NfCOLE C. VAgSELER

gUB LUNADE SOFRAN

t

Cu ilustralii realizate deUrprrn Arprnlrecn

CuprinsProlog / 9

1

in umbra turntrilor / 23

2Ochiul Arabiei / 165

3Sub luna de qofran / 261

4Cdile sorlii / 407

F,p\log / 557

Cuvint de incheiere / 566

Prolog

Oxford, aprilie 1842-rx4*L

Wf Clopotele din turla bisericii St. Giles de la capdtulstrizii, aflatd,la doar citeva case depdrtare, numdrau orelenoptii de primivari. ,,Trei, patru, cinci, repetd Maya ingand. $ase, qapte - sau era deja a opta bitaie?" Coplegitlde somn, copila care in curind urrna sd implineasc5 nouiani se incurci la numlrdtoare Ei nu mai qtiu daci era abiaora unsprezece sau deja miezul nopgii. Oftind se intoarsepe cealalti parte gi cduti pf,tura pe care o diduse la o partein somn. tn camerf, era rf,coare. Cu toate ci in timpul zileisoarele ardea cu putere, nopfile erau incd departe de a ficalde. Dar in familia Greenwood, unde la fiecare generafiese ndscuse micar cite un medic, se obiqnuia ca ferestrelesi rimini deschise noaptea m5.car cAt un lat de palm5,indiferent dacd era vari sau iarni. Ca si intre aer curat $isi se cileasci organismul. A,qa fusese mereu, de cdnd igiputea aduce Maya aminte. Trase cu urechea la zgomoteledin camerf,. Respiratia addncd";i regulati. de lingi ea tridasomnul profund al surorii ei mai mici. Faptul ci Angelinareusea sd doarmf, in ritmul dorit de mamf, Ei de dldacd, inrimp ce Mayei nu-i iegea niciodati, nu era singurul lucru incare cele dou5. fete se deosebeau. Cine o vedea pe Martha

NICOLE C. VOSSELER

Greenwood pentru prima oari allturi de fetele ei nu aveade ales decdt sI priveascd descumplnit de la una la alta.Angelina qi mama erau ca doui variante ale aceleiaqi fiinge:ambele delicate gi blonde, cu aceeaEi paloare qi aceiaqiochi mari de un albastru-inchis, cu pupile de porfelan.Pe l6ngi silueta fragili a surorii ei, Maya pirea destul derobusti. Pielea ii era rumeni pdnl si iarna. $i chiar dacdMaya era mindrf, de buclele ei naturale, pe care Arg.-lina nu le avea, pirul Mayei, de culoarea cafelei tari, nuse l5.sa strunit decit rareori intr-una din coafurile aceleaelaborate, indrigite de toate fetele, indiferent de virstd.Cel mai neobignuit lucru al Mayei erau insi ochii: irisul lorcdprui aveairizaf:j aurii, precum chihlimbarul sau miereain care se oglindesc razele soarelui. Cine cunoqtea familiamai indeaproape gi Etia cI Gerald Greenwood eralaa douacS.sitorie, era inclinat sd creadi cd,Mayaprovenea, la fel cafratele ei, din prima.

Cu mai bine de trei ani in urmi, familia Greenwoodpdrisise casa micf, din strada Turl gi se mutase aici, lingiSt. Giles. Doui dintre camerele de la parter fuseserd ocu-pate de bunicul Mayei, dupd ce acesta renuntase, la vdrstade aproape 70 de an|la cabinetul lui medical. intr-o zi incare casa era inundati de cutii doar pe jumitate desficutesau incd pline, Maya se trezise a ezati pe canapeaua bu-nicului, alituri de un pahar de lapte gi de biscuili, ca sdnu stea in drumul meseriaqilor care mai aveau de lucruprin cas5., in timp ce Angelina iEi ficea cuminte somnul deprdnz sus, la e@. Pe Maya nu o deranja si stea cu buniculcel scump la vorbd. Tdcerea lui i se pdrea bine-veniti, incomparatie cu sporoviiala Angelinei sau cu interminabi-lele observagii ale mamei gi ale didacei, care ii spuneau

10

Sub luna de pfran

intruna si stea dreapti, sI faci paqi mai mdrunli gi si vor-

beasci incet.

