newsletter octombrie 2013

Mihai-Răzvan Ungureanu, octombrie 2013

Newsletter octombrie 2013

Mihai-Răzvan Ungureanu

Președintele FORȚA CIVICĂ

Senatorul Aradului


Cuprins

Politica internă

Am luat decizia de a candida pentru funcţia de preşedinte al României

Am început un dialog pentru unificarea dreptei românești cu Partidul

Mișcarea Populară

o PER se alătură FORŢEI CIVICE în proiectul de unificare a

dreptei

Miopia fiscală a actualei guvernări nu este doar un mit

Zilele acestea se creează noii super-baroni ai României

Schengen – încă un obiectiv ratat de Guvernul Ponta

Antonescu nu poate fi Președintele României!

Guvernul Ponta nu a renegociat absolut nimic cu RMGC

Exploatarea gazelor de șist ne forțează să alegem clar: Est sau Vest?

CFR Marfă fără privatizare

Noua lege PPP a Guvernului nu trebuie aprobată!

Sub Ponta și Antonescu, România riscă să rămână repetentă la

fondurile europene

Politica externă

Drumul nostru către calitatea de membru al Partidului Popular

European

Ca președinte al României, voi pleda pentru reunificarea R. Moldova

cu România în interiorul UE

Europol atrage atenția României

Vizita domnului Ponta în Statele Unite


Parlamentul României

Propunere legislativă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Propunere legislativă privind regimul drumurilor naționale

Implementarea Directivei Europene de Sănătate 24

Am cerut Ministerelor să prezinte rapoarte privind absorbţia fondurilor

europene

Situația de pe drumul județean DN709J

FORȚA CIVICĂ

Ponta face jocul primarilor USL

FORŢA CIVICĂ solicită demisia lui Liviu Dragnea

Noul cod rutier – o altă dovadă a unei guvernări iresponsabile


Politica internă

Am luat decizia de a candida pentru

funcţia de preşedinte al României

Prezidentiabilul trebuie să fie un garant

al modernității și al modernizării, care să

aibă capacitatea de a reprezenta România

pe plan extern și de a îndeplini cu succes

proiectele structurale ale statului român.

Decizia mea personală este luată de a mă

înscrie în lupta pentru prezidenţiale, dar

trebuie validată în partid, în alianţă şi în

rândul tuturor partidelor de dreapta.

Această decizie devine definitivă în

cazul în care susţinerea tuturor partidelor

de dreapta este sinceră şi definitivă.

Datoria mea este să conving celelalte

partide politice de centru-dreapta că este

o opţiune demnă de luat în seamă şi care

merită investiţia de încredere şi de

resurse. O candidatură unică din partea

forţelor de dreapta înseamnă primul pas

către construcţia unui partid unic de

centru-dreapta capabil să adăpostească

toate nuanţele doctrinare ale partidelor

existente de la liberal-conservatorism la

creştin-democraţie. Un partid unic al

dreptei trebuie să fie afiliat la PPE. Miza

pe care mi-o asum este de a aduce

partidele de centru-dreapta sub un singur

steag politic.

Nu există viitor al dreptei în afara unui

mare partid capabil, prin propria

flexibilitate, să adăpostească toate

nuanțele doctrinare astăzi prezente în

spectrul politic românesc de centru-

dreapta, de la liberal-conservatorism,

care este doctrina Forței Civice, la

creștin-democrație. Este obligatorie

formarea unui mare partid pe centru

dreapta.

Țin la partidul meu așa cum și domnul

președinte Blaga ține la PDL, așa cum și

domnul președinte Tomac ține la

construcția partidului Mișcarea Populară,

în al cărui viitor crede, așa cum și

domnul președinte Pavelescu ține la

valoarea istorică a PNȚCD-ului, așa cum

și domnii Chiliman și Moisescu cred în

reevaluarea valorilor liberale, uitate de

un PNL pe care nu îl mai recunoaștem

astăzi. Pot toate aceste facțiuni să lucreze

separat? Pot, desigur. Dar este bine? NU!

Așa cum arată România acum, nu avem

dreptul să fim separați.

Suntem la fel de conștienți că numai

împreună putem reuși. Idealul este un


partid unic, către asta aspirăm, dar astăzi

avem viziuni diferite asupra felului în

care îl putem construi. Vom găsi cea mai

bună modalitate astfel încât să ne simțim

cu toții ca acasă într-o viitoare

construcție politică. Aceasta nu se poate

realiza decât prin negocieri oneste și

axate pe viziunea noastră politică.

FORȚA CIVICĂ trebuie să fie un partid

puternic pentru a conta în orice discuție,

în orice negociere, a cărui părere să nu

fie ignorată, indiferent cu cine va sta la

masă, la nivelul conducerii sau în fiecare

filială. Pentru aceasta trebuie să muncim

îndârjit, consecvent și fără odihnă pentru

ca partidul nostru să crească și să se

întărească. Nu există efort pe care să nu-l

putem face, nu există strădanie care să se

risipească în gol.

Am început un dialog pentru unificarea dreptei

românești cu Partidul Mișcarea Populară

Credem în forța noastră de luptă politică,

credem că sunt șanse bune ca dincolo de

orgolii, vanități, calcule mici, pretenții

individuale, dincolo de asumări


exagerate să putem fi împreună, mai

puternici, ca niciodată altfel. Suntem

hotărâți să mergem mai departe, pentru

ca speranța celor care cred în noi să nu

fie înșelată.

Încercăm să facem dintr-un plural politic

un singural. De mai mult timp avem

aceleași gânduri. Avem un început de

dialog care va continua și va avea și un

sfârșit, care să acomodeze principiul

unității forțelor politice românești de

centru-dreapta și proiectele noastre

comune care sunt numeroase.

Suprapunerile de program și interes sunt

remarcabile. Toți știm că unirea face

putere și arătăm că suntem perfect

conștienți de asta. Un început de dialog

înseamnă o continuare de dialog, nu doar

o întâlnire prietenească fără efect.

