Coperta de DUMITRU VERDES Ilustratie: Stema Florentei n sec. XV Traducerea a fost facuta dupa volumul Niccolo Machiavelli e Feltrinelli Editore, Milano, 1960 niccolo machiavelli principele ESEU TRADUCERE TABEL CRONOLOGIC, NOTE SI POSTFATA DE NICOLAE LUCA PREFATA DE GH. LENCAN STOICA BiblioTECA PENTRU TOTI 1995 EDITURA MINERVA BUCURESTI OPERE v. 1, ti PrincipEditia a II-a; Pentru editia de fata toate drepturile snt rezervate Editurii Minerva (B.P.T.) ISBN 973-21-O41Z-0 PREFATA NICCOLb MACHIA VELU TEOREnClAN Sl FILOSOF AL POLITICII 1. De o jumatate de mileniu numele lui Machiavelli este rostit n marile cancelari i diplomatice sau n ceie ale guvernantilor aproape fara exceptie el affindu-se, nsa, si n cartile si studiile celor care s-au ocupat mai mult si ma i n profunzime de analiza politicii si a relatiilor dintre state. Machiavelli a fost, deopotriva, adorat si contestat: snt numeroase tomurile biblioteci ntregi chiar ce i-au fost dedicate si care i interpreteaza opera Din pacate, de ceie mai multe ori, ideile i-au fost si i snt rastalmacite. Totusi, e cert ca nu Machiavelli poate fi facut raspunzator de toate rastalmacirile, ci tocmai aceia care, prin el, au cautat s-si gaseasca justificar ea, sa-si motiveze sau sa-si ntemeieze o acrune ori o fapta, adesea chiar mpotriva mersului firesc ai lucrurilor, al istoriei. De aici si trimiterea repetata, uneori fara scrupule, la celebrul florentin, n si tuatii dintre cele mai contradictorii, facuta de politicieni de toate nuantele, ntrucl, cum bine se stie, scoase din context, ideile sale au putut fi fo losite la orice si de oricine; cum ar fi. de exemplu, de Mussolin1 si Stalin n secolul nostru, sau de spirite mari si profunde ca Montesqu ieu si Rousseau ori de mari oameni politici de actiune ca Richelieu si Napoleon, Metteraich si Bismarck, n perioade de ample schimbari poli tice, Iat, deci, numai cteva argumente favorabile prezentarii vietii si operei lui Nicco lo Machiavelli n asa fel net faptele si gndunle lui sa ne apara si azi ntr-o lumina tot mai clara. Numai astfel ideile, dar si investigatii le operate de Machiavelli pot fi dale drept modei pentru contemporanii nostri V Dar aproape toi ceea ce ne-a lasat florentinul este rodul unei stralucite combin atii ntr-o formidabila intuitie istorica, o cultura clasica aleasa si o exceptionala capacitate de a racorda aceste calitati la o realitate tulbura toare, ntr-o continua schimbare si rasturnare de situatii, el dovedindu-se. n acest fel, un fin analist si observator al vietii sociale, un cer cetator n stare sa surprinda si sa ofere cele mai obiective si precise sinteze cu privire la evenimentele istorice n curs de desfasurare, evenim ente care. n vremea lui Machiavelli, erau dintre cele mai tulburi.n peninsula domnea un anumit echilibru, desigur, destui de precar, baza! pe un si stem de aliante, fapt ce i-a asigurat ntregii Italii pacea att de necesara prosperitatii si dezvoltarii pe toate planurile. Dar dintre toate st atele ce formau Italia acelor vremuri, Florenta poate fi considerata ca fiind capitala echilibrului si Renasterii sau, cum spunea istoricul Giuliano Procacci, ..axul acestui echilibru si pastratoarea pacii si a libertatii" Dar n anul 1494, odata cu invazia armatelor regelui Caroi a! \ III-lea al Frantei , echilibru! stabilit prin pacea de Ia Loui (1454) avea sa se prabuseasca. n consecinta si libertatea Italiei avea sa ramina doar de domeniul t recutului. Pentru italieni, nsa, se pregatea ..catastrofa", cum apreciau nsisi contemporanii acelor vremuri, adica intrigi, combinatii, aliante, ligi cnd strnse, cnd desfacute, toate sub semnul incoerentei, caci fiecare avea n vedere doar interesul lui imediat, interes care se schimba de la o zi la alta. Nimeni nu putuse mpiedica intrarea francezilor n Italia. Rivalitatile dintre cei p uternici si orbirea politica facusera, nsa, ca totul sa apropie catastrofa n fruntea celor raspunzatori de asemenea situatiei se afla Ludonco ii Moro (Ludov ic Maura!), regentul ducatului de Milano. Duce legitim era Gian Galeazzo Sforza. fiul lui Galeazzo Maria, asasinat.n anul 1476 dar acest a fiind un tnr bolnavicios, incapabil sa guverneze. n locui li' cirmuia unchiul siu. Ludovic, un barbat siret si ndraznet. Ludovic a umplu! I talia cu tot felul Je pianun si promisiuni si a izbutit sa atragJ de partea sa cieva din personajele cele mai puternice Venetia s-a tinut deoparte, tanica si enigmatici. nsa nu fara a actiona n propriul ei interes Alexandru a! V-lea instalat la Vatican cu ..neamul lui de lupi flminzi" cu tiitoarcle si curtezanele lui, nu are nca o politica sigura; sovaie, se apropie de aragonezi. strica relatiile cu Ludovic Maurul, se mpaca iar asi cu el. tradeaza pe unii si pe altii Machiavelli, Bucuresti. Editura ..Cultura nationala" 1 Vezi Constantin Antoniade , fa., p. 19. VIsi pierde capul si se ncurca n propriile ^te. Piero de' Medici, care nu stiuse sa f ie nici cu francezii, nici contra lor, fusese izgonit de florentinii satui de o tiranie slaba si oscilanta, iar Florenta se ntorcea la for mele ei republicane. Curnd l va avea n fruntea sa pe Savonarola si va trai o experienta tragica. Asadar, Italia nu mai exista nici macar ca un sistem de aliante destul de prieln ice pentru italieni. Ramnea doar o simpla expresie geografica. Un om, ntr-adevar cu sclipiri de geniu, se gndea, totusi, chiar n acele clipe tragi ce, la adevarata Italie, la poporul ei si ncerca sa depaseasca situatia catastrofala, imaginndu-si mari proiecte. n vremea invaziei lui Carol al VlII-lea Machiavelli era nca un simplu om din multi me, un spectator ca oricare altul si care nu putea mpiedica nimic din ceea ce i ducea tara la pieire. Cu att mai mult n-o putea ajuta pentru ca era nca tnr si chiar n acei ani, plini de amaraciune pentru ntreaga peninsula, se nastea si vocatia lui pentru politica si istorie. si noteaza tot ce vede, pe hrtie sau n memorie, ncearca sa afle cauzele a tot ce se ntmpl. Mai trziu. cnd va fi n slujba Signoriei Flo entei, va ncepe sa caute si n arhive si sa extraga datele esentiale din rapoartele si scrisorile contemporane cu evenimentele pe ca re le traieste; acestora le adauga, n notatii scurte si nsemnari taioase, propriile lui impresii; un admirabil material pentru un istoric. Dar ce ea ce 1-a zguduit mai mult a fost intrarea regelui Frantei n Italiasi usurinta cu care navalitorul a strabatut toata Italia. Credem ca din acel mom ent i-a ncoltii n minte ideea care i-a dominat viata si opera, anume aceea de a face ceva extraordinar pentru patria sa, att cu gndul ct si cu fapta. Se nascuse la 3 mai 1469, la Florenta. Se tragea dintr-o veche familie toscana, cu o buna noblete oraseneasca (.popolani grassi"), familie de guelp izgoniti din Florenta dupa batalia de la Montaperti. Nu se cunoaste aproape nimic despre copilarie, dar, n mod sigur, a avut parte de o strmtorare materiala de care nu va scapa toata viata. La fel, nici despre scolile urmate de Machiavelli nu se stie aproape nimic, dar nu e nici o ndoiala n 'privinta studiilor urmate care i-au putut oferi o cultura si o pregatire clasica. Fara aceasta pregatire nu s-ar fi putut angaja ca secretar la Signoria Florentei. Chiar aceasta alegere constituie un puternic argument care confirma ideea ca avem de-a face din capul locului cu un carturar. Fiindca era ceva obisnuit la Florenta ca n slujbele platite ale Signoriei sa fie numiti .joameni nvatati, patrunsi de cu ltura clasica, care sa stie sa scrie elegant latineste, sa compuna epistole abile si sa faca discursuri elocvente" Machiavelli fusese angajat, la vr sta de 29 ani. cu nsarcinarea de a rezolva problemele interne ale cancelariei. Dar i se ncredinteaza n plus si functia de vn secretar al Celor Zece, functie ce viza si atributii privind rezolvarea unor afa ceri externe. El st va ocupa de toate aceste probleme pna n luna noiembrie a anului 1512 cnd, dupa caderea Republicii, ou-i mai este accepta ta nici o nsarcinare politici oficiala. n ciuda insistentelor sale repetate, familia de Medici nu-i va mai satisface niciodata d oleantele. Pini la angajarea n slujba Republicii, Machiavelli vazuse attea evenimente petrecnd u-se la Florenta si n Italia, rasturnari ale unor orioduieli politice, ridicari si prabusiri de oameni, invazii straine, intrigi s i scandaluri, ncercari ndraznete alaturi de lasitate si de umilintele neputintei, rct nca de tnr adunase un vast material, n care mintea lui ager a se straduia sa introduca o logica, o ordine, o explicatie satisfacatoare. De acum nainte nsa (deci din anul 1498) el va partici pa direct, aftndu-se chiar n miezul celor mai importante dintre evenimentele ce vor avea loc. ti va cunoaste, astfel, ndeaproap e pe Cesare Borgia, pe care l va admira n mod deosebit, lundu-l drept model n realizarea celei mai vestite lucrari pe care a scr is-o. Va fi la Roma n anul 1503 cnd, murind papa Alexandru al Vl-lea, n cadrul unui conclav' agitat a fost desemnat succesor al ac estuia Iuliu al IMea. n anul 1509 se va afla n mijlocul evenimentelor legate de razboiul venetian si va fi, totodata, martor al crizei statului venetian. Dar cea mai importanta experienta pentru formarea sa provine din repetatele calatorii si misiuni diplom atice efectuate n Franta. Pornind de aici, Machiavelli a putut si-si dea seama imediat de superioritatea p olitica si sociala a monarhiei absolute franceze asupra organismelor dezbinate si eterogene ale sutelor italiene. Totul va constitui sub iectul lucrarii Relatare despre Franta. tn toti cei paisprezece aai cl a stat n functia de secretar al Florentei, Machiave lli a intrat n legatura, ntr-un fel sau altul, cu oameni politici de seama ai epocii lui. S-a ntlnit oficial ca papi, regi, mparati si princ ipi; a surprins n cele mai diferite ipostaze oameni stapni pe firele cele mai ascunse ale treburilor statului, fapt ce a contribuit l a ascutirea spiritului si la mbogatirea experientei. Aproape fiecare an z nsemnai pentru Machiavelli o calatorie importanti si un nou contactcu oamenii puternici ai vremii Snt plice de semnificatii misiunile sale, ncepute cu anul 1499, cnd l gasim pe lngi Caterina Sfor za, contesa de Irooia si Forfi. sau ntlnirile sale cu Ludovic al Xll-lea, dar mai ales misiunea de la Urbino din anul 1502, pe lngi Ces are Borgia, care se prelungeste apoi timp de patru luni. A fost un prilej binevenit de a-1 cunoaste pe ducele de Valentino, cum era nnmit fiul papei Alexandru al Vl-lea. Merita a fi mentionata si misiunea lui Machiavelli din anul 1507 pe Vffl lng mparatul Mar.imilian ! de 'labsburg, cnd are posibilitatea sa cunoasca Elvetia, unele orase germane si sudul Tirolului. La sfirsitu! anului 1512. cenimensele se precipita. Liga de la Cambrai. D care Fr anta se sasea alaturi de papa sj de spanioli, se desface. Se constituie nsa Liga Sfnta, cu un scop opus, avndu-1 E frunte pe papa Iuliu al Il-lea , care ncepe, alaturi de spanioli, lupta holrla mpotriva armatelor lui Ludovic al Xll-lea. D acelasi an se restaureaz? la Florenta slapini rea Medicilor. MachiaveHi. care fusese unul dintre secretarii Republicii de curnd rasturnate si care colaborase activ la organizarea militiilor acesteia, a fosL fireste, nlaturat, ba chiar suspectat de legaturi cu o conspiratie mpotriva Medicilor si, ca urmare, nchis si torturat. Eli