e-DIASPORO

NEWSLETTER nr. 135 din 26 octombrie 2018

Din sumar:

Discursul şi intervenţiile Președintelui României în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei;

Declarația de presă comună a Președintelui României cu Președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani;

Alocuțiunea Președintelui României în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Armatei României;

Alocuțiunea Președintelui României în cadrul dejunului oficial oferit cu prilejul Zilei Armatei României;

Raportul privind activitatea manageriala de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

Declarația de presă susținută de Președintele României înaintea consultărilor cu partidele și formațiunile politice parlamentare pe tema legislației din domeniul justiției;

Mesajul Președintelui României transmis cu prilejul conferinței „Conduita etică a magistraților pentru consolidarea încrederii publice. Dialog deschis privind integritatea judiciară”;

Poziția Președintelui României cu privire la opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările aduse legilor justiției și codurilor penale;

Primirea de către Președintele României a reprezentanților Camerei de Comerț Americane în Uniunea Europeană (AMCHAM EU);

Primirea de catre Președintele Romaniei a unei delegații a asociațiilor „Moldova vrea autostrada”, „Împreuna pentru A8” și „Pro infrastructura”;

Mesajul Președintelui României transmis în cadrul Galei „Regăsește România”;

Muzeul Românilor de Pretutindeni, lansat pe o platformă online (R)*;

Cererile privind cetățenia română se depun exclusiv în baza programării online prealabile (R);

Serviciile de pașapoarte din București și Ilfov s-au mutat în două sedii noi (R);

S-a promulgat legea privind extinderea valabilităţii paşapoartelor de la 5 la 10 ani (R);

Îmbunătățirea cadrului legislativ privind condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii minori (R);

Se caută parteneri din mediul asociativ pentru perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (R);

Consultare cu diaspora pe tema pregătirii Președinției României la Consiliul UE (R);

Ghidul Beneficiarului 2018 – versiune actualizată (după consultarea publică)(R);

Drepturile cetăţenilor europeni în Marea Britanie după BREXIT (R);

Ghid de stabilire a rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România -- clarificări ref. nedeclararea domiciliului fiscal (R);

Contribuţiile retroactive la sistemul de pensii se pot face până la 31 decembrie 2018 (R);

Ghid practic pentru reîntoarcerea în România (R);

*(A) = Actualizat *(R) = Reluat

PARLAMENTUL EUROPEAN

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

DISCURSUL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL DEZBATERII DIN

PLENUL PARLAMENTULUI EUROPEAN PRIVIND VIITORUL EUROPEI

Marți, 23 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a susținut la Strasbourg, un discurs în cadrul dezbaterii din plenul

Parlamentului European privind viitorul Europei.

Vă prezentăm în continuare transcrierea discursului și a intervențiilor din cadrul

dezbaterii:

Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținut în cadrul

dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei:

„(…) Este o onoare și un privilegiu să mă aflu astăzi în Parlamentul European. Vă

mulțumesc pentru invitația de a participa la dezbaterea privind viitorul Uniunii

Europene!

Uniunea a fost marcată de-a lungul timpului, dar mai ales în ultimul deceniu, de

provocări multiple, care ne-au testat coeziunea și unitatea, de la criza financiară

și economică, criza migrației, atacurile teroriste, până la ascensiunea mișcărilor

populiste. A fost un deceniu în care Uniunea a trebuit să «învețe să se adapteze

din mers».

Pe fondul acestor provocări, Uniunea a fost marcată de căutarea unei viziuni

comune, definită prin nevoia unui echilibru «înțelept» între realitățile specifice

din fiecare stat membru și dorința de a consolida împreună o Uniune veritabilă, o

Uniune orientată spre viitor.

Principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care

ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune.

Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, re-apreciate și repuse în

valoare, pentru că universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor

regenerator.

Parcurgem un nou capitol în devenirea și consolidarea proiectului european, în

care avem nevoie de elaborarea unei noi viziuni cu privire la viitorul Uniunii.

Din această perspectivă, pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate și

pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului

european.

Cheia centrală a demersurilor noastre trebuie să rămână «unitatea». Pentru

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

România, acest principiu reprezintă însăși esența proiectului european, care i-a

dat acestuia capacitatea de a face față provocărilor multiple cu care Uniunea s-a

confruntat până în prezent.

Uniunea Europeană este un proiect evolutiv. Noile realități, atât de la nivelul

statelor membre, cât și din plan global, impun o dezvoltare și o consolidare a

proiectului european și, în niciun caz, o repunere în discuție a principiilor

fundamentale pe care proiectul european a fost clădit.

O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității. Avem

nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean

european.

Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o

Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție, în măsura în care

dorim menținerea caracterului unitar și indivizibil al Uniunii Europene, care îi

conferă valoare și credibilitate în relația sa cu restul lumii.

Președintele Juncker spunea anul trecut că Europa trebuie să își regăsească

suflul, să respire cu ambii plămâni, cel estic și cel vestic.

Eu sper că viitorul nostru împreună ne va arăta, de asemenea, că Europa are o

singură inimă.

O inimă care bate prin noi toți, care ne unește, de la est la vest și de la nord la

sud, care face ca cetățenii noștri să se identifice și să se definească în mod

natural ca europeni.

Trebuie să ne asumăm acest ideal comun și, dacă este necesar, să ne adaptăm și

să recalibrăm instrumentele prin care putem să îl atingem.

Am încredere că noua etapă în care va intra Uniunea Europeană începând cu

anul 2019 și pe care România, în calitatea sa de Președinție rotativă a Consiliului

Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre și cu

instituțiile europene va fi una fructuoasă.

Sunt încrezător că Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, va reprezenta un reper în

proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai

democratice.

Depinde de puterea, înțelepciunea și voința noastră - state membre, instituții

europene și cetățeni europeni - ca acest obiectiv să devină realitate.

Summitul de la Sibiu este un moment important pentru consolidarea fundației

acestui viitor. Un viitor comun, un viitor democratic, un viitor optimist.

Viitorul Uniunii Europene nu se poate edifica decât cu participarea și implicarea

directă și activă a cetățenilor europeni. Îmi doresc ca Sibiul să fie un moment de

sensibilizare pentru cetățenii europeni.

Cetățenii vor măsuri concrete și rezultate tangibile.

Vor vești pozitive despre pace, securitate și prosperitate. De asemenea, cetățenii

trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja și consolida simbolurile majore ale

Uniunii: moneda Euro, piața internă, Spațiul Schengen și libertatea de circulație.

În același timp, cetățenii noștri au nevoie de mai multă coeziune. Iar coeziunea

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

nu este doar ambiția noilor state membre, care au un nivel mai redus de

convergență economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii.

Coeziunea este unitate, este expresia acțiunii comune, concertate și coordonate

la nivelul Uniunii.

Trebuie să ne întoarcem la esența principiului coeziunii, așa cum este acesta

reflectat în Tratatele Uniunii - forță centripetă a unei comunități de viziune și

acțiune, generatoare de plus valoare pentru întreaga Uniune.

Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment de redresare economică. Acest

lucru nu ar fi fost posibil în absența unei viziuni și acțiuni comune în crearea și

consolidarea unei Uniuni Economice și Monetare.

Siguranța economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar

prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o Uniune

Economică și Monetară puternică, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor,

dar și să facă față unor noi provocări.

În vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de măsuri și decizii

cuprinzătoare, care să garanteze participarea tuturor statelor membre la

eforturile comune de realizare a unei Zone Euro mai puternice, mai stabile și mai

competitive.

Pentru România, aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, când toate

condițiile vor fi îndeplinite, este un obiectiv național fundamental.

Anul acesta sărbătorim 25 de ani de piață internă. Am parcurs un drum lung în

ceea ce privește libertățile și oportunitățile de a călători, de a studia și de a lucra

în cadrul Uniunii Europene pentru cetățenii noștri.

Nu putem să ne imaginăm Uniunea Europeană fără piața unică și fără cele patru

libertăți fundamentale ale acesteia, libera circulație a mărfurilor, a persoanelor,

a serviciilor și capitalurilor.

Avem nevoie de o piață internă funcțională, competitivă și incluzivă. O piață

internă în care cetățenii resimt în viața de zi cu zi beneficiile acesteia.

În același timp, Europa este și trebuie să rămână un lider pe plan internațional în

multiple domenii, cu precădere în ceea ce privește revoluția tehnologică și

digitală.

Europa are capacitatea și forța de a se transforma și de a fi lider în conectivitate.

Creșterea și stabilitatea, competitivitatea, securitatea și îmbunătățirea calității

vieții tuturor europenilor depind de cât de ambițioasă și hotărâtă este Europa în

privința digitalizării, respectiv cercetării și inovării.

În același timp, trebuie să asigurăm o mai bună adaptare a forței noastre de

muncă la nevoile, cerințele și evoluțiile pieței interne, pentru a garanta că

progresul social și competitivitatea merg mână în mână.

Trebuie să fim, de asemenea, conștienți de faptul că transformarea digitală a

societății nu va putea fi înfăptuită fără o investiție masivă în educație și în noile

aptitudini necesare.

Toți cetățenii - din orice regiune și orice grup social - trebuie angrenați în aceste

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

evoluții. Acesta trebuie să fie angajamentul nostru, al celor ce conduc Europa, și

în această diversitate și cuprindere va sta tăria continentului nostru în competiția

globală ce va urma.

Vorbim și de un viitor în care Uniunea își va recâștiga propriii cetățeni, prin

întărirea sentimentului lor de securitate aici, acasă, în interiorul Uniunii.

Provocările generate de migrație și securitate sunt aspecte de maxim interes

pentru noi toți. Trebuie să acționăm astfel încât proiectul european să

reclădească siguranța cetățenilor, să acordăm o atenție sporită combaterii

terorismului și radicalizării.

Este necesar să acționăm astfel încât să devenim mai pro-activi și să mărim

capacitatea de prevenire a Uniunii.

Răspunsul la crize cu măsuri contextuale nu constituie o modalitate eficientă și,

în această cheie, avem nevoie de soluții durabile.

Uniunea Europeană trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, în care toți

cetățenii noștri să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spațiul

comunitar, unde tinerii să poată călători, studia, beneficiind astfel pe deplin de

unul dintre cele mai vizibile și ambițioase proiecte ale construcției europene -

Spațiul Schengen.

Pentru România, aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv important.

Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul

spațiu de liberă circulație din Uniune.

Corolarul unei Uniuni sigure și puternice ar trebui să fie o Uniune lărgită. Pentru

că mărimea conferă putere - o noțiune cât se poate de adevărată și relevantă

într-un context global foarte competitiv. Iar politica de extindere a Uniunii și-a

demonstrat în mod clar valoarea prin valurile succesive de primire de noi

membri, contribuind, de o manieră incontestabilă, la prosperitatea și securitatea

continentului.