O victorie nu se construiește stând și

așteptând, ea se construiește prin acțiune

și implicare activă. Am renunțat la prea

multe și am sacrificat prea mult. Nu

există altă alternativă. Credem că

oamenii onești, oamenii patrioți, se

găsesc peste tot. Pentru români facem

ceea ce am făcut până acum.

PER se alătură FORŢEI CIVICE în proiectul de unificare a dreptei

FORŢA CIVICĂ a deschis discuţiile cu Partidul Ecologist Român pentru încheierea unui

protocol de colaborare. FORŢA CIVICĂ îşi asumă în continuare rolul de catalizator al

unificării tuturor vocilor din dreapta într-o deplină consonanţă.

Miopia fiscală a actualei guvernări nu este doar un mit

Nu văd nicio diferenţă între prima şi a

doua rectificare bugetară. Se iau bani fix

din aceleaşi domenii, sănătate şi

transporturi, acolo unde România are cea

mai mare nevoie de atenţie financiară.

Această rectificare bugetară

caracterizează cum nu se mai poate mai

bine actuala guvernare: se mută alocări

financiare către Parlament în detrimentul

unor instituţii precum ANI sau CCR,

instituţii care obstrucţionează interesele

corupte ale unor membri USL.

Rectificarea bugetară negativă vine la

pachet cu o ţintă de deficit mai mare.


Cred că Ministerul Finanţelor are o

problemă de competenţă.

În 2012, în timpul Guvernării

Ungureanu, am avut o ţintă de deficit de

2,2%. După guvernarea USL, la finalul

anului, execuţia a fost de 3% din PIB.

Anul acesta am început din nou cu un

deficit bugetar de 2,2%, iar a doua

rectificare bugetară duce deficitul la

2,6%. Asta numai consolidare fiscală nu

arată. Mai mult, două rectificări bugetare

într-un singur an pun sub semnul

întrebării afirmaţiile publice ale

actualilor guvernanţi despre

predictibilitatea politicii fiscale în

România. Deciziile aiuritoare care se iau

la Ministerul Finanţelor ne dovedesc că

obiectivele acestui guvern se învârt în

jurul pomenilor electorale.

Cheltuielile de capital abia ajung la 9%

din bugetul statului. Practic se aruncă în

aer consolidarea fiscală construită cu

atâtea costuri sociale de Guvernul Boc şi

Ungureanu, pentru obiective socialiste.

Acest schimb este unul în detrimentul

societăţii. Guvernul Ponta nu gândeşte în

termeni de dezvoltare economică pe

termen mediu şi lung. Taxele cresc şi

lovesc din plin mediul privat.

Sistemul privat este asaltat de scrisori

trimise de ANAF care amintesc de

termenele de plată ale datoriilor către

stat. Marii datornici sunt companiile de

stat, consiliile județene, ministerele,

acestea sunt instituțiile care întârzie plata

creanțelor. Guvernul și-a construit un

buget pe estimări fanteziste, de aici și

criza colectării veniturilor. Există soluții,

de la eficientizarea sectorului bugetar,

până la privatizare. Dar nu sunt soluții pe

placul USL-ului. Pe seama acestor

măsuri, cel mai probabil Guvernul

urmărește să strângă fonduri pentru

campaniile electorale de anul viitor.

Ideea majorării cotei unice de la 16% la

22% nu poate fi percepută decât ca o

nouă lovitură aplicată mediului privat. Şi

aşa avem un aparat bugetar

supradimensionat, cu mult prea mulţi

angajaţi la stat, iar cheltuielile publice

(salarii, asistenţă, bunuri şi servicii)

ajung să stoarcă mai bine de 70% din

buget. O economie firavă precum cea a

României nu poate fi ajutată decât prin

reducerea numărului de taxe şi impozite,

prin degrevarea mediului privat de unele

obligaţii care nu fac decât să pună piedici

oricărei tentative de dezvoltare. Este

singura metodă prin care sectorului

privat i se pot oferi pârghiile necesare în

vederea reechilibrării. Numai aşa putem

discuta despre crearea de noi locuri de

muncă, despre revigorare economică,

despre creştere PIB şi reducerea

nivelului inflaţiei – scăderea taxelor şi


impozitelor. Numai aşa putem discuta de

conturarea unui trend ascendent pe

graficul dezvoltării economice.

Zilele acestea se creează noii super-baroni ai României

USL pregăteşte zilele acestea, în culise, o

surpriză neplăcută tuturor românilor:

descentralizarea cu dedicaţie a puterii

administrative. Liviu Dragnea nu face

altceva decât să creeze zilele acestea noii

super-baroni ai României. Singurele

consecinţe ale “Descentralizării

Dragnea” vor fi fragilizarea democraţiei

româneşti, eliminarea competiţiei

economice corecte în teritoriu şi naşterea

unei noi clientele politice ce va parazita

instituţiile descentralizate, ce le va

deprofesionaliza şi transforma în

instituţii bugetofage.

USL a decis să lanseze acest proces al

descentralizării în pripă, fără o dezbatere

publică consistentă, pe ascuns, şi în lipsa

unei analize de substanţă a consecinţelor.

Conceptul descentralizării prin

înfiinţarea regiunilor, important pentru

dezvoltarea durabilă a României, a fost

abandonat şi înlocuit cu surogatul

creşterii puterii administrative a

judeţelor, structuri evident depăşite.

Descentralizarea poate deveni baza

dezvoltării susţinute a comunităţilor,

dacă este gândită onest, organizată şi

implementată corect. Prin urmare, facem

un apel că farsa descentralizării să

înceteze. Altfel, cu noii “super-baroni”

ne întoarcem la feudalism. În schimb

trebuie readus pe agenda politică

conceptul de descentralizare prin

regionalizare, pentru a fi găsite soluţiile

corecte. Continuarea...

http://www.mrusenator.ro/zilele-acestea-se-creeaza-noii-super-baroni-ai-romaniei/


Schengen – încă un obiectiv ratat de Guvernul Ponta

(rfi)

Amânarea raportului MCV este o

consecinţă directă a gravelor încălcări ale

normelor statului de drept, precum şi la

imixtiunea în actul justiţiei, comise de

Guvernul Ponta pentru a-şi proteja

miniştrii penali. Încercările de a intra cu

bocancii în justiţie şi ţinerea în braţe, de

către Ponta şi Antonescu, a miniştrilor

puşcăriabili, înseamnă că aderarea la

Schengen se amână pe termen nedefinit

şi că România devine tot mai marginală

în UE. Mă aştept că raportul MCV să fie

unul necruţător. Acesta va lipsi actuala

putere şi de ultima fărâmă de legitimitate

pe plan extern. Ce este mai îngrijorător,

însă, este că un raport negativ va leza

grav interesele strategice ale ţării,

generând neîncredere şi afectând relaţiile

cu partenerii noştri externi, cât şi cu

potenţialii investitori în România.