berat n urma alegerii ca papa z lui Leon al X-lea, s:a vazut dai la o parte din viata publica si s-a retras n casa lui de la tara, ia San Casc iano. Datorita acestei pauze fortate si dureroase, ntrerupte de cal-orii si popasuri la Florenta, unde a participat la conversatiile din gradina familiei Rucellai. s-au nascut Principele si Discursurile, doua opere fara de care gndirea politica moderna ar fi fost serios afectata n dezvoltar ea si fundamentarea sa. Se spune, chiar, ca anii cuprinsi ntre aceasta retragere fortata -:i reintrarea n viata publica n 1525, pentru scurt timp si cu misiuni secundare, alcatuiesc perioada cea mai rodnica a vietii lui. 2. Nendoielnic, ca reprezentant de seama al Renasterii, Niccoio Machiavelli a fof t urul dintre Titanii pndirii si pasiunii alaturi de Leonardo da Vinci. Luptator activ cu fapm si ca eindui. el a la*t posteritatii o opera bo gata si complexa, izvorta ati din sclipirea de geniu a personalitatii sale cl, mai ales. din cercetarea lucida a faptelor si evenimentel or care s-au desfasura; n acea vreme, din surprinderea si analiza realista a cauzalitatii si conditionarii )->; conipiexe. Asadar, se poal e spune ca Machiavtlii e primul gnditor de prertig'u cart si nciepta atentia asupra societatii si o abordeaza .ci. rigoare iogic si disiantar; s inntific". Prin concei-ji2 sa despre lume gindiiorji foreniic jvea sa deschida perspecuve i ar^i pentru dezvolurea stiintei cu privire la om si societate, MackiaveUi identifictndu-M , de altfel, cu ntreaga constiinta si gndire a secolului "'. dupa cum preciza mai tirziu istoricul literaturii italiene, Francesco de Sanctis O asemenea conceptie se rezum? in esenta, la teza -rmtoare a cerceta lucrurile in adevarul lor .afectiv", fundamentul cunoasterii fiind, dupa Machiavelli .adevarul faptelor" (ia verit eff etualc) eliberate de utopisme si de abstractii scolastice: .sUndu-mi mie in gnd sa scriu lucruri folositoare pentru cei care le pricep, mi s -a parut mai potrivit sa ma IX ndrept spre adevarul concret al faptelor dect spre simpla nchipuire. Caci multi siau imaginat republici si principate care nu s-au vazut vreodata si pe care nu le-au cunoscut sa fi existat n realitate'*2. n acest fel, prin Machiavelli, se rupe orice nvelis al formei doctrinare, el ridicn du-se mpotriva arbitrariuiui si speculatiilor, aratnd ca numai n om se pot gasi ..fortele" si legile" care-1 conduc, nsa aumai datorita propriilor calitati"3. Lumea este asa precum o facem noi, iar fiecare om si este siesi providenta. Iata, deci, logica dupa care si concepe gndito rul florentin, rnd pe rnd. Discursurile, Istoriile florentine si Dialogurile cu privire la armata n toate lucrarile, nsa, Machiavelli ncearca sa impuna adevarul si I demonstreaza cu argumente de ordin Jaic" sau din trecutul istoric. Apelul la pildele anticilor, de exemplu, i serveste gndilorului italian pentru com entarii care se ridici ia nivelul unei filosofii asupra istoriei si organizarii societatii si care confera umanismului sau acorduri.grave, sincere, nelipsite de patos atunci cnd se aduce n dezbatere ideea de patrie si libertate. Machiavelli e cu totul un om ai epocii sale."-* El scrie pen tru cei care nu stiu, pentru clasa revolutionara din timpul sau, poporul si natiunea italiana. n acelasi timp, Machiavelli va fi acela care, nainte de Fr. Bacon, va milita pentru confirmarea cunoasterii directe si a experientei si, to! naintea lui, va nlatura idolii falselor valori, d escoperind substratul interesat al propagarii unora dintre credintele religioase sau surpnd din temelie dogma infailibilitatii celui mai nalt prelat. Era, de fapt, cerinta epocii, pe care el ncerca sa o exprime, iar ceilalti contemporani ai si n-aveau dect s-o recunoasca. De altfel, n u va trece multa vreme si ceea ce Niccolo Macniavelli a facut n domeniul istoriei si al societatii, va aplica n mod admirabil Galileo Gali lei n stiintele naturiiS. El a fost un umanist al Renasterii si un filosof a! politicii. Ca exponent l burgheziei florentine din care se tragea, cercetarea lui Machiavelli i servea acesteia. n lupta ei pentruascensiune, prin analizele sale atente referitoare la tesatura complex'a lumii po litice contemporane lui, ori prin concluziile politice avansate si lipsite de prejudecati, gnditoru! florentin s-a dovedit a fi unul dintre cei m ai importanti ideologi ai Renasterii italiene, devansnd cu mult. ca un veritabil precursor, manie idei ale t Vezi cap. XV, p. 79. 3 Vezi cap. VI, p. 26. 4 A. Gramsci Note sul Machiavelli, suila politica e sullo Stato moderno Torino. Ed. Einaudi. 1964. p. 14. 5 Francesco de Sanctis Istoria literaturii italiene. Bucuresti, ELU, 1965, p. 54 1. 6 C(. Emile Namer La philosophie italienne. Paris, Seghers. 1970. p. 54. X iluminismului ce se vor afirma mai tirziu. Bun cunoscator al vietii politice din p-ninsula si din Europa, ueoarece Machiavelli a lucra; ani de-a rindu! n postul de secretar al republicii florentine, are, in consecinta, prileju l de a cunoaste n mod amanuntit viata politica interna si, ndeosebi, culisele diplomatiei europene din acea perioada. A naintat n acest sens, numeroase rapoarte obiective cu pnvire ia slarile de lucruri din tara si din statele vecine (Franta si Germania). S-a aflat, astfel, n miezul tultiror marilor probleme politice ale italiei din epoca sa Distinge. n acesl fel, n istoru Florentei luptele interne din rindul nobililor, co nflictul clascior vechi nobiliare cu poporul (de fapt cu burghezia bancara, manufacturiera si comeiciaii. divergentei- dintre popor si ple be (meseriasi si ajutoarei*, lori?. Dincolo. nsa. de observatiile sale realiste cu privire la starile sociale si opozitia dintre ele, deosebit de pretioasa ni se pare sublinierea de catre gnditor a determinarii grupurile de interese legau de posesiunea unor bunun materiale. Dupi cadere* republicii. nsa. Machiavelli. pierzndu-si slujba, se retrage la tari unde si redacteaza operele sale principale. ncepind cu acele Discursuri asupra primelcr zece carji cir. Til Liviu, n care scriitorul comenteaz a dezvoltarea istonei romsnilor .n lumina experientei polnicc a timpurilor pre/eme. Astfel. n viziunea lui. istoria este \jn3es'.rt a actiunilo r noastre"* stiinta cea mai necesari omului, pentru ca ea i descopera ceea ce n primul rird i intereseaza" fencirez pe care o poale obtine pnn cunoasterea s; siipinirea soaru-i Ei'is; vi sene, ICi n aceeasi perioada, mai precis ir anul 15!3. canea sa fundame ntala; intitulati U Principe (Principele! redactata numai ne parcursul ctorva Insi Este opera cea mai controveiiati. dar si cea mai cunoscuta. reprezentinQ. as? cum preciza mai trziu Grsmsci. uc adevrai .jnanifrs! pe! tic*"'" Principele este astfel .x> lucrare vie" despre mod ul in care irebuie :" st cons'j"a'ic smui Macmawii: analizeaza situatia grea exisier.i n r>en:uy'1ii' iLaluo ;n acea penoad* consideririd ca salva rea poate surveni DUITJ: nnn infar-tuirt-;. unitatii Icriiorle z inircEn lllii. pe care numai un principe ar ! JHHi* t~L ir.imuiasc Principele pielei oe w cercetarea istorici conterr,;jra:ie propunino uc program oe aclmnc ii' vederea lormn: suulu; italian Cntcnul actiunilor principelui , sene Macbiaveiii si n Discursuri ca de 7 K. iviacDi2veln istoriile florentine. Bucuresti iixuura stiintifica. 1967. p 196 * N. Machiavelli Del modo di traltare i popoli della Valdwhianc ribellati, n Oper t a cura di Mano Bonfantini. Riocardo Ricciardi Ednore Milano-NaDoli. 1954, p 430 * A. Gramsci Sote sul Machiavelli.... op. CIL. p 4XI altfel si a Principele, este binele comun si. orict ar fi ele de neobisnuite, sm to tusi juste daca urmaresc acest scop: Este necesar ca. alunei cnd fapta merita a fi nvinuita, scopul ei sa o scuze"l. Autorul marturiseste ca a d orit sa scrie un manual de utilitate practica pentru un monarh absolut care ar salva Florenta de la pieire. Prin urmare. Principele treb uie nteles n lumina unui anumit moment, precis circumscris, din Istoria Florentei. n fiecare pagina autorul face trimiteri la evenimente cont emporane recente si ta altele aflate n curs de desfasurare. Lucrarea ne apare ca un tratat alcatuit sistematic, n care se deosebesc limpede p artile constitutive, teza fundamentala si argumentarea ei. Continutul ei corespunde titlului, deoarece Machiavelli nu expune o teorie gener ala despre stat si nici nu-si propune o simpla cercetare asupra statelor contemporane, ci prezinta cititorului pe conducatorul de stat necesar i taliei n acel moment; si teoria a ramas actuala multa vreme dupa aceea. El avanseaza ideea distinctiei dintre morala si politica, cossiderin d politica un domeniu autonom. n Principele autorul surprinde sensul exact al evenimentelor recente, semnificatia lor, cu scopul de a deduce d in ele concluzia cea mai logica. Numai astfel aceasta concluzie, bine fundamentata, se poate converti n norme de conduita n vederea unor actiuni politice. Principele este deci un tratat de teorie politici n care se vorbeste despre ana de a guverna si a conduce statele. Si pe b una dreptate. autorul lui a fost socotit drept ntemeietorul stiintei politice deoarece a stiut sa vada cu deplina luciditate importanta real a si roiul moralei, iar n momentul n care a aratat care snt caile de preluare a puterii de catre clasa politica cea mai ndreptatita, i-a precizat a cesteia normele n numele carora sa actioneze. A separat politica de morala feudala pentra a o coordona cu morala burgheza. Machiaveili nu a inventat asasinatul politic, nu a descoperit modalitatile de gu vernare a statelor cucerite, nu a dat lectii de... machiaveliism"1, ci s-a straduit sa constate fenomenul istoric si evolutia acestu ia rezultata din desfasurarea evenimentelor contemporane, a tras nvatamintele necesare pentru orasul sau si pentru ntreaga Italie. Cu Macbiavel li s-a inlimpla! acelasi lucru ca si cu Pelrarca. A dobindit numele de pelrarchism acel aspeci al operei care la Petiarca este ceva n tmplior, dar care este totul la imitatorii lui. La fel s-a numit machiaveliism ceea ce e secundar si relativ n doctrina lui Machiavelli si s-a uit at ceea ce e permanent si absolut in ea. Astfel s-a nascu! 10 N. Machiavelli Discorsi sopra la prtma Deca di Tito Ltvio. n Opere. voL X. Car tea 1. cap. IX, Edizioni Valdonega. Verona. 1968, p. 116 xn un Macfaiavelli conventional, vazut dintr-o singura latura si din cea mai putin interesanta. Este timpul sJ-i ntregim im2ginea"H. Vorbind, de exemplu, despre necesitatea unei coerente si compatibilitati intre m ijioace si scopuri, mijloacele potrivit opiniei lui aeputind fi folosite oricum, ci numai atunci cnd nfaptuirea unui mart program (cum a fost nfapt uirea statului) le impune, Machiaveili avea sa argumenteze pe larg motivele care l-au determinai sa faca o asemenea alegere: ja seama ca sntem n vremuri corupte", arata cu claritate Machiavelli, iar _dacJ mijloacele snt acestea si lumea e astfel facuta, vina nu e a mea" Int^-o sc'ere -:* :r cealaita. teiele saic decurs dic observarea faptelor. 1 xSer&ndai 1 '-" efecti' Ca pozitie de pnncipiu, iasa N'iccolo Sl.cr..-vcii. ;>u. i: mod iotaril Se partea Republicii, a republican. E:us:ui republicii rr-man e Ticui l iiaatul comentaniloi pe margmei istoriei 'u> TU LJVIU demonstreaza. impUcit si e.tplicu. atitudinea unui rec'Jbicjr. 