Lărgirea Uniunii nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru generațiile

viitoare, ci continuă să fie o necesitate reală, în care statele candidate și

potențialii candidați trebuie să își ancoreze eforturile de continuare a reformelor

și de asumare autentică și consecventă a valorilor și principiilor europene.

Onorați parlamentari europeni, nu putem fi cu adevărat relevanți la nivel global

dacă nu reușim să influențăm semnificativ mediul din vecinătatea noastră.

Păstrarea statelor din vecinătatea sudică și estică ancorate ferm în valorile

europene și menținerea angajamentului lor pentru reforme structurale

ireversibile depind și de capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele în

raport cu ele.

Nu în ultimul rând, vorbim și de un viitor în care Uniunea va avea un rol de prim-

plan pe scena internațională, un viitor în care statele membre vor sprijini, pe

baza intereselor împărtășite și a solidarității reciproce, afirmarea Uniunii ca actor

global, cu o contribuție decisivă la promovarea sistemului multilateral bazat pe

reguli.

Implementarea Strategiei Globale a UE a înlesnit deja evoluții importante atât în

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

domeniul securității și apărării, cât și în ceea ce privește consolidarea legăturilor

dintre politicile interne și externe ale Uniunii.

Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că, în anii care vin, Uniunea va

dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde noilor provocări.

Continuarea inițiativelor din domeniul securității și apărării comune în condiții

care să asigure cooperarea strânsă și evitarea paralelismelor cu NATO,

consolidarea rezilienței Uniunii și a partenerilor săi, îmbunătățirea comunicării

strategice sunt obiective care necesită o atenție sporită și acțiuni constante.

Consistența politicii Uniunii în vecinătatea sa, menținerea parteneriatului

transatlantic solid, onorarea angajamentelor - de la continuarea politicii de

extindere în parametrii agreați, până la consolidarea relației instituționale cu

ONU și susținerea fermă a multilateralismului și virtuților sale - sunt tot atâtea

domenii în care Uniunea va fi chemată să demonstreze că poate să acționeze

eficient.

În urmă cu 11 ani, când România s-a alăturat marii familii europene, mă

simțeam deosebit de mândru, ca român, că trăiesc acest moment important

pentru țara mea.

Anul viitor, când România preia pentru prima dată Președinția Consiliului Uniunii

Europene, Summitul de la Sibiu va reprezenta un moment de răscruce pentru

familia noastră europeană.

Este datoria noastră, este responsabilitatea noastră să creionăm viitorul Europei.

Alături de toți românii, mă simt mândru în calitate de cetățean român și, în egală

măsură, de cetățean european. Pentru că mândria națională sau mândria

europeană nu reprezintă concepte erodate și nici realități paralele. Este o stare

asumată, care întreține și dă forță și conținut acestei identități.

Pentru că Europa este parte din fibra noastră. O Europă care însumează din

diversitatea noastră. O Europă clădită pe baza conceptului de unitate în

diversitate. De aceea Europa este România și România este Europa.

2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu

atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecții de viitor.

În acești 100 de ani, am învățat unele lecții importante, trecând prin experiențe și

perioade nefericite. Iar lecția democrației este una dintre cele mai importante.

De aceea apreciem cu atât mai mult valorile familiei europene.

Din acest motiv, România este o țară profund atașată proiectului european.

Avem o societate vibrantă și dinamică, în continuă evoluție.

Suntem o democrație tânără, care are resursele pentru a se perfecționa. Românii

sunt conectați activ la valorile civice.

Au dovedit-o cât se poate de clar, și-au făcut auzită vocea atunci când a fost

nevoie să apere statul de drept și democrația.

Românii au voința și forța de a merge mai departe pe drumul european pe care și

l-au asumat. Este ambiția de a depăși orice obstacole pentru a rămâne puternic

ancorați în marea familie europeană din care facem parte în mod fundamental.

Tânăra generație crede în Europa și se implică în dezbateri privind viitorul nostru

Președintele al Comisiei Europene,

domnul Jean-Claude Juncker şi Președintele României, domnul Klaus Iohannis

de o manieră pozitivă și, mai ales, optimistă.

Din entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrănește și optimismul nostru

privind viitorul Europei. Totodată, entuziasmul lor ne obligă în mod deosebit la

responsabilitate.

Avantajul acestui val de entuziasm care vine dinspre România provine, în primul

rând, din forța lui de a inspira și a retrezi reflexul apărării democrației, care nu

este un dat, ci presupune o responsabilitate continuă de a o îngriji, apăra și

promova.

România este în prezent o țară dinamică și orientată spre viitor, care a îmbrățișat

rapid și a valorificat noile tendințe tehnologice și serviciile digitale.

Una dintre companiile românești este de câțiva ani lider mondial în soluții de

apărare și securitate cibernetică.

Pe de altă parte, o companie inițiată de doi tineri ingineri a devenit, în această

primăvară, primul «unicorn» românesc. În numai șase luni, compania și-a triplat

valoarea, ajungând la o evaluare de 3 miliarde de euro, a devenit unul dintre

liderii globali în roboți software, automatizare și inteligență artificială.

Peste tot în România, de la Iași la Timișoara, de la Cluj la București, de la Craiova

și Constanța, mii de ingineri români talentați - femei și bărbați - lucrează pentru

a avansa tehnologiile digitale, fie că e vorba de mașini conectate și sisteme

inteligente de transport, de telecomunicații 5G și Internetul lucrurilor, de

cercetare și inovare în blockchain, tehnologii spațiale sau agricultură digitală.

Economia datelor este viitorul, iar sectoarele românești de IT&C și creativ au una

dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul național din întreaga Uniune.

Nu trebuie, așadar, să mire pe nimeni că România își dorește și are capacitatea

să contribuie la consolidarea rolului global al Uniunii în acest domeniu.

România susține activ o Uniune care investește în siguranța cetățenilor săi.

Unitatea europeană este esențială când vorbim de consolidarea securității

interne a Uniunii.

Pentru România, în calitate de stat membru care gestionează una dintre cele mai

mari frontiere externe ale UE, securitatea este un domeniu prioritar, în care am

demonstrat deja că performăm în toate privințele.

Suntem capabili, astăzi, să fim un furnizor de securitate, la cele mai înalte

standarde, pentru întreaga Uniune, așa cum o facem deja în cadrul NATO.

Ca stat membru al Uniunii, vom acorda o importanță specială continuării

măsurilor menite să reducă fragmentarea spațiului european de securitate.

Avem datoria de să protejăm toți cetățenii, indiferent dacă aceștia se află sau nu

în statele din Spațiul Schengen. Acest lucru este posibil doar printr-o aplicare

integrală la frontiera externă a Uniunii, de către toate statele membre, a

instrumentelor de securitate de ultimă generație.

Uniunea Europeană s-a clădit pe o dorință cât se poate de umană și profundă,

aceea de pace pe continentul european.

Această pace internă - cu toate ingredientele sale: cooperarea între statele

Președintele Parlamentului European,

domnul Antonio Tajani şi Președintele României, domnul Klaus Iohannis

membre, principiul statului de drept, drepturi și libertăți fundamentale,

diversitate, prosperitate, standarde sociale, de muncă - a devenit un bun de

export extrem de prețios.

A venit momentul să ne reîntoarcem cu acest model către interior și să arătăm

cetățenilor noștri ce am reușit să creăm împreună. Să vedem cum protejăm,

împreună, pacea și cum se traduce nevoia de pace astăzi, la nivelul intereselor

cetățeanului.

Am mereu în minte cuvintele extrem de actuale ale lui Jean Monnet: «il n'y a pas

pour les peuples d'Europe d'autre avenir que dans l'union» (Nu există un viitor al

cetățenilor Europei altul decât unitatea).

Vă îndemn să păstrăm unitatea drept cuvânt de ordine al viitorului. O unitate

însă care nu va veni de la sine. O unitate pe care trebuie să o protejăm și să o

consolidăm în mod constant, îngrijindu-ne în același timp de diversitatea atât de

caracteristică culturii europene. Vă mulțumesc!”

*

Intervenția Președintelui României din cadrul dezbaterii din plenul

Parlamentului European privind viitorul Europei:

„În primul rând, dați-mi voie să mulțumesc tuturor vorbitorilor, începând de la

Președintele Comisiei până la cei care au vorbit în numele grupurilor politice. Ați

atins mai multe subiecte, dintre care cel care îmi este mie cel mai drag: țara mea,

România.

În decembrie 1989, noi, românii, am decis că nu mai suportăm dictatura

comunistă, și am înlăturat-o. De atunci, construim o democrație pe care noi,

românii, ne-o dorim bazată pe ceea ce se numesc valorile democrației europene,

valorile Uniunii Europene.

În acești aproape 30 de ani, România s-a schimbat. România s-a schimbat

profund. Suntem o țară din Estul Europei care în continuare crede în democrația

de tip european. România este o țară cu o economie în creștere. România este o

țară care reprezintă un pol de stabilitate în regiunea geografică în care ne găsim.

România este o țară care aspiră la statutul de lider în domenii precum cele pe

care le-am menționat în prima parte a discursului meu. România este o țară

apreciată și respectată pentru securitatea pe care o livrează, și în regiune, și în

NATO, și în altă parte.

Noi am înțeles, noi, românii, am înțeles demult că nu putem să rămânem

receptori de ajutor și de securitate, ci trebuie să ne asumăm un rol mult mai

greu, dar în care credem, cel de furnizor de securitate. Și asta facem.

România este un stat de drept, România este un stat democratic. În România

există o dezbatere politică și în România există ceea ce am denumit o democrație

foarte vie. Nu vreau să intru în detalii ale dezbaterii interne din România, dar pot

să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor

păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor și principiilor unui stat de

drept și continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva

corupției.

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

Cred că în Europa avem mai multe probleme. Una dintre ele este conexiunea

între cetățean și politician. De multe ori, această conexiune este una slabă.

Cetățenii nu înțeleg ce fac politicienii și, din păcate, unii politicieni nu înțeleg ce

vor cetățenii. În România, cetățenii au spus clar ce vor, iar eu, care am fost ales

de un număr semnificativ de români, am înțeles că ei doresc să continui acest

mesaj cu care am început, pentru o Românie democratică, pentru o Românie

europeană, o Românie integrată profund în Uniunea Europeană, o Românie care

păstrează intact statul de drept și care luptă, și trebuie să spun cu rezultate

notabile, împotriva corupției.

Că există controverse este adevărat, dar spuneți-mi ce democrație parlamentară

ar fi aceea fără controverse. Iar eu sunt hotărât că din această luptă va câștiga

România Europeană, România democratică. Și mă voi implica pentru acest lucru!

Am vorbit în prima parte a întâlnirii noastre despre cum văd eu viitorul Uniunii

Europene. Mai multe luări de poziții s-au referit mai degrabă la viitorul apropiat

al Uniunii Europene, și atunci dați-mi voie să spun câteva cuvinte și despre cum

vedem noi, în România, cum văd eu viitorul apropiat al Uniunii Europene, și mă

refer la prima parte a anului 2019, când România va deține Președinția

Consiliului Uniunii Europene.