Guvernanţii fac zid în jurul penalilor.

Refuzul lui Dragnea de a demisiona şi

votul prin care majoritatea din Senat a

respins începerea urmăririi penale în

cazul Vosganian sunt doar ultimele

exemple de dispreţ faţă de statul de drept

ale unei majorităţi care se consideră mai

presus de lege.

Revocarea lui Papici sună ca un şantaj

politic la nivel înalt, iar implicaţi sunt

chiar oameni ai justiţiei, numiţi de

Premierul Victor Ponta. Trăim o

reîntoarcere la vremurile glorioase ale

mafiei române sub oblăduirea PSD-ului.

Un premier aflat la putere acuză justiţia

independentă că instrumentează dosare

politice împotriva acoliţilor săi,

împotriva infractorilor, şi ne răspunde

obraznic că astfel de revocari sunt

normale într-o democraţie. Domnul

Ponta trăieşte doar prezentul, viitorul

acestei ţări nu-l interesează. Această

guvernare, condusă de Premierul

socialist Victor Ponta, dă afară procurorii

care implementează dosare profesioniste.


Antonescu nu poate fi Președintele României!

Nu vom accepta sub nicio formă

îndrăzneala și mitomania acestui pseudo-

politician, care ne vorbește despre

apărarea independenței justiției când

tocmai el este unul dintre cei care

terfelesc zi de zi procesul justițiar.

Domnul Antonescu are un profund

dispreț pentru justiție! Vorbim de

politicianul care a fost la un pas să ne

scoată din Europa!

Oare pot să îl felicit pe dl Antonescu că a

reuşit să se trezească, să înţeleagă că

justiţia trebuie să fie independentă şi că

este responsabil pentru paşii enormi

înapoi pe care i-a făcut România sub

guvernarea sa şi a domnului Ponta? Este

un om lipsit de orice credibilitate, care îşi

permite să ne dea lecţii. Vrea să iasă de

la guvernare şi are calculele proprii de

om politic.

Pact Naţional pentru Independenţa

Justiţie, asta a propus domnul

Antonescu. Este cât se poate de ridicol.

Imaginaţi-va cum ar fi să semnez un

astfel de Pact. Nu ne mai trebuie încă un

Pact în România. Avem deja unul care

nu ar fi trebuit semnat niciodată, în

umbra căruia au fost permise înţelegeri

pe care eu nu le pot accepta. Inclusiv în

aceste chestiuni legate de independenţa

justiţiei, de numirea procurorilor şi aşa

mai departe. Cu astfel de oameni, cu

oameni cu un dispreţ arhicunoscut faţă

de statul de drept şi activitatea oamenilor

din justiţie, nu se semnează înţelegeri sau

acorduri. Continuarea...

Guvernul Ponta nu a renegociat absolut nimic cu

RMGC

În timpul mandatului meu de premier,

am inceput discuții care vizau o mai

mare participație a statului în proiect,

mai multe investiții de mediu și beneficii

mai mari de ordin economic și social.

Creșterea redevenței de la 4 la 6% fusese

anterior negociată de guvernul Boc și

nicidecum de guvernul Ponta, care avea

datoria să continue aceste negocieri în

favoarea statului roman. Cifrele pe care

le-a aruncat premierul Ponta sunt

aceleași pe care le-a lăsat Guvernul

Ungureanu. Actualul guvern nu a mai

renegociat absolut nimic.

Guvernul meu a negociat intens condiții

mai favorabile, iar eu, în calitate de

http://www.mrusenator.ro/antonescu-nu-poate-fi-presedintele-romaniei/


premier, am refuzat să semnez contractul

în formula respectivă. Aceeași formulă

cu care a venit Guvernul Ponta.

Am cerut la vremea aceea miniștrilor

Economiei, Culturii și Finanțelor ca, pe

baza unei informări corecte, să se

pronunțe clar asupra unui aviz. Guvernul

a căzut mai repede decât ne-am fi

așteptat, iar aceste avize nu au mai putut

fi date.

Între timp, prin Hotărâre de Guvern, am

transformat proiectul în unul de interes

public, astfel încât să se poată purta

dezbatere națională pe el. Astăzi

"dezbaterea publică" se face în stradă.

Oamenii protestează împotriva unor

decizii abuzive ale actualei puteri.

Legea trimisă inițial în Parlament, de

către actualul Guvern, completa legea

minelor cu două articole. Primul se

referea la proiectele miniere declarate de

utilitate și interes public național

deosebit, în cazul cărora se permiteau

exproprierile conform legilor în vigoare.

Al doilea menționa clar că expropriator

este statul roman, care acționa prin

titularii licențelor.

Legea creează un precedent periculos.

Când declari "anumite proiecte" de

interes public național deosebit, obligi

proprietarii să accepte exproprierea.

Când un proiect minier ajunge să fie pus

la același nivel cu un proiect de

construcție de autostradă, spre exemplu,

atunci avem o problemă. Mâine,

poimâine, ne trezim cu alte astfel de

modificări, iar terenurile și bunurile

proprietarilor pot face oricând obiectul

unor exproprieri.

De asemenea, RMGC primește dreptul

de a face exproprieri - este absolut

neconstituțional ca o firmă privată să

facă expropieri de interes public.

Termenii contractuali în care Guvernul

închide această investiție sunt total

greșiți.