Df,duse uqor din picioarele care nu-i {ungeau la pimdntsi privise cu luare-aminte camera proaspf,t amenajati, cu

ferestrele inalte din sticl5 colorati, care dideau spre stradi.

Privirea ii rimisese agdfati de portretul in rami auriti pe

care nu-l mai observase pini atunci. Trebuie si fi provenit

din una din camerele din casa bunicului, in care copiii nu

ayeau voie si intre in timpul vizitelor duminicale. Astfel

incdt pdnl in momentul mutirii, cind birbalii care cdrau

mobila impinserl prin uqa de la intrare, in lung, patul greu

din lemn de stejar, Maya fusese convinsd gi ci bunicul nu

avea pat;i cf, dormea noaptea pe canapeaua imbrf,cati inpiele din camera de consultalii, in care oricum iqi petrecea

cea mai mare parte a timpului. Thbloul acela insi pf,rea

si fi fost at6t de important, incdt bunicul il atdrnase pe

p€rete f};rd.zdbavd., chiar inainte ca dragele lui cf,rti de spe-

cialitate sI fie despachetate qi puse la loc. infhliEa o femeie

imbrf,catl intr-o rochie de croiali antici, firi si aibi nimic

in comun cu fustele voluminoase pe care Maya le Etia de

Ia mama ei sau de pe stradi. Pirul negru ca abanosul era

prins neglijent intr-un coc Ei, prin comparalie cu buclele

complicate gi severe ale mamei, pdrea necoafat. Privind

mai atent5, Maya recunoscuse, in ciuda vechimii culorilorsi a pinzei, ci femeia avea ochi la fel de neobiEnuifi ca ai ei.

\imeni din familie nu mai avea asemenea ochi.

- Bunicule, intrebase Maya atunci, cine e in tablou?

\{iinile noduroase strinseserf, mai tare bastonul, intimp ce dr.John Greenwood privise lung intii tabloul, apoi

*pre Maya.

1l

NICOLE C. VOSSELER

- Este bunica ta Alice, draga mea. E moarti de mult. Tu

giJonathan incd nu vI ndscuser5li pe atunci. Semeni multcu ea.

Bunicul vorbise cu voce atit de tristi, incit Maya nu

Etiuse ce ar putea sd rdspundi qi continuase si ronl5ie bis-

cuitul, putin ruginati. $i totuEi, de atunci se bucura sd qtie

cd are aceiagi ochi ca bunica, degi aceasta nu mai tr5ia.

Clopotele din St. Giles biturd din nou qi Maya se in-

toarse oftind pe cealalti parte, scoase un picior de sub

pdturi, pentru cd. iar ii era prea cald. Iarna trecutd se

dusese qi bunicul in cer. La fel ca mama lui Jonathan, pe

care biiatul ins5 nu gi-o mai amintea. Mamei nu ii pliceadaci o alzea spunind ,,mort" sau ,,moartd" in loc de ,,sus

in cer"; se supira gi spunea ci sunt vorbe de-ale doctorilor.Maya se striduia si spunf, cuvintele potrivite, chiar dacd

