreodat
 vreun secret din legturile lui amoroase. In acest moment
 îns io ierta pe fiecare în parte, aa cum îi ierta i fiecare
ceas pe care îl petrecuse plângând noaptea în pern din
5 6
Sub luna de ofran
(;uiza lui. Pentru c de acum înainte urma s fie al ei, dup
i mu tiuse înc de mic. Se întorsese la ea i nu avea s
il lase s mai plece vreodat. Pe faa Mayei se furi un
/âmbet, simind cum dinii lui o ciupesc uor de gât, cum
I m/.ele îi mângâie clavicula i cum i se întorc spre gur,
II ezind valuri de cldur în ea.
Maya, Majoka, murmur el ctre pielea ei.
Srutrile lui devenir flmânde, febrile, erau dureroa-
se i în acelai timp delicioase.
O lipi de u cu întreaga lui greutate. Cldura mâinii
lui prea s mistuie pânza subire a cmii de noapte în
ii mp ce cobora pe talie, îi cuprindea oldurile, îi apsa
bazinul de al lui. Maya se simi npdit de o lcomie
nemaicunoscut pân atunci, îi plimb mâinile peste
braele lui vânjoase i musculoase de la luptele care îi erau
Ini aa dragi. începu s smuceasc de tivurile cmii i s
n ag de nasturi, în timp ce îi lipea faa de g&acir