Ne așteaptă o perioadă extrem de dificilă. Avem dosare extrem de grele pe care

dorim să le tratăm într-un mod echitabil, dar și cu foarte multă determinare spre

un rezultat pozitiv sau optimist. Nu întotdeauna va fi posibil. Unul din dosare se

numește Brexit și aici, cu siguranță, lucrurile sunt încă într-o fază care depinde

foarte mult de negocierea care se poartă, însă noi ne dorim să ajungem la un

acord cu Marea Britanie și dorim să avem acest acord foarte repede.

România se va implica atât cât Președinția Consiliului poate să se implice în acest

lucru și dați-mi voie să spun că aici avem, în ceea ce privește negocierea Brexit o

primă dovadă palpabilă, clară și transparentă a eficienței colaborării. Faptul că

cei 27 au lucrat strict împreună, au acceptat o singură echipă de negociere a

adus rezultate notabile. Iată că unitatea nu este un concept al visătorilor, ci

unitatea este un concept al politicienilor cu viziune.

Avem un dosar pe care știu că l-ați discutat în Parlament și care vă este drag și

ne este drag, este vorba de Cadrul Financiar Multianual. Trebuie să ajungem la

un progres pe acest dosar. Faptul că dumneavoastră, în Parlament, ne încurajați

pe noi din Consiliu să mergem pe o creștere a bugetului este, în opinia României,

un lucru bun, dar negocierea va trebui să continue practic și aici România se va

implica și sperăm să avem, dacă nu chiar finalizarea negocierilor, măcar progrese

semnificative în zone sensibile acest buget.

Un dosar care a fost menționat, și de mine și de unii vorbitori – migrația. Trebuie

să ajungem cât se poate de repede la o abordare comună. Dacă nu reușim să

definim o politică europeană în acest domeniu, atunci vom avea o problemă

majoră și România se va implica pentru a progresa în aceste negocieri.

La momentul acesta, știți foarte bine, în ceea ce privește reforma Dublin, avem

28 de păreri din 28 de state, foarte diferite. Eu cred că putem să apropiem aceste

opinii și să ajungem la primele concluzii comune, care pe urmă ne permit un

tratament pe mai multe paliere al acestui fenomen, un tratament care va diferi

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

fundamental de felul cum am acționat până acum.

Până acum am acționat în urma unei crize, noi trebuie să acționăm înaintea unei

crize, asta am vrut să spun când am zis că Uniunea Europeană trebuie să

acționeze preventiv. Noi știm cum funcționează lumea, dar trebuie să ne și

pregătim să facem față la efectele acestei funcțiuni. Și, în fine, în timpul

Președinției României vor avea loc alegerile europene și în timpul campaniei

pentru alegerile europene vom avea Summitul de la Sibiu.

Acest Summit este extrem de important pentru România și pentru Uniunea

Europeană și nu neapărat prin faptul că este orașul meu natal, ci prin faptul că

acel Summit are tema unică și clară viitorul Uniunii Europene.

Vom discuta și vom creiona o gândire despre Uniunea Europeană clară, limpede,

de înțeles pentru cetățeanul european, nu numai pentru politicanul european. Iar

alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor ne vor oferi o radiografie și

ne vor arăta dacă noi toți am fost credibili, dacă am știut să generăm proiecte

credibile, dacă știm să desenăm un viitor pentru Uniunea Europeană sau dacă

mai avem un pic de lucrat. Vă mulțumesc!”

*

Intervenția Președintelui României la finalul dezbaterii din plenul

Parlamentului European privind viitorul Europei:

„Mulțumesc tuturor vorbitorilor pentru pozițiile exprimate! Au fost numeroase,

mi-aș fi dorit să fi fost mai numeroase. Vă mulțumesc celor care ați găsit cuvinte

de apreciere pentru România! Vă mulțumesc și celor care au găsit cuvinte de

critică constructivă, fiindcă altfel de critică nu îmi imaginez că se poate face în

Parlamentul European.

Unitate în diversitate – acesta a fost conceptul cu care am încheiat prima mea

prezentare și luările de poziție din această sală arată într-adevăr că aici trebuie

să lucrăm - abordări foarte diferite, dar evident fiecare cu greutatea și cu

reprezentativitatea parlamentară a ei.

Dați-mi voie să vă propun un demers prin care pot să interacționez cu

dumneavoastră, cei care ați luat cuvântul și, poate, cu alții care nu încă n-au

făcut-o. Având în vedere diversitatea temelor, și vă asigur că toate sunt

importante, mă interesează și avem poziții ferme pe toate, nu pot să intru în

toate detaliile și în toate răspunsurilor. Împreună cu colegii și cu colegele mele,

vom avea grijă ca fiecare vorbitor să primească un răspuns în scris și cred că în

acest fel vom îmbunătăți net dialogul între noi.

Încă o dată mulțumesc pentru luările de poziție!

Dați-mi voie, în încheiere, domnule Președinte, onorați membri ai Parlamentului

European, să revin la câteva cuvinte cheie, fiindcă astăzi vorbim despre cum vom

creiona viitorul Uniunii Europene: unitate și coeziune, apropiere față de cetățean,

securitate internă a Uniunii Europene, securitatea frontierelor Uniunii Europene,

greutate în politica internațională a Uniunii Europene, abordări care respectă și

cultivă diversitatea, dar permit o acționare unitară înspre exterior.

Iată temele care ne preocupă pe toți, teme care îi preocupă pe europeni. Cred că

este obligația noastră să găsim nu numai răspunsuri, ci să găsim politici și să

aplicăm practic ceea ce credem noi că este important pentru cetățenii noștri, dar,

în același fel, și pentru Uniunea Europeană. Vă mulțumesc tuturor!”

Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici: http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/discursul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-dezbaterii-din-plenul-parlamentului-european-privind-viitorul-europei

Președintele României, domnul Klaus Iohannis

şi Președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani

DECLARAȚIA DE PRESĂ COMUNĂ A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI CU

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN, DOMNUL ANTONIO

TAJANI

Marți, 23 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a susținut Strasbourg, o declarație de presă comună cu Președintele

Parlamentului European, domnul Antonio Tajani.

Președintele Parlamentului European, domnul Antonio Tajani:

„Bună dimineața tuturor! Vă mulțumesc, domnule Președinte Iohannis, pentru că

sunteți aici, cu noi, la această dezbatere importantă a Parlamentului European

despre viitorul Uniunii Europene. În timpul întâlnirii cu Președintele României, am

discutat despre cele mai importante probleme cu care se confruntă Uniunea

Europeană: migrația, Cadrul Financiar Multianual, viitorul Uniunii Europene și, în

ceea ce privește migrația, am subliniat importanța reformei Dublin. I-am cerut

Președintelui României sprijinul în ceea ce privește votul dat de Consiliul care va

avea loc înaintea alegerilor europene, cu privire la reforma Dublin, la migrație,

fiind totodată foarte important să colaborăm toți la elaborarea Cadrului

Financiar Multianual. Am subliniat, în discursul meu, importanța perioadei

dinaintea alegerilor europene. Este importantă implicarea la nivel european, a

statelor membre, a Parlamentului European, a tuturor, pentru a reduce distanța

care există între cetățenii europeni și instituțiile europene. Pentru noi, este foarte

important să colaborăm cu statele membre. Este important, de asemenea, să

cooperăm cu România pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii

Europene. Noi construim calea pentru o cooperare mai puternică și mai bună și

vreau să îi mulțumesc Președintelui Iohannis pentru această cooperare, pentru

angajamentul său în favoarea Uniunii Europene, în favoarea unei legături

puternice între Președinția sa și Parlamentul European.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

„Vă mulțumesc foarte mult!

Aș vrea mai întâi să-i mulțumesc Președintelui Tajani pentru invitația de a

participa la această dezbatere de astăzi, o dezbatere foarte interesantă pentru

că a fost vorba despre viitorul Uniunii Europene. Din punctul meu de vedere,

viitorul trebuie să fie unul bun, iar această dezbatere a fost, domnule Președinte,

o dezbatere bună. Procesul reflecției asupra viitorului Europei în care suntem

angrenați are un rol esențial nu doar în generarea ideilor, ci și a unor soluții și

abordări viitoare.

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

România este o susținătoare fermă a unui proiect european puternic și a unei

integrări europene profunde. Am apreciat întotdeauna poziția Parlamentului

European, pe care nu doar că o respectăm, dar o și împărtășim pe deplin.

Considerăm că trebuie să depunem eforturi comune pentru a restabili încrederea

în proiectul european. Suntem de părere că aceasta este una dintre cele mai

importante probleme cu care ne confruntăm. Euroscepticismul în creștere e un

semn de rău augur pentru politicieni și trebuie să ținem cont de acest semnal de

alarmă.

România va avea o ocazie foarte bună de a dovedi că nu doar crede într-un viitor

mai bun al Uniunii Europene, dar și că poate să fie implicată în acest viitor, că

este capabilă să răspundă acestor provocări. Asta pentru că România va deține

Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019. Ne dorim ca această

președinție să fie un succes și avem de gând să depunem eforturi pentru a obține

o Uniune Europeană consolidată și mai eficientă. Punem mare accent pe acest

lucru, dar și pe alte obiective pe care le avem și pe care le vom promova în timpul

președinției noastre.

Timp de mai bine de 60 de ani, proiectul european a fost un succes. Împreună,

domnule Președinte, trebuie să avem grijă de proiectul european, astfel încât să

rămână un succes. Trebuie să facem asta împreună, trebuie să ne implicăm și să

inspirăm pe toată lumea să se implice în proiectul nostru. Trebuie să facem un

proiect al cetățenilor europeni. Cred că Uniunea Europeană trebuie să

funcționeze astfel încât nimeni să nu rămână în urmă. Niciun stat european,

niciun cetățean european nu poate fi lăsat în urmă. De asemenea, și reciproca

este valabilă, pentru că Uniunea Europeană nu poate fi un succes fără susținerea

cetățenilor europeni. Oamenii se așteaptă la răspunsuri clare și directe.

Abordarea românească este una directă și clară. Uniunea Europeană trebuie să

fie unită, Uniunea Europeană trebuie să fie coezivă și incluzivă. Trebuie să

propunem politici astfel încât toate aceste lucruri să devină realitate. Unul dintre

cele mai importante proiecte pentru noi în România este Summitul care va avea

loc la Sibiu, în România, în 9 mai 2019. Acest Summit este foarte important

pentru noi în România, pentru că va fi primul organizat în și de către România.

Dar adevărata sa importanță constă în ce se va discuta la acest Summit, pentru

că aceasta va fi dedicat viitorului Uniunii Europene, iar eu sunt hotărât, România

și românii sunt hotărâți să fie implicați în acest viitor, să facă parte din procesul

de luare a deciziilor pentru viitorul Uniunii Europene. Și sunt convins că împreună

cu toți ceilalți participanți la Summitul din Sibiu vom dezvolta un proiect credibil,

fezabil și care va face Uniunea Europeană puternică din nou.”