3 3BUI indito : antifeudal, care rorbe^le nu n termenii secolului ai XVIiea. ci parei n cei ai secolelor al XVII-lca si al XlX-lea)-* Si, apoi. mai e ceva foar te important ca bur. _eetlean" a! 1-* Cf. Istoria filosofici moderne fi contemporane, voi. L, Bucuresti Editura Ac ademiei. 1984. p. 186. xrv Florentei si ca patriot, el i dorea orasului sau si forma de conducere cea mai po trivita. Pentru ca, dupa nesfirsite lupte, convulsiuni sireforme, Florenta ajunsese sa ntemeieze un stat pe principiul suveranitatii colec tive, cu forme din ce n ce mai democratice, cu participarea ct mai larga a tuturor claselor aflate la crmuire. Pe drept cuvnt Burcthardl o cons idera drept primul stat modern a! lumii" 15. Ct priveste scrierile fundamentale ale lui Machiavelii, cercetatorii avizati au s tabilit ca ar exista o strinsa corelatie ntre Principele si Discursuri... si, desigur, nu numai temporala. Dupa cum se stie. Principele a fo st scris intr-o scurta ntrerupere de la munca sa istovitoare .privind studiul artei statului", deci, de la redactarea Discursurilor.... prin urmare este cert ca cele doua lucrari au fost concepute, initial, ca o singura cane n mai multe volume. De altfel, trimiterile de la o carte la alta sn! destul de numeroase. Chiar ntr-unui din primele capitole ale Principelui Machiavelli afirma ca Jasa rationamentul despre republica pentru mai tirziu" (ntr-o alta carte ), cnd i va acorda mai mult spatiu, cum am spune noi astazi. Asadar, Discursurile..., terminale mai trziu, reprezinta o opera lucrata mai pe ndelete fata de Principele, lucrare ce pare a fi facuta .xiintr-o data" prin dimensiunea ei. prin forma de expresie inc isiva, fara digresiuni sau dezvoltari mai ample, cu un scop imediat, raspunznd, parca, unei comenzi sociale de moment, unei nevoi urgente. Er a, de fapt, nevoia de a se elabora un program clar de actiune n vederea unificarii Italiei. mprejurarile o cereau. Referitor la raportul dintre asemenea mprejurari, \nriule si prudenti, Machiavell i va surprinde in mod stralucit dialectica n nsasi aceasta opera devenita celebra; Principele. Sa consemnam, totusi, faptul ca exegeti prec um Giuliano Procacci, insista foarte mult n abordarile lor asupra exigentei unei interpretari unitare a celor doua lucran avea sa sublinieze Procacci mai departe nu poate fi concep O asemenea unitate nsa uta n mod aprioric,-ci doar ca o ..unitate organica si vie" a unui proces de cercetare si meditatie, desfasurat prin pauze, dispute si contradictii, ntruct Principele si Discursurile... au fost gndite si scrise ntr-o perioada de timp relativ scurta si snt rodul ..unui travaliu intelectual deosebii, imens si concentrat"'*. Esle un travaliu ce se reflecta din plin n proza si stilul aparte al secretarului florentin, n ..ac est tip nou si liberal de proza" n care sintaxa .e constienta deja de libertatea --'' ' ' ~* *." : -: individualitatea sa", iar 15 C. Antomade, op. ciu pil 16 Giuliano Procacci lnlroduzione alia Jl Principe" e Jiiscorsi", Milano. Feltri nelli Editore, 1960, p. XXXIX XV rationamentul de tipul piramide: scolasticilor cedeaza tot mai mult locul ..rati onamentului n forma de lant" al prozei stiintifice moderne. Numai astfel cititorul poate avea in mod constient impresia ca asista si e chema t sa participe intens la un laborios proces .ie cercetare, cu ndoielile si contradictiile specifice presarate la tot pasul. Aceasta e proza lui Machiavelli. n conceptia iui, nu e admisa niciodata figura un ui magistru, ce apare n ochii discipolului drept uc detinator al adevarului unic. Dimpotriva, n analizele sale, discipolul sau cititorul e mai degraba solisitat si provocat, e invitat a-i fi solidar autorului in depasirea si ncercarea de a solutiona din multiplele ndoieli si incertitudini ivit e ntr-un proces de investigare. Iata de ce proza lui Machiavelli e considerata a fi o proza moderna, iar ca scriitor \a prozi unii l c onsidera ca fiind egalul lui Dante. Stiitl Iui e. totusi, oglinda csa mai fidela a unei gndiri profunde, antrenate paala capat n cautarea adevrulLi. Cnd scrie, de exemplu. Principele, Machiavelli are tn permanenta toate aceste premise .jspistemologice" . D stie bine ca n acea mprejurare data e foarte greu aproape imposibil sa nfaptuiasca unitatea patriei sale dragi, dar, n ciuda *am ise nXnea fapt, el sondeaza realitatea. O forteaza", am putea spune. Si, desi constata c multi oameni au parerea cJ ntmplarile lumii snt n as a fef orinduit* de Dumnezeu si de soarta, nct actiunii omenesti i ramne prea putin ieren de manifestare ei protesteaza mpotriva u nei asemenea pareri. Protest facut ia numele unei nobile idei si anurtie al aceleia ootrivit careia vobia noastra libera nu trebuie aicio ds'i negata. Apoi, nu secretarul florentin a afirmai. n >ood explicit, ca n politica aproape ntotdeauna Jmrosibiiui po^te deveni posibil'7"' El considera, ast!;l, c Principele ci ..soarta este stapna pe o jumatate din actiunile noastre, dar ca tet a ne ngaduie c cnnurrn noi singuri cealal ta jumatate sau aproape t"f Asemnnd soarta cu apele aistragtoare Je unu: rin afist D rcvirs*re. ce poate distrug e aproape totul in cale? sa. Niccokv-Machiavelli ar metoda realista ce cauta s pnnda realitatile politice in ele insele, fara ca cercetarea sa fie afectata de idei preconcepute, de himere, de idealuri improbabile""-^, E\ac! asa cum a procedat ei n Principele. Se spune, chiar, ca n nici una dintre scrierile sale Machiavelii n-a pus atta vigoare. Nici o vorba de prisos nu exista n aceasta carte ordonata, compacta, scrisa parca dimr-o singura suflare. A scris-o, cum spunea si Bacon, dicianie munao (dupa nevoile vremurilor), nelsndu-se miscat de nimic din ceea ee nregistreaza si zugraveste impasibil, .ev precizia mesterului care sapa ;>iaca a-arama fara ndreptari, fra atenuari"23. Si l a toatt acestea, ne spune ir, continuare Amoniadc, se adauga totala lui sinceritate, ;proape scandaloasa. Snt attea lucruri pe care oamenii le simt si ie constata, dar cti au curajul sa le spuna sau macar sa le marturiseasca! Sin; lucruri, deci, care se practica, dar nu se spun, mai ales in politica. FiiDd omul cel mai lipsit de ipocrizie. ndrazneste sa spuna cu glas tare toi ceea ce silii 3u ascuns si ascund: si le spune linistit, fara s se mire, fara sa se indigna- or: s-si dea aere de cinic, le spune cum sin! si cum se petrec, pentru ci asa sin: si asa se pctrc. De sici provine reprobarea universala, nu numai & t;iret;lo: si pocnliloi. dar si a oamenilor dr ire-ab care vor sa nchida ochii n fata raului, a morsiisiilor si moralizatorilor Si cil rau exista pe vreunei lui Machiavelli, si ce lume atroce i dicta sa scrie! Dar oare numai pe vremea lui Machiavelli era asa9 Numeie secretarului florentin a servit, nsa, si la crearea de termeni ca .jnachia vellic" sau a machiavelliza", care. de cele mai multe ori, n22 C. Antomade, op. cil, voi. II, p. 402. 23 Idem, p. 405. XIX ntrebuintarea lor curenta, cum ne spune si Antoniade, n-au nimic de-a face cu ide ile lui. Iar vorbirea de toate zilele, a celor care n-au habar de ce a scris Machiavelli, ca si n a celor mai instruiti, ..rnachiavellic" si ..m achiavellism" snt termeni destinati sa nfiereze, n relatiile dintre oameni, fie ca e vorba de politica ori de conducerea vietii, lot ce e sir etenie, prefacatorie continua, cai piezise, urmarire de scopuri prin tot felul de mijloace si mai a!cs a celor nepermise, cu un cuvnt, tot ce nu e pur tare dreapta si cinstita, ipocrizia si rautatea sistematica"^, i Dar no trebuia sa apara Machiavelli pentru a exisia toale acestea. Ele existau d e cnd lumea. Exista deci un ..machiavellism" ce se leaga de scrierile Iui Machiavelli si care se refera, prin urmare, ia orice abordare real ista a faptelor, dar si la deformari, contrafaceri ale acelora care deformeaza doctrina originala, ale anti-machiavellicilor, ale nenumaratilor dusm ani ai secretarului florentin, care cu buna stiinta si cu rea credinta falsifica gndirea adevarata. Iar deformarea, n cazul operei lui Machiavel li, s-a manifestat nca de la publicarea primelor sale scrieri, imediat dupa moanea lui. nsa Machiavelli a fost denigrat si defaimat timp de doua secole att de catolici, ct si de protestanti, de catre republicani si de liberali. Printre primii sai denigratori s-au numarat cardinal ul Reginaldo Pole, consilierul Genlillcl si exilatul florentin G.B. Busini. Motivele lor nu erau ideatice, ci politice: supravietuirea conservatoris mului. Au urmat apoi istoricii italieni, florentini cu totii, mai putin Giovio si Paruta; Nerli, Nardi, Segci, Varcbi, toti din secolul al XVI-lea si Contrareforma plina de machiavcllici, anti-machiavel)ici, cei care ascund n spalele ideilor lui Tacit doctrina secretarului florenlin25. Machiavelli devine obiect de ura pentru iezuiti, care-i si ard cartile. Fiind in trodus apoi n Franta de catre Caterina de' Medici, va deveni lectura favorita de la Curte. ntmpina, astfel, puternica adversitate a protestanti lor. Un machiavellic ontologic, patruns adnc de ideile secretarului florentin, este Ri chelieu. Ei nsarcineaza un cieric sa scrie o apologie despre Machiavelli. Principele lui se studia cu srg de catre suverani si ministri mai pe ste tot n Europa, ntruct vazusera cu totii ct folos le putea aduce .carticica blestemata". Asa procedau ministrii regelui Angliei, la fel pro cedeaza chiar si regina Cristina a Suediei. Se gasesc, n acelasi timp, si numerosi detractori, att printre filosofii de talia lui Jean Bodin, ct si printre suveranii de talia lui Frederic al Il-lea al Prusiei. 24 C. Antoniade, op. cil., voi. II, pp. 395-396. 25 George Uscatescu Proces umanismului, Bucuresti, Editura politica, 1987. p. 2; 9 XX Merita consemnata admiratia desavrsila a lui Fr. Bacon, ntemeietorul empirismului, penjru tot cea ce face secretarul florentin. Si chiar a unui mare filosof ca Spinoza. l apreciaza nespus de mult Jean Jacques Rousseau, iar cunoscutul propagator al .i eoriei separatiei puterilor n stat" (Montesquieu) i adopta ideile, le aprofundeaza si le dezvolta pe un plan superior. n Germania cuvinte de lauda au despre Machiavelli gnditori de talia lui Fichte, Hegel si Marx, care vad n opera florentinului o doctrina superioara despre stat.Aceeasi admiratie o ntlnim, cum am mai spus, si la Napoleon Bonaparte. n Rusia tarista si chiar n Uniunea Sovietica aventura si chiar soarta ideilor lui Machiavelli merita, credem, o consemnare aparte. Pentru multa vreme guvernele tariste nu numai ca au instituit prohibitia asupra cartilor lui Machiavelli, dar au initiat si procese politice mpotriva celor care le citeau. Asa s-a ntrnpat n anul 1737 cu procesul printului Goli tn26. A reusit, n cele din urma, sa se salveze . La fel s-au petrecut lucrurile si cu acuzatorul sau, Vonski, n anul 1740. Este interesant de amintii si faptul ca Puskin vedea n Machiavelii ,.un mare cunoscator al naturii umane". n schimb, pe vremea lui Stalin, despre care se spune ca era nedespartit de vestita carte a lui Machiavelli, se reinstaurase teroarea deschisa mpotriva tuturor acelora care cutezau sa-! cite asca pe celebru! florentin, la fel ca si n timpul tarismului. Cel mai rasunator caz este acela al vechiului bolsevic Kamenev, care n anul 1934 scri sese o introducere de sapte pagini la Principele si Matraguna, constituite apoi n piese grave la dosarul