nu ingelegea supirarea mamei. Aqa pf,lea cu multe lucruri

care nu ii plSceau mamei. Nu ingelegea nici de ce pe ea

mama o certa mai des decit pe Angelina. IJneori, cind se

trezea noaptea dintr-un somn neliniqtit, se gdndea la lu-

crurile astea Ei la moarte Ei la ,,sug in cer". Se gindea Ei la

relafile de rudenie din familie, care uneori i se plreau aEa

incurcate, de o apuca ameleala, gi laJonathan, care la cei

cincisprezece ani ai lui i se pirea deja un om mare qi pe

care il vedea atAt de rar de clnd plecase la gcoal5 la Win-

chester. De fapt, era doar fratele ei vitreg. Oare i-ar fi fost

gi mai drag daci era fratele ei bun? Angelina era sora ei

buni, cu toate astea Maya nu o iubea nici pe departe la fel

de mult ca peJonathan, chiar daci iqi dldea silinp. Mereu

alte ginduri, urmate de mereu alte intrebdri. Nu era de

mirare ci diminealaeraatit de obositd incdt nici nu voia sise scoale, in timp de Angelina sirea mereu vioaie din pat.

t2

Sub luna de Sofran

Acum, de exemplu, eratreazd. de tot. Citeodati, cind omunceau asemenea gdnduri, o {uta si vorbeasci cu tatllei. in timp ce toti ceilalti dormeau de mult, tata mai lucrainci in biroul de Ia etajul din mijloc sau in biblioteca de

la parter. Cu toate astea, dimineala era plecat, inainte ca

didaca sd reuqeascdmdcar sI o scoale pe Maya din pat.

in tinerele tatil cilf,torise mult, in Italia;i Grecia, piniin Asia de Sud-vest. Prin toatd casa erau rispindite vaze

si farfurii ciobite, monede de culoare verzuie gi bucifi de

lemn vechi, cioplite. Toate erau foarte prelioase gi de aceea

stS.teau incuiate in dulapuri de sticld, departe de degetele

curioase ale Mayei. Gerald Greenwood qtia atit de multedespre vremurile de demult gi le preda studenfilor de laBalliol College istoria veche, Ei cu toate acestea pirea sd

rrea sd invefe ;i mai mult. Pentru Maya insi avea mereu

timp, oricdt de tirziu ar fi fost. in momentele acelea df,dea

la o parte hirtiile qi cf,r$le, o ridica pe genunchi qi o as-

culta cu atenlie, trigea cugetand din pipi inainte de a-i

rispunde alegindu-Ei cu griji cuvintele.Maya inil@ capul cu griji. Pe sub uEi se strecura o fdqie

palidi de lumind. Eziti un moment, apoi se ridicd dinpat, piqi cu picioarele goale pe podea 9i ieEi pe uqd tiptil,incordati qi strf,duindu-se si nu iEi trezeascf, sora.

Orbecii pe coridor prin semiintuneric, evitind cu pri-cepere fiecare loc al podelei de lemn care ar fi putut scirliis.rb covor. Mama se vdita mereu de ,,cutia asta uriti", cumnumea ea Black Hall. insi Maya iubea casa asta tocmaiprntru cd era plini de cotituri qi de colpri sumbre, care

in intuneric i! ficeau pielea de giini intr-un mod atnt de

pli.rt. Cu toate cd ar fi fost spagiu suficient, mama con-

lldera ci ar fi fost o risipf, si ii dea fiecirei fiice camera

r.- -{sdel incnt restul dormitoarelor le rlmineau rezervate

13

NICOLE C. VOSSELER

oaspelilor de aiurea, profesorilor de la Cambridge, de la

Londra sau din striinitate, care locuiau la ei pentru o

anumiti perioadi Ei care stf,teau nopti intregi de vorbi cu

tata Ei cu cdte un student. Era adesea un du-te vino con-

tinuu qi mama se lamenta de munca pe care aceste vizite o

atrdgeau dupi sine. Dar Maya vedea gi sclipirea din ochiiei, atunci cXnd umbla ocupatf, prin casi pregitind mici

gustlri Ei dind dispozitii si fie pregitite camerele, cindpunea in vaze flori proaspete gi iqi intimpina oaspegii

imbrlcatl in rochii elegante. Cu fiecare treaptd pe care

o cobora Maya acum, lumina era tot mai puternici. Sursa

era in birou. Prin uga intredeschisi se zirea o bucati dincovorul rogu-inchis cu modelul cu arabescuri qi partea

laterali a mesei masive de birou. Tata nu era singur;

murmurul vocii lui atit de familiare se impletea cu mur-

murul altei voci. La fel cum Ei aroma dulce a fumului pi-

pei lui se combina cu una strdin6, mai aspri. Inima Mayei

ff,cu un salt. ,,Richard! A venit Richard!"Richard Francis Burton, student in anul doi la Trinity

