Limitele geografice Atlanticul este marginit de America de Nord si America de Sud, n vest, si Europa si Africa, n est. Este legat de Oceanul Pacific prin Oceanul Arctic n nord, si pri n Pasajul Drake n sud. n plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panam a. Linia de demarcatie dintre Oceanul Atlantic si Oceanul Indian este la meridia nul 20E. Atlanticul este separat de Oceanul Arctic printr-o linie care vine de la Groenlanda, prin insulele Svalbard pna la nordul Norvegiei. Incluznd marile adiacente, Oceanul Atlantic ocupa o suprafata de 106.400.000km, ia r fara aceste mari, are o suprafata de 82.400.000km. Volumul oceanului, cu marile adiacente, este de 354.700.000km, iar fara ele este de 323.600.000km. Adncimea med ie a Atlanticului este de 3.332m (incluznd marile adiacente) sau 3.926 (fara mari le adiacente). Cel mai adnc punct este Groapa Puetro Rico. Latimea oceanului vari aza de la 2.848km ntre Brazilia si Liberia, pna la 4.830km ntre Statele Unite ale A mericii si nordul Africii. Fig 1 Oceanul Atlantic. Limite geografice Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard, Groenla nda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele Az ore, Insulele Madeira, Insulele Canare, Insulele Capul Verde, So Tom si Prncipe, Ne wfoundland, Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Helena, Martin Vaz, Tristan de Cunha, Insulele Falkland si Insula Georgia de Sud. Salinitatea si densitatea apei Salinitatea apei variaza n functie de latitudine si anotimp: 33-37 . Cele mai mici valori se nregistreaza de-a lungul coastelor, acolo unde rurile mari se varsa n oce an. Cea mai mare salinitate se nregistreaza la 25 latitudine nordica. Salinitatea este influentata si de rata evaporarii, precipitatii si topirea ghetarilor. Salinitatea ramne sub 35 de-a lungul coastei vestice a Africii, dar in N la Capul Vert (14043 N,17030 V) valorile sunt cuprinse ntre 35 si 36.5 0/000. Densitatea marii este mai mica n Bight of Biafra unde valorile ntlnite sunt de 1.02 1g/cm3. Valorile ramn sub 1.021g/cm3 de-a lungul coastei vestice a Africii pna la Capul Pa lmas. Densitatea creste nspre N atingnd valoarea de 1.025g/cm3 la Capul Vert (1404 3 N,17030 V) si de 1.027g/cm3 la Cabo Espartel (35047 N,5056 V). Fig 2 Repartizarea salinitatii n Oceanul Atlantic Caracteristici hirografice Fig 3 Oceanul Atlantic. Relieful submarin Fundul Oceanului Atlantic este strabatut de o vale de rift, crestele naltndu-se un eori deasupra apei, formnd insule (Islanda, Azore). Aceasta dorsala atlantica sep ara oceanul n doua bazine largi cu adncimi cuprinse intre 3 700 si 5 500 de metri. Fosa Puerto Rico este cea mai adnca din oceanul Atlantic de Nord: 9 219 m. Platforma continentala a coastei de nord vest Africii este ngusta, avnd n majoritat e mai putin de 40M latime, la margine nregistrnd adncimi ntre 100m si 150m. n mare pa rte este acoperita cu nisip, cu mici cantitati de namol, care se maresc spre mar ginea exterioara. Panta continentala are un gradient de aproximativ 2. Topografia platformei, la este de Insula Canaris, are forma unei zone de frontie ra continentale, cu toate ca relieful este n principal de origine vulcanica. Platoul Cap Vert (1700 N, 2000 W) este similar, dar mai mare, prelungindu-se cu aproxi mativ 500M spre vestul coastei africane.