procesului ce i-a fost inten tat n anul 193627. n U.R.S.S. de-abia n anii '80 au nceput sa mai apara noi carti sau lucrari destinate lui Machiavelli. Totusi, n urma cu aproape un deceniu, a fost scrisa o excelenta carte de catre po litologul F. Barlatki, intitulata Enigma Machiavelli, tradusa si n Italia. In Statele Unite ale Americii, in comparatie cu atti gnditori sau fil osofi, lucrarile lui Machiavelli nu s-au bucurat ntotdeauna de o prea mare popularitate. Abia n ultimele decenii Henry Kisinger si ntreaga scoala p olitologica a realismului au fost mai atrasi de gndirea secretarului florentin. Dar Ia nceputul anilor '90 a aparui n America, la Universi tatea Frinceton, o 26 Ministru de Externe, prieten cu Dimitrie Canlemir. n fapt a participat la un c omplot pentru aducerea la tron a Annei Ivanova, nepoata lui Petru cel Mare, luptnd, alaturi de fiul mai mic al lui Dimitrie Cantemir, poetul Antioh Canlemir, contra urmasilor Ecaterinei 1, sotia lui Petru cel Mare. 27 Acesta a fosl unul din procesele care s-au dezlantuit n U.R.S.S. pe lemeiul .s pionajului", culminnd cu uciderea, n 1937, a unei ntregi pleiade de generali. XXI carte foarte buna despre Niccolo Machiavelli, intitulata Machiavelli in infern, al carei autor, Sebastuno De Grazia, a si fost rasplatit cu| Premiul Pulitzer pentru cea mai buna lucrare politologica a anului 1990. Ajunsi totusi aici, am mai pulea aminti si alle cteva nume de prestigiosi machiav elici (italieni ndeosebi) care au investigat n profunzime opera autorului Principelui, contribuind asfel la o evaluare mai buna si mai core cta a unor idei sau probleme surprinse de gnditorul italian. Ne referim, n special, la Pasquale Villari. cu lucrarea Machiavelli si timpul sau (scrisa n anul 1895), la G.Lisio cu apreciatele sale comentarii istonco-filoiogico-stilistice din anul 1900 din cartea // Principe, a paruta la Florenta. S ne referim apoi la F. Chabod cu // Principe si cu interesantele sale note ntr-o cane ce a vazut lumina tiparului to! la Florenta, n anu! 1927 s.a.m-d. Astazi, unul dintre cei mai seriosi si apreciati comentatori ai lui Machiavelli dic Italia este profesorul G ennaro Sasso. E necesar sa amintim, totodat. ca unul dintre cei mai p:eslisiosi politologi fran a fost pasionat si cezi contemporani Raymond Aron preocupa! de viata si opera lui Machia\elli nca din tinereti Scriind un eseu asup ra .."r.achiavelli.smului modera", Aron considera subiectul de marc actualitate. Dar cartei. Machiavelli ti tiraniile moderne (n cele din crvra apar^j posium n anu! 1993) ti-a putut vedea lumina tiparului la timpui rrspectiv din cauza razboiului.Ironia istoriei i facut si de aceasti daii ca n momentul n care Hitlt. invada Franta, nscriindu-si ambitiile parca n suita logici a personajelor der.crise n Principele lui Macb'avelli, Rsymond /'ron ?vea sa puna pe hrtjc 1 acele Ur\e (ramase multi vreme inediiei. oferr,d ,p prima tentativa serioasa ca privire li explicatia globala 2 fenotnenulu' totalitar"!" MUK mai trz:u un discipol a ..scolii de polriologie" initiala !? turul iui Raymond AroB este vorbi aespre Pierre Manen: va valorific;: (readucnd :r. actualitate) multe dintre ideile democratice .xistente s orw-ra auto rului florentin Astfe! in omnia iui Mamm Macbiavefli est.pnmu' ginditor democratic"-5 5 !n spatiul cultural romnesc primele icfennlf serioase la operele lui Machiavell i sni cele ale domnitorului Nicotae Mavrocordat30 Acesta z acut -8 Ravmond Aron, Machiavel el Ies tyrannies modernes, Pans. Editions de Falk>is, "l993, pil. 29 Pierre Manent. Istoric intelectuala a liberalismului Bucuresti. Editura Humani tas", 1992, p. 35.30 Primul domn fanariot A domnit n Moldova (1709-1710; 17] 1-1715) si Tara Romneas ca (1715-1716; 1719-1730). xxn numeroase adnotari pe marginea unei editii italiene a Discursurilor... si este i nteresant de retinut cum domnitorul fanariot i dezaproba principiile si metodele de actiune recomandate. n numele spiritului generos al ep ocii sale. n ciuda acestor lucruri, Mavrocordat este, lotusi, de acord ntr-un anumit punct cu Machiavelli si anume cu ideea din pagina Cartii I a Discursurilor..^ unde se spune ca .poporul este mai prudent, mai statornic si judeca mai bine i dect un principe". | O atentie mai aparte, nsa, a ncercat sa-i acorde lui Machiavelli marele nostru car turar Ion Heliade Radulescu , care si manifesta din plin dorinta de a introduce ..aceste idei de circuiatie universala si n cultura romneas ca"31. Si Simion Barnutiu n Ardeal, dar, mai ales. Ion Ghica, se dovedesc a fi buni cunoscatori ai lui Machiavelli, nsa conceptiile lor nu merg mai departe de linia aprecierilor iluministe prezente n epoca. In schimb, marii nostri scriitori, reprezentativi pentru spiritualitatea romneasc a, Eminescu si Caragiale, au ncercat s traduca si chiar au tradus unele capitole din opera fundamentala a scriitorului florentin. Si, mai m ult dect atl, ei au evaluai si valorificat unele idei. ajezndu-l pe Machiavelli pe acel loc pe care-i merita n galeria marilor spirite ale culturi i universale. Eminescu traduce capitolele XVIII si XIX din Principele n cursul anilor 1877-1883 , n vremea n care lucra la ziarul Timpul". Tot la acel ziar a si scris articole despre conceptia politica a secretarului florentin. Car agiale, totodata, s-a dovedit un si mai bun cunoscator al lui Machiavelli, inspirindu-se n nuvela sa Kir lanulca din nuvela lui Machiavelli Bel fagor arcidiavolo. Ambii scriitori, nsa, au tradus fragmente din Principele, preocupati de problemel e politice ale momentului istoric pe care-1 traiau, aflnd n gndirea istoricului florentin un izvor de inspiratie valoros pentru ntelegerea ./a ptelor vremii si locurilor noastre", dar confruntndu-se si cu ideile lui Macbiavelli. Caragiale, de pilda, afirma ca se potrivesc foarte bine unele fraze ale lui Mach iavelli cu anumite realitati de la noi, iar Eminescu gasea n gndirea istoricului florentin argumente irefutabile jn sprijinul tezelor sale", t raducerea lui nefiind numai un simplu exercitiu de lectura politica. La nceputul secolului (anul '910) se efectueaza o prima traducere completa a Prin cipelui, dupa o editie franceza, de catre'Gngore Handoca, iar in anul 1943, Sorin lonescu (Nina Facon) realizeaza o transpunere de referin ta a celebrei crti n limba romna. n deceniul precedent, filosoful si diplomatul erudit Constantin Anioniade raspunde unei mari exigente ce se 31 Lucrarea lui Machiavelli facea parte dintre titlurile .Bibliotecii universale ", program sistematic de traduceri preconizat de amorul pasoptist. xxm impunea ta cadrul culturii romnesti, oferind un amplu studiu intitulat Machiaveil i. Omul, timpurile, opera, ce poate sta si azi alaturi de ceie mai reusite creatii de acest fel din lume. Ese un studiu la care am si facut dese referiri n prezentarea de fata. Nu se poale trece cu vederea, totusi, faptul c n anul 1937 a aparut la editura Alb ert de Lange din Amsterdam o frumoasa carte intitulataMachiaveili, n limba germana. Autorul ei, Valeriu Marcu, era un nentrecut eseist, binecunoscut mai trziu n mai to ate publicatiile emigratiei. Eseu! sau despre Maciiavelli a fost tradus apoi n engleza si a spaniola si, cu putine exceptii, este prezent n m ai toate bibliografiile internationale despre gnditorul florentin. n acest an canea lui Valenu Marcu a aparut n traducere ia Editura Emine scu. Dupa 1944 n Romnia preocuparile privind ideile lui Machiaveili au ."os: ceva mai s poradice, dar prodigioasa activitate pe care a ntreprins-o reputata italienista Nina Facon pria reluarea traducerii si comentari ilor sale reprezinta o foarte meritorie exceptie. De atfel profesoara Nina Facon a si reeditat Principele n anui 1960 Ia Editura Stiintifica si Istoriile florentine n anul 1967, la aceeasi editura. Aproape a acelasi timp, mai preds n anul i%9, UK mare itaiienis: este vorba despre profesorul Alexandru Balaci a scris un inspirai studiu intitulat Niccolo Machiaveili. Secretarul florentin, se spune n aceasta carte, a meditai ndelung .asupra istoriei cetatii si patriei sale, 'anssd numeroase chemari k ndreptatea lucrarilor, la ntoarcerea catre trecutul glorios, ptotru a g?si 2colo rez ervele necesa e, sumulatoare pentru smulgerea italiei din involutia care o ndeparta de ta i'.cu! ei primordial de pe scena istoriei"3Z. De asemenea, a vorbii adesea, n analizele sale si despre sensul si semn.ficatia cuvntuiui machiavellism". Acesta, s-ar referi ndeosebi ia un fel de .. realism al meditatiei" si nu la un sens peiorativ sau lipsit de orice mo;aa. Cocf. univ. dr GH. LENCAN STOICA 32 Alexandru Balaci Niccolo Machiaveili. Bucuresti, Editura Tineretului, 1969, p p. 132-133. XXIV TABEL CRONOLOGIC 7469 La 3 mai se naste, la Florenta, ntr-o veche familie originara din Moniespert oli, Niccolo Machiaveili, fiul lui Bernardo. Moare Piero de' Medici care. din 1464. a urmat tatalui sau, Cosimo cel Btrin. la crma Florentei. Lorenzo. supranumit Masnificul. si asuma puterea mpreuna cu fratele sau Giuliano de' Medici Desi tnar avea doar 20 ani va g uverna Florenta timp de 23 ani continund traditia bunicului sau Cosimo cel Btrin n protectia artistilor si carturarilor vremii, el ns usi fiind. n afara de un abil om politic si un rafinat poet 1474 Se naste Ludovico Arioslo. autorul lui Oriando furioso, opera poetica n care spiritul Renasterii si afla expresia sa cea mai nalta. fiind apreciata drept una din capodoperele literaturii italiene. 1475 Se naste unul din iitanii artei si culturii universale. Micbeiangelo Buonar roti 1476* Niccolo Machiaveili ia primele lectii de limba lau'na. n urma asasinarii lui Galeazzo Maria Sforza n ziua de 26 decembrie, fiul sau. Gian Galeazzo. devine- ducele Milanului sub tutela mamei sale. Sandro Botticelli picteaza celebra Prunavera XXV 1477 Se naste marele pictor Tiziano Vecellio (Titian). 1478 Conjuratia Pazzi din Florenta. Giuliano de' Medici este asasinat n timp ce p articipa Ia o slujba n Domul Santa Mana del Fiore. 1480 Tnarul Machiavelli ncepe sa studieze aritmetica si scrie primele sale compune ri n limba latina. Ludovic Maurul obtine tutela asupra nepotului su Gian Galeazzo Sforza, ducele Milanuiui.n Spania este institutionalizat Tribunalul Inchizitiei. 1433 Se naste marele artist care a fost Raffaello Sanzio (Rafael). 1486 Bemardo i face fiului sau lecturi din Decadele lui Tit Uviu. n regatul Neapoleiui este nabusita conjuratia baronilor"1492 Moare Lorenzo Magnificul. Columb descopera America. Evreii sunt alungati di n Spania. 1494 Regele Frantei, Carol al VlII-lea, invadeaza cu trupele sale peninsula ital iana, n virtutea dreptului ce l avea Ia tronul Neapoleiui. De sosirea sa, dup cum se pare, au este strain Ludovic Maurul. Micile state se supun fara a opune rezistenta, cu toate ca unele din ele, cum e Florenta, detin fortarete si alte puncte strategice de aparare n trecatorile Apem nilor. Datorita comportarii sale lase, Piero de' Medici este izgonit din Florenta care. practic, timp de peste 4 ani este guvernata de caluga rul dominican Girolamo Savonarola. La Milano Ludovic Maurul obtine nvestitura de duce. 1495 Se constituie Liga antifrancezi din care fac parte Statul Papal. Germania, Spania. Venetia si Milano. Aflat la curtea lui Ludovic Maurul, Leonardo da Vinci ncepe sa picteze Cina cea d e taina la biserica manastirii Santa Maria deile Grazie. 