Înregistrarea audio-video a declaraţiei de presă comună şi sesiunea de întrebări

şi răspunsuri sunt disponibile aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratie-de-presa-

comuna-cu-presedintele-parlamentului-european-domnul-antonio-tajani

ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI

ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL CEREMONIEI

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

ORGANIZATE CU PRILEJUL ZILEI ARMATEI ROMÂNIEI

Joi, 25 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

susținut la „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol, o

alocuțiune în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Armatei

României:

„(…) Sărbătorim astăzi, în An Centenar, Ziua Armatei, instituție fundamentală a

statului român.

Împlinirea a 100 de ani de la realizarea marelui ideal al unității naționale, care nu

ar fi putut fi înfăptuit fără contribuția Armatei României, reprezintă pentru noi

toți un moment cu dublă semnificație. Rememorăm etapele importante din

istoria națiunii și, în același timp, privim cu speranță spre viitor.

Este un bun prilej pentru reașezarea, pe baze sigure, a prestigiului istoriei, ca

formă de cunoaștere a poporului român. Reînsuflețim, astfel, idealurile care au

făcut posibilă păstrarea valorilor şi tradițiilor noastre, a dreptății, a adevărului şi

a credinței, subsumate binelui individual şi general.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este cu siguranță unul dintre cele mai

importante proiecte de țară ale națiunii române din toate timpurile.

Acest eveniment major a contribuit la promovarea conștiinței naționale a

poporului, la făurirea statului român şi la prezervarea valorilor pentru care au

luptat şi s-au jertfit înaintașii noștri.

Ne găsim astăzi într-un context geopolitic complex, dinamic, cu provocări și

amenințări multiple şi impredictibile. Modificările radicale din ultimii ani ale

mediului de securitate internațional au reliefat importanța strategică a asigurării

securității şi stabilităţii spațiului euroatlantic şi ale regiunii Mării Negre.

România este un pilon regional important de stabilitate și un partener credibil în

cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene.

În aceste condiții, trebuie să acționăm constant pentru a construi un sistem

militar performant, capabil să-și îndeplinească misiunile esențiale de apărare a

țării, precum și îndatoririle asumate de România în cadrul Alianței Nord-

Atlantice.

Efortul de înzestrare şi de modernizare a Armatei la standarde NATO trebuie

continuat. Aplicarea Acordului național, încheiat la începutul anului 2015 cu

partidele politice, privind alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare

pentru următorii zece ani, oferă astfel predictibilitate, transparență şi

credibilitate în plan regional şi aliat.

Ministerului Apărării Naționale îi revine responsabilitatea de a planifica și utiliza,

în mod transparent, aceste fonduri publice.

Noua arhitectură a apărării impune asigurarea unor resurse umane foarte bine

pregătite, cu o dotare modernă și perfect interoperabile în sistemul aliat de

apărare colectivă.

România continuă, pe această linie, eforturile de implementare a obiectivelor

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

propuse, promovate şi realizate la Summitul NATO de la Bruxelles.

Doresc să mă refer, în principal, la asigurarea coerenţei operaţionale şi a

abordării integrate a acțiunilor de descurajare şi apărare, cât şi a consolidării, pe

întregul flanc estic Aliat şi la Marea Neagră, precum şi la realizarea capacităţii

operaţionale finale a brigăzii multinaţionale Sud-Est.

De asemenea, îndeplinirea integrală şi la termen de către țara noastră a

obiectivelor asumate, dovedește pragmatismul, angajarea, coerența şi

consecvența României pentru îndeplinirea angajamentelor în plan internațional.

Nu în ultimul rând, concretizarea dezideratelor de securitate ale ţării noastre va

avea în vedere continuarea dezvoltării parteneriatelor strategice existente, în

special a celui cu Statele Unite ale Americii.

Acest lucru se va realiza mai ales din perspectiva implementării obiectivelor

naționale, specifice procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi

apărare.

România a avut două inițiative importante în cadrul Summitului NATO din acest

an - discuția distinctă pentru zona Mării Negre și înființarea unui comandament

multinațional de corp de armată, de trei stele, pe teritoriul național.

Faptul că ne bucurăm de o susținere importantă pentru acest nou comandament,

că numeroase armate Aliate contribuie cu militari la brigada multinațională de la

Craiova, precum și că partenerii noștri strategici au o prezență tot mai

consistentă în țara noastră reprezintă dovezi că suntem un aliat de încredere,

credibil în această regiune, atât de complicată.

Așa cum am afirmat în repetate rânduri, convingerea mea este că, doar prin

cooperare și respectarea normelor de drept internațional, putem ajunge la o

soluție care să garanteze pacea și securitatea globală.

Consolidarea profilului strategic al Armatei României are un rol esențial în acest

sens și țin să vă mulțumesc pentru realizările importante din acest an.

Dragi militari, această sărbătoare vă este dedicată în primul rând

dumneavoastră, militarilor, femei şi bărbați în uniformă, adevărați profesioniști

care slujiți patria sub drapelul tricolor cu dăruire, în spiritul sacrificiului și al

solidarității umane.

Suntem cu gândul și la militarii noştri aflaţi departe de casă, în teatrele de

operaţii, unde, prin modul exemplar în care îşi execută misiunile alături de aliaţi,

reprezintă cu onoare şi demnitate România.

În semn de apreciere şi pentru rezultatele deosebite obţinute, am înmânat

Drapelul de Luptă Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale şi am

decorat Drapelele de Luptă al Centrului 13 Comunicaţii şi Informatică, al

Centrului 85 Aero Comunicaţii şi Informatică, precum şi al Şcolii de Aplicaţie

pentru Unităţi de Luptă.

Îmi exprim încrederea că veți demonstra cu toții aceeași determinare, seriozitate

şi profesionalism pentru a asigura şi pe mai departe dezvoltarea Armatei

României la nivelul standardelor internaționale actuale şi pentru a vă consolida

respectul şi prestigiul pe care vi le-ați câștigat prin muncă.

Vă felicit şi vă urez succes în continuare!

La Mulţi Ani, Armata României! La mulți ani, România!”

Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/alocutiunea-presedintelui-

romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-ceremoniei-organizate-cu-

prilejul-zilei-armatei-romaniei1540471094

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL DEJUNULUI

OFICIAL OFERIT CU PRILEJUL ZILEI ARMATEI ROMÂNIEI

Miercuri, 24 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

susținut o alocuțiune în cadrul Dejunului oficial oferit cu prilejul Zilei Armatei

României în onoarea militarilor și civililor din țară și din teatrele de operații:

„(…) Bun venit la Palatul Cotroceni! Mă bucur să sărbătorim împreună «Ziua

Armatei României», într-un an cu totul special, în care celebrăm Centenarul Marii

Uniri.

În acest secol de existență a statului național român, păstrarea unității și

suveranității țării noastre a fost posibilă și prin sacrificiul și dăruirea celor care,

cu onoare și mândrie, au purtat uniforma militară.

Am primit o moștenire de care să fim mândri și avem, la rândul nostru,

responsabilitatea ca, la acest moment aniversar, să reflectăm asupra parcursului

pe care trebuie să-l urmeze România pentru a avea un viitor democratic, sigur și

prosper.

Armata reprezintă una dintre instituțiile fundamentale ale României și ale

statalității noastre, un pilon esențial în menținerea securității într-o lume extrem

de dinamică, în continuă schimbare, caracterizată de permanente provocări.

Cu atât mai important, într-un context atât de complicat, este ca cetățenii să se

știe apărați și la adăpost de orice pericol. Iar românii își manifestă, constant,

încrederea în Armată, ceea ce reprezintă cea mai bună dovadă că

profesionalismul și implicarea tuturor celor care slujesc, în uniformă, sub drapelul

tricolor, sunt prețuite și respectate.

Militarii noștri sunt la fel de bine apreciați și de către partenerii internaționali,

fiind recunoscuți drept buni camarazi, total dedicați misiunilor încredințate, ceea

ce face ca Armata noastră să fie un foarte bun ambasador al României în lume.

Mai mult, participarea la operații multinaționale, pe diferite continente, în Irak și

Afganistan, în Bosnia Herțegovina și Kosovo, a consolidat atât parteneriatul

strategic cu Statele Unite ale Americii, cât și statutul țării noastre în NATO și

Uniunea Europeană.

România a dovedit că este un furnizor de securitate credibil, predictibil și a cărui

politică de securitate este bazată pe transparență și pe atașamentul față de

valorile euroatlantice ale statului de drept și ale democrației funcționale.

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

Într-un mediu internațional complex, cu multiple riscuri și amenințări, o armată

puternică și corespunzător dotată, cu structuri de comandă bine antrenate și

profesioniste, este o garanție a stabilității și a rezilienței statului în fața oricăror

pericole, inclusiv hibride, venite din partea unor entități statale sau non-statale.

Tocmai de aceea, una dintre prioritățile mele, imediat după preluarea

mandatului de Președinte al României, a fost realizarea unui acord politic între

partidele parlamentare, pentru asigurarea unui buget de 2% din PIB pentru

apărare. Au fost create, astfel, condițiile unui proces de planificare strategică

bazat pe predictibilitate și consecvență.

Mă bucur că am reușit să punem în practică o viziune politică și că anul trecut am

obținut, în premieră, o realizare importantă, și anume ca sumele destinate

achiziției de echipamente majore să totalizeze aproape 35% din bugetul apărării.

Dotarea Forțelor Terestre, a Forțelor Aeriene și a Forțelor Navale cu tehnică

militară modernă, precum și asigurarea instruirii eficiente și creșterea nivelului

de pregătire de luptă a structurilor militare vor contribui în mod decisiv la

îndeplinirea dezideratului nostru ca România să devină mai puternică.

Pentru a atinge, însă, un nivel superior de performanță, Guvernul, Ministerul

Apărării Naționale și Statul Major al Apărării au responsabilitatea inițierii și

derulării programelor necesare creșterii capacității combative a armatei,

conform angajamentelor asumate, precum și a asigurării ritmicității utilizării

fondurilor bugetare, astfel încât să existe certitudinea angajării și utilizării

acestora.

Statul român trebuie să acționeze, în continuare, pentru consolidarea și

extinderea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, precum și

pentru menținerea și creșterea relevanței noastre strategice, în calitate de

membru cu drepturi depline al NATO și Uniunea Europeană.

Într-o lume dinamică și cu puternice accente de impredictibilitate, NATO rămâne

o ancoră de stabilitate, o garanție nu numai a securității și apărării propriilor

membri, ci și a stabilității regionale și globale, deopotrivă.

Măsurile adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles din această vară au venit în

sprijinul consolidării măsurilor decise în cadrul reuniunilor aliate precedente.

Rezultatele Summitului au relevanță majoră pentru România, prin susținerea

unei posturi de descurajare și apărare credibile și solide a Alianței, care este

capabilă să gestioneze eficient provocările de securitate.