College, era un oaspete bine vizut la Black Hall, de cindil cunoscuse pe Gerald Greenwood in casa unui prieten

medic, lacare locuise cu chirie in primul lui an ca student.

Doamna Greenwood se inroqea ca o Ecolirip de cdte oriRichard ii mullumea cu complimente pline de Earm pentru

cite o invitalie la cini. Putea fr.vdzut adesea in compania

lui Gerald, fhcind lungi plimtriri prin gridind, adincigi indiscugii despre limbi gi culturi striine sau amintindu-gi cu

incdntare de oamenii qi peisajele din Fran,ta sau din Italia,

locurile in care crescuse Richard. Adesea se retrigeau inbiroul lui Gerald pentru citeva pahare de coniac, ca de

exemplu acum, la aceasti ord tdrzie.Iar in timp ce Gerald

iqi fuma pipa, Richard tregea din inevitabilele lui trabucuri'

L4

Sub luna de gofran

Dar pesemne ci nimeni din casd nu il indrigea pe Richardxa de l:le ca Maya.

Se furiEi pinl pe treapta aflatd,la aceeaEi inS.lfime cunnra biroului qi se ghemui, se prinse de barele rlsucite alebqlustradei qi iEi lipi fap de ele, strf,duindu-se sI nu piardf,niciun cuvint, ba poate chiar si arunce o privire asupra luiRichard.

- ... si il conving pe bitrdnul domn ci nu are niciunrost sd mi oblige sd devin om al bisericii. Prin urmare, mit-a pirut un truc bun pata din dosarul meu, care mi ex-rnau-icula pe o perioadi determinatf, din Universitate, ilrrrzi \d2y2 spunind cu vocea lui joasl Ei uEor aspri, in carere ghicea o satisfactie abia ascunsi. $a potrivit de minuneci acest curs a coincis cu inceputul cursei. in loc si stau siescult predica profesorului, m-am intilnit cu ciliva amiciin spatele colegiului Worcester qi duEi am fost la curse, in-trc caleaEcd inchiriati !

- Ceea ce probabil cI s-a aflat, mormf,i Gerald din

ryatele pipei.

- )iu, spuse Richard, iar Mayei i se piru ci simte o urmdde rinovigie in voce. Am fost chemali la decan, care a vrutti dea dovadf, de inpelegere Ei si ne dea doar un preaviz.

-{sa ci am ieqit in fa15 gi am explicatcd, asistarea la o ast-

fcl de cursf, nu constituie un act imoral. Ce-i drept, m-amariat indignat de faptul cf, Universitatea fie trateazd, ca

pc niqte qcolari, interzicindu-ne participarea la asemeneaatnimente. Mi-am condimentat cuvdntarea cu fraze deqenul

"increderea naqte incredere", iar rezultatul a fost celrmintit: m-au dat pur qi simplu rtard.