1496 Moare Bartolomea, mama lui Machiavelli. Maximilian I de Habsburg soseste si el n Italia, fiind chemat de papa Alexandru a l Vl-lea Borgia. tatal condotierului Cesare Borgia si a nu mai putin vestitei Lucretia Borgia. Michelangelo sculpteaza celebra Piela. 1498 n luna mai calugarul dominican Girolamo Savonarola este condamnat la moarte.iunie Niccolo Machiavelli si ncepe cariera sa de functionar al Republicii Florenun e, ca secretar n cadrul celei de a doua cancelarii care se ocupa de problemele razboiului si afacerile i nterne. 1499-1512 Este perioada in care functionarul si diplomatul Niccolo Machiavelli nd eplineste diferite misiuni politico-militare, prilej cu care redacteaza o serie de rapoarte pentru conducer ea statului, rapoarte ce vor alcatui o nsemnata parte din viitoarea sa opera politica. Astfel, actioneaza in numele guve rnului florentin pe linga Jacopo d'Appiano, principele de Piombino si condotier; Calerina Sforza Riano. contesa d e lmola si Forl, Giangiacomo Trivulzio, condotier; Ludovic al Xll-lea, regele Frantei; Pandolfo Petrucci, sta pnul Sienei; Giovanni Benlivoglio, principele Bolognei; condotierul Cesare Borgia, comandantul trupelo r papale, fiind prezeni n taberele acestuia din Urbino si din Romagna Se afla la Roma n timpul lucrarilor c onclavului cardinalilor reunii in scopul desemnarii papei, la curtea marchizului de Mantova, la cea a mpa ratului Maximilian 1 de Habsburg, precum si la aceea a principelui de Monaco, Luciano Grimaldi. Asista l a lucrarile Conciliului de la Pisa 1500 Moare Bemardo, tatal lui Machiavelli XXVI xxvn 1502 Scrie Del modo di trattare i popoli della Valdichiana ribellati (Despre mod ul n care trebuie tratata populatia rasculata din Valdichiana) o prima sinteza a unoi observatii. 1503 Scrie Descrizione del modo tenuto dai duca Valentino} nello ammazzare Vitel lozzo Vitelli, Oliverotto da Fermol ii signor Pagolo e ii duca di Gravina Orsini (Descrierea] modului n care a procedat ducele Valentinon uciderea lui Vitellozzo Vitelli, Oliverotto din Fermo, a domniei sale.jupn Paolo si a ducelui de Gravina Orsini). Moare papa Alexandru al Vl-lea. 1504 Redacteaza si tipareste Decennale primo cuprinse ntre 1494-1504 din viata Italiei. o istorie n tertine a evenimentelor1503-1505 Leonardo da Vinci picteaza Gioconda. 1508 Scrie Rapporto delle cose della Magna (Raport asupra lucrurilor din Germani a). Liga antivenetiana de la Cambrai ntre mparatul Maximilian I de Habsburg si regele Frantei, Ludovic al XH-lea, la care mai adera Spania, Statul Papal, Ungaria, ducatele de Savoia, Mantova si Ferrara, precum si Florent a. Michelangelo ncepe lucrarile la fresca de la Capela Sixtina. 1509 Scrie, fara a termina, Decennale secondo, n care povesteste, n tertine compus e n aceeasi maniera dantesca a primului volum, ntmplarile din istoria Florentei petrecute ntre 1504-150 9. La Roma, Rafael picteaza Scoala din Atena. 1510 Scrie Ritratto di cose di Fronda (Relatare despre Franta). xxvm \1511 Asista la Conciliu! de la Pisa al episcopilor francezi ndreptat mpotriva pap ei luliu al II-lea. Acesta constituie Liga spnta antifranceza din care fac parte Venetia, Spania, Confedera tia Helvetica, Anglia. Erasmus din Rotterdam publici Elogiul nebuniei 1512 noiembrie Machiavelli este ndepartat din postul sau de secretar. Scrie Ritratto delle cose della Magna (Relatare despre Germania). 1513 Este exilat pentru un an si se retrage n mprejurimile localitatii San Casciano in Val di Pesa, unde locuieste la Albergaccio, o vila m odesta. ncepe redactarea Discursurilor asupra primei decade a lui Tit Liviu (Discorsi sop ra la prima Deca di Tilo Livio), opera ntrerupta n favoarea scrierii, n intervalul iulie-decembrie, a Princi pelui (De Principalibus). 10 decembrie Scrisoarea catre Francesco Vettori, ambasadorul Florentei pe lnga Scaun ul papal, prin care l anunta despre mica sa opera De Principatibus, abia terminata. Moare papa luliu al Il-lea, caruia i urmeaza Giovanni de' Medici, cu numele Leon al X-lea. 1514 (?) Scrie l'Asino d'oro (Magarul de aur), scurt poem alegoric autobiografic sugerat de Greierele lui Plutarh. 1515 (?) Dialogo iniorno alia lingua (Dialog despre limba). Frecventeaza gradini le Oricellari, ale familieiRucellai, unde au loc reuniuni ale unor tineri iubitori de cultura umanista si i storie romana. XXLX Moare Ludovic al Xll-lea, regele Frantei, si i urmeaza Francisc I. Acesta invadea za nordul Italiei si pune stipnirc pe tinutul Milanului Elvetienii parasesc Lombardia si ocupi cantonul Ticino. .576 vara. ncepe redactarea operei Dell'arte della guerra. (Despre arta razboiulu i), pe care o va termina n vara anului 1517. Ariosto publica la Venetia prima editie a poemului OrUtndo furioso, pe care Mach iavelli l va citi n anul 1517. 1517 Martin Luther face cunoscute, la portile bisericii din Wittemberg, cele 95 de teze ale sale care marcheaza nceputul reformei protestante. 1518 Machiavelli sene Mandragola (Matraguna), una din capodoperele teatrului sec olului al XVl-lea. Titian picteaza Assunia la biserica manastirii Sanu Mana Gloriosa dei Frari din Venetia. 1519 Este trimis ntr-o misiune la Lucea de catre cardinalul Giulio de' Medici, vi itorul papa Clement al VII-lea. Scrie Discorso sopra ii h/ormare Io Stalo di Firenze (Discurs privind reforma st atului Florentei). Moare Maximilian I de Habsburg, mparatul Germaniei. i urmeaza la tron nepotul sau. Carol al V-lea. care duce in Italia o politica hegemomea si antifrancez. 1520 Scrie Vite di Castruccio Cast racani (Viata lui Castruccio Castracani). ncepe redactarea Istoriilor florentine (Storie florentine). 1521 Moare papa Leon al X-lea. 1522 Termina redactarea Discursurilor. La 16 august snt publicate cele sapte carti care alcatuiesc ojv-Ta Dell'arte dell a guerra. mpreuna cu Decennale XXX primo si Mandragola snt singurele scrieri tiparite de autor n timpul vietii. Ignazio de Loyola publici Exercitiile spirituale, document important al spiritualitatii iezuite. La Roma este ales papa Adrian al Vl-lea 1523 Moare papa Adrian al Vl-lca. Giulio de' Medici devine papi sub numele Cleme nt al VII-lea. 1524 Francisc I cucereste Milanul. Erasmus compune De libero arbiaio.1525 Machiavelli termina de scris Istoriile florentine. Scrie comedia Clizia, inspirata dupa Casina lui Plaut. n polemica deschisa cu Era smus din Rouerdam, Lutiier scrie De servo arbitrio. Francisc I este infrim de trupele imperiale in batalia de la Pavia. Luat prizoni er, este trimis n Spania. 1526 Prin pacea de la Madrid, Francisc I renunta la orice pretentie asupra Itali ei, iar Milanul revine familiei Sforza. 1527 Reizbucnesle razboiul germano-francez. Trupele imperiale invadeaza Italia, s luna mai jefuiesc Roma. papa Clement al VII-lea fiind nfrinL Cei dm familia Medici snt izgoniti din Florenta Machiavelli spera sa-si reocupe postul de secretar al Republicii. 22 iunie Niccol6 Machiavelli nceteaza din viata. 1530 Carol al V-lea este ncoronai de papa Clement al VII-lea, Ia Bologna, mparat s i rege ai Italiei. Se pune capat asediului Florentei odata cu intrarea trupelor imperiale si remstaurarea Medicilor. XXXI Lucrari ale lui Machiavelli carora nu li se cunosc anii redactarii: Andria de Terentiu, traducere; Belfagor arcidiavolo, nuvela; / Capitoli (Capitolele), tertine; Capii camascialeschi (Cnlece de carnaval); Sonetti (Sonete) si Rime varie (Felurile rime). N1COLAE LUCA xxxn NCCOIJO MACHIAVBJJ CTRE LORENZO DE' MEDICI ' De ceie mai multe ori, cei care doresc sa cstige gratia unui princip..' Hjsnuiesc sa s-: faca pneten cu ajutorul acelor lucruri pretuite de ei sau care desfata mult Din aceasta pnana deseon > ed em ana principilor ii se daruiesc cai, arme, postavuri cu fu amil. pietre pretioase si Dte asemeuca podoa be demne de maretia tor. Asadar donnd Sl eu ; aduce r dar Mariei Voastre unele marturii .ale pVea umiles mele sup usenh.^ nu am aflat ceva mai a pret pn; .re bogas de cunostinte ce o am. aect pe acelea Scrisoare de dedicatie ddresaU lui Lxjrenzo oe' Medici. iSicoIaus ^ictclaveUus a d Magnificul* lM\renuun; Medicemi. Machiaveh aduce ur. .. 11 . seei ce u^anieu de scoali ait vremi; considerau a H suinta si UU I nationale dar si de aprobarea unei slujbe la Cunea Medicilor despre faptele oamenilor de seama, cunostinte deprinse printr mare experienta a n tinplarilor petrecute n vremurile noas si printr-o nencetata citire a celor de demult4 pe care, cei tndu-l e eu cu srguinta si timp ndelungat, le-am adunat ac ntr-o carticica pe care o trimit Mariei Voastre. Si cu toate ca se pare nevrednica de a va fi prezentata n dar, totusi snt deplin ncredintat ca datorita bunatatii voastre o veti pri. socotind eu ca nu as fi fost n stare a va da un lucru mai de pi dect acela al putintei ntelegerii ntr-un foa rte scurt timp a t ceea ce eu, ntru atta amar de ani si cu attea osteneli primejdii5, am izbutit a cunoaste. Eu lu crarea aceasta nu ~ mpodobit-o si nici nu am umplut-o cu ncheieri largi si adn mestesugite a ceea ce am zis despr e vremi sau cu vorbe umflau si marete'sau cu orice alta gateala sau podoaba cu care mult obisnuiesc sa-si zu graveasca si s-si nfrumuseteze spusele deoarece am voit ca, sau sa nu i se aduca nici o cinstire, sau a numai m ultimea de lucruri dinauntrul sau si nsemnatate, acestora sa faca sa fie primita cu placere. De asemenea, nu aj don sa se creada ca si-a luat nasul la purtare acel om umil6 si demn de tot dispretul care ndrazneste sa vorbeasca despr crmuirea pnnci pilor si sa dea ndreptari despre aceasta. Caci, asa cum cei care deseneaza peisaje se aseaza jos ca sa poata privi cu luare aminte natura muntilor si naltimilor, iar ca sa vada ce e jos se urca pe munte, t ot asa, ca sa cunoasca bine natura popoarelor, trebuie sa fii tu principe, iar ca sa cunosti bine pe cea a principi lor, trebuie sa fii de jos, din popor. I Prin urmare, primiti Maria Voastra acest nensemnat dar cu aceeasi simtire a iaimi i cu care vi-l trimit si eu. Si daca l veti pretui si-l veti citi cu uare-aminte, veti afla n el dorinta mea cea ma i mare si anume ca Maria Voastra sa atinga acea maretie pe care soarta si celelalte deosebite nsusiri v-au fagaduit-o. Iar daca Maria Voastra, de pe culmea si dis naltul unde se afla, si 'va ntoarce uneori privirile s pre locurile acestea mai de jos, va sti ct pe nedrept sufar eu o mare s; necontenita vitregie a soartcP. 3 Se refera la misiunile tui, ocazie cu care a cunoscut personaje importante ale epocii, ntmpin mai mult sau mai putin faste pentru Florenta] Desigur, toate aceste misiuni au contribuit ia acumularea experientei necesart unui nalt functionar, aflat n miezul problemelor unui stat si cu atit ma necesare unei noi cirmuin cum era cea a lui Lorenzo de' Medici. " Snt scriitori antici din opera carora citise Tit Uviu, Polibiu, Plutarh, dar si Terentiu si Lucretiu. 