Mai mult, susținem procesul de adaptare permanentă a Alianței la realitățile

actuale, astfel încât aceasta să fie suficient de puternică și flexibilă pentru a face

față oricăror amenințări, inclusiv a celor pe care noi le percepem în această

regiune.

Din această perspectivă, rolul brigăzii multinaționale de la Craiova va deveni din

ce în ce mai important, pe măsură ce își va dezvolta capacitatea de a contribui la

întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței.

O reușită a reuniunii aliate din acest an a fost atenția acordată creșterii prezenței

și activității maritime a NATO la Marea Neagră, ceea ce semnifică o vizibilitate

sporită a regiunii în general, cu efecte pe mai multe paliere.

În același timp, rămâne foarte importantă și aprofundarea conceptului de

prezență aliată înaintată pe flancul estic. În plus, este necesară și intensificarea

eforturilor interinstituționale naționale, pentru transpunerea în practică a

mobilității militare, în contextul dezvoltării cooperării dintre NATO și Uniunea

Europeană.

Armata României înseamnă, în primul rând, acei oameni care s-au dedicat unei

profesiuni de credință, aceea de apărare a țării, chiar cu sacrificiul vieții.

Le mulțumesc militarilor și civililor care lucrează în Armata României pentru

nivelul înalt de pregătire dovedit în activități și misiuni comune cu aliații și

partenerii noștri, în teatrele de operații, pe pământ, în aer sau pe apă.

Vă doresc mult succes în continuare! România are nevoie de forța și implicarea

dumneavoastră pentru construirea unui viitor sigur și prosper, în beneficiul

tuturor cetățenilor!

La mulți ani Armatei României! La mulți ani, România!”

Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/alocutiunea-presedintelui-

romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-dejunului-oficial-oferit-cu-

prilejul-zilei-armatei-romaniei

JUSTIŢIE

RAPORTUL PRIVIND ACTIVITATEA MANAGERIALA DE LA PARCHETUL DE

PE LANGA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Joi, 25 octombrie, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

primit și va analiza Raportul privind activitatea managerială de la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu propunerea

de revocare din funcție a domnului Augustin Lazăr.

Președintele Klaus Iohannis apreciază activitatea Procurorului General și

consideră că cererea ministrului Justiției este complet neadecvată și de natură să

genereze neîncredere în sistem și îngrijorare în rândul partenerilor noștri

europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul

tendențios și denotă intenția acestuia de a subordona politic procurorii.

Se încearcă, din nou, acreditarea ideii că procurorii sunt dușmanii societății. Or,

în reprezentarea intereselor generale ale societății și în apărarea ordinii de

drept, procurorii au un rol esențial, consacrat expres prin Legea fundamentală.

Fac un apel la magistrați să nu își piardă încrederea în capacitatea societății

românești de a rezista acestui nou asalt asupra statului de drept.

Demersul ministrului Justiției de revocare a Procurorului General întărește

convingerea Președintelui României că domnul Tudorel Toader trebuie să plece

de urgență din fruntea ministerului pe care îl conduce. Statul român are obligația

de a proteja ordinea de drept, libertățile și drepturile cetățenilor săi, iar acest

lucru nu poate fi înfăptuit fără un Minister Public independent și eficient.

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/raportul-privind-

activitatea-manageriala-de-la-parchetul-de-pe-langa-inalta-curte-de-casatie-si-

justitie

DECLARAȚIA DE PRESĂ SUSȚINUTĂ DE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

ÎNAINTEA CONSULTĂRILOR CU PARTIDELE ȘI FORMAȚIUNILE POLITICE

PARLAMENTARE PE TEMA LEGISLAȚIEI DIN DOMENIUL JUSTIȚIEI

Miercuri, 24 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus

Iohannis, a susținut la Palatul Cotroceni, o declarație de presă înaintea

consultărilor cu partidele și formațiunile politice parlamentare pe tema

legislației din domeniul justiției.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua! Începem o rundă de

consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare. I-am invitat pentru

a discuta despre legile justiției. Este evident că legile justiției, în forma în care

sunt ele valabile astăzi, trebuie regândite și trebuie modernizate, îmbunătățite.

Este clar că, aici, obiectivul, cel puțin obiectivul meu, este să ajungem să avem

legile corectate și să garantăm independența justiției. Pentru asta este, cu

siguranță, nevoie de mai multe lucruri.

În primul rând, este nevoie de reluarea ciclului legislativ pe legile justiției, dar nu

oricum. Este nevoie de o legiferare responsabilă, o legiferare transparentă, o

legiferare care duce la modernizarea reală a legislației în materie. Pentru asta,

este nevoie de discuții, este nevoie de transparență, este nevoie de discuții cu

CSM, care garantează independența justiției și nu ca până acum, când aceste

avize ale CSM au fost constant ignorate. Este nevoie de consultări cu toți

partenerii din sistem, iar pe partea politică este clar că avem nevoie de o

înțelegere, un acord între partidele parlamentare, pentru a relua acest ciclu

legislativ și pentru a îmbunătăți legislația. Avem, de curând, opinia finală a

Comisiei de la Veneția, cel mai autorizat organ în materie de justiție. Acele opinii,

acele recomandări ale Comisiei de la Veneția trebuie luate foarte, foarte în

serios. Sunt recomandări ale specialiștilor, sunt recomandări gândite pentru a

ajuta România. Aceste recomandări sunt gândite pentru a ne ajuta. Este nevoie

de citirea cu atenție și ele trebuie luate în seamă.

Jurnalist: S-a discutat mult despre un pact...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți ce? Eu nu vreau niciun pact

cu PSD! Nu despre asta vorbim, nu știu cum a apărut ideea, dar cred că s-a

înțeles greșit ce se întâmplă aici. Eu îmi doresc ca în aceste consultări să fiu văzut

ca un mediator între partidele politice parlamentare. Nu doresc un pact cu PSD,

nici cu ALDE, nici cu alții. Eu îmi doresc ca ei să se înțeleagă între ei, să se reia

discuțiile pe legile justiției într-o formă considerabil îmbunătățită, ca la final să

avem legi care realmente ajută sistemul de justiție din România. Cred că ceea ce

s-ar putea obține, și sper să obțin acest lucru, este o înțelegere politică între

partidele politice!

Jurnalist: Care să cuprindă ce?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sistemul de justiție trebuie să

fie independent și trebuie să fie stabil. Pentru aceasta, mai devreme sau mai

târziu, este nevoie de consens, este nevoie de consens în Parlament, nu cu mine.

Eu doresc să le explic acest lucru. Este nevoie de consens fiindcă altfel aceste legi

vor fi mereu și mereu modificate, vor genera instabilitate și vor genera, în final,

un sistem care nu funcționează optimal. Deci, ceea ce avem noi acum sunt legi

care nu funcționează bine. Ați observat că după ce le-am promulgat, deja

Guvernul a dat ordonanțe de urgență, și acestea foarte discutabile din punct de

vedere constituțional, fiindcă legile așa cum au ieșit din Parlament pur și simplu

nu sunt aplicabile.

Mai vorbim după finalizarea discuțiilor!

Înregistrarea audio-video a declaraţiei comune de presă aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-

sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1540384049

MESAJUL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI TRANSMIS CU PRILEJUL

CONFERINȚEI „CONDUITA ETICĂ A MAGISTRAȚILOR PENTRU

CONSOLIDAREA ÎNCREDERII PUBLICE. DIALOG DESCHIS PRIVIND

INTEGRITATEA JUDICIARĂ”

Luni, 22 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a transmis un mesaj cu prilejul conferinței „Conduita etică a

magistraților pentru consolidarea încrederii publice. Dialog deschis

privind integritatea judiciară”, din cadrul Programului Statul de Drept

Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer.

Mesajul a fost prezentat de către domnul Laurențiu Ștefan, Consilier

Prezidențial, Departamentul Politică Internă:

„Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer a

câștigat, prin activitățile de substanță derulate în ultimul deceniu, statutul de

reper pentru profesioniștii sistemului de justiție din România, dar și din întreaga

regiune.

Roadele muncii partenerilor noștri externi în consolidarea sistemului de justiție şi

în lupta anticorupție, printre care se numără şi organizații ca a dumneavoastră,

se văd din plin în ultimii ani. Din păcate, traversăm o perioadă în care

independența justiției române este pusă la grea încercare.

Integritatea este, în aceste zile, mai mult ca oricând, una dintre temele

semnificative care se regăsesc pe agenda publică. Sunt tot mai frecvente

atacurile la adresa justiției din partea unor politicieni lipsiți de integritate și, în

aceste condiții, moralitatea şi profesionalismul magistraților devin esențiale în

apărarea și menținerea încrederii cetățenilor în justiție. Încrederea începe cu

integritatea magistraților. Lupta anticorupție este indisolubil legată de

integritatea celor care fac parte din instituțiile sistemului judiciar.

Mă bucur că am ocazia să transmit un mesaj de felicitare şi încurajare tuturor

profesioniștilor din justiție, de la prima și până la ultima treaptă ierarhică a

sistemului, pentru rezultatele tot mai bune privind înfăptuirea actului de justiție

în România, obținute în ultimii ani, dar şi pentru modul în care şi-au făcut datoria

şi au apărat independența puterii judecătorești.

În ciuda tuturor dificultăților întâmpinate, integritatea şi profesionalismul

manifestate au arătat clar românilor, dar și partenerilor noștri externi, că justiția

s-a maturizat, este pregătită, capabilă şi decisă să-și apere independența.

Vocea dumneavoastră este auzită, contează şi va conta. Continuați să vă faceți

meseria cu verticalitate și curaj, fideli principiilor democrației şi statului de drept!

Rămâneți vigilenți şi nu vă pierdeți speranța! Sunt alături de dumneavoastră şi

am convingerea că aveți susținerea cetățenilor din întreaga țară, care au

transmis mesaje foarte clare şi ferme clasei politice. Am certitudinea că românii

vor apăra și pe mai departe independența justiției cu aceeași convingere.

Avem o Constituție, avem un crez - în statul de drept şi în democrație - și avem

garanția dată de apartenența la Uniunea Europeană pentru respectarea acestui

crez. Avem o justiție formată din magistrați integri şi am încredere că vor

continua să rămână așa.

Vă urez mult succes în proiectele şi programele privind justiția derulate în

România și în întreaga regiune!”

Mesajul este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-

domnul-klaus-iohannis-transmis-cu-prilejul-conferintei-conduita-etica-a-

magistratilor-pentru-consolidarea-increderii-publice-dialog-deschis-privind-

integritatea-judiciara

POZIȚIA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIVIRE LA OPINIILE CUPRINSE ÎN

RAPORTUL COMISIEI DE LA VENEȚIA ÎN LEGĂTURĂ CU MODIFICĂRILE

ADUSE LEGILOR JUSTIȚIEI ȘI CODURILOR PENALE

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că aspectele foarte

grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor

justiției și codurilor penale reprezintă un semnal fără echivoc, de care actuala

guvernare și majoritate parlamentară trebuie să țină cont pentru a nu împinge

România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene.