Oceanul Atlantic: Biotopul caracteristic (pozitia geografica, temperatura, umiditatea, presiunea h idrostatica si atmosferica, lumina, pH-ul, curentii de apa si de aer)

Biocenoza caracteristica (caracteristici, exemple) Concluzii Ecosistemul Un ecosistem consta ntr-un ansamblu de organisme care interactioneaza reciproc si mediul lor n care substantele sunt interschimbate ntr-o maniera ciclica vasta. Ac easta forma de organizare a ecosferei este alcatuita din biotop ( totalitatea fa ctorilor abiotici: apa, vntul, anergia solara, clima, umiditatea, si relatiile di ntre ei) si biocenoza ( un nivel de organizare a materiei format din populatii l egate teritorial). Dupa locul n care se gasesc, ecosistemele sunt clasificate n: - ecosisteme acvatice; - ecosisteme terestre. Ecosistemele oceanice Ecosistemul acvatic este un ecosistem al carui biotop este strns legat de mediul acvatic. Aceste ecosisteme sunt de diferite masuri, de la mari pna la iazuri, si sunt clasificate n: - cu apa dulce (lacuri, iazuri); - cu apa sarata (mari). Biocenoza acestor ecosisteme este una acvatica. Mediul acvatic este caracterizat printr-o serie de factori specifici: - cantitate de oxigen mica; - presiunea mare a apei; - temperatura joasa; - luminozitatea mica. Ecosistemul acvatic are 4 zone: - zona de mal; - zona litorala - cuprinde masa de apa si biocenozele specifice acesteia din zon ele de tarm, din zona platformei continentale, pna la adncimea de 200-250 metri. D atorita conditiilor favorabile oferite de apele dulci, ncarcate cu nutrienti de p e continent, a temperaturii mai ridicate, a patrunderii luminii aceasta zona est e foarte bine populata cu organisme vegetale si animale. Biocenozele bogate si v ariate cuprind alge verzi, brune si rosii, plante acvatice si numeroase animale marine; - zona pelagica - cuprinde stratul de apa din largul oceanelor lipsit de tarmuri sau substrat solid. Cea mai importanta comunitate vie a acestei zone este planc tonul, alcatuit din totalitatea organismelor care plutesc liber n masa apei si su nt lipsite de mijloace proprii de locomotie. Alaturi de plancton, care constitui e veriga primara a lantului trofic marin, aici se ntlnesc: pesti, sepii, caracatit e, cetacee, delfini, rechini; - zona bentonica (abisala) cuprinde masa de apa situata n apropierea fundului oce anic, dincolo de limita de patrundere a luminii. Formele de viata sunt adaptate conditiilor extreme: temperatura scazuta, lipsa luminii, presiune ridicata. Orga nismele sunt mici, lipsite de culoare, au proprietati luminiscente si forme ciud ate Se cunoaste ca oceanele ocupa aproximativ 362 milioane de km2, ceea ce reprezint a 71% din suprafata Terei (510 milioane km2), n timp ce continentele detin doar 2 9%. Oceanele sunt, nsa, mult mai mari dect orice continent, de fapt, ele nconjoara suprafetele de uscat si nu invers. Oceanul este o ntindere de apa care comunica cu oceanele vecine si care influient eaza climatul uscatului. Pamntul este singurul loc n care apa se gaseste sub forma lichida. Volumul total al Oceanului Planetar este de 1.347.000.000 km 2. Cele t rei mari diviziuni ale Oceanului Planetar sunt oceanul Atlantic, Pacific si Indi an, care se leaga intre ele si sunt marginite de mase continentale sau de curent i. Densitatea apei marine este foarte usor influentata de temperatura, presiune si salinitate. Densitatea scade cu cresterea temperaturii. Daca intervine evaporati a, densitatea creste. La aceasta se adauga influienta salinitatii dependenta si ea de temperatura. Masele de apa oceanic?? se ncalzesc si se racesc mai ncet decat uscatul. Consecintele sunt foarte importante : vnturile care vin dinspre ocean s unt foarte racoroase atunci cand e cald, si blnde atunci cand se face rece, ele m

ai absorb radiatiile solare si afecteaza clima si temperatura. Salinitatea marilor si oceanelor difera att pe orizontala ct si pe verticala, fiin d n functie de influenta factorilor climatici si hidrologici. Apa oceanelor cupri nde n combinatie sau disolutie peste 32 de elemente chimice. Cantitatea totala a sarurilor exprimata sub forma salinitatii medii a Oceanului Planetar este de 34, 4%.