Articolul 1.4 din Constituție nu permite

ca Parlamentul să ia decizii personalizate

prin legi, acesta fiind un atribut exclusiv

al Guvernului. Nu se poate să transferi

către Parlament deciziile pentru care tu ai

competența directă să le iei. Fac referire

bineînțeles la Guvernul României.

În proiect se modifică licența, ceea ce

este un atribut al Executivului, și nu al

Parlamentului. Este o derobare

nemaivăzută de la obligația

guvernamentală.

De asemenea, prin lege se permite ca

ANRM să prelungească licența până la

20 de ani, deși în momentul de față legea

permite prelungiri de licență până la

maxim cinci ani.

FORȚA CIVICĂ nu se pronunță asupra

investitiei ca atare, ci asupra modului în

care actualul guvern a decis să trateze

acest acord. Investițiile sunt binevenite,

însă ele trebuie negociate în termeni


acceptați de ambele părți - investitorii și

statul român. În acest caz, noi nu putem

fi de acord cu termenii contractuali în

care Guvernul închide această investiție.

Cerem responsabilitate și transparență,

iar acesta este momentul decisiv pentru

investiția de la Roșia Montană.

Suntem de părere că trebuie căutat un

echilibru între realizarea unor investiții

strategice și considerentele de ordin

ecologic sau de prezervare la nivel local,

iar singura cale rămâne dezbaterea

publică transparentă, cu implicarea

tuturor celor interesați. Vrem astfel de

investiții, dar vrem să ne asigurăm că ele

sunt urmărite și realizate corect, în

folosul tuturor. Sunt prea multe în joc,

mai ales viitorul nostru, din multe puncte

de vedere. Vorbim aici despre ceea ce

lăsăm generațiilor următoare, despre

patrimoniul pe care îl moștenesc și

mediul în care vor trăi copiii noștri. Mai

multe în interviul din Ziare.com.

Exploatarea gazelor de șist ne forțează să alegem clar:

Est sau Vest?

Exploatarea rezervelor de hidrocarburi

reprezintă interesul strategic al statului,

în condițiile în care există șansa de a

deveni exportator, având o producție

internă de gaze naturale suficientă pentru

a acoperi nevoile populației. Exploatarea

gazelor de șist este răspunsul la drumul

pe care România îl apucă, spre Est sau

spre Vest. Depinde de noi plasarea

României între țările exportatoare de

gaze.

Explorarea și ulterior exploatarea gazelor

de șist de pe teritoriul României

reprezintă o necesitate strategică

determinată de faptul că proiectul

Nabucco nu mai există, alimentarea

dintr-o sursă alternativă străină în acest

moment este imposibilă, iar astăzi

România este înconjurată de state care

depind de importul din Federația Rusă.

Întreb retoric, de ce a fost nevoie ca între

temele moțiunii să figureze problematica

gazelor? Slujea domnul Ponta interesele

Estului, sau era pur și simplu

dezinformat? Pentru domnul Ponta există

doar interesele clientelei sale politice,

prietenii săi de afaceri. Consider că cei

care l-au sprijinit au știut ce interese a

servit PSD și USL în primăvara anului

trecut. Continuarea...

http://www.ziare.com/mihai-razvan-ungureanu/forta-civica/m-r-ungureanu-guvernul-ponta-nu-a-renegociat-absolut-nimic-cu-rgmc-interviu-1264772

http://www.mrusenator.ro/mru-exploatarea-gazelor-de-sist-ne-forteaza-sa-alegem-clar-est-sau-vest/


Am mai ratat o privatizare

Ruşine Ministerului Transporturilor

pentru privatizarea dezastruoasă a CFR

Marfă. Încă de pe 20 iunie am spus că

privatizarea se anunța a fi un eșec. Întreg

procesul a ridicat semne de întrebare de

la bun început, iar tergiversările continue

au confirmat că vorbim doar de o

privatizare aranjată. Și nu de o

privatizare în interesul țării noastre!

Un alt punct din acordul cu FMI care nu

fost respectat. Privatizarea acestei

companii de stat, aflată pe buza

prăpastiei din cauza datoriilor, ar trebui

reluată de la zero. Dar acest Guvern a

făcut din CFR Marfă o companie de stat

nefavorabilă investitorilor. CFR Marfă se

află într-o situație dezarmantă. România

a pierdut orice credibilitate economică

după această mascaradă. Ce investitori

credibili mai vin în România? Cerem

prea mult de la actualii guvernanți când

spunem că vrem privatizări transparente

și corecte?

Mai multe despre procesul de privatizare

eșuat aici.

Noua lege PPP a Guvernului nu trebuie aprobată!

Scandalul privatizării eşuate a CFR

Marfă ne-a distras atenţia şi am trecut cu

toţii cu vederea un nou proiect de lege,

semnat de Guvern şi trimis în Parlament.

Este vorba despre noua lege a

parteneriatului public-privat (PPP),

aprobată recent de Guvern într-o formă

care diferă cu mult de cea transmisă

Comisiei Europene spre consultare.

Conform noii propuneri, un contract PPP

poate fi desfiinţat de autoritatea publică

dacă sunt afectate interesele naţionale

sau locale, fără însă a se defini aceste

interese. Va fi o portiţă pentru abuzuri de

tot felul. De asemenea, dacă firma

câştigătoare a contractului, pe parcursul

derulării acestuia, încalcă termenii, se

lasă posibilitatea că autoritatea publică să

încheie un nou contract cu o altă firma

http://www.mrusenator.ro/opriti-privatizarea-cfr-marfa/


fără o nouă procedură de selecţie a

ofertelor. Autoritatea publică nu va fi

obligată să dea socoteală. Dacă această

lege este adoptată de Parlament, vor

exista abuzuri din partea autorităţilor

publice care vor fi sancţionate prin

procese în instanţă. Vom asista la

semnări de contracte preferenţiale. În

calitate de Senator nu voi vota această

lege. Mai multe aici.

Sub Ponta și Antonescu, România riscă să rămână

repetentă la fondurile europene

Acordul de parteneriat cu UE trece

neobservat printre scandalurile

momentului. Ratăm șansa dezvoltării

economice, suntem incapabili de a ne

susține ca economie națională pe durata

următorului exercițiu financiar al UE.