Cele două opinii ale acestui for european sunt extrem de critice și confirmă, așa

cum era previzibil, toate neregulile sesizate de mai bine de un an de zile de către

Președintele României, de opoziția parlamentară, de societatea civilă, de

Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori.

Punerea în pericol a independenței procurorilor și judecătorilor, afectarea

încrederii în justiție, impactul negativ asupra eficienței actului de justiție în

materie penală în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor de

corupție, a celor săvârșite prin violență sau a celor de criminalitate organizată

sunt aspecte esențiale asupra cărora Comisia de la Veneția atrage atenția în

analiza sa.

Președintele Klaus Iohannis subliniază că, prin concluziile prezentate public,

Comisia de la Veneția constată că modificările aduse legilor justiției și legislației

penale bulversează întregul sistem judiciar și generează efecte negative, iar o

serie de prevederi nou introduse vor avea consecințe directe asupra unor

proceduri și dosare penale în care sunt implicați oameni politici.

Președintele României consideră că este inacceptabil ca întreaga legislație din

acest domeniu esențial pentru orice democrație autentică să fie dramatic

alterată, doar pentru a-i proteja pe unii lideri politici care au probleme cu

justiția.

În ceea ce privește modificările aduse legislației penale, multe dintre aspectele

vizate de Comisia de la Veneția au fost punctate și în obiecția de

neconstituționalitate ridicată de către Președintele Klaus Iohannis. Viteza

nejustificată a adoptării, absența consultărilor reale și lipsa de transparență sunt

elemente care afectează în mod negativ calitatea legislației și generează

incertitudine. Mai mult, unele modificări ignoră convenții internaționale la care

România este parte sau depășesc cu mult unele hotărâri ale Curții

Constituționale.

Președintele României consideră că, din dorința de a favoriza pe cei care au

probleme cu legea, coaliția PSD-ALDE prejudiciază iremediabil nu numai statul

de drept și încrederea cetățeanului că nimeni nu e mai presus de lege, indiferent

de funcția sau poziția pe care o are în societate, ci și toate eforturile unei întregi

națiuni pentru care valorile fundamentale europene sunt incontestabile.

Președintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al

Ministrului Justiției care sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de

la Veneția în cuprinsul Ordonanței de Urgență 92/2018, a inclus prevederi fără

nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească

îngrijorarea partenerilor europeni.

Președintele României menționează că acesta este un nou episod dintr-un lung

șir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său. În

acest mod, Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv

întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție.

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului României să țină cont de

opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția și să reevalueze cu maximă

celeritate modificările aduse legilor justiției, dar și Codurilor Penale și de

Procedură Penală pentru ca impactul negativ asupra justiției și a statului de

drept să înceteze.

Președintele României consideră că reevaluarea în ansamblu a modificărilor în

discuție va trebui să se realizeze printr-un proces amplu și real de consultare,

astfel încât să rezulte o legislație îmbunătățită, care să se bucure de un larg

sprijin al societății românești și, totodată, să garanteze respectarea statului de

drept și a tuturor standardelor internaționale în materie.

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/pozitia-

presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-cu-privire-la-opiniile-cuprinse-in-

raportul-comisiei-de-la-venetia-in-legatura-cu-modificarile-aduse-legilor-

justitiei-si-codurilor-penale

PRIMIRI

PRIMIREA DE CĂTRE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI A REPREZENTANȚILOR

CAMEREI DE COMERȚ AMERICANE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (AMCHAM

EU)

Joi, 25 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

primit la Palatul Cotroceni, o delegație a Camerei de Comerț Americane

în Uniunea Europeană (AmCham EU).

AmCham EU este o organizație care reprezintă interesele a peste 150 de

companii americane în Europa.

În discuțiile cu reprezentanții AmCham EU, au fost abordate aspecte ale relaţiei

dintre România şi Statele Unite, parteneriatul transatlantic Uniunea Europeană

(UE) - Statele Unite, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, procesul

de retragere a Marii Britanii din Uniune, dar şi chestiuni legate de mediul

economic şi de afaceri.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat stadiul pregătirii şi prioritățile

Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului

2019 și a subliniat faptul că, pe perioada deținerii Președinției, țara noastră va

acționa ca un facilitator de consens între statele membre UE şi instituțiile

europene, cu intenția de a contribui la avansarea dosarelor importante pe care

le va gestiona în această perioadă.

Totodată, Președintele României a subliniat că Președinția română a Consiliului

UE îşi propune obținerea de rezultate concrete pentru cetățenii europeni pentru

a contribui astfel la conturarea unei Uniuni mai puternice, mai democratice şi

mai aproape de cetățenii săi.

Referitor la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniune, Președintele Klaus

Iohannis a menționat că România va trata cu maximă atenție acest dosar, fiind

prioritară finalizarea negocierilor şi ajungerea la un Acord de Retragere, dar şi

menținerea unei cooperării cât mai strânse a UE cu Marea Britanie în domeniile

de interes comun după retragerea acesteia din Uniune.

De asemenea, Președintele României a arătat că parteneriatul strategic dintre

Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii este indispensabil pentru

securitatea și prosperitatea ambelor părți ale Atlanticului, iar în cadrul acestei

relații componenta comercială şi cea investițională joacă un rol foarte important.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că dialogul transatlantic privind

comerțul ar trebui să continue într-un mod constructiv, care să ofere

oportunități pentru ambele părți. Președintele României a accentuat faptul că

țara noastră este un puternic susținător al promovării unui comerț liber şi

echitabil la nivel global.

Discuțiile au abordat şi cadrul relației economice dintre România şi Statele Unite

ale Americii, o componentă esențială a Parteneriatului Strategic bilateral,

punctând oportunitățile comerciale și investiționale oferite de economia

românească. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre

contribuția pozitivă a investitorilor americani în economia românească,

subliniind faptul că există un potențial, dar și un interes major pentru extinderea

și consolidarea legăturilor economice dintre cele două ţări.

În cadrul discuțiilor fost subliniat interesul deosebit al României pentru

promovarea economiei și societății digitale, pentru susținerea

antreprenoriatului, precum și a dezvoltării sectoarelor economice de vârf din

economia europeană.

Reprezentanții AmCham EU au exprimat speranța privind obținerea unor evoluții

de substanță în cadrul principalelor dosare pe care România le va gestiona în

perioada Președinției Consiliului UE, oferindu-şi sprijinul în acest sens. De

asemenea, reprezentanții Camerei de Comerț Americane în Uniunea Europeană

s-au pronunțat pentru intensificarea relațiilor comerciale între România şi

Statele Unite ale Americii, dar şi pentru depășirea provocărilor existente în

raporturile comerciale dintre SUA și UE.

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/primirea-de-catre-

presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-reprezentantilor-camerei-de-

comert-americane-in-uniunea-europeana-amcham-eu

Pentru mai multe imagini, click pe poza.

PRIMIREA DE CATRE PREȘEDINTELE ROMANIEI A UNEI DELEGAȚII A

ASOCIAȚIILOR „MOLDOVA VREA AUTOSTRADA”, „ÎMPREUNA PENTRU

A8” ȘI „PRO INFRASTRUCTURA”

Joi, 25 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a

primit la Palatul Cotroceni, o delegație formată din reprezentanți ai

asociațiilor „Moldova Vrea Autostradă”, „Împreună pentru A8” și „Pro

Infrastructura”.

În cadrul întâlnirii a fost abordată situația actuală a proiectului Autostrăzii Târgu

Mureș–Iași–Ungheni, analizându-se posibile soluții pentru deblocarea acestuia.

Președintele României a reiterat susținerea pentru acest proiect, precizând că

este nevoie de responsabilitate și de asumarea unor termene clare de către

Guvern în vederea realizării acestei investiții, care reprezintă o prioritate

națională.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că, în pofida susținerii

constante din partea Comisiei Europene și a disponibilității fondurilor europene

necesare, nu există voință la nivel guvernamental pentru materializarea

proiectului. Guvernul României a dovedit lipsă totală de implicare și viziune în

privința acestei investiții, ca și a tuturor celorlalte mari proiecte de

infrastructură. Referitor la realizarea tronsonului de autostradă Iași–Târgu

Neamț prin parteneriat public-privat, Președintele României a precizat că decizia

este criticabilă atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul altor structuri de

specialitate de la nivel european, pentru că dovedește o deprioritizare a

investiției.

Președintele Klaus Iohannis și-a manifestat aprecierea față de eforturile celor

trei asociații pentru susținerea construcției Autostrăzii Târgu Mureș-Iași-Ungheni

și a subliniat importanța implicării societății civile în a-i determina pe cei

responsabili să acționeze pentru concretizarea acestor proiecte esențiale

dezvoltării țării noastre. Președintele României i-a încurajat pe reprezentanții

celor trei asociații să continue, cu aceeași determinare, acțiunile în sprijinul

dezvoltării infrastructurii Moldovei, asigurându-i de întreaga sa susținere.

La rândul lor, reprezentanții celor trei asociații au reclamat dezinteresul

autorităților în ceea ce privește construirea autostrăzii și au reliefat efectele

negative pe care lipsa Autostrăzii Târgu Mureș–Iași–Ungheni le are asupra

Regiunii Nord-Est: migrația masivă a forței de muncă, diminuarea competitivității

și a nivelului investițiilor. Realizarea autostrăzii ar contribui semnificativ la

reducerea decalajelor dintre regiunile țării, atragerea de investiții străine directe,

crearea de conexiuni rapide și de noi locuri de muncă.

Reprezentanții celor trei asociații i-au înmânat Președintelui României un

memoriu cu privire la autostrăzile Moldovei, document care cuprinde parcursul

acțiunilor societății civile, corespondența cu autoritățile responsabile, dar și

aspecte de ordin istoric, tehnic, economic, geostrategic și social.

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/primirea-

reprezentantilor-asociatiilor-moldova-vrea-autostrada-impreuna-pentru-a8-si-

pro-infrastructura

RESURSE NATURALE

MESAJUL PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI TRANSMIS ÎN CADRUL GALEI

„REGĂSEȘTE ROMÂNIA”

Luni, 22 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,

a transmis un mesaj în cadrul Galei „Regăsește România”, organizate de

Federația Coaliția Natura 2000.

Mesajul a fost prezentat de către doamna Nicoleta Nicolae-Ioana, Consilier de

Stat - Cabinetul Președintelui:

O Românie educată este o țară care se îngrijește de viitorul cetățenilor ei inclusiv

prin cultivarea dragostei față de natură și protejarea mediului.

„În ultimii 15 ani, Federația Coaliția Natura 2000 a apărat și promovat, în mod

constant, patrimoniul natural unic al țării noastre, iar organizarea Galei

«Regăsește România» îmi oferă prilejul de a vă felicita pentru efortul susținut,

inclusiv prin evenimente precum cel de astăzi. Vreau să le mulțumesc pe această

cale tuturor celor care vă sunt alături și care contribuie activ la menținerea și

valorificarea sustenabilă a resurselor noastre naturale.