Se ldsi o scurtl pauzd., in care Gerald iqi umplu pipa,cici imediat dupi aceea se simqi miros de fum proaspdt,cupa care Gerald iqi drese vocea:

15

NICOLE C. VOSSELER

- Universitateain arara zidur,or .:,:H:";:#:ff Tffii":ffi :;i;cursuri importante in timpul lor, deoarece igi face grlji pen_tru siguranta voastrd. Nu pufini spectatori neimplicagi auajuns in timpul curselor sub rofi sau sub copitele cailor. Deaceea nu este vorba de nigte principii goale sau de incer_carea de a vi tutela. Gerald Cr..r*ooa nu era adeptulpredicilor morale. Convingerea lui era ci raliunea umand.este capabili de discernimAnr, iar felul si.u calm qi obiectivde a argumenh putea decranqa in ascurtdtor un sentimentprofund de rugine pentru faptele sale, dupd cum qtia Mayadin proprie experientd. insd, adiugd Gerald grlbit, proba_bil pentru a contracara o posibili obiectie a lui Richard, gitu te sffeduiegti din rdsputeri sd ifi aperi reputafia de ex_centric si de individ pus pe qotii. permite_mi si ipi amintescde peftecerile tale de pomini gi de caricaturile riutdcioaseale profesorilor gi tutorilor tdi. Iar ca in primul semestru sd.provoci la duel un alt student _ pentru asta ai nevoie de odozd considerabili de tupeu.

, Episodul cu pricina era legendar printre studenfii dela Oxford. Richard Burton abia se inscrisese la facultate,cind un student din anii mai mari l_a luat in rds din cauzamustifii pe care Richard o purta dupd moda italieneasci,ingusti qi cu capete rungi care ,tarrr*. Richard s_a incrinatpoliticos in fap celui care-l ba$ocorise, i-a inm6n at carteade vizitd qi i-a cerut sI aleagi armele. Duelul era interzis inmod oficial, iar studentul din anul mai rprovocarea. c,,ou,Jl ;,-:;:' ::::':::*'

nu a acceptat

qi-a rbcut o reputasie,T:?ffi ,1'il,ffi:*llHHTbun inceput.

16

Sub luna de Sofran

- Cine a crescut, ca mine, pe continent, inlelege subti-liatile comportamentului cavaleresc, care se pare cd aicirrnt necunoscute, se apdrl Richard aprins.

insd Gerald nu se aritd dispus sI aprofundeze tema.

- Ce se va intimpla cu amicii tf,i care au fost qi ei pre-rnti la curs5?

- Exmatricularea din colegiu pdnf, la sfirEitul semestru-hi. Atat.

Richard plru dezamigit.

- Ei bine, dragule, ofti Gerald compitimitor, se pare cii obtinut ceva mai mult decit ai r,,rr.t. Eu te inleleg - nicirtil meu nu a fost fericit ci eu nu am urmat tradifa fami-Iei si nu am devenit medic ca el. Dar la rdndul meu am

aut nevoie de timp si inpeleg ci fiul meu, in ciuda notelorcrcep[ionale obfnute Ia latinf, qi greacd, se intereseazl.rr,ainult de gtiinlele naturale decit de vechile scrieri. Geraldtrlese de cdteva ori cu zgomot din pipi. Prin urmare,porxeqti aceste sf,li sfinte cdzutin dizgrap,e. Regretabil. Ex-

rcrr de regretabil. Am intilnit pulini studenf cu o mintei cu inzestrdri comparabile cu ale tale. Pe de altd parte, unqirit liber ca tine nu se prea potriveqte intr-o asemeneahstitutie. Ce ai de gind sd faci acum?

- Si plec la drum, spre coloniile din Australia de Sud,

Q.rcnsland, New South Wales sau spre Canada. Din par-

Er mea m-aq duce ;i la Garda Elvefiand din Napoli sau

6iar si la Legiunea Strf,ini - doar si fiu cdt mai departe& insulita asta rece qi umedi cu locuitorii ei incuiafl! Cu-

itele lui Richard erau atXt de furioase gi totodatf, de dis-

tErerc. incdt Maya simgi cum ii {ung drept la inimf,. Cel maicn,h 6l-21plf,cea insi India. Sper sd il pot convinge pe tatelmm si. imi cumpere un certificat de ofi1er, inainte si se ter-rurenr rizboiul din muntii din nord-vestul Indiei. Probabil

77