5 Snt ostenelile si primejdiile nttlnite n cei paisprezece ani cl s-a aflat n slujba Florentei. *> Chiar daca provenea dintr-o familie veche, care daduse dregt nsemnati de-a lung ul istoriei, conditia n care se gasea n momentul seriei dedicatiei era cu totul umila fata de atotputernicia Medicilor. ' DaonU poliiicn sale gonfalonierul Piere Sodenni care si pierde din Popularitateeste destitui: la ! septembrie 1512 si se refugiaza ia Ragusa ^iiriod dupa aceasta GuHano si Giovanni de Medici, care ncepusera cu a ani n urma o politici populist de reabilitare a familiei lor, au intrai n Horenta cu ajutorul trupelor Iranceze si spaniole redobndn conducerea Machtavel'i fiind foanc apropiat de Sodenni si neuitndu-i-se initiativa constituirii acelor trupe Ce infanterie tone dupa model elvetian, care ar fi us la ntanrta pozitiei lui Sodenni. este ndepartat dir functie si surghiunit ^ HiTpgia soartei la care tnmiiere se refera la izolarea la nedreptatea care i s-a facui dai si la neputinta de a-si pune n slujba noii slpnin Pnceperea sa n ana 3cltiv si au autoh face guvernamCap. I. DE CTE FELURI SNT PRINCIPATELE SI CUM SE DOBNDESC ' Toate sLateie, toate stpirurile care au avut si au autoritati asupra oamenilor au fost si sut sau republici, sau principate, i rindui lor principatele sini fie ereditare, cum e cazul celor pe c ar l ili principelui le crrnuieste de multii vreme, ie_rio!_. Cel noi, on sint 'ntrutotuin oiJ__Qurn a fost Milariul pentn Franeesco Sforza-, on snt pmntun alipite la statul erediLar a! prioapejui car e pune stapnire pe ele, cum e regatul Neapolelu pentru regele Spaniei^. Aceste pmintun, astfel dobodite. sai sa t obisnuite sa traiasca sub domnia unui pnnape. sau sur obisnuite sa traiasca in libertate He se cuceresc fi e cu armei uiora,'fie cu ceie proprii sau se obtin in urma unei mprejuri te on datonti capacitatii si energiei principelui ' n onginai: Quod sin! genera prwctpatuum el qutbus modis acqmrantur I lat.) - Francesco Sforza. ducele Mslanuiui (1450-1466). condotier vestit, fiut '.ui Mu zio Anendolo. s-a casatorit cu Bianca Mana Visconu fiica naturala a iui Fiiippo Slana Visconti. ducele Milanului. Dupa moartea aces'uia ( 1447 orasul lombard revine U vechea sa organizare statali sub denumirea de Republica Ambrosiana rrancesec Sforza este numit comandant a! t rupelor1 republicii ia razboiul purtai impoinva venetienilor (in slujba carora se afla Bariolomeo din Bersamo. un alt vestit con dotier a! vremii) ms. cu ajutorul lui Cosimo de' Medici, se ndreapta spre Milano l ocupa nlatura republica. proclama duce de Milano (1450) ti i nstaleaza forma de guvernamint principatului ^ Este vorba de Ferdmand Catolicul regele Spaniei, cei care 'mcneie cu regele Lu dovic al XH-lea tratatul de la Granada pnvind mpartirea sudulu Italiei si n urma caruia anexeaza n 1502 Neapolele n 1504 Sicilia. stapni pin a atunci, de Fredenc de Aragon. - Cap. II. DESPRE PRINCIPATELE EREDITARE ! Voi lasa deoparte chestiunea republicilor, deoarece despre ele am discutat mai p e ndelete cu alt prilej-. Voi vorbi numai despre pnncipat a. ca ia o urzeala, voi navadi firele sa tes mai bin e cele aratate mai sus si-mi voi spune parerea despre cum pot ii crmuite sa pastrate aceste pnncipate. Asadar, sustin c n cazul statelor ereditare si de-acum obisnuite cu neamul princip elui, pastrarea acestora ntmpina greutati destul de mictcfata de cele ndseate de statele noi, nlrucl principe lui i ajunge sa nu se departeze de rinduielile mostenite de la stramosi si sa nu se grabeasca pne jude cati pripite atunci cind apar ntmplan neprevazute Astfel ca, daca un asemenea pnnape e nzestrat doar cu nsuan deosebite, ei se va putea mentine mereu in statul sau, mai putin atunci cnd o forta foarte mare si din cale afara de puternica vine si i-1 ia Dar chiar sa in aceasta situatie, el si-l poale redobndi de ndata ce asupra uzurpa torului se va abate once fel de nenorocire De exemplu. DOI l avem in Italia pe ducele de Ferrara care nu a rezista t ' n original. De prwcipaiifrus hereduarus (lai i- Despre KM subiect vorbea? mai amanuntit n canea 1 din Discursuri asupra primelo r zece c&rf; dm Tu Lr>m i vez; prelata I * Exemplul n ie*t in excmplis (lat i (ace tnmitere la Ercolr d'EsU si Alfonso d'ts ie care au fost duci ai Ferrarci. pnmul ntre I47NI505, al doilea intre anii 1505-15>4 trcole dtstr > luptat timp de doi ani. 1482-1484. cu venetienii care l-au nvins in asa-zisu! razboi al sni'. ncheiat cu pacea de la Baenolo. Alfonso 1 d Este a! treilea sol ! Lucrcuei Borgia. recuno scut ca proiector al poetilor si la Cunea caruia se aflau Luoovico Anosto Pielro Bembo si altii, a luptat altun de Ludovic al Xll-lea. rege le Frantei. mpotriva papei luliu al 11-lea care pentru ctva timp i-a luat ducatul (n 1510 dup destramarea Ligii de la Cambrai i atacurilor verietiene din anui 14844 si nici celor ale papei Iulj al II-lea din anui 1510, din cu totul alte pricini si nu datorii faptului ca dre ptul la domnie nu i-ar fi veni! din vechime. Ca un principe natural5 are prea pupne motive Sa-si supere supui si nic i nu are de ce s-o faca, ceea ce nseamna ca e! o sa Fie mult mai iubit. Iar daca desl'ruri deosebite n:or sa-i atra ga u oamenilor, este sigur, cum e si.firesc, ca o sa se bucure dragostea aior sai, cu atSl mai tauJt cu cit ntr-o d omnie iun < necontenita amintirile nnoirilor si ale cauzelor acestora a pierit. Fiindca totdeauna d schim bare ofera prilej prielni nfaptuirii alteia "* Qnd a pierdut Polesme si Rovigo 5 Principe natural este un principe ereditar care a mostenii domnia, spre deoseb ire de ..principele nou", adica un principe care nu provine dinir-c familie cu traditie, recunoscuti de ceiialti principi, ci care isi c^.^i ga drepul de a domni folosindu-se de propn;ie caiitti. de capacitatea ti forta-sa. de energia de care d dovada (,.nrtu"l de soarta care se afla de nar.ea sa. care ii este prielnica (" fortuna"). Cap. III. DESPRE PRINCIPATELE MIXTE ! nsa greutatile adevarate se ivesc n cazul principatului nou. Mai nti, s-ar putea ca acesta sa nu fie pe deplin nou, ci doar alipit altuia cu care sa alcatuiasca mpreuna un stat caruia i-am put ea zice ca e iproape mixt. In aceasta situatie, schimbarile dinauntrul sau izvorasc, n primul rnd, dintr-o dific ultate fireasca, constatata la toate principatele noi, si anume aceea ca oamenii si schimba bucurosi stapnii creznd ca a stfel si vor mbunatati si soarta Aceasta credinta i ndeamna sa ridice armele mpotriva principelui, dar se nsal a cnd o fac, deoarece, dupa aceea, experienta le arata ca soarta li s-a nrautatit si mai mul2. La rndu-i, acest lucru depinde de o alta cerinta fireasca si obisnuita, aceea care face ca totdeauna sa simti nevoia saM napastuiesti pe cei carora le-ai devenit de curnd principe, fie folosindu-te de armata, fie prin alte nenumarate s tricaciuni aduse drepturilor lor de noua cucerire. Astfel ca i vei avea ca dusmani pe toti cei carora le-ai facut rau pnn ocuparea principatului si, totodata, nu-i vei pastra ca prieteni pe cei care te.-au ajutat fiindca nu ai cu m sa-i rasplatesti pe masura nadejdilor ce si le-au pus n tine si nici nu poti fi aspru fata de ei deoarece le esti "ndato rat. Caci orict de puternic ar fi aneva prin forta armelor sale, ca sa ocupe o tara are totdeauna nevoie de spriji nul ' n original: De principatibui mixiu (lai.) Snt statele care au n alcatuirea lor siumorii pe care le-au alipit in urma unor cuceriri * ^ principalele noi snt principale obtinute recenl, prin cucerire, cum a Procedat Fr ancesco Sforza Tactica este cea a asigurarii sprijinului poporului, conditie slncl. necesara si a carei nerespeciare poate duce la violen te din ambele parti. n sensul c o actiune in fortl alrage dupa sine si mpotrivirea celeilalie parti, care la rindul ei. e sanctionata pnntr-o nas prire a masurilor adoptate de cuceritor, tapt care ii pune n pencol nsasi cucerirea. locuitorilor acesteia. Din aceste motive lui Ludovic al Xll-lea] regeie Frantei3 , i-a fost foarte usor sa ocupe Milanul, pe care, tot att de usor, 1-a si pierdut. Pentru a i-i lua napoi, prima o ara; a fost nevoie doar de trupele' lai Ludovic4, deoarece locuitorii care i deschisesera portile orasului, vazndu-si n selate asteptarile si nadejdile lor de mai bine,*n-au mai putut nduri necazurile aduse de domnia noului principe. E foarte adevarat ca atunci cnd se cucereste pentru a doua para o tara care s-a r azvratii, aceasta se pierde muit mai greu, pentru ca principele care s-a confruntat cu rascoala nu se mai ngrijest e sa-si asigure domnia r>nn pet.s-psirea odor necredinciosi, demascarea celor suspecti si pnn luarea un ori masuri de ntarire a ei n puncte!;, mai slabe. Iota de ce frantei i-a fost deajuns ca un duce Ludovic sa se agite zg omotos ia hotare, ca ea sa piarda pnma oara Milanul. Pentru a-I pierde a doua oara, a trebuit ca toata ium&a sa i se ridice mpotfiva* iar armatele sa-i fie distruse sau izgonite din Italia. Faptele s-au datorat cauzelo r aratate mai sus. Oncum, si prima i a doua oara. Milanul le-a fost luat francezilor6 Am vorbiI pna de cauzele general e in pnma situatie Ne rrnne arai -' Ludovic a! XH-lea. descrie la Kinoskefalai. au rupi hanta ti i-u nvins pe etolieni in 'nul gs j f D icctala din urmi fund acum aliati cu Amiob al Ill-lea cel ^re. regele Sinei 11 puna mna pe prea multa putere si s dobndeasca prea mul autoritate. De fapt, i e usor cu fortele ce le are ia Indemna si q ajutorul lor sa-i dea jos pe cei puternici pentru ca el sa ram pe dep lin judecator si slapin n acea provincie. Iar cel care nu vj crmui cu pricepere n aceasta situatie, curind va pie rde at ce-i obtinut si ct timp va stapru acolo, va avea de ruruntaj nenumarate greutati si necazuri. Romanii au avut n vedere toate aceste lucruri n provinciild pe care s-au nstapmt. Au asezat colonisti, i-au dus cu vorba pj cei nensemnati fara a le mai da multa putere, i-au umilit pe ca puter nici si nu le-au ngaduit strainilor de seama sa cucereasca faima. Aici mi e deajuns exemplul Greciei. Romanii i-au du s cu vorba pe ah ei si pe etoliem, au luat din puterea regatului macedonean, I-au izgonit pe Antioh1 ]. Ni ci macar meritele aheiior sau ctolietulor nu le-au fost de folos acestora sa-si ntinda stapmrea. Nici ncercarile iui Filip de a le cstiga ncrederea n i-au nduplecat vreodata sa-i fie pneteni acestuia [ari ca, n aceiasi ti mp, sa nu-1 fi njosit, si nici puterea lui Antioh nu i-putut convinge sa-i permita acestuia sa domneasca n vreun stat din acea provincie a Greciei. n toate aceste cazuri, romanii au procedat asa cum trebuia sa procedeze once pnncipc ntelept, care nu se gndeste doar ia tulburarile de azi, a si la cele de: mine, pe care trebuie sa l e nfrunte cu toata iscusinta sa. Caci un lucru prevenit din vreme poale fi lesne de ndreptat; iar daca stai si astepti ca el sa se apropie, aia un leac nu-u va mai fi de folos, deoarece, din acea clipa, boala nu mai poate fi tamaduita. S e ntmpia cam ca atunci cind doctorii vorbesc despre bolnavul de ftizie care e usor de ngrijit cnd ncepe sa-i fi e rau, dar despre '' Razboiul purtat de romani contra lui Antioh al Siriei a urmat dupa razboiul c u Macedonia. Antioh trece in Grecia la chemarea eiolienilor, dar nu obtine dect o alianta cu cteva orase nensemnate. n vreme ce Filip al V-lea ii ajuta pe romani, inv.ns si umiiit. paraseste Grecia. Exemplele care urmeaza vin n sprijinul celor enuntate mai nainte. Pnn urmare. Fili p al V-lea -a ajutat pe romani n luptele purtate mpotriva lui Anooh. la rindu-le. romanii i-au amgit pe cei ..nensemnati" respectiv pe ahei si etoliem. pe- care nu i-au rasplatit, iar pe strainii de seama" nu i-au lasat ..sa cucereasca faima" Este cazul Sui Filip si a l lui Antioh. 