România este, fără îndoială, excepțională și datorită diversității naturii și a

bogăției resurselor naturale, lucruri cunoscute și apreciate peste tot în lume.

România se numără printre puținele țări de pe continent în care mai există

păduri virgine, arbori seculari, peisaje de o frumusețe ieșită din comun, specii de

animale rare și habitate dispărute din alte regiuni ale Europei. Prezervarea

acestor moșteniri neprețuite trebuie să devină o prioritate pentru stat, pentru

societate și pentru cetățean deopotrivă.

Dacă imediat după căderea comunismului natura nu era o temă care să

preocupe societatea românească, după anii 2000 lucrurile au început să se

schimbe.

După aderarea României la Uniunea Europeană, prin hotărârea și angajamentul

unor oameni care au înțeles importanța acestui patrimoniu natural unic, am

reușit ca în prezent aproximativ 25% din suprafața țării să reprezinte arii

naturale protejate. Astăzi, mediul a devenit o preocupare constantă deopotrivă

pentru specialiști, iubitori de natură, pentru organizații neguvernamentale și

simpli cetățeni. Este încurajator faptul că tinerii sunt parte a acestui efort

consistent de a salva natura. Ei ne oferă tuturor un imbold în plus pentru a-i

ajuta să reușească.

De asemenea, tot prin determinare și angajament, probleme precum cea a

gestionării eficiente a ariilor protejate sau cea a diversificării responsabile a

serviciilor ecologice și de mediu asociate au ajuns pe agenda publică, invitând la

crearea unei viziuni comune.

În tot acest proces, sectorul neguvernamental a exercitat întotdeauna un rol

deosebit de important. Numeroase organizații ale societății civile au participat în

mod constant și activ la declararea unor zone drept arii naturale protejate, au

oferit sprijin entităților care asigură managementul acestor zone, au monitorizat

și amendat frecvent derapajele legislative cu efecte devastatoare asupra

biodiversității. Evoluțiile din domeniu, care nu au fost lipsite de intensitate ori de

conflicte, ne-au dovedit că dialogul deschis și cooperarea dintre organismele

guvernamentale și societatea civilă sunt esențiale, iar colaborarea trebuie să

stea la baza elaborării și implementării politicilor guvernamentale.

În mod evident, deși există un progres semnificativ în această direcție, încă mai

sunt chestiuni nerezolvate. Schimbările mult prea frecvente de la conducerea

instituțiilor, modificările legislative lipsite adesea de predictibilitate, viciile de

transparență, absența unei strategii de management a ariilor naturale protejate,

lipsa unor priorități și obiective clare, nevoia de coerență și continuitate în

domeniu, precum și finanțarea insuficientă reprezintă neajunsuri care

îngreunează sau limitează anumite proiecte, direcții sau strategii.

Natura, în ansamblul ei, nu trebuie percepută ca un dat definitiv, ci trebuie

prețuită și îngrijită continuu de către noi toți.

Îmi doresc ca respectul față de natură, conștientizarea nevoii de a conserva

biodiversitatea și de a proteja mediul să devină preocupări fundamentale ale

cetățenilor țării noastre. În același timp, educarea tinerei generații și informarea

sunt extrem de importante, întrucât o Românie educată este o țară care se

îngrijește de viitorul cetățenilor ei inclusiv prin cultivarea dragostei față de

natură și protejarea mediului.

Pentru generațiile următoare, avem responsabilitatea de a nu le priva de un

mediu bogat, unic și sănătos. De aceea, o strategie pe termen lung oferă șansa

posterității de a se bucura de toate frumusețile unice cu care România a fost

înzestrată.

Sunt încrezător că acest eveniment reprezintă un moment cheie spre o mai bună

comunicare și colaborare între instituțiile statului, organizațiile

neguvernamentale, mediul academic, mediul de afaceri, actorii și decidenții cu

preocupări și atribuții în domeniu. Sper că împreună veți găsi soluțiile potrivite

pentru a păstra în România această oază magică de frumusețe naturală!”

Comunicatul de presă este disponibil şi aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-

domnul-klaus-iohannis-transmis-in-cadrul-galei-regaseste-romania

MUZEUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (R - Reluat)

MUZEUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, LANSAT PE O PLATFORMĂ

ONLINE

Proiectul Muzeului pentru Românii de Pretutindeni a fost lansat la 1

octombrie 2018, sub forma unei platforme online, accesibile aici:

http://muzeulromanilordepretutindeni.gov.ro/web/.

Platforma online a muzeului include secțiuni precum: Români din jurul

granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica,

Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri, etc.

Mai multe detalii aici: http://www.mprp.gov.ro/web/ministrul-natalia-elena-

intotero-a-lansat-la-roma-platforma-online-a-muzeului-romanilor-de-

pretutindeni/

CETĂŢENIE (R - Reluat)

CERERILE PRIVIND CETĂȚENIA ROMÂNĂ SE DEPUN EXCLUSIV ÎN BAZA

PROGRAMĂRII ONLINE PREALABILE

Începând cu data de 01.08.2018, înregistrarea cererilor privind cetățenia

română, formulate în temeiul art. 8, art. 8.1, art. 10, art. 27 din Legea nr.

21/1991 se va efectua exclusiv în baza programării prealabile a

petenților.

Programările pentru depunerea cererilor formulate în temeiul art. 8, (pentru

persoanele fără cetăţenie sau cetăţeanului străin), art. 8.1 (pentru persoanele

fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la

protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti), art. 10

(pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut

cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv), art.

27 (pentru renunţarea la cetăţenia română), se fac doar în baza programării

online.

Cu privire la depunerea cererilor formulate în temeiul art. 11 (pentru foştii

cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor

sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul

I, II şi III ai acestora), programarea se face în continuare online.

Despre procedura şi realizarea programărilor online aici:

http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/centru-de-presa-2/depunere-cereri

Mai multe detalii aici: http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/categorii-cereri

PAŞAPOARTE (R - Reluat)

SERVICIILE DE PAȘAPOARTE DIN BUCUREȘTI ȘI ILFOV S-AU MUTAT ÎN

DOUĂ SEDII NOI (R)

Pentru regiunea București-Ilfov, structurile de pașapoarte funcționează în două

centre comerciale Plaza România (Bdul. Timişoara, nr.26, Sector 6, hartă aici) și

ParkLake (Str. Liviu Rebreanu, nr. 4 Sector 3, hartă aici), numărul total de ghișee

fiind de 42. Timpul mediu de procesare al unei cereri este de șapte minute la

oricare dintre sedii.

Programarile pentru depunerea cererii de eliberare a paşaportului poate fi făcuta

şi online, aici: www.epasapoarte.ro

Anunţul este disponibil aici:

http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/DOC/Comunicat%20de%20presa.pdf

S-A PROMULGAT LEGEA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂŢII

PAŞAPOARTELOR DE LA 5 LA 10 ANI (R)

Vineri, 18 iunie, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a

promulgat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005

privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Legea extinde termenul de valabilitate al paşapoartelor electronice de la 5 la 10

ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, iar plata taxelor pentru

eliberarea paşaportului poate fi achitată şi prin mijloace online.

Anunţul privind semnarea decretului de promulgare este disponibil aici:

http://www.presidency.ro/ro/media/decrete-si-acte-oficiale/decrete-semnate-

de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1529326541

Legea poate fi consultată aici:

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17014

Mai multe detalii aici: http://epasapoarte.ro/

DEPLASAREA COPIILOR MINORI ÎN STRĂINĂTATE (R - Reluat)

ÎMBUNĂTĂȚIREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND CONDIȚIILE ÎN CARE

ROMÂNII POT CĂLĂTORI ÎN STRĂINĂTATE ÎMPREUNĂ CU COPIII MINORI

(R)

Marţi, 17 iulie a.c., Guvernul a adoptat o Hotărâre de Guvern privind

condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii

minori.

Prin modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind

regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr.

94/2006, se clarifică:

documentele doveditoare privind stabilirea domiciliului sau a

reședinței minorului în țara de destinație (emise de autoritățile statului

de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat);

în cazul în care destinația nu poate fi dovedită pentru întregul parcurs al

călătoriei prin bilete de călătorie emise de companiile transportatoare,

însoțitorul unui minor va putea depune o declarație pe proprie

răspundere referitoare la țara de destinație, de reședință sau de

domiciliu a minorului;

prevederile referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare

pentru documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care

România a încheiat tratate de asistență juridică ce prevăd scutirea de

astfel de formalități (lista ţărilor cu care România a încheiat tratate în

acest sens este disponibilă aici);

posibilatea ca declarația celuilalt părinte, a ambilor părinți, a părintelui

care exercită singur autoritatea părintească sau a reprezentantului legal

să fie dată pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data

întocmirii;

în cazul minorilor care se deplasează în străinătate pentru studii, se

instituie posibilitatea de prezentare a documentelor emise de instituția

de învățământ pe care o va frecventa.

Hotărârea de Guvern poate fi consultată aici: http://sgg.gov.ro/new/wp-

content/uploads/2018/07/HG-37.pdf

Mai multe detalii despre condiții de ieșire din țară pentru cetățenii români minori

în baza Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în

străinătate aici:

https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-conditii-de-iesire-din-tara-pentru-

cetatenii-romani-minori-59.html

PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE (R - Reluat)

SE CAUTĂ PARTENERI DIN MEDIUL ASOCIATIV PENTRU PROMOVAREA

UNOR SUBIECTE DE INTERES PE PERIOADA PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (R)

A fost lansată procedura privind cooperarea cu parteneri din mediul

asociativ în scopul promovării unor subiecte de interes pe perioada

Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Ministerul Afacerilor Externe poate acorda Patronajul Președinției României la

Consiliul Uniunii Europene / statutul de eveniment Partener al Președinției

României la Consiliul Uniunii Europene. Acestea se aplică partenerilor asociativi

pentru a fi integraţi în calendarul evenimentelor organizate în marja Președinției.

Evenimentele pot avea o tematică culturală, profesională, socială, academică,

sau civică şi pot fi desfășurate la nivel local, național și internațional.

Procesul de acordare a patronajului este gestionat de Ministerul Afacerilor

Externe (MAE), prin Direcția Comunicare, Promovare și Organizare din cadrul

Unității de Pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Procedura presupune completarea în limba română sau limba engleză, olograf

sau electronic, a unei fișe a evenimentului și a unei cereri de înscriere

(disponibile aici), transmise împreună cu următoarele documente:

Copie a actelor constitutive ale entității/organizației aplicantului;

Agenda evenimentului, documentele-suport pentru discuții/dezbateri

(dacă este cazul) și lista invitaților și participanților;

În cazul unui eveniment realizat în parteneriat cu una sau mai multe

entități, transmiterea unei copii a declarației de cooperare care specifică

numele și rolurile entităților implicate în organizarea evenimentului.