Avem o economie fragmentată, căreia îi

lipsește clarificarea. S-au oferit soluții

pompieristice, nu proiecte de viitor, ci

petice care să acopere problemele reale.

Clasa politică nu a reușit să înțeleagă

nimic și se joacă cu soarta și viitorul

țării. Momentan suntem codașa UE în

absorbția fondurilor europene. Diferența

dintre noi și penultima clasată este de

10%. Avem o absorbție nesatisfăcătoare

pe programul operațional infrastructură

și pe programele destinate recalibrarii

economiei românești. Nu mai vorbim de

dezastrul pe fonduri destinate cercetării

și inovării, care au alocate, prin

respectivul acord, doar 0.48%, față de

3% recomandările UE conținute în

Strategia UE 2020.

Care sunt soluțiile noastre? Aici...

http://www.mrusenator.ro/noua-lege-ppp-a-guvernului-nu-trebuie-aprobata/

http://www.mrusenator.ro/sub-ponta-si-antonescu-romania-risca-sa-ramana-repetenta-la-fondurile-europene/


Politica externă

Drumul nostru către calitatea de membru al

Partidului Popular European

Am început luna octombrie cu o întâlnire

importantă și foarte încurajatoare pentru

FORȚA CIVICĂ și pentru drumul nostru

către calitatea de membru al Partidului

Popular European. Michel Barnier,

Comisar European pentru Piața Internă și

Servicii și VP al PPE ne transmite un

mesaj pe care toți liderii politici români

de dreapta trebuie să-l înțeleagă cât mai

repede :«Fiecare loc câștigat în

Parlamentul European la alegerile

următoare va conta în confruntarea cu

socialiștii. În România, trebuie urmărită

acțiunea colectivă, unitară a tuturor

forțelor de dreapta.»

Nu e prima dată când primesc suportul

PPE pentru continuarea eforturilor de

unificare a tuturor acțiunilor noastre

politice. O listă comună pentru alegerile

europarlamentare înseamnă că suntem

pregătiți să muncim pentru a apăra

aceleași valori într-un mod coerent, fără

a ne împarți susținerea tuturor celor față

de care avem responsabilitatea de a oferi

o alternativă reală la politicile socialiste

falimentare.

O altă întâlnire importantă din seria celor

legate de parcursul partidului FORŢA

CIVICĂ către integrarea în Partidul

Popular European a fost cu Johannes

Hahn, Comisar European pentru Politică

Regională şi VP al PPE. Mi-a reîntărit

încrederea că drumul pe care am pornit

este necesar pentru amplificarea vocii

dreptei în Parlamentul European. Niciun

efort de a ajuta ca echilibrul puterii în

Uniunea Europeană să rămână de partea

curentelor constructive ale dreptei

moderate nu este în acest moment prea

mare. Liderii europeni au experienţa de a

vedea dincolo de fragmentările din

politica interna, rezultate din viziuni

orientate către un câştig imediat şi mult

prea mic.

Din discuţia avută cu comisaru Hahn,

rămâne aceeaşi întrebare : vom găsi

maturitatea de a ne uni în jurul unui

proiect care să depăşească limitele auto-

impuse ale formaṭiunilor de dreapta prin

atitudini izolaṭioniste? Am încrederea că


soluţii există, iar FORŢA CIVICĂ,

alături de partenerii noştri, poate construi

acest pol de dreapta care să reprezinte

interesele tuturor românilor.

Totodată, am primit cu întristare vestea

dispariției dintre noi a domnului Wilfried

Martens. Pentru toți cei care l-am

cunoscut, domnul președinte Martens a

fost un model de fermitate și consecvență

pentru susținerea valorilor fundamentale

ale Europei unite și puternice. De la

momentul tranziției la democrație a

României și până la dificila perioadă a

loviturii date statului de drept prin

revenirea socialiștilor în vara anului

2012, Wilfried Martens a fost un prieten

și neobosit susținător al parcursului

nostru democratic.

Din poziția de prim-ministru al Belgiei,

Wilfried Martens a condus nouă guverne

și a fost președinte al Partidului Popular

European, pe care l-a și fondat, pentru

mai bine de un sfert de secol. Am avut

onoarea să îl cunosc mult mai bine în

ultimul său an de viață. Energia și

determinarea pe care mi le-a insuflat mi-

au dat și mai multă încredere că prin

multă muncă, cu demnitate și onoare și

prin menținerea principiilor cu care am

pornit la drum, voi servi România în

drumul sau european, construit pe

stabilitate și transparență decizională.

Îi suntem recunoscători pentru

moștenirea lăsată și îi vom onora

memoria prin păstrarea și susținerea, cu

toate eforturile, a viziunii sale pentru o

Europă a valorilor liberal -

conservatoare.

Ca președinte al României, voi pleda pentru

reunificarea R. Moldova cu România în interiorul UE

Un parcurs democratic ireversibil al

Republicii Moldova, alături de creșterea

prosperității acestui spațiu prin aderarea

la Uniunea Europeană, trebuie să

constituie proiectul național al României,

contribuția noastră ca stat membru UE la

repararea unor mișelii comise de tiranii

istoriei. Pentru aceasta, însă, statul român

este dator să se autodepășească : să

vorbească mai clar și mai puternic în

interiorul Uniunii Europene, să

demonstreze coerență și consecvență în


atingerea obiectivelor asumate la

aderare, fie că este vorba de cimentarea

normelor statului de drept, de

dezvoltarea economică, sau de crearea de

modele de bune practici pentru întreaga

regiune. Numai astfel vom putea genera

câmpul gravitațional pentru a atrage

Chișinăul în orbita unui model european

și pentru a asigura succesul proiectului

de integrare a Republicii Moldova.