12. e creu-de spus de ce anume ._______sufera, nsa, odata cu trecerea --se cauza bolii si nici nelecuind-o, usor va lecui. Tot, ui. ww se stie din timp (nsusire doar a barbarului ntelept) de '1| ce anume sufera statul, acesta poate fi lecuit de rele. Dar daca nu ' le-ai dibuit dinainte si le lasi sa creasca ntr-att net oricine sa t. le poale cunoaste, atunci leac pentru ele nu mai gasesti. > *~"-J ~; *'" hmn npainnsurile. le-a Dar romanii uar luuuuiii, vaznd ei din timp neajunsurile, le-au gasit leacurile si le-au ndrep tat mereu si nu le-au lasat niciodata sa se preschimbe ntr-un rzboi, deoarece stiau ca de razboi nu se poate s capa, acesta fund doar amnat spre folosul altora. De aceea, ca sa nu-! duca n Italia, razboiul contra lui Fili p si tinut sa-i poarte n Grecia. Sigur, n ace! moment i razboi si de celalalt, dar Anii oh au scapa si de 1 ui ne ntoarcem nsa n Franta si sa vedem daca din cele spuse s-a faptuit ceva acolo. Vo i vorbi despre Ludovic, nu despre Carol1 -\ ca despre cel caruia i se puteau vedea mai bine re circula n epoca si pe care o nlinim si la '- Esu o cugetare care circula n epoca si pe care Guicciardini. Daca vedeti c se pr egateste decaderea unui oras. schimbarea unei ocrmuin. ridicarea unei noi puten sau alte asemenea lucruri care uneori pot fi ntrezarite aproape fara gres dinainte, luati seama si nu va nselati n tjmpului..." (Cf. f rancesco Guicciardini Cronici, maxime, amintiri Univers 1978 . traducere, prefata si Dote de Oana Busuioceanu. p. Editura 195). Ludovic al XH-lea si Carol al Vlll-lea: ultimul a invadat Italia pentru a cupa N eapolele n virtutea drepturilor Casei de Anjou. Expeditia a decurs uSor, cu creta"' se marcau casele pentru incaniruire, orasul Neapole fiind n 1495. mpotriva lui s-au coalizai venetienii. papa Alexandru al l Miihan 1 de Habsburg Ludovic Maurul. virtue p se marcau casele pentru incaniruire, ^cupai n 1495. mpotriva lui s-au coalizai ve netienii. papa -iea Borsia. mparatul Maximihan 1 de Habsburg. Ludovic f'erdinand Catolicul Floren ta. Manlova. Retragerea a (ost mai grea. iar batalia decisivi s-a dat b Foraovo. n Apenini. n ziua de b iulie 1495. clnd Carol al ^ IUlea izbuteste s scape si s ajunga n Franta. n schimb. Ludovic al ^-lea ocupa Milano din 1499 pna n 1512faptele, d stapnind vreme ndelungata n Italia Si va veti c seama ca ei a faptuu toc mai pe dos ceea ce ar i; trebuit faptuiasca pentru a-si pastra stapnirea asupra pamnturilor d afara-cel or peste care era domn. Regele Ludovic a fost adus n italia de ambitia venetienild care, prin sosirea iui , tineau sa cucereasca jumatate din Lombai dia Nu doresc sa-1 dojenesc pe rege pentru aceasta hotarin deoarece, voind el sa faca primui pas pentru a se nstpni Italia si neavntf pr.eteni aici, ba, din contra, fiindu-i nchise < toate porple din pricina purtni de dinainte a regelui Carol.a fos nevoit sa primeasca prieteniile ce i s-a u oferit. Si ar fi izbutit | hotarirea lui. daca cu ar fi dat gres n celelalte afaceri ale saL Asadar, odata ocupata Lom bardia. regele si-a redobndit reped renumele pe care Caro! nu-! lasase sa-1 aiba. Genova a cedai' florentini: i-au devenit prieteni15, marchizul de Manlova'^ ducele de Forara17, Bentivoglio18, doamna de !a Fori19, princi-pele Faenzei, cei din Pesaro, Riinini, Cainenno si Piornbino^0 locuitorii din Lucea, Pisa si Siena21, toti l-au ajutai ca sa-i fie prieteni. Si abia atunci au putut venetienii sa-si dea seama de ndrazneala hotaririi luate de ei. Caci, pentru a obtine cteva orase22 n Lo mbardia. l-au facut pe rege stapn peste o treime din Italia ____ sa judece liecare ce iesne i-c . pascs, cir. 'wjenn 'iu >-,!inte ci nuiii _* ; i-a disirui . uzi strai': hat venetienilor posesiunile prin forta34. Caci daca nu ar fi [itarit puterea bi sericii si nu i-ar fi chemat pe spanioli n Italia, fi fost drept, si chiar bine, sa le mai scada venetienilor din utere. nsa, dupa c e luase acele prime hotarri, n-ar fi trebuit, >tusi, sa consimta ca acestia sa fie nimiciti, deoarece enetienii, fiin d puternici, ar fi putut oricnd sa opreasca ctiunea celorlalti n Lombardia, ntruct nu le-ar fi dat voie s-o ica fara s a devina ei nsisi slapnii provinciei, dar nici ceilalti -ar fi dorit sa le-o smulga Frantei si sa le-o dea lor. Si nimeni -ar fi avut curajul sa-i atace si pe unii si pe altii. Iar daca ineva sustine ca regele Ludovic i-a cedat Romagna lui dexandru si regatul Neapolelui, Spaniei, pentru a scapa de azboi, i-as raspunde aceluia prin argumen tele de mai sus; si nume ca nu trebuie sa lasi niciodata sa se ajunga Ia dezordini entru a scapa de razboi, fii ndca de razboi nu ai cum scapa, ci 5ar l poU amna spre paguba ta. Iar daca altii ar aduce dovada uvntului dat de rege papei de a ntreprinde pentru el aceasta ctiune n schimbul obtinerii divortului si palariei de cardinal de ^ouen35, eu i-as raspunde prin cele ce voi spune mai ncolo lespre cuvnful de onoaic a] principilor si despre cum trebuie el strat36. Cteci regele Ludovic a pierdui Lombardia fiindca nu a ratata) nv s-a s| licaj - Tratatul d.'. L Granada p'evedea ca Ffrdiajr; Calabria, iar Ludovic al XI-!ea Ca mpanii s: Abnu si ntreg teritoriul i-a revenit lui Ferdinand Caioiic:.' -^ Referire la Ferdinand 1 de *.rason. regele Neapolelui ntre anii 1-196 1501. 30 Ferdinand Catolicul, rejele Spaniei. 31 Mici principi din Romagna supusi de Cesare Borgia. 3- Papa Alexandra al Vi-le a Borgia. 33 Ferdinand Catolicul, regele Spaniei. In anul 1503 a urcat pe scaunul pontifical cardinalul Giuliano della l^overe. c u numele luliu al 11-lea (1503-1513). Obiectivul noului papa a onstat n ntarirea politica si militara a Bisericii si prima miscare rapida a fost T' nrlarea domeniului lui Cesare Borgia. Mai lrziu, n 1508. papa a organizat Pe Vi Cambrai mpotriva Venetiei, la care au aderat Ferdirand de ragon. I.'.aximilian de Habsburj;. Ludovic al XI-lea. Uncaria. Florenta. as?- de Savoia si cea a familiei Gonza^a. Venetienii au Io":' . nfrinti n v;tilia lc la Agnadellc (1509i. " Papa Alexandru a, YJ-lea i-a dai aprobarea regelui Ludovic al Xll-lea 'a divor teze de Jeanne. Bu.a papala a fost adusa de Cesare Borgia care. cu 'cest prilej, a primit Comitatul de Vaience r. Dauphine. ridicat acum la rangul e ducai si titlul de duce de Valentinois. fiind numit de acum nainte ..ii f'entino". Arhiepiscopul Georges d'rtmbois. ministru al regelui, primeste Pa'ria de cardinal. Aprobarea divortului regelui si palaria de cardinal au ^preientai. de fapt. contrapartida oferita de papa Alexan dru al Vi-lea pentru 'imile regelui n Romagna. 36 Capitolul XVIII. 16 17 i avut n vedere nici una din conditiile de care au tinut seama altii care au cuceri t pamnturi si au dorit sa le pastreze. Fapti nu trebuie sa mire, ci dimpotriva, e ceva foarte obisnuit firesc . Despre acest subiect am discutat la Nantes37 cu cardinal de Rouen, atund etnd ducele Valentino, cum i spunea lurc lui Cesare Borgia, fiul papei Alexandru, ocupa Roinagi Zicndu-mi cardinalul de Rouen ca italienii nu se pricep razboaie, eu i-am raspuns ca francezii nu se pricep la politic pentru ca, daca s-ar fi priceput dt de dt, nu ar fi lasat ca Biseri sa ajunga la o asemenea putere. Iar din experienta traita s-a vai ca ridicarea puterii Biseridr si a Spaniei n Italia s-a datoiFrantei, iar nfrngerea acesteia, lor. De unde rezulta o regi generala care nicioda ta sau doar rareori da res, si anume ca ac care e vinovat de cresterea puterii cuiva se prabuseste el nsu Cad pu terea celuilalt se datoreaza capacitatii si fortei sale, amndoua dau de banuit celui ajuns acum puternic. 37 Este vorba de prima misiune a lui Machiavelli din cele patl ntreprinse n Franta si care a avut loc n anul 1500. cnd s-a ntlnii si c cardinalul de Rouen. j Cap. IV. DE CE REG ATUL LUI DARIUS, CARE A FOST OCUPAT DE ALEXANDRU, NU S-A RAZVRATIT DUPA MOARTEA ACESTUIA MPOTRJVA URMASILOR LUI " Date fiind greutatile ce stau n calea pastrarii unui stat cucerit de curind, s-ar putea ca cineva sa se mire cum de sa ntmplat ca n ctiva ani2 Alexandru cel Mare sa ajunga stapnu Asiei si cum, dupa aceea , cnd de-abia o ocupase, a si |tnurit. Norma!, acest mrwriu trebuia sa se razvrateasca. Totusi ur masii lui Alexandru3 si-au pastrai puterea aid si, ca sa si-o mentina, n-au avut de nfruntat nici o alta pie dica dect pe cea aparuta ntre ei nsisi din pricina propriei lor ambitii. Acestei [constatari i raspund prin a susti ne ca toate pnndpalele despre care se pomenesti cte ceva n istorie au fost crmuite n doua feluri deosebite si anume: fi e de un prindpc si de toti slujitorii lui, care fiind numiti ministri prin bunavointa si ngaduinta sa ] ajuta n treburile domniei, fie de un prindpe si de nobili, care detin acest titlu nu datorita bunatatii slapnului, ci datorita vechimii neamului din care se trag. Acesti nobili si au lor state si proprii lor supusi, care i recunosc drept In original: Cur Darii regnum qund Alexancr occupaveral a '"ecessoribus suis post morlem non deficit (lat.) Un capitol dedicat ^facteristicilor a doua lipun de guvernare ~ ntre 334 si 317 .e.n.. timp In care Alexandru, fiul Iui Filip al 11-lea. re?e al Macedoniei, a pus stapmre pe regatul lui Danus a ocupai Tirul, ^P'lala Feniciei si Egiptul, l^a atacat iarasi pe Danus in Asina, a luat n slpmre A sia Centrala s,i a ajuns n India. Trei im mai trziu a murii.. Cei sapte diadohi din conducerea armatei s-au luptat ntre ei pentru Pu'ere fapt c e a dus la dezmembrarea statului n unsprezece regale dupa moartea lui Alexandru (323 .e.n.) 19 18 stapni si care se simt legati de ei printr-un firesc sentiment credinta. n statele conduse de un principe si de slujitorii acesta detine mai multa putere, deoarece n toata tara nu nimeni recuno scut mai presus dect el"Si de rnai ascu! oamenii si de un altui, o fac pentru ca acesta este ministru function ar, dar fara sa-i poarte o dragoste anume. Exemple cu aceste doua feluri de a crmui ni le ofera n zii noastre sultanul Turciei si regele Frantei. Toata monaru sultanului are n frunte un singur stapn, iar ceilalti i s slujitori. mpartindu-si imperiul n sangiacuri4, sultanul ; trimite acolo fel de fel de administratori pe care i muta si \ schimba dupa cum pofteste. n schimb, regele Frantei se afla mijlocul unei multimi de nobili de vita veche ce SB recunoscuti si iubiti de supusii lor. Ei se bucura de privilegi mostenite din mosi stramosi si pe care, de le-ar lua regele, ar Lel nsusi n primejdie. Prin urmare cel care tine seama de acesta doua tipuri de state, va vedea ct e de greu sa puna stpnire pa Imperiul Otoman dar care, odata cucerit, ct de usor poate fi pastrat. Cauzele greutatii de a ocupa imperiul sultanului si au nceputul n neputinta de a fi chemat de principii acestei tari s[ n lipsa oricarei nadejdi ca fapta sa-ti fie nlesnita de o rascoala celor aflati n preajma sultanului. Aceste lucruri rezulta din cek spuse mai sus5. Fiindu-i ei toti robi si ndatorati, anevoie se lasa cumparati; si chiar daca s-ar lasa, nu se poate spera mult dt pe urma lor, deoarece, asa cum am spus mai nainte, nu po, atrage poporul dupa ei. Iata de ce, acela care l ataca pe sultan trebuie sa aiba n vedere ca acolo va da peste oameni uniti si ' deci e bine sa se bizuie mai mult pe propriiie-i forte dect pe 4 Sangiac unitate administrativa aflata sub comanda unui guvernator avnd la dispo zitie o unitate de infanterie cu un singur sangiac, care provine de la cuvntul turcesc sandjak steag cu un singur tui; sangiacul e o unita te militara care are dreptul la un singur drapel. n timpul Imperiului Otoman functiile de conducere erau militare. 