Documentele menționate se transmit fie:

a) Personal sau prin poștă la sediul MAE la adresa:

Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, București, cod poștal 011822, România

Documentele trebuie transmise într-un plic închis cu mențiunea „Candidatură

pentru obținerea patronajului Președinției României la Consiliul UE/statutului de

eveniment Partener al Președinției României la Consiliul UE”.

b) Electronic, prin transmiterea documentelor scanate la următoarea

adresă de e-mail: scp@mae.ro,

menționând în subiectul e-mail-ului „Candidatură pentru obținerea patronajului

Președinției României la Consiliul UE/statutului de eveniment Partener al

Președinției României la Consiliul UE”.

Mai multe detalii aici: http://www.romania2019.eu/patronaj/#

CONSULTARE CU DIASPORA PE TEMA PREGĂTIRII PREȘEDINȚIEI

ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE (R)

Cetățenii interesați de problematica UE pot participa la alegerea temelor

prioritare ale Președinției României prin completarea unui chestionar.

Opiniile exprimate vor ajuta la creionarea unei imagini a așteptărilor pe care le au

cetățenii, din ţară şi din Diaspora, cu privire la Președinția Consiliului European

exercitată de România, dar și despre rolul pe care-l are țara noastră în cadrul

Uniunii Europene, despre beneficiile și oportunitățile pe care le au românii ca

urmare a prezenței țării noastre în cadrul Uniunii Europene.

Concluziile chestionarului vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în

vederea fundamentării tematicilor de interes avute în vedere pentru primul

semestru din 2019.

Sunteţi invitaţi să completați Chestionarul accesând:

http://www.romania2019.eu/chestionar-ro2019eu/

Mai multe detalii despre pregătirea Preşedinţiei României la Uniunea Europeană

găsiţi aici: http://www.romania2019.eu/romanii-de-pretutindeni/

FINANŢARE (R - Reluat)

GHIDULUI BENEFICIARULUI 2018 -- VARIANTA ACTUALIZATĂ (DUPĂ CONSULTAREA PUBLICĂ) (R) A fost lansată varianta actualizată a Ghidului Beneficiarului 2018. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2018 este disponibil aici:

http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/02/GHID-2018-

2020.pdf, sesiune de depunere a cererilor de finanţare fiind deschisă pe tot

parcursul anului.

Cererea de finanțare, însoțită de documentele aferente, poate fi consultate şi

descărcată de aici, iar dosarul poate fi trimis iniţial electronic la adresa de e-mail:

proiecte@mprp.gov.ro.

Mai multe detalii despre Ghidul Beneficiarului sunt disponibile aici:

http://www.mprp.gov.ro/web/ministerul-pentru-romanii-de-pretutindeni-mprp-

lanseaza-astazi-19-februarie-2018-varianta-actualizata-a-ghidului-beneficiarului-

2018/

Datele de contact ale responsabililor din cadrul Ministerului pentru Românii de

Pretutindeni:

Tel: +4021 233.96.87 / +40 21 233.97.32 / +40 21 233.96.73

Fax: +40 21/233 95 99

Email: proiecte@mprp.gov.ro

ROMÂNII DIN MAREA BRITANIE (R - Reluat)

ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE BREXIT (R)

Comisia Europeană pune la dispoziția cetățenilor europeni un set de

întrebări frecvente şi răspunsuri cu privire la drepturile acestora după

BREXIT.

Documentul informativ poate fi consultat în limba română aici:

https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/2017-12-

12_qa_citizens_rights_ro.pdf

Conform Comisiei Europene, prezentul document interpretează Raportul comun

(elaborat de negociatorii Uniunii Europene și ai Guvernului britanic) numai în

scop informativ și nu trebuie înțeles ca fiind textul final al Acordului de retragere.

Tot pentru informarea cetăţenilor europeni, Guvernul Marii Britanii a creat o

pagină a Campaniei de informare privind „Drepturile cetățenilor europeni în UK”

post Brexit, disponibilă aici: https://eucitizensrights.campaign.gov.uk/

Informațiile publicate pot fi urmărite şi în limba română, aici:

https://www.gov.uk/guidance/status-of-eu-nationals-in-the-uk-what-you-need-

to-know.ro

DREPTURILE ANGAJAŢILOR ÎN MAREA BRITANIE PE ÎNŢELESUL TUTUROR (R) Inspecția Muncii Britanică, o organizație înființată pentru a proteja angajații împotriva exploatării, a realizat un material informativ despre protejarea drepturilor angajaţilor conform legislaţiei Marii Britanii.

Materialul oferă informaţii despre contractul de muncă, salariul minim,

programul de lucru, concediul de odihnă, concediul medical, sănătate şi

siguranţă, etc. şi poate fi consultat aici: http://www.gla.gov.uk/media/3022/glaa-

workers-rights-12pp-a7-romanian.pdf

Pentru încălcarea drepturilor de muncă sau exploatare prin muncă, puteţi

contacta GLAA la:

E-mail: intelligence@glaa.gsi.gov.uk

Telefon: +44 (0)345 602 5020

Linie de raportare confidențială, gratuită: 0800 432 0804

CHESTIUNI FISCALE (R - Reluat)

NEDECLARAREA DOMICILIULUI FISCAL ÎN AFARA ȚĂRII SE

SANCŢIONEAZĂ DOAR ÎN CAZUL CELOR CARE SE STABILESC ÎN

STRĂINĂTATE DUPĂ 1 IANUARIE 2018 (R)

Dacă plecaţi la muncă în străinătate în 2018, trebuie să declaraţi

domiciliul fiscal în afara ţării pentru a nu fi dublu impozitaţi.

Nedepunerea „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la

plecarea din România” se sancţionează cu amendă de la 50-100 lei doar în cazul

celor care pleacă din ţară după data de 1 ianuarie 2018 (v Codul de procedură

fiscală, art. 336, alin. 3^1).

Completarea şi depunerea Chestionarului la sediul ANAF din localitatea de

domiciliu se face cu 30 de zile înaintea plecării, de către persoanele care

părăsesc ţara pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni).

Prevederile Codului de procedură fiscală pot fi consultate aici:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_20

16_05092017.htm#__RefHeading__3825_1651101228

* * *

GHID PENTRU STABILIREA REZIDENŢEI FISCALE LA SOSIREA SAU

PLECAREA DIN ROMÂNIA (R)

A fost elaborate un Ghid care se adresează persoanelor fizice

rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul

cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv

impozitarea veniturilor obținute.

Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei

persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa

fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la

sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la

plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale

şi alte informaţii necesare.

Ghidul este disponibil aici:

https://static.anaf.ro/static/21/Anaf/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2017

.pdf

* * *

CLARIFICĂRI PRIVIND MODIFICAREA REZIDENŢEI FISCALE LA PLECAREA

DIN ROMÂNIA (R)

Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe

teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni),

persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde

domiciliază „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la

plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.

Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din

România revine de asemenea şi persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după

data de 30.01.2012.

Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să

intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin

transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-

ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria "Asistență în

domeniul fiscal".

Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în

evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în

România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform

convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident

fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.

În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri,

solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de

autoritatea fiscală competentă a statului străin.

Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi

menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în

consecinţă.

Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau

prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în

România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se

păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt

disponibile aici:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/telefoane_judete/R

egiuni.htm#ag

Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ

elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice

care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate

veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat aici:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf

De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii

români din Diaspora în sesiunile online de îndrumare şi asistenţă organizate de

ANAF pe pagina de Facebook sunt disponibile aici:

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizic

e/ro_anaf_asistcontr_pf_facebook/

Mai multe detalii aici:

https://www.facebook.com/ambasada.madrid/posts/1810104509029980

Informaţii privind stabilirea rezidenţei fiscale se pot obţine şi telefonic la Call

Center-ul ANAF: +4 031 403 91 60.

SISTEMUL DE PENSII (R - Reluat)

PENSII, TERMEN PRELUNGIT: PLATA RETROACTIVĂ A CONTRIBUȚIILOR SE

POATE FACE PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2018 (R)

Persoanele interesate să achite retroactiv contribuția la pensii, pentru

cel mult cinci ani, se pot adresa caselor teritoriale de pensii până la 31

decembrie 2018.

Această posibilitate este prevăzută de Legea nr. 186/2016, fiind valabilă doar

pentru perioadele anterioare (în limita a cinci ani) în care cei interesați n-au fost

asigurați nici în sistemul public de pensii, nici într-un alt sistem de asigurări

sociale. În acest sens, este necesară încheierea unui contract de asigurare socială

până la 31 decembrie 2018.

Contractul se încheie între persoana interesată de plata retroactivă a contribuției

și casa teritorială de pensii de la domiciliul/reședința acesteia. Totodată, actul

poate fi încheiat și de un mandatar desemnat prin procură specială.

Mai multe detalii despre condiţiile de încadrare, documentele necesare şi alte

detalii aici: https://www.cnpp.ro/-/precizari-referitoare-la-legea-privind-

%E2%80%9Dcumpararea-de-

vechime%E2%80%9D?redirect=https%3A%2F%2Fwww.cnpp.ro%2Fhome%3Fp_p_id%3D1

01_INSTANCE_3blILynzqJ4D%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mo

de%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1

De asemenea, etapele procesului de plată retroactivă a pensiilor este detaliat

aici: https://www.avocatnet.ro/articol_43668/Romanii-pot-pl%C4%83ti-

retroactiv-contribu%C8%9Bia-la-pensii-%C8%99i-in-2018-dup%C4%83-ce-

prelungirea-termenului-limit%C4%83-a-fost-oficializat%C4%83.html

REPATRIERE (R - Reluat)

GHID PRACTIC PENTRU ROMÂNII CARE DORESC SĂ REVINĂ ÎN ŢARĂ (R)

A fost elaborat un Ghid care conține informații de bază și contacte utile pentru

facilitatea procesului de reintegrare în România, oferind detalii despre

procedurile privind reînnoirea actelor de identitate și călătorie, înmatricularea

autoturismelor, repatrierea bunurilor, informații despre drepturile sociale și

asigurările medicale, precum și despre echivalarea și continuarea studiilor.

Ghidul de reîntoarcere în ţară este disponibil aici: http://www.dprp.gov.ro/wp-

content/uploads/2016/11/Ghid-de-re%C3%AEntoarcere.pdf

Mai multe detalii aici: http://www.dprp.gov.ro/ghidul-de-reintoarcere/

Pentru informaţii suplimentare sau pentru a ne semnala evenimente de interes, ne puteţi contacta la: Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor Consilier de Stat Sandra Pralong Editor: Denise Mihalache Administraţia Prezidenţială Bd. Geniului nr. 1-3, Sector 6, Bucureşti, CP 060116, România E-mail: diaspora@presidency.ro, denise.mihalache@presidency.ro Tel: +40 21 319 31 29 Web: http://www.presidency.ro/ro/angajamente/diaspora