Adevărata miza pentru noi trebuie să o

constituie crearea, pentru cetățenii

români și moldoveni, a unui spațiu

comun de democrație, stabilitate și

prosperitate. Acesta este obiectivul spre

care trebuie să ne canalizăm toate forțele

și cred că, în acest moment, el poate fi

realizat cel mai bine prin integrarea

Republicii Moldova în Uniunea

Europeană. Trebuie să învățăm să avem

maturitatea, înțelepciunea și răbdarea de

a subsuma oricare alte interese, care pot

ține de vanitate națională sau de dorința

de a schimba anumite delimitări impuse

în mod arbitrar și nedrept în momente

cheie ale istoriei, acestui țel final.

Anii în care am avut onoarea să ocup

funcția de șef al diplomației românești au

constituit un punct de inflexiune în

relațiile dintre București și Chișinău. În

acea vreme, România a reușit să

articuleze, pentru prima dată, o strategie

coerentă și fermă în ceea ce privește

apropierea de Republica Moldova și

sprijinirea parcursului democratic și

european al acesteia.

Nu intenționez să îmi arog aici merite

disproporționate. Însă îmi place să cred

că, prin mandatul exercitat în fruntea

Ministerul Afacerilor Externe, am adus o

contribuție la apropierea relațiilor dintre

cele două state de o dinamică firească, pe

care mi-aș fi dorit să o văd existând încă

din 1991.

Nu pot să-mi exprim satisfacția pentru

acțiuni care incumbă în mod firesc

oricărui șef al diplomației care gândește

românește, însă pot să vă spun că ziua în

care România și Republica Moldova se

vor regăsi, ca o singura națiune, în

interiorul UE, va fi un moment de

profundă împlinire pentru mine ca

român. Îmi doresc ca aceasta să se

întâmple în timpul mandatului meu de

președinte al României.

Cred cu tărie că Republica Moldova are

toate datele pentru a fi o poveste de

succes. În ultimii ani, Chișinăul a făcut

pași importanți pe calea cea dreaptă, care

ține de consolidarea democrației și de

alinierea de la normele europene. Au

existat și sincope, ne aducem desigur

aminte de turbulențele din 2009, și avem


chiar mai proaspăt în conștiință un an

2013 agitat politic. Dincolo însă de

derapajele inerente unei democrații

tinere, de micile accidente de parcurs,

Republica Moldova trebuie să mențină

un azimut clar și asumat, care să o

conducă pe o traiectorie având ca

destinație finală statutul de membru cu

drepturi depline în Uniunea Europeană.

Mai multe și despre Parteneriatul Estic în

interviul acordat ziarului Timpul și

Radio Europa Liberă.

Europol atrage atenția României

Instituţiile europene ne atrag atenţia

asupra unei probleme grave pe care

Ministerul Internelor are datoria să o

rezolve. Problemele semnalate de

directorul Europol ar trebui să tragă

semnale de alarmă Ministrului Radu

Stroe. Pasivitatea ministerului pe care îl

conduce afectează grav procesul de

aderare al României la spaţiul Schengen.

Europol avertizează că 240 de bande de

crimă organizată din Europa provin din

ţara noastră. Acestea se deplasează prin

spaţiul aerian european şi se întorc înapoi

în România.

De câţiva ani de zile auzim de infracţiuni

comise prin fraudele cu carduri. România

este arătată cu degetul de Europa, iar

Ministerul de Interne asistă pasiv la

aceste afirmaţii, care vin să accentueze

poziţiile care declară România

nepregătită pentru procesul de aderare la

spaţiul Schengen. Ministrul de Interne să

ia măsuri, sau să părăsească portofoliul

de ministru al internelor dacă este

incapabil să lupte împotriva criminalităţii

transfrontaliere.

Vizita domnului Ponta în Statele Unite

Ponta s-a dus la Washington nu ca

reprezentant al unui partener al SUA, ci

în calitate de elev care se duce să își dea

corigența cu capul jos. I s-a transmis, din

nou, foarte clar, de data asta în scris:

condițiile esențiale ale unui stat de drept

http://m.timpul.md/articol/mihai-razvan-ungureanu-ca-preedinte-al-romaniei-voi-pleda-pentru-reunificarea-r--moldova-cu-romania-in-interiorul-ue-49715.html

http://www.europalibera.org/content/article/25136504.html


puternic sunt respectul legii și

independența justiției. După un an și

jumătate de când USL a luat puterea,

România primește constant avertizări de

acest gen, însă Guvernul USL nu se

învață.

Ne amintim de vizita reprezentantului

Guvernului american, Philip Gordon, din

vara anului trecut. Domnia sa a venit în

țară și a vorbit cu fiecare actor politic

important la acel moment, cerând

respectarea standardelor democrației în

România, exprimând îngrijorarea SUA

față de evenimentele de la acea vreme.

Ponta ar trebui să învețe că ori de câte ori

se exprimă are nevoie de

responsabilitatea propriei expresii.

Domnul Ponta dă cel mai prost exemplu

de administrație între state partenere.

Totuși, observăm și un punct pozitiv în

vizita premierului la Washington: nu a

mai avut timp să se pronunțe împotriva

unora dintre instituțiilor statului de drept:

DNA, ANI și celelalte. Se desprinde

astfel o concluzie limpede: singura

soluție pentru a anula presiunile asupra

justiției române este să îl ținem cât mai

departe de țară.

Parlamentul României

Propunere legislativă privind reglementarea unor

măsuri fiscal-bugetare

Propunere legislativă pentru modificarea

şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr.8/2013 privind reglementarea unor

măsuri fiscal-bugetare şi ale art.74 din

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Mi-am pus semnătura pe această

inițiativă legislativă. Având în vedere

criza economică din România, care a

determinat intrarea în faliment a multor

unități administrativ – teritoriale, prin

acest act normativ se vrea ca impozitele

pe activități agricole de pe teritoriul

acestora să se vireze la bugetul local.

Astfel, prin prevederile acestui act

normativ, unitățile administrativ-

teritoriale își pot îmbunătăți situația

economico-financiară și pot să asigure

furnizarea serviciilor esențiale

cetățenilor. Pentru mai multe informații,

aici.

http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=a449d872-e791-4c0c-86ea-0480a5108db7


Propunere legislativă privind regimul drumurilor

naționale

Unul dintre obiectivele urmărite de

această modificare legislativă va fi

declasificarea la o categorie funcțională

inferioară a sectoarelor de drumuri

naționale supuse unor restricții

temporare, parțiale sau totale de

circulație, pentru efectuarea unor lucrări

de întreținere, reparații, modernizare,

reabilitare sau consolidare care depășesc

mai mult de 180 de zile și care afectează

peste 50% din lungimea acestora.