5 Vezi fraza: Si de mai asculta oamenii de un altul, o fac pentru c acesta este mi nistru sau functionar, dar fara sa-i poarte o dragoste anume". ezordinile savrsite de ceilalti. Dar daca sultanul a fost nvins si imicit n lupte n asa fel nct sa nu-si mai poata reface rmatele, nu trebuie sa te ndoiesti de altcineva decjt de neamul rincipelui . nsa, odata si acesta stins, nu mai ramne nimeni de are sa-ti fie frica, ntruct ceilalti nu se bucura de ncrederea o porului. Si cum nainte de victorie nvingatorul nu se putea izui pe ei, tot asa, nici dupa victorie, nu treb uie sa se teama de i. Cu totul altfel se petre-c lucrurile n statele conduse dupa lodelul Frantei. Aici se poate intra c" usurinta, prin cstigarea le partea ta a unu nobil oarecare din regat. Caci ntotdeauna se fla cte u n nemultumit ori altul din cei care doresc schimbari. )in motivele aratate, acestia ti pot deschide calea spre a cel stat i-ti vor nlesni victoria.Dar daca dupa aceea vei dori sa-ti )astrezi cucerirea, vei avea de nfruntat nenum arate obstacole, itt din partea celor pe care i-ai ajutat, ct si din partea celor pe are i-ai nedreptatit. Nu-ti ajunge nici sa stingi neamul ) rincipelui, deoarece mai ramn nobilii care se pun n fruntea Joilor tulburari si pe care, neputndu-i nici multumi, nici istruge, cu primul prilej vei pierde starul cucerit. Acum, daca veti chibzui cam cum era guvernarea lui )arius6, o veti gasi ca era d e felul celei a marelui sultan. Si de aceea lui Alexandru i-a trebuit, mai nti, sa-1 izbeasca si sa-1 mpiedice sa lupt e n cmp deschis. Dupa aceasta victorie, Darius fiind mort, statul a ramas n siguranta n minile lui Wexand ru din motivele spuse mai nainte. Iar daca urmasii lui ar fi fost dezbinati, s-ar fi putut bucura de el n vo ie, deoarece nu s-ar fi iscat alte tulburari n afara celor pe care ei nsisi le-au attat. In schimb, statele rnduite dup a modelul celui al Frantei7 nu ai cum sa le stapnesti att de pasnic. Asa se explica Darius al Ill-lea Codomanul, regele persilor ntre 338-330 .e.n., nvins ae Alexandr u cel Mare. . Denumire moderna a unor regiuni ^din antichitate. Asadar st va citi lia n loc de Franta, la fel cum n loc deMrancezi trebuie sa se spna gali; i n loc de Toscana si etruscin loc de locuitori al Toscanei sa.rad. 20 21 numeroasele rascoale din Spania, Franta si Grecia, pe vre__ cnd acestea erau ocupate de romani, din cauza nenumaratele. principate ce se gase au acolo. Si att timp ct le-a dainuit amintirea, romanii nu au fost o clipa siguri de stapnirea lor. Stingndu-se nsa aceasta amintire datorita puterii si guvernarii lor ndelungate, romanii au devenit siguri de posesiunea lor . Si chiar daca s-au luptat mai trziu ntre ei, fiecare a izbutit sa-si cstige de partea lui unele din acele provinc ii, potrivit autoritatii dobndite acolo8. Si fiind stins neamul principilor lor de demult9, oamenii aceia nu i-au mai recunoscut de stapni dcct pe romani. Deci, daca cercetam mai cu bagare de seami aceste lucruri, nu se va mai minuna nimeni de usurinta cu care Alexandru a staptnit imperiul Asiei si de greutatile mnite de ceilalti n pastra rea cuceririlor, cum i s-a ntmpiat iui Pyrrhus10 si multor altora. Aceasta nu s-a datorat energiei si capacit atii mai mari sau mai aiici a ceiui care a nvins, ci deosebirii de situatii. 8 Se face referire la luptele dintre Cezar si ?or-pei. cnd acesic din urma a avut de partea iui si provicen din Orict. Scania si Grecia, unde se bucura de un bun renume. ' ..Neamul principilor de demuit", adica numai al celor din Macedonia, unde, dup a cum se stie. a existai o monarhie eredilar. '0 Pyrrhus, regele Epirului (307-272 .e.n.), pentru a ajuta Tarentu! mpotnva Romei (280-270). intervine n Ualia apoi n Sic:!ia. n sprijinul grecilor mpotriva cartaginezilor si iarasi ia Tarent. Dupa o lupii cu romanii la Benevento (275), se ntoarce n Epir, unde este ucis n timpul asediului cetitii Argos. ,Cap. V. N CE FEL TREBUIE GUVERNATE ORASELESAU PRINCIPATELE CARE - NAINTE DE A FI O CUPATE - SE CONDUCEAU DUPA LEGILE LOR Daca statele cucerite, asa cum am aratat mai sus, snt obisnuite sa traiasca dupa legea lor si n libertate, ele pot fi stapnite n trei feluri: nti sa fie distruse; al doilea, sa mergi si sa te asezi acol o; al treilea, sa fie lasate sa traiasca dupa legea lor, lun-du~le, nsa, o parte din venit si punnd o administratie restrnsa, care sa le tina prietene. Caci lasnd principele acea conducere restrnsa, aceasta va sti ca nu are cum sa ramna la putere fara prietenia si autoritatea lui si va face totul ca sa si-o pastreze. Un oras obisnuit sa traias ca n libertate se pastreaza mull mai lesne dect ai dori sa o faci folosindu-te de alte mijloace. In acest sens, avem exemplele spartanilor si romanilor. Spartanii au ocupat Alen a si Teba instalnd aici o oligarhie si, lotusi, le-au pierdut2. In schimb romanii, ca sa-si mentina stapnir ea n Capua, Catargina si Numanlia, le-au distrus si, astfel, le-au pierdut3. nsa au vrut sa stapneasca Grec ia asa cum ' n original: Quomodo adminisirandae sunt chitales vel principatus, qui antequam occuparentur, suis legibus vivebant (lat.) 2 nvingatori n razboiul peloponeziac n urma bataliei de la Aigos Potamos (405 .e.n.) , spartanii au instalat la Atena guvernul celor treizeci de hrani, rasturnat dupa doi ani de Trasihul (403 .e.n.) Teba a fosl eliberata de sub oligarhia impusa de Sparta ntre 387.-379 .e.n de Epammonda si Pelopida (379 .e.n.). 3 Catargina a fosl rasi pe pe fata pamntului dupa cel de-al IlI-lea razboi Punic. n anul 146 .e.n.; Capua a fost pedepsita pentru trecerea de partea lui Hannibal, n cel de-a! doilea razboi punic (fund distrusa de romani n an ul 211 J-s.n.). Numantia, n Spania, a fosl distrusa n anul 133 .e.n. Pnn urmare, luate "Hr-o anumita ordine, snt trei momente diferite din is toria Romei care se ^l ntre 211-133 .e.n. 22 23 au procedat spartanii, lasndu-i libertatea si legile4 si nu au izbutit5, astfel c a, pentru a o pastra, au fost siliti sa distruga multe din orasele ei6. Rindea, ntr-adevar, nu e alta cale mai sigura de a stapni aceste tari dect aceea de a le distruge. Iar cel care ajunge s crmuiasca un oras deprins sa traiasca liber s i nu l transforma n ruine, sa se astepte sa fie el nimicit de acesta. Deoarece, totdeauna cnd se razvrateste, o fa ce n numele libertatii si al vechilor riaduieli care nu se uita niciodata, nici cu trecerea orict de ndelungata a timpului si nici prin binele ce le-ai adus. Si orice-ai face si orice masuri ai lua, daca locuitorii nu vor fi d ezbinati si mprastiati, ei nu vor uita nici ideea de libertate, nici vechile lor rnduieli si vor recurge la ele n orice ntm plare neprevazuta si neplacuta, precum a facut Pisa dupa ce o suta de ani7 se aflase sub stpnire florentina. Dar cn d orasele sau provinciile s-au deprins sa traiasca sub un principe, iar neamul acestuia s-a stins, fiind, pe de o parte, locuitorii obisnuiti sa se supuna, iar pe de alta parte, nemaidorind sa aiba un principe scobortor dintr^o s tirpe veche, nu snt n stare sa senteleaga asupra unuia nou ales dintre ei si nici nu stiu sa traiasca liberi. Astf el ca snt mult mai nceti cnd evorba s * Dupu victoria de ia Kinoskefala; O 97 .e.n., asupra greciior, consulul T. Quint ui Flamrniriius a procLmat independenta oraselor grecesti, ia realitate fiind vorba de o manevra abila de a le trece .sub autoritate romani. ' Ci timp au avut adversari puternici, romanii na si-au ngaduit.sa transforme Grec ia n provincie romana. Dup disparitia d( pe scena istorici a unor Hannibal. Fiiip al V-lea al Macedoniei, Antioh ai ii-lea al Sinei, Sipsa u nor adversari de talia acestora le-a psrrnis, dupa batha oe la L*ucopetn J146 .e.n.), acest lucru. Prin victoria de la Pydna (168 .e.n.) romanii 3u supus Macedonia ?i ;-au pedepsit pe cei care i-au ajatat sau numai simpatizat pe regele Perseu. fiul iui Fiiip a! V-lea. Prin urmare, orasele dm Epir au fost devastate si distruse. 7 Pisa este cumparata de Florenta n anul 1406, aceasta obtinnd, astfel, iesire la mare. Profitnd de expeditia n Italia a lui Carol al V'Hl-lea. regele Frantei, n anul 1494 s-a razvratit si si redobndeste independenta. O va pier de iarasi, n urma unui razboi care a durat aproape zece ani, n 1509. Dependenta de Florenta a durat nu o suta de ani, ci doar optzeci si opt (1406-1494). puna mna pe arme, iar unui principe i va fi foarte usor sa-i nvinga si sa si-i supu na. n republica, nsa. patimile sini mai ncinse, ura e mai mare, iai dorinta de razbunare mai puternica. Am-ntire a vechilor rinduieli nu le lasa oamenilor si nici nu Ic poate lasa macar o clipa de odihna. Astfel ca, cea mai s igura cale e sa-i distrugi sau sa te duci s sa te asezi acolo. 24 25 Cap. VI. DESPRE PRINCIPATELE NOI, CARE SE CUCERESC CU ARMELE PROPRII SI DATORI~A PROPRIILOR CAUTATI ' Sa nu se mire cineva daca, pe timpul ct voi vorbi despr* principatele n ntregime no i si principe si organizar politica ", voi aduce exemple stralucite-. Voi proceda astfel deoarece, apucnd omul aproape mereu pe caile batute de altii actionnd prin imitatii, dar neputnd sa urmeze ntocmai drum u rile aitora a nici sa ajunga la capacitatea si forta celor pe care imita, cel chibzuit si cumpatat trebuie sa intre totdeauna p usile batute de cei man si sa se ia dupa pildele celor desvrsiti incit, daca nsusirile lui nu se vor af la la aceeasi naltime, cel putin sa fie n preajma ei. Sa faca precum arcasii cei iscusiti, care, parndu-li-se ca ti nta ce trebuie atinsa se gaseste pre, I Jeparte si cunoscnd cam pna unde bate arcul lor. ochesc n j' mai sus tinta cea a devarata, nu pentru a nimeri cu saeata la o | att de mare naltime, ct pentru a-si putea atinge tinta aleasa cu ajuto rul acestei ochiri att de nalte. Asadar, spun ca pentru j pastrarea principatelor cu totul si cu totul noi, unde se afla un principe nou, te izbesti de greutati mai man sau mai mici, dupa cum mai mari sau mai mici snt calitatile celu i care le-a cucerit. Si fiindca ntmplarea de a ajunge principe dintr-un simplu ^ ifl original: De pnncipcttibus novis qui armis propriis et virlule acquiruntur (lat.).- Din capitoi reiese cu claritate una din ideile esentiale ale gndirii politice, (a lui Machiavelii: calitatile unui om politic nu se masoara pnn modul n care se pieac n fata legilor morale sau divine, ci pnn rezultatul faptelor sale. Prin urmare, un principe nou, care si constituie un stat. are nevo ie de pilda unor naintasi, ale caror actiuni sunt vrednice de urmat. ..Exemplele stralucite" snt ale unor personalitati care nu toate apartin i storiei cetatean nseamna sau sa fi nzestrat cu calitati deosebite, sau ca soarta buna sa fie de panea ta, se pare ca una sau alta din acestea ti usureaza ntructva muiie dintre greutati. Totusi, cel care s -a lasat mai putin n voia sortii, acela a ramas mai mult la putere. Si e si mai simplu atunci cnd principele, nemai avnd alte state, este nevoit sa se aseze el nsusi n statul cucerit. Pentru a vorbi insa despre cei care au ajuns p rincipi pnn forta si capacitatea proprie, si nu datorita unei ntimplari fericite, as spune ca cei mai de seama au fost Moise, Cirus, Romulus si Teseu3. Si