Astfel, autovehiculele care circulă pe

sectoarele de drumuri naționale

declasificate la o categorie funcțională

inferioară vor fi exceptate de la plata

tarifului de utilizare până la ridicarea

restricțiilor de circulație ca urmare a

refacerii parametrilor structurii de

rezistență, ai stării carosabilului și ai

siguranței în trafic în conformitate cu

standardele de calitate ale categoriei

funcționale inițiale.

Conform modificării legislative propuse,

drumurile naționale vor putea fi

declasificate temporar pentru efectuarea

unor lucrări de întreținere, reparații,

modernizare, reabilitare sau consolidare

fără a fi preluate în administrare de către

o altă autoritate.

Propunerea a fost înscrisă pe ordinea de

zi a plenului Senatului în data de 12

noiembrie 2013. Mai multe aici.

Implementarea Directivei Europene de Sănătate 24

(Capital)

Pe 25 octombrie a intrat în vigoare o

reglementare europeană care va permite

românilor să se trateze în orice spital din

UE, în baza asigurării obligatorii. Statul

român va fi obligat să deconteze aceste

servicii la nivelul tarifelor de la noi.

Potrivit Directivei, cetățenii europeni vor

avea dreptul să se trateze în orice stat UE

chiar dacă tratamentul de care au nevoie

este disponibil și în propria țară.

Totodată, prin implementarea acestei

directive, România ar putea fi motivată

să ofere servicii medicale competitive

pentru a atrage la rândul ei pacienți din

alte state membre UE.



Însă la Ministerul Sănătății este liniște

totală. Reprezentanții instituției, cei mai

avizați să ofere informații în acest sens,

ar trebui să informeze populația asupra

impactului pe care acestă directivă UE o

va avea asupra sistemului sanitar din

România. Vrem să avem idee asupra

măsurilor pe care Ministerul este pregătit

să le ia pentru diminuarea efectelor

negative pe care noua Directivă le-ar

putea avea. Ministerul ne transmite că

implementarea ei nu va determina o

creștere importantă a numărului de

solicitări de rambursare acordate

asiguraților români. Dar ar putea aceasta

să creeze o competiţie între pacienţi pe

lista de aşteptare în România? Mai multe

informații despre interpelarea adresată

Ministerului Sănătății și răspunsul primit

aici.

Am cerut Ministerelor să prezinte rapoarte privind

absorbţia fondurilor europene

Ţara noastră rămâne în continuare pe

ultima poziţie în ceea ce priveşte

absorbţia fondurilor europene. Raportând

la absorbţia celorlalte ţări, vedem că

diferenţele sunt frapante. României i-au

fost sistate programele de finanţare, iar

Guvernul trebuie să plătească corecţii din

cauza neregulilor constatate. Voi cere

fiecărui Minister în parte rapoarte

complete, în care să ni se explice cine se

face vinovat pentru corecţiile primite şi

pentru absorbţia atât de slabă a

fondurilor europene.

România este codaşa Europei la capitolul

atragerea fondurilor UE. Diferenţele sunt

îngrijorătoare, şi nu doar în comparaţie

cu Lituania, ţara cu cea mai bună

absorbţie. Între noi şi vecinii noştri

unguri există o diferenţa de 11 procente,

iar Bulgaria ne-a întrecut cu aproximativ

12 procente. Bruxelles-ul blochează

programele de finanţare din cauza

multiplelor nereguli constantate în

România, pentru care Guvernul este

obligat să plătească corecţii financiare,

iar atragerea fondurilor rămâne la fel de

dificilă din cauza birocraţiei excesive.

Sunt şapte programe, iar în calitate de

Senator am solicitat, prin intermediul

interpelărilor, ca toate aceste Ministere

să pună la dispoziţie rapoarte complete,

în care să ni se explice concret şi

transparent, cine se face vinovat pentru

performanţă slabă a României în

http://www.mrusenator.ro/raspunsul-ministerului-sanatatii-privind-implementarea-directivei-europene-de-sanatate-242011/


atragerea fondurilor europene, pentru

corecţiile primite şi pentru greşelile care

au dus la sistarea alocării banilor

europeni.

Situația de pe drumul județean DN709J

Asociația Producătorilor Agricoli

Țăranul Nădlăcan, din orașul Nădlac, mi-

a atras atenția asupra omisiunilor în

proiectarea autostrăzii Nădlac – Arad

între km 0 și 7 și drumul de legătură între

DN7 și A1, care intersectează DN 709J.

Asociația semnalează că proiectantul nu

a avut în vedere un sens giratoriu, atât

pentru fluidizarea traficului, cât și pentru

facilitatea accesului riveranilor la

domiciliu.

Fondul funciar agricol al orașului Nădlac

cuprinde aproximativ 12.500 de hectare,

pe care autostrada le-a împărțit în două

părți. Asociația atenționează că

deplasarea pe aceste terenuri agricole cu

utilaje agricole speciale, de dimensiuni

mari, este dificilă și nu se poate realiza

pe distanțe mari.

Am adresat o interpelare Ministrului

Delegat pentru Proiecte de Infrastructură

pentru a atrage atenția că aceste

schimbări în planul de proiectare vor

avea un impact negativ semnificativ

asupra economiei locale. Mai multe pe

site-ul Senatului.

FORȚA CIVICĂ

Ponta face jocul primarilor USL

Adrian Iuraşcu, Prim-Vicepreşedinte

FC: “La jumătate de an de la asumarea

răspunderii Guvernului pe Legea

restituirii proprietăţilor confiscate de

regimul comunist, premierul Ponta, după

bunul lui obicei de a fura ideile altora,

introduce în Parlament noi modificări la

această lege în care plagiază proiectul

propus de FORŢA CIVICĂ în martie.

Mai exact, Guvernul introduce opţiunea

ca atunci când nu se poate restitui



proprietatea aflată în litigiu,

proprietarului să i se poată da o altă

proprietate în zona respectivă, în

echivalent valoric.”

Premierul a cedat presiunii primarilor

USL, care s-au arătat nemulţumiţi că nu

au nicio putere în procesul de restituire a

proprietăţilor, şi propune că aceştia să

devină preşedinţii comisiilor de restituire

şi despăgubire, în locul reprezentanţilor

prefecturii, cum era stipulat în vechiul

act normativ. Samsarii rămân în

continuare favorizaţi de legea USL – nici

vorbă de impozitarea lor cu 85% cum a

promis domnul Ponta – ei pot ieşi cu un

profit de minim 15% faţă de preţul plătit

proprietarului, conform articolului 24,

alineatul 2. Această lege a fost mutilată,

din nou, pentru a nu ştiu câtă oară.

Camera Deputaţilor a adoptat, prin

procedura tacită, o modificare propusă de

13 parlamentari PSD şi unul PPDD,

astfel încât numai persoanele care au dat

informaţii în scris sunt considerate

colaboratori ai fostei Securităţi. FORŢA

CIVICĂ condamnă această prevedere pe

care o consideră un abuz şi o încercare a

actualei puteri de a restrânge cât mai

mult prerogativele CNSAS, o instituţie

care incomodează tot mai mulţi USL-

işti.”

FORŢA CIVICĂ solicită demisia lui Liviu Dragnea

(Q Magazine)

Ştefan Pirpiliu, Secretar General

FORŢA CIVICĂ: „Avem toleranţă zero

atât în ceea ce priveşte intervenţiile în

justiţie, dar şi împotriva oricărei încercări

de intimidare lansate la adresa tuturor

instituţiilor din sistem. Ieşirile actuale ale

liderilor USL ne aduc aminte de situaţiile

din trecut când, reacţia – pe linie de

partid – la trimiterea în judecată a unui

lider politic, era formarea unei „bariere

umane” în jurul celui acuzat. Momentan,

situaţia a înregistrat o „firavă” evoluţie:

bariera este formată doar la nivel

declarativ. Victor Ponta ne arată în

continuare că deţine abilităţi reduse de

înţelegere a sistemului juridic, afirmând

că dosarul lui Liviu Dragnea este „un

dosar politic”. Îi transmitem domnului

Ponta că nu suntem interesaţi de lecţiile

despre justiţie sau de părerea domniei

sale despre cum se organizează un

referendum. Domnia sa ar trebui să ia în

considerare un singur lucru: are un

Ministru judecat pentru o faptǎ penală.

Iar decizia de acuzare sau achitare

aparţine instituţiilor abilitate, nicidecum

nu intră în prerogativele Prim-


Ministrului. În contextul ultimelor

evenimente, partidul FORŢA CIVICĂ

solicită demisia lui Liviu Dragnea din

funcţie nu pentru că l-am fi judecat noi,

ci pentru că aduce prejudicii de imagine

României la nivel internaţional.”

Adrian Iuraşcu, Prim-Vicepreşedinte

FORŢA CIVICĂ: „Menţinerea în

Guvernul României a Vicepremierului

Liviu Dragnea va reprezenta un motiv în

plus pentru ca următorul Raport MCV să

fie unul extrem de negativ. Ultimele

atacuri ale liderilor USL la adresa

justiţiei pun România într-o situaţie la fel

de gravă cu cea din vara anului trecut.

Deşi Victor Ponta se legitimează ca fost

procuror, prin afirmaţiile sale încalcă în

mod grosolan independenţa justiţiei,

erijându-se în produsul de succes al

tandemului Năstase – Iliescu. Asemenea

produs, asemenea mentori. Mai mult, Ion

Iliescu declara cu nonşalanţă că

trimiterea lui Liviu Dragnea în judecată

este neconstituţională!”.

Noul cod rutier – o altă dovadă a unei guvernări

iresponsabile

Ștefan Pirpiliu, Secretar General

FORȚA CIVICĂ (FC): „Considerăm

că noile modificări aduse codului rutier

pot conduce la nașterea unor situații

problematice prin prevederile care

vizează atât conducătorii auto, cât și

statul român. Suntem categoric împotriva

conducerii autovehiculelor de orice tip

sub influența băuturilor alcoolice. Aș

putea spune că așteptăm „clubul

consumatorilor de substanțe interzise” că

vor ajunge la negocieri cu domnul Ponta

dacă o fracțiune dintr-un gram de

substanță interzisă echivalează cu un

pahar de vin sau bere cum a precizat

domnia sa.”

Mesajul nostru este: tolerantă zero la

alcool. România ocupă deja locul 2 în

Uniunea Europeană în ceea ce privește

numărul accidentelor rutiere. Ceea ce

face Victor Ponta în acest moment este

să contribuie la creșterea numărului

victimelor în urma accidentelor de pe

drumurile naționale. Mă întreb cum va fi

posibil pentru Victor Ponta să trăiască cu


acest gând după ce articolul va fi votat?

Cum va putea avea o conștiință împăcată

gândindu-se la accidentele cu victime

survenite ca urmare a acestui „simplu”

pahar în plus. Eu, ca șofer, consider că

trebuie să avem tolerantă zero pentru

consumul băuturilor alcoolice la volan,

dar din scaunul de copilot probabil

lucrurile se văd mai „funny” cu un pahar

în plus.

După studierea prevederilor noului

proiect legislativ, considerăm că există

unele elemente care nu au fost luate în

calcul, însă pe baza cărora FORȚA

CIVICĂ va veni cu amendamente noi. În

plus, modificările care vizează modul de

plată al amenzilor nu fac decât să

adâncească corupția și să întărească

birocrația. Mesajul nostru este: toleranță

zero la alcool, extinderea ridicării

plăcutelor de înmatriculare la

autovehicolele identificate în trafic fără

asigurare obligatorie. Solicităm

introducerea posibilității plătii pe loc a

amenzii cu cardul.

newsletter